1ra-1559/2022 — Art. 206 alin. 3 lit. b, b.1 CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 04 octombrie 2018: - Gasparri Stefano, fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 206 alin. (2) lit. c) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare, pe un termen de 12 ani 6 luni, cu executare în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul a exercita o anumită activitate în domeniul angajării în câmpul muncii pe un termen de 5 ani; - Bularga Diana, a fost recunoscută vinovată de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 206 alin. (2) lit. c) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare, pe un termen de 10 ani, cu executare în penitenciar de tip închis pentru femei, cu privarea de dreptul a exercita o anumită activitate în domeniul angajării în câmpul muncii pe un termen de 4 ani; 1 - Bocancea Viorica, a fost recunoscută vinovată de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 206 alin. (2) lit. c) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare, pe un termen de 10 ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis pentru femei, cu privarea de dreptul a exercita o anumită activitate în domeniul angajării în câmpul muncii pe un termen de 4 ani. Totodată, a fost soluționată soarta corpurilor delicte. 1.1. Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că Gasparri Stefano, Bularga Diana, Bocancea Viorica, precum și cu alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, acționând împreună și de comun acord, în prima jumătate a lunii ianuarie 2014, aflându-se în mun. Chișinău, urmărind scopul exploatării sexuale comerciale în prostituție a unui copil, profitând de poziția de vulnerabilitate a copilului XXXXX, manifestată prin situația precară din punct de vedere a supraviețuirii sociale, sub pretextul oferirii unui câștig favorabil de pe urma prestării serviciilor de masaj erotic și a serviciilor sexuale, au recrutat-o în acest scop pe minora XXXXX, XXXXX, îndemnând-o la efectuarea masajului erotic prin acordarea contra plată a unor servicii sexuale în forme perverse, manifestate prin efectuarea manipulărilor fizice a zonelor erogene și organelor genitale ale clienților de sex masculin. În continuare, în aceste circumstanțe, cetățeanul Italiei, Gasparri Stefano, acționând împreună și de comun acord cu Bularga Diana și Bocancea Viorica, urmărind scopul realizării în continuarea intențiilor sale infracționale privind exploatarea sexuală comercială în prostituție a unui copil, obținând consimțământul copilului XXXXX de a presta serviciile propuse, au adăpostit-o pe minora XXXXX în imobilul amplasat pe str. XXXXX, închiriat în prealabil pentru exploatarea sexuală comercială și în prostituție a victimelor, unde au instruit-o pe ultima cu referire la prestarea masajului erotic, prin masturbarea organelor genitale a bărbaților și aducerea clientului la faza de ejaculare. Ulterior, în perioada de timp a lunilor ianuarie-februarie 2014, cetățeanul Italiei, Gasparri Stefano, aflându-se în mun. Chișinău, acționând împreună și de comun acord cu Bularga Diana și XXXXX, urmărind scopul realizării în continuare a intențiilor sale infracționale privind exploatarea sexuală comercială în prostituție a unui copil, au plasat anunțuri publicitare cu referire la acordarea serviciilor de masaj erotic în diferite rețele de socializare. În continuare, pe parcursul perioadei de timp a lunilor ianuarie-februarie 2014, cetățeanul Italiei, Gasparri Stefano, aflându-se în mun.Chișinău, acționând împreună și de comun acord cu Bularga Diana și Bocancea Viorica, urmărind scopul realizării în continuare a intențiilor sale infracționale comune privind exploatarea sexuală comercială în prostituție a unui copil, găseau clienți pentru aceste servicii oferite prin masajul erotic de către minora XXXXX, precum și organizau transportarea ultimei la diferiți clienți din mun. Chișinău, cărora XXXXX le acorda contra plată servicii sexuale în forme perverse, manifestate prin efectuarea manipulărilor fizice a zonelor erogene și organelor genitale ale clienților de sex masculin, în vederea satisfacerii poftei sexuale a acestora. Acțiunile inculpaților Gasparri Stefano, Bularga Diana și Bocancea Viorica au fost calificate juridic de către prima instanță în baza art. 206 alin. (2) lit. c) Cod penal, trafic de copii, adică recrutarea, transportarea și adăpostirea unui copil, în scopul exploatării sexuale comerciale și în prostituție, acțiuni săvârșite prin abuza de poziția de 2 vulnerabilitate. 1.

Prin ordonanța din 04 aprilie 2017, în privința lui Gasparri Stefano a fost modificată învinuirea în ședința de judecată în sensul agravării ei, incriminându-i-se comiterea infracțiunii prevăzute la art. 206 alin. (3) lit. b1) Cod penal, în următoarele circumstanțe: În prima jumătate a lunii ianuarie 2014, Gasparri Stefano, aflându-se în mun. Chișinău, urmărind scopul exploatării sexuale comerciale în prostituție a unui copil, acționând împreună și de comun acord cu Bularga Diana, profitând de poziția de vulnerabilitate a copilului Bocancea Viorica, manifestată prin situația precară din punct de vedere a supraviețuirii sociale, sub pretextul oferirii unui câștig favorabil de pe urma prestării serviciilor de masaj erotic și a serviciilor sexuale, au recrutat-o în acest scop pe XXXXXXXXXX, îndemnând-o la efectuarea masajului erotic prin acordarea contra plată a unor servicii sexuale în forme perverse, manifestate prin efectuarea manipulărilor fizice a zonelor erogene și organelor genitale ale clienților de sex masculin. În continuare, în aceste circumstanțe, cetățeanul Italiei, Gasparri Stefano, acționând împreună și de comun acord cu Bularga Diana, urmărind scopul realizării în continuare a intențiilor sale infracționale privind exploatarea sexuală comercială în prostituție a unui copil, obținând consimțământul XXXXXde a presta serviciile propuse, au adăpostit-o pe XXXXX în imobilul amplasat pe str. XXXXX, închiriat în prealabil pentru exploatarea sexuală comercială și în prostituție a victimelor, unde au instruit-o pe ultima cu referire la prestarea masajului erotic, prin masturbarea organelor genitale a bărbaților și aducerea clientului la faza de ejaculare. Ulterior, pe parcursul lunii ianuarie 2014, cetățeanul Italiei, Gasparri Stefano, aflându-se în mun. Chișinău, acționând împreună și de comun acord cu Bularga Diana, urmărind scopul realizării în continuarea intențiilor sale infracționale privind exploatarea sexuală comercială în prostituție a unui copil, au plasat anunțuri publicitare cu referire la acordarea serviciilor de masaj erotic în diferite rețele de socializare. În continuare, pe parcursul perioadei de timp a lunii ianuarie 2014, cetățeanul Italiei Gasparri Stefano, aflându-se în mun.Chișinău, acționând împreună și de comun acord cu Bularga Diana, urmărind scopul realizării în continuare a intențiilor sale infracționale comune, privind exploatarea sexuală comercială în prostituție a unui copil, găseau clienți pentru aceste servicii oferite prin masajul erotic de către XXXXX, cărora ultima le acorda contra plată servicii sexuale în forme perverse, manifestate prin efectuarea manipulărilor fizice a zonelor erogene și organelor genitale ale clienților de sex masculin, în vederea satisfacerii poftei sexuale ale acestora. Tot el, continuându-și acțiunile sale criminale, în prima jumătate a lunii ianuarie 2014, aflându-se în mun. Chișinău, urmărind scopul exploatării sexuale comerciale în prostituție a unui copil, acționând împreună și de comun acord cu Bularga Diana, XXXXX, precum și cu alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, profitând de poziția de vulnerabilitate a copilului XXXXX, manifestată prin situația precară din punct de vedere a supraviețuirii sociale, sub pretextul oferirii unui câștig favorabil de pe urma prestării serviciilor de masaj erotic și a serviciilor sexuale, au recrutat-o în acest scop pe minora XXXXX, XXXXX, îndemnând-o la efectuarea masajului erotic prin acordarea contra plată a unor servicii sexuale în forme perverse, manifestate prin 3 efectuarea manipulărilor fizice a zonelor erogene și organelor genitale ale clienților de sex masculin. În continuare, în aceste circumstanțe, cetățeanul Italiei, Gasparri Stefano, acționând împreună și de comun acord cu Bularga Diana și XXXXX, urmărind scopul realizării în continuarea intențiilor sale infracționale privind exploatarea sexuală comercială în prostituție a unui copil, obținând consimțământul copilului XXXXX de a presta serviciile propuse, au adăpostit-o pe minora XXXXX în imobilul amplasat pe str. XXXXX, închiriat în prealabil pentru exploatarea sexuală comercială și în prostituție a victimelor, unde au instruit-o pe ultima cu referire la prestarea masajului erotic, prin masturbarea organelor genitale a bărbaților și aducerea clientului la faza de ejaculare. Ulterior, în perioada de timp a lunilor ianuarie-februarie 2014, cetățeanul Italiei, Gasparri Stefano, aflându-se în mun.Chișinău, acționând împreună și de comun acord cu Bularga Diana și XXXXX, urmărind scopul realizării în continuarea intențiilor sale infracționale privind exploatarea sexuală comercială în prostituție a unui copil, au plasat anunțuri publicitare cu referire la acordarea serviciilor de masaj erotic în diferite rețele de socializare. În continuare, pe parcursul perioadei de timp a lunilor ianuarie-februarie 2014, cetățeanul Italiei, Gasparri Stefano, aflându-se în mun. Chișinău, acționând împreună și de comun acord cu Bularga Diana și XXXXX, urmărind scopul realizării în continuare a intențiilor sale infracționale comune, privind exploatarea sexuală comercială în prostituție a unui copil, găseau clienți pentru aceste servicii oferite prin masajul erotic de către minora XXXXX, precum și organizau transportarea ultimei la diferiți clienți din mun. Chișinău, căroraXXXXX le acorda contra plată servicii sexuale în forme perverse, manifestate prin efectuarea manipulărilor fizice a zonelor erogene și organelor genitale ale clienților de sex masculin, în vederea satisfacerii poftei sexuale ale acestora. Astfel, prin acțiunile sale intenționate Gasparri Stefano a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 206 alin. (3) lit. b1) Cod penal, trafic de copii, adică recrutarea, transportarea și adăpostirea unui copil, în scopul exploatării sexuale comerciale și în prostituție, acțiuni săvârșite prin abuz de poziția de vulnerabilitate a copilului, asupra a doi copii, de mai multe persoane. 1.

Prin ordonanța din 10 aprilie 2017, în privința lui Bularga Diana a fost modificată învinuirea în ședința de judecată în sensul agravării ei, incriminându-i-se comiterea infracțiunii prevăzute la art. 206 alin. (3) lit. b1) Cod penal, în următoarele circumstanțe: În prima jumătate a lunii ianuarie 2014, Bularga Diana, aflându-se în mun. Chișinău, urmărind scopul exploatării sexuale comerciale în prostituție a unui copil, acționând împreună și de comun acord cu cetățeanul Italiei, Gasparri Stefano, profitând de poziția de vulnerabilitate a copilului Bocancea Viorica, manifestată prin situația precară din punct de vedere a supraviețuirii sociale, sub pretextul oferirii unui câștig favorabil de pe urma prestării serviciilor de masaj erotic și a serviciilor sexuale, au recrutat-o în acest scop pe XXXXXXXXXX, îndemnând-o la efectuarea masajului erotic prin acordarea contra plată a unor servicii sexuale în forme perverse, manifestate prin efectuarea manipulărilor fizice a zonelor erogene și organelor genitale ale clienților de sex masculin. În continuare, în aceste circumstanțe, Bularga Diana, acționând împreună și de 4 comun acord cu cetățeanul Italiei, Gasparri Stefano, urmărind scopul realizării în continuare a intențiilor sale infracționale privind exploatarea sexuală comercială în prostituție a unui copil, obținând consimțământul XXXXXde a presta serviciile propuse, au adăpostit-o pe XXXXX în imobilul amplasat pe str. XXXXX, închiriat în prealabil pentru exploatarea sexuală comercială și în prostituție a victimelor, unde au instruit-o pe ultima cu referire la prestarea masajului erotic, prin masturbarea organelor genitale a bărbaților și aducerea clientului la faza de ejaculare. Ulterior, pe parcursul lunii ianuarie 2014, Bularga Diana, aflându-se în mun. Chișinău, acționând împreună și de comun acord cu cetățeanul Italiei, Gasparri Stefano, urmărind scopul realizării în continuarea intențiilor sale infracționale privind exploatarea sexuală comercială în prostituție a unui copil, au plasat anunțuri publicitare cu referire la acordarea serviciilor de masaj erotic în diferite rețele de socializare. În continuare, pe parcursul perioadei de timp a lunii ianuarie 2014, Bularga Diana, aflându-se în mun.Chișinău, acționând împreună și de comun acord cu cetățeanul Italiei, Gasparri Stefano, urmărind scopul realizării în continuare a intențiilor sale infracționale comune, privind exploatarea sexuală comercială în prostituție a unui copil, găseau clienți pentru aceste servicii oferite prin masajul erotic de către XXXXX, cărora ultima le acorda contra plată servicii sexuale în forme perverse, manifestate prin efectuarea manipulărilor fizice a zonelor erogene și organelor genitale ale clienților de sex masculin, în vederea satisfacerii poftei sexuale ale acestora. Tot ea, continuându-și acțiunile sale criminale, în prima jumătate a lunii ianuarie 2014, aflându-se în mun. Chișinău, urmărind scopul exploatării sexuale comerciale în prostituție a unui copil, acționând împreună și de comun acord cu cetățeanul Italiei, Gasparri Stefano, XXXXX, precum și cu alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, profitând de poziția de vulnerabilitate a copilului XXXXX, manifestată prin situația precară din punct de vedere a supraviețuirii sociale, sub pretextul oferirii unui câștig favorabil de pe urma prestării serviciilor de masaj erotic și a serviciilor sexuale, au recrutat-o în acest scop pe minora XXXXX, XXXXX, îndemnând-o la efectuarea masajului erotic prin acordarea contra plată a unor servicii sexuale în forme perverse, manifestate prin efectuarea manipulărilor fizice a zonelor erogene și organelor genitale ale clienților de sex masculin. În continuare, în aceste circumstanțe, Bularga Diana, acționând împreună și de comun acord cu cetățeanul Italiei, Gasparri Stefano și XXXXX, urmărind scopul realizării în continuarea intențiilor sale infracționale privind exploatarea sexuală comercială în prostituție a unui copil, obținând consimțământul copilului XXXXX de a presta serviciile propuse, au adăpostit-o pe minora XXXXX în imobilul amplasat pe str. XXXXX, închiriat în prealabil pentru exploatarea sexuală comercială și în prostituție a victimelor, unde au instruit-o pe ultima cu referire la prestarea masajului erotic, prin masturbarea organelor genitale a bărbaților și aducerea clientului la faza de ejaculare. Ulterior, în perioada de timp a lunilor ianuarie-februarie 2014, Bularga Diana, aflându-se în mun.Chișinău, acționând împreună și de comun acord cu cetățeanul Italiei Gasparri Stefano și XXXXX, urmărind scopul realizării în continuare intențiilor sale infracționale privind exploatarea sexuală comercială în prostituție a unui copil, au plasat anunțuri publicitare cu referire la acordarea serviciilor de masaj erotic în diferite rețele de 5 socializare. În continuare, pe parcursul perioadei de timp a lunilor ianuarie-februarie 2014, Bularga Diana, aflându-se în mun. Chișinău, acționând împreună și de comun acord cu cetățeanul Italiei, Gasparri Stefano și XXXXX, urmărind scopul realizării în continuare a intențiilor sale infracționale comune, privind exploatarea sexuală comercială în prostituție a unui copil, găseau clienți pentru aceste servicii oferite prin masajul erotic de către minora XXXXX, precum și organizau transportarea ultimei la diferiți clienți din mun. Chișinău, căroraXXXXX le acorda contra plată servicii sexuale în forme perverse, manifestate prin efectuarea manipulărilor fizice a zonelor erogene și organelor genitale ale clienților de sex masculin, în vederea satisfacerii poftei sexuale ale acestora. Astfel, prin acțiunile sale intenționate Bularga Diana a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 206 alin. (3) lit. b1) Cod penal, trafic de copii, adică recrutarea, transportarea și adăpostirea unui copil, în scopul exploatării sexuale comerciale și în prostituție, acțiuni săvârșite prin abuz de poziția de vulnerabilitate a copilului, asupra a doi copii, de mai multe persoane. 1.

Prin ordonanța din 10 aprilie 2017, în privința lui Bocancea Viorica a fost modificată învinuirea în ședința de judecată în sensul agravării ei, incriminându-i-se comiterea infracțiunii prevăzute la art. 206 alin. (3) lit. b1) Cod penal, în următoarele circumstanțe: În prima jumătate a lunii ianuarie 2014, aflându-se în mun. Chișinău, urmărind scopul exploatării sexuale comerciale în prostituție a unui copil, acționând împreună și de comun acord cu cetățeanul Italiei, Gasparri Stefano, Bularga Diana, precum și cu alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, profitând de poziția de vulnerabilitate a copilului XXXXX, manifestată prin situația precară din punct de vedere a supraviețuirii sociale, sub pretextul oferirii unui câștig favorabil de pe urma prestării serviciilor de masaj erotic și a serviciilor sexuale, au recrutat-o în acest scop pe minora XXXXX, XXXXX, îndemnând-o la efectuarea masajului erotic prin acordarea contra plată a unor servicii sexuale în forme perverse, manifestate prin efectuarea manipulărilor fizice a zonelor erogene și organelor genitale ale clienților de sex masculin. În continuare, în aceste circumstanțe, Bocancea Viorica, acționând împreună și de comun acord cu cetățeanul Italiei Gasparri Stefano și Bularga Diana, urmărind scopul realizării în continuarea intențiilor sale infracționale privind exploatarea sexuală comercială în prostituție a unui copil, obținând consimțământul copilului XXXXX de a presta serviciile propuse, au adăpostit-o pe minora XXXXX în imobilul amplasat pe str. XXXXX, închiriat în prealabil pentru exploatarea sexuală comercială și în prostituție a victimelor, unde au instruit-o pe ultima cu referire la prestarea masajului erotic, prin masturbarea organelor genitale a bărbaților și aducerea clientului la faza de ejaculare. Ulterior, în perioada de timp a lunilor ianuarie-februarie 2014, Bocancea Viorica, aflându-se în mun.Chișinău, acționând împreună și de comun acord cu cetățeanul Italiei, Gasparri Stefano și Bularga Diana, urmărind scopul realizării în continuarea intențiilor sale infracționale privind exploatarea sexuală comercială în prostituție a unui copil, au plasat anunțuri publicitare cu referire la acordarea serviciilor de masaj erotic în diferite rețele de socializare. În continuare, pe parcursul perioadei de timp a lunilor ianuarie - februarie 2014, 6 Bocancea Viorica, aflându-se în mun.Chișinău, acționând împreună și de comun acord cu cetățeanul Italiei Gasparri Stefano și Bularga Diana, urmărind scopul realizării în continuare a intențiilor sale infracționale comune, privind exploatarea sexuală comercială în prostituție a unui copil, găseau clienți pentru aceste servicii oferite prin masajul erotic de către minora XXXXX, precum și organizau transportarea ultimei la diferiți clienți din mun. Chișinău, căroraXXXXX le acorda contra plată servicii sexuale în forme perverse, manifestate prin efectuarea manipulărilor fizice a zonelor erogene și organelor genitale ale clienților de sex masculin, în vederea satisfacerii poftei sexuale ale acestora. Astfel, prin acțiunile sale intenționate Bocancea Viorica a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 206 alin. (3) lit. b1) Cod penal, trafic de copii, adică recrutarea, transportarea și adăpostirea unui copil, în scopul exploatării sexuale comerciale și în prostituție, acțiuni săvârșite prin abuz de poziția de vulnerabilitate a copilului, de mai multe persoane. 2. Sentința primei instanțe a fost contestată cu apel de către procurorul în Procuratura Generală, secția Combaterea Traficului de Ființe Umane din cadrul Direcției urmărire penală și criminalistică, Lambă Igor, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care Gasparri Stefano să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute art. 206 alin. (3) lit. b), b1) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare, pe un termen de 15 ani, cu executare în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul a exercita o anumită activitate în domeniul angajării în câmpul muncii pe un termen de 5 ani; Bularga Diana să fie recunoscută vinovată de comiterea infracțiunii prevăzute art. 206 alin. (3) lit. b), b1) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare, pe un termen de 15 ani, cu executare în penitenciar de tip închis pentru femei, cu privarea de dreptul a exercita o anumită activitate în domeniul angajării în câmpul muncii pe un termen de 5 ani; Bocancea Viorica să fie recunoscută vinovată de comiterea infracțiunii prevăzute art. 206 alin. (3) lit. b1) Cod penal, fiindu-i stabilită, cu aplicarea prevederilor art. 70 alin. (3), art. 78 alin. (5), art. 79 alin. (1), (1/1) Cod penal, o pedeapsă sub formă de închisoare, pe un termen de 10 ani, cu executare în penitenciar de tip închis pentru femei, cu privarea de dreptul a exercita o anumită activitate în domeniul angajării în câmpul muncii pe un termen de 5 ani. În motivarea cerințelor sale, acuzarea a invocat că: - concluzia primei instanțe privind lipsa probelor care ar demonstra existența în acțiunile inculpaților Gasparri Stefano, Bularga Diana și Bocancea Viorica a elementelor constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 206 alin. (3), lit. lit. b), b1) Cod penal, este una neîntemeiată și eronată; - în ședința de judecată a primei instanțe de către partea acuzării au fost prezentate și examinate probe care confirmă existența în acțiunile inculpaților Gasparri Stefano, Bularga Diana și Bocancea Viorica a calificativului agravant - acțiuni săvîrșite de către două sau mai multe persoane, și anume declarațiile părții vătămate XXXXX; procesul- verbal de recunoaștere a persoanei din 13 februarie 2014, prin care XXXXX a recunoscut persoana cu nr.3, care s-a constatat a fi învinuitul Gasparri Stefano, persoana de origine italiană implicată în săvîrșirea infracțiunii date; procesul-verbal de examinare a convorbirilor telefonice de la posturile de telefoane mobile: cu nr.XXXXX ce aparține lui 7 Bocancea Viorica; cu nr.XXXXX și XXXXX ce aparțin victimei XXXXX; cu nr.XXXXXce aparține lui Gasparri Stefano; cu nr.XXXXXce aparține lui Bularga Diana, prin care se constată faptul discuțiilor telefonice purtate între acești abonați și complicitatea la săvîrșirea infracțiuni date; procesul-verbal de examinare a telefonului mobil de model „XXXXX”, ce aparține cet.XXXXX, în care este activată cartela SIM cu nr.XXXXX, prin care se constată faptul discuțiilor purtate între XXXXX, Bocancea Viorica și Bularga Diana, date care confirmă declarațiile părții vătămate XXXXX privind practicarea masajului erotic; procesul-verbal de examinare a corespondenței de pe pagina personală WEB a rețelei de socializare „XXXXX”, ridicate de la minora XXXXX, prin care se constată faptul discuțiilor purtate între XXXXX și Bocancea Viorica, date ce confirmă faptul recrutării de către ultima a minorei XXXXX în vederea practicării masajului erotic și prostituției; raportul de expertiză tehnico-științifică nr. 180 din 23.04.2014 a notebook-lui de model „XXXXX”, care a fost ridicat de la cet. Gasparri Stefano, prin care s-a constatat că, pe discul rigid au fost depistate fragmente ale brauzerului „Mozila Firefox, în care se află textul anunțului „Masaj erotic”; - reieșind din probele expuse supra, s-a constatat cu certitudine că inculpații Gasparri Stefano, Bularga Diana și Bocancea Viorica au cooperat intenționat și au contribuit prin diverse calități de autor, organizator, instigator sau complice la săvîrșirea infracțiunii incriminate, or, prima instanță în calitate de circumstanță agravantă la individualizarea măsurii de pedeapsă aplicată inculpaților, a constatat săvîrșirea infracțiunii prin participație; - este eronată constatarea primei instanțe privind lipsa în acțiunile inculpaților Gasparri Stefano și Bularga Diana a calificativului agravant - acțiunile săvîrșite asupra a doi sau mai mulți copii; - la momentul comiterii faptelor incriminate inculpaților Gasparri Stefano și Bularga Diana, le era cunoscut faptul că, părțile vătămate XXXXX și Bocancea Viorica erau minore și nu împlinise vârsta de 18 ani; - faptul că XXXXX și Bocancea Viorica la acel moment erau copii cu vârsta mai mică de 18 ani, iar inculpații cunoșteau acest fapt, au fost constatate prin declarațiile părților vătămate XXXXX, și Bocancea Viorica depuse în instanța de judecată; - faptele inculpaților Gasparri Stefano și Bularga Diana urmează a fi încadrate juridic în baza art. 206 alin. (3), lit. lit. b), b1) Cod penal, întrucît, aceste acțiuni au fost săvîrșite în aceiași perioadă de timp, în aceleași circumstanțe, asupra a doi copii; - în privința inculpatei Bocancea Viorica ca circumstanță atenuantă a fost stabilită, săvîrșirea infracțiunii de către un minor, fiind apreciată conform art.79 alin. (1), (1/1) Cod penal drept o circumstanță excepțională, care urmează a fi luată în considerație la individualizarea măsurii de pedeapsă. Prin procesul-verbal de corectare a erorilor materiale din 18 octombrie 2018, procurorul în Secția combatere a traficului de ființe umane din cadrul Direcției urmărire penală și criminalistică a Procuraturii Generale, Lambă Igor, a corectat eroarea materială evidentă din ordonanțele de modificare a învinuirii în sensul agravării ei în privința lui Gasparri Stefano și Bularga Diana din 04 aprilie 2017, 10 aprilie 2017, astfel, în conținutul acestor acte procedurale urmând a fi indicat corect art. 206 alin. (3) lit. b, b1) Cod penal. 8 2.1. În apelurile declarate la 15 octombrie 2018, 19 octombrie 2018 de către avocatul Rotaru Vitalie în numele inculpaților Gasparii Stefano și Bularga Diana, s-a solicitat admiterea acestora, casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care inculpații Gasparii Stefano și Bularga Diana să fie achitați, pe motiv că faptele nu au fost săvârșite de către inculpați și faptele nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii. În susținerea motivelor apelului, apărarea a menționat următoarele aspecte: - declarațiile părții vătămate XXXXX urmează a fi apreciate critic, din motiv că aceasta a fost audiată în lipsa unui reprezentant legal de către organul de urmărire penală, la acea perioadă fiind minoră. Totodată, aceasta nu a prezentat careva acte cet. Gasparri Stepano și Bularga Diana prin care să se fi constatat cu certitudine că, aceștia cunoșteau vârsta biologică a acesteia; - organul de urmărire penală nu a probat în nici un fel faptul că aceasta a fost exploatată sexual, cât și faptul că inculpații cunoșteau vârsta acesteia și au beneficiat de careva sume bănești de la aceasta; - pornirea urmăririi penale la caz s-a efectuat cu esențiale încălcări a prevederilor art. art. 262, 274 Cod de procedură penală, și anume, în lipsa unei sesizări înaintate în ordinea art. 262 Cod de procedură penală sau a unui raport de autosesizare a procurorului în care să fie expuse circumstanțele depistate și să se dispună înregistrarea infracțiunii; - probele administrate la faza urmăririi penale, cât și cele administrate în instanța de judecată urmează a fi declarate nule din motiv că, la faza urmăririi penale învinuitul Gasparri Stepano nu a fost asistat de un interpret autorizat în limba italiană, iar în instanța de judecată interpretul nu a fost prezent la toate ședințele de judecată, fapt constatat prin procesele-verbale privind ședințele de judecată. 2.2. În apelurile declarate la 18 octombrie 2018, 19 octombrie 2018 de către avocatul Chiriac Cristin în numele inculpatei Bocancea Viorica s-a solicitat admiterea acestuia, casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care inculpata Bocancea Viorica să fie achitată, din următoarele considerente: - de către prima instanță nu s-a luat în considerație că Bocancea Viorica nu are antecedente penale și este mama a XXXXX la întreținere, potrivit certificatului de naștere XXXXX, ca urmare nu s-a luat în considerație prevederile alin. (1) art.96 Cod penal, persoanelor care au copii în vîrstă de pînă la 8 ani, cu excepția celor condamnate la închisoare pe un termen mai mare de 5 ani pentru infracțiuni grave, deosebit de grave și excepțional de grave, infracțiuni prevăzute la Capitolul I, II, III, VII, VIII, XIII și XVII, instanța de judecată le poate amîna executarea pedepsei pînă la atingerea de către copil a vîrstei de 8 ani; - din declarațiile părții vătămate XXXXX, la faza urmăririi penale a comunicat că Bocancea Viorica i-a arătat pe ea cum se face masajul erotic (doar atît), comunicîndu-i ulterior că ea tot este minoră, alte circumstanțe privind recrutarea, transportarea, transferul, adăpostirea sau primirea unui copil XXXXX, precum și darea sau primirea unor plăți ori beneficii pentru obținerea consimțămîntului unei persoane care deține controlul asupra acestui copil ce s-ar implica Bocancea Viorica, nu se regăsesc; - ținând cont că Bocancea Viorica era minoră, ca urmare, din circumstanțele descrise 9 faptele acesteia pot fi considerate săvîrșite fără vinovăție, deoarece într-o cauza care a fost conexată la acest dosar a avut calitate de parte vătămată, prin care, din circumstanțele pricinii și a situației n-a cunoscut că comite careva ilegalități în acest sens, astfel, rezultă că situația în care a comis-o nu își dădea seama de caracterul prejudiciabil al acțiunii sau inacțiunii sale, nu a prevăzut posibilitatea survenirii urmărilor ei prejudiciabile și, conform circumstanțelor cauzei, nici nu trebuia sau nu putea să le prevadă, ceea ce potrivit art.20 Cod penal este un caz fortuit, adică faptă săvârșită fără vinovăție, iar potrivit art.48 Cod penal intențiile inculpatei Bocancea Viorica nu sunt pasibile de răspundere penală; - nu s-a luat în considerație de către prima instanță că în cauza la care a fost conexată la materialele cauzei prin care a fost învinuită, a avut calitate de parte vătămată unde a colaborat cu urmărirea penală, ca urmare, potrivit art.206 alin. (4) Cod penal, victima traficului de copii este absolvită de răspundere penală pentru infracțiunile săvîrșite de ea în legătură cu această calitate procesuală; - probelor acuzării atrag nulitatea actelor procedural și anume: - Vol. I - f.d.9-10 sunt efectuate în lipsa unui avocat desemnat de către C.N.A.J.G.S și nici nu se regăsește mandatul acestuia, nu-i prezent nici un părinte matern; f.d.11-13 sunt efectuate în lipsa unui avocat, unui părinte, unei Ordonanțe a procurorului sau încheierii a judecătorului de instrucție, nu-i descris adresa, localitatea proprietarului; f.d.15-16 sunt efectuate în lipsa unui avocat, unui părinte(reprezentantul legal); f.d. 18-19 sunt efectuate în lipsa unui avocat, unui reprezentantul legal; f.d.21-29 nu sunt redate saitul al acestei informații; f.d. 30 nu-i semnătura persoanei care a participat la acțiune și nici refuzul acestea; f.d. 107 nu sunt datele celui care a primit și nici semnătura acestuia; f.d. 108-118 nu sunt anexate schițele, fotografiile, peliculele, casetele audio și video, mulajele și tiparele de urme executate în cursul efectuării acțiunilor de urmărire penală – CD; f.d. 118 nu se regăsește și nici a fost cercetat în cadrul ședinței; f.d. 120 nu sunt semnătura și ștampila companiei „Simpals” și participantul nu a fost în cadrul ședinței; f.d. 183 în lipsa semnăturilor proprietarilor și a accesului la bunul imobil; - în cadrul ședinței nu a fost audiat nici un martor (în calitate de client) ce ar reda că a avut raporturi cu partea vătămată, nu sunt surse financiare anexate la dosar ce ar reda claritatea în privința delarațiilor părții vătămate în privința raporturilor cu caracter sexual. 2.3. În apelul declarat de către inculpata Boceancea Viorica s-a solicitat admiterea acestuia, casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care să fie achitată, invocând următoarele motive: - nu a comis infracțiunea pentru care a fost condamnată. Nu a traficat nici un copil și niciodată nu a avut intenția de a trafica careva persoane; - la judecarea cauzei nu a avut parte de un proces echitabil. Personal nu a fost citată la ședința din 04.10.2018, precum și la alte ședințe de judecată; în procesul judecății i-au fost încălcate drepturile procedurale, inclusiv dreptul la apărare. Avocatul a fost pasiv și nu a depus diligența necesară pentru a-i apăra drepturile ocrotite de lege; - prima instanță nu cunoștea despre faptul că inculpata are la întreținere doi copii minori (de până la trei ani). În sentința primei instanțe este indicat că are la întreținere un copil minor; - completul de judecată a fost constituit incorect. Judecătorul Țurcanu Ion nu a avut dreptul de a participa la examinarea cauzei, inclusiv pronunțarea senținței. Prin Decretul 10 Președintelui Republicii Moldova nr. 388 din 09.10.2017 dl. Țurcanu I. a fost numit în funcția de judecător la Curtea de Apel Chișinău. 3. Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 22 decembrie 2021 au fost respinse, ca nefondate, apelurile declarate de către avocatul Rotaru Vitalie în numele inculpatului Gasparri Stefano, de către avocatul Rotaru Vitalie în numele inculpatei Bularga Diana, de către avocatul Chiriac Cristin în numele inculpatei Bocancea Viorica și apelul inculpatei Bocancea Viorica; a fost admis apelul declarat de către procuror, casată sentința Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 04 octombrie 2018 și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează: Gasparri Stefano a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 206 alin. (3), lit. lit. b), b1) Cod penal, stabilindu-i-se o pedeapsă sub formă de 15 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau a exercita o anumită activitate în domeniul angajării în câmpul muncii pe un termen de 5 ani; Bularga Diana a fost recunoscută vinovată de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 206 alin. (3), lit. lit. b), b1) Cod penal, stabilindu-i-se pedeapsă sub formă de 15 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis, pentru femei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau a exercita o anumită activitate în domeniul angajării în câmpul muncii pe un termen de 5 ani; Bocancea Viorica a fost recunoscută vinovată de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 206 alin. (3), lit. b1) Cod penal, stabilindu-i-se o pedeapsă cu aplicarea art. 70 alin. (3), 78 alin. (5), 79 alin. (1), (11) Cod penal sub formă de 10 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau a exercita o anumită activitate în domeniul angajării în câmpul muncii pe un termen de 5 ani; termenul de executare a pedepsei pentru inculpații Gasparri Stefano, Bularga Diana, Bocancea Viorica a fost calculat din data reținerii inculpaților. 3.1. Pentru a pronunța decizia, instanța de apel a constatat că inculpații Gasparri Stefano și Bularga Diana au săvârșit infracțiunea traficul de copii în următoarele circumstanțe: 3.1.1. În prima jumătate a lunii ianuarie 2014, Gasparri Stefano, aflându-se în mun. Chișinău, urmărind scopul exploatării sexuale comerciale în prostituție a unui copil, acționând împreună și de comun acord cu Bularga Diana, profitând de poziția de vulnerabilitate a copilului Bocancea Viorica, manifestată prin situația precară din punct de vedere a supraviețuirii sociale, sub pretextul oferirii unui câștig favorabil de pe urma prestării serviciilor de masaj erotic și a serviciilor sexuale, au recrutat-o în acest scop pe XXXXX, îndemnând-o la efectuarea masajului erotic prin acordarea contra plată a unor servicii sexuale în forme perverse, manifestate prin efectuarea manipulărilor fizice a zonelor erogene și organelor genitale ale clienților de sex masculin. În continuare, în aceste circumstanțe, cetățeanul Italiei, Gasparri Stefano, acționând împreună și de comun acord cu Bularga Diana, urmărind scopul realizării în continuare a intențiilor sale infracționale privind exploatarea sexuală comercială în prostituție a unui copil, obținând consimțământul XXXXXde a presta serviciile propuse, au adăpostit-o pe XXXXX în imobilul amplasat pe str. XXXXX, închiriat în prealabil pentru exploatarea sexuală comercială și în prostituție a victimelor, unde au instruit-o pe ultima cu referire la prestarea masajului erotic, prin masturbarea organelor genitale a bărbaților și aducerea 11 clientului la faza de ejaculare. Ulterior, pe parcursul lunii ianuarie 2014, cetățeanul Italiei, Gasparri Stefano, aflându-se în mun. Chișinău, acționând împreună și de comun acord cu Bularga Diana, urmărind scopul realizării în continuare intențiilor sale infracționale privind exploatarea sexuală comercială în prostituție a unui copil, au plasat anunțuri publicitare cu referire la acordarea serviciilor de masaj erotic în diferite rețele de socializare. În continuare, pe parcursul perioadei de timp a lunii ianuarie 2014, cetățeanul Italiei, Gasparri Stefano, aflându-se în mun.Chișinău, acționând împreună și de comun acord cu Bularga Diana, urmărind scopul realizării în continuare a intențiilor sale infracționale comune, privind exploatarea sexuală comercială în prostituție a unui copil, găseau clienți pentru aceste servicii oferite prin masajul erotic de către XXXXX, cărora ultima le acorda contra plată servicii sexuale în forme perverse, manifestate prin efectuarea manipulărilor fizice a zonelor erogene și organelor genitale ale clienților de sex masculin, în vederea satisfacerii poftei sexuale ale acestora. 3.1.2 Tot el, continuându-și acțiunile sale criminale, în prima jumătate a lunii ianuarie 2014, aflându-se în mun. Chișinău, urmărind scopul exploatării sexuale comerciale în prostituție a unui copil, acționând împreună și de comun acord cu Bularga Diana, XXXXX, precum și cu alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, profitând de poziția de vulnerabilitate a copilului XXXXX, manifestată prin situația precară din punct de vedere a supraviețuirii sociale, sub pretextul oferirii unui câștig favorabil de pe urma prestării serviciilor de masaj erotic și a serviciilor sexuale, au recrutat-o în acest scop pe minora XXXXX, XXXXX, îndemnând-o la efectuarea masajului erotic prin acordarea contra plată a unor servicii sexuale în forme perverse, manifestate prin efectuarea manipulărilor fizice a zonelor erogene și organelor genitale ale clienților de sex masculin. În continuare, în aceste circumstanțe, cetățeanul Italiei Gasparri Stefano, acționând împreună și de comun acord cu Bularga Diana și XXXXX, urmărind scopul realizării în continuarea intențiilor sale infracționale privind exploatarea sexuală comercială în prostituție a unui copil, obținând consimțământul copilului XXXXX de a presta serviciile propuse, au adăpostit-o pe minora XXXXX în imobilul amplasat pe str. XXXXX, închiriat în prealabil pentru exploatarea sexuală comercială și în prostituție a victimelor, unde au instruit-o pe ultima cu referire la prestarea masajului erotic, prin masturbarea organelor genitale a bărbaților și aducerea clientului la faza de ejaculare. Ulterior, în perioada de timp a lunilor ianuarie-februarie 2014, cetățeanul Italiei Gasparri Stefano, aflându-se în mun.Chișinău, acționând împreună și de comun acord cu Bularga Diana și XXXXX, urmărind scopul realizării în continuare intențiilor sale infracționale privind exploatarea sexuală comercială în prostituție a unui copil, au plasat anunțuri publicitare cu referire la acordarea serviciilor de masaj erotic în diferite rețele de socializare. În continuare, pe parcursul perioadei de timp a lunilor ianuarie-februarie 2014, cetățeanul Italiei, Gasparri Stefano, aflându-se în mun. Chișinău, acționând împreună și de comun acord cu Bularga Diana și XXXXX, urmărind scopul realizării în continuare a intențiilor sale infracționale comune, privind exploatarea sexuală comercială în prostituție a unui copil, găseau clienți pentru aceste servicii oferite prin masajul erotic de către 12 minora XXXXX, precum și organizau transportarea ultimei la diferiți clienți din mun. Chișinău, căroraXXXXX le acorda contra plată servicii sexuale în forme perverse, manifestate prin efectuarea manipulărilor fizice a zonelor erogene și organelor genitale ale clienților de sex masculin, în vederea satisfacerii poftei sexuale ale acestora. 3.1.3. Inculpata Bocancea Viorica în prima jumătate a lunii ianuarie 2014, aflându- se în mun. Chișinău, urmărind scopul exploatării sexuale comerciale în prostituție a unui copil, acționând împreună și de comun acord cu cetățeanul Italiei, Gasparri Stefano, Bularga Diana, precum și cu alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, profitând de poziția de vulnerabilitate a copilului XXXXX, manifestată prin situația precară din punct de vedere a supraviețuirii sociale, sub pretextul oferirii unui câștig favorabil de pe urma prestării serviciilor de masaj erotic și a serviciilor sexuale, au recrutat-o în acest scop pe minora XXXXX, XXXXX, îndemnând-o la efectuarea masajului erotic prin acordarea contra plată a unor servicii sexuale în forme perverse, manifestate prin efectuarea manipulărilor fizice a zonelor erogene și organelor genitale ale clienților de sex masculin. În continuare, în aceste circumstanțe, Bocancea Viorica, acționând împreună și de comun acord cu cetățeanul Italiei Gasparri Stefano și Bularga Diana, urmărind scopul realizării în continuarea intențiilor sale infracționale privind exploatarea sexuală comercială în prostituție a unui copil, obținând consimțământul copilului XXXXX de a presta serviciile propuse, au adăpostit-o pe minora XXXXX în imobilul amplasat pe str. XXXXX, închiriat în prealabil pentru exploatarea sexuală comercială și în prostituție a victimelor, unde au instruit-o pe ultima cu referire la prestarea masajului erotic, prin masturbarea organelor genitale a bărbaților și aducerea clientului la faza de ejaculare. Ulterior, în perioada de timp a lunilor ianuarie-februarie 2014, Bocancea Viorica, aflându-se în mun.Chișinău, acționând împreună și de comun acord cu cetățeanul Italiei, Gasparri Stefano și Bularga Diana, urmărind scopul realizării în continuare intențiilor sale infracționale privind exploatarea sexuală comercială în prostituție a unui copil, au plasat anunțuri publicitare cu referire la acordarea serviciilor de masaj erotic în diferite rețele de socializare. În continuare, pe parcursul perioadei de timp a lunilor ianuarie - februarie 2014, Bocancea Viorica, aflându-se în mun.Chișinău, acționând împreună și de comun acord cu cetățeanul Italiei Gasparri Stefano și Bularga Diana, urmărind scopul realizării în continuare a intențiilor sale infracționale comune, privind exploatarea sexuală comercială în prostituție a unui copil, găseau clienți pentru aceste servicii oferite prin masajul erotic de către minora XXXXX, precum și organizau transportarea ultimei la diferiți clienți din mun. Chișinău, căroraXXXXX le acorda contra plată servicii sexuale în forme perverse, manifestate prin efectuarea manipulărilor fizice a zonelor erogene și organelor genitale ale clienților de sex masculin, în vederea satisfacerii poftei sexuale ale acestora. 3.2. În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a menționat că, deși inculpații Gasparri Stefano, Bularga Diana, Bocancea Viorica nu au recunoscut vinovăția de comiterea infracțiunii incriminate, vina acestora se dovedește prin ansamblul probator acumulat la urmărirea penală și cercetat în cadrul ședinței de judecată, și anume: declarațiile părții vătămate XXXXX; declarațiile martorului Paladuța Maria; procesul- verbal de examinare a telefonului mobil de model „XXXXX”, ce aparține cet. XXXXX, 13 în care este activată cartela SIM cu nr.XXXXX, prin care se constată faptul discuțiilor între XXXXX și Bocancea Viorica, Bularga Diana; procesul-verbal de examinare a corespondenței de pe pagina personală web de pe rețeaua de socializare „Odnoklassniki”, ridicată de la minora XXXXX, prin care se confirmă faptul discuțiilor între XXXXX și Bocancea Viorica și faptul recrutării de către ultima a minorei XXXXX în vederea practicării masajului; procesul-verbal de recunoaștere a persoanei din 13 februarie 2014, prin care XXXXX a recunoscut persoana cu nr. 3, care este Gasparri Stefano; raportul de expertiză tehnico-științifică nr.180 din 23.04.2014 a notebooklui de model XXXXX care a fost ridicat de la Gasparri Stefano, prin care s-a constatat că, pe discul rigid au fost depistate fragmente ale browser „Mozila Firefox” în care se află textul anunțului „Masaj erotic”; răspunsul din 28.03.2014, parvenit de la Agenția de stat pentru protecția moralității, prin care a fost constatat faptul că stimularea manuală a organelor genitale ale bărbaților până la ejaculare se califică ca acordarea serviciilor sexuale, iar prestarea serviciilor indicate contra plată, sunt calificate ca o formă a prostituției; ancheta socială din 30.05.2014, eliberată de Consiliul XXXXX, prin care a fost constatată starea social vulnerabilă a XXXXX; procesul-verbal de examinare a convorbirilor telefonice cu nr.XXXXX ce aparține lui Bocanea Viorica; cu nr.XXXXX și XXXXX ce aparțin victimei XXXXX; cu nr.XXXXXce aparține lui Gasparri Stefano; cu nr.XXXXXce aparține Dianei Bularga, prin care se constată faptul discuțiilor telefonice între acești abonați, ceea ce confirmă faptul acționării de comun acord între inculpați. Așadar, instanța de apel, cercetând în cumul probele administrate în ședința de judecată prin prisma admisibilității, pertinenței și concludenței, utilității și veridicității a considerat că acțiunile inculpaților Gasparri Stefano și Bularga Diana cuprind elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 206 alin. (3), lit. lit. b), b1) Cod penal–trafic de copii, adică recrutarea, transportarea și adăpostirea unor copii, în scopul exploatării sexuale comerciale și în prostituție, acțiuni săvârșite prin abuz de situație de vulnerabilitate a copilului, asupra a doi copii, de mai multe persoane; iar acțiunile inculpatei Bocancea Viorica cuprind elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 206 alin. (3), lit. b1) Cod penal –trafic de copii, adică recrutarea, transportarea și adăpostirea unui copil, în scopul exploatării sexuale comerciale și în prostituție, acțiuni săvârșite prin abuz de situație de vulnerabilitate a copilului, de mai multe persoane. Cu referire la componența infracțiunii reglementată la art. 206 alin. (3) lit. b), b1) Cod penal, instanța de apel a notat că latura obiectivă a infracțiunii este una complexă și prevede următoarele modalități de realizare a laturii obiective a infracțiunii: recrutarea, transportarea, transferul, adăpostirea sau primirea unui copil, precum și darea sau primirea unor plăți ori beneficii pentru obținerea consimțământului unei persoane care deține controlul asupra copilului în scopurile indicate în dispoziția legii. Toate metodele de trafic enumerate se reduc la transmiterea copilului unei alte persoane, pentru o anumită recompensă. Prin recrutare se înțelege căutarea, invitarea, alegerea minorilor, atragerea pe baza unei alegeri în scop de exploatare sexuală. Prin primirea unui copil se înțelege luarea în „custodie” a victimei de către un traficant. Prin exploatare sexuală se înțelege impunerea persoanei la practicarea prostituției 14 sau a altor acțiuni cu caracter sexual. Potrivit art. 3 lit. c) a Protocolului din 15.11.2000 privind prevenirea, reprimarea și pedepsirea traficului de persoane, în special al femeilor și copiilor, adițional la Convenția Națiunilor Unite împotriva criminalității transnaționale organizate, recrutarea, transportarea, transferul, adăpostirea sau primirea unui copil în scopul exploatării este considerată trafic de persoane, chiar dacă aceștia nu fac apel la nici unul dintre mijloacele menționate la lit. a) din prezentul articol. Conform art. 4 lit. c) al Convenției din 16.05.2005 a Consiliului Europei privind lupta împotriva traficului de ființe umane, recrutarea, transportul, transferul, cazarea sau primirea unui copil în scopul exploatării se consideră trafic de ființe umane, chiar dacă nu implică niciunul dintre mijloacele enunțate la lit. a). În conformitate cu pct. 10) art. 2 al Legii nr. 241 din 20.10.2005 „privind prevenirea și combaterea traficului de ființe umane”, profitarea de situația de vulnerabilitate a copilului constă în profitarea de aflarea acestuia în una din următoarele situații: a)situația precară din punct de vedere al supraviețuirii sociale; b) situația condiționată de vârstă, sarcină, boală, infirmitate, deficiență fizică sau mintală; c) situația precară și ilegală de intrare sau de ședere în țara de tranzit sau de destinație. În corespundere cu art. 1 al Convenției cu privire la drepturile copilului din 20.11.89 (New York), în vigoare pentru RM din 25.02.1993, prin copil se înțelege orice ființă umană de până la 18 ani. Totodată conform art. 35 al aceleiași Convenții, Statele părți vor lua toate măsurile corespunzătoare pe plan național bilateral sau multilateral pentru a împiedica răpirea, vânzarea și traficul de copii în orice scop și în orice formă. Regulile Națiunilor Unite cu privire la protecția minorilor definesc drept minor „orice persoană sub vârsta de 18 ani. Convenția ONU cu privire la drepturile copilului definește copilul drept „orice persoană în vârstă de până la 18 ani” cu excepția cazurilor când majoratul este atins mai devreme în conformitate cu legislația națională, astfel ca vârsta majoratului este determinată de fiecare stat în parte. În conformitate cu art. 1 alin. (2) din Legea RM nr. 338 din 15.12.1994„cu privire la drepturile copilului” o persoană este considerată copil din momentul nașterii pînă la vîrsta de 18 ani. La fel, instanța de apel a reținut în acțiunile inculpaților Gasparri Stefano și Bularga Diana calificativul agravant - acțiunile săvîrșite asupra a doi sau mai mulți copii. Or, la momentul comiterii faptelor incriminate inculpaților Gasparri Stefano și Bularga Diana, le era cunoscut faptul că părțile vătămate XXXXX și Bocancea Viorica erau minore și nu împlinise vârsta de 18 ani, fapt ce rezultă din declarațiile ultimelor depuse în instanța de judecată. Astfel, instanța de apel a încadrat faptele prejudiciabile comise de inculpații Gasparri Stefano și Bularga Diana în baza art. 206 alin. (3), lit. lit. b), b1) Cod penal, după indicii calificativi - trafic de copii, adică recrutarea, transportarea și adăpostirea unor copii, în scopul exploatării sexuale comerciale și în prostituție, acțiuni săvârșite prin abuz de situație de vulnerabilitate a copilului, asupra a doi copii, de mai multe persoane. În ceea ce privește solicitările de apel invocate de avocatul Rotaru Vitalie în numele inculpatului Gasparri Stefano, de avocatul Rotaru Vitalie în numele inculpatei Bularga Diana, de avocatul Cristin Chiriac în numele inculpatei Bocancea Viorica și de inculpata 15 Bocancea Viorica prin care s-au solicitat pronunțarea unei sentințe de achitare, instanța de apel, a enunțat că sunt nefondate, or, în cadrul cercetării judecătorești au fost prezentate suficiente probe pertinente, concludente, veridice și utile, care demonstrează pe deplin vinovăția inculpaților în comiterea faptelor penale. Cu referire la argumentele avocatului Chiriac Cristin în numele inculpatei Bocancea Viorica precum că, din declarațiile părții vătămate XXXXX date la faza urmăririi penale reiese că ”Viorica i-a arătat pe ea cum se face masajul erotic (doar atît), comunicându-i ulterior că ea tot este minoră”, iar alte circumstanțe privind recrutarea, transportarea, transferul, adăpostirea sau primirea unui copil XXXXX, precum și darea sau primirea unor plăți ori beneficii pentru obținerea consimțământului unei persoane care deține controlul asupra acestui copil ce s-ar implica Bocancea Viorica nu se regăsesc, instanța de apel a indicat că urmează a fi apreciate critic, din motiv că în cadrul cercetării judecătorești s-a stabilit faptul că inculpata Bocancea Viorica a fost recrutată de către Bocancea Viorica împreună cu Bularga Diana și Gasparri Stefano pentru prestarea contra plată a serviciilor de masaj erotic și serviciilor sexuale. În ceea ce privește solicitarea avocaților Chiriac Cristin și Rotaru Vitalie privind declararea nulității actelor procedurale, instanța de apel le-a apreciat critic, expunând că părții apărării i-au fost prezentate materialele cauzei și i-a fost adus la cunoștință la etapa finisării urmării penale, în acest sens fiind întocmit procesul-verbal de terminare a urmăririi penale și acesta a fost semnat de către inculpată și avocatul acesteia neavând careva obiecții sau completării asupra materialelor prezentate. Totodată, instanța de apel a respins argumentele avocatului Chiriac Cristin potrivit cărora inculpata Bocancea Viorica nu își dădea seama de caracterul prejudiciabil al acțiunii sau inacțiunii sale, nu a prevăzut posibilitatea survenirii urmărilor ei prejudiciabile și, conform circumstanțelor cauzei, nici nu trebuia sau nu putea să le prevadă, ceea ce potrivit art. 20 Cod penal este un caz fortuit, adică faptă săvârșită fără vinovăție, iar potrivit art. 48 Cod penal, intențiile acesteia nu sunt pasibile de răspundere penală, din motiv că prin cumulul probelor administrate la dosarul penal, s-a constatat că, inculpata a acționat cu intenție directă la comiterea faptei prejudiciabile. La fel, instanța de apel a respins și alegațiile avocatului Chiriac Cristin referitor la faptul că inculpata Bocancea Viorica a avut calitate de parte vătămată, a colaborat cu urmărirea penală, ca urmare potrivit art. 206 alin. (4) Cod penal, victima traficului de copii este absolvită de răspundere penală pentru infracțiunile săvîrșite de ea în legătură cu această calitate procesuală, întrucât inculpata nu este pasibilă de a fi absolvită de răspundere penală, deoarece în prezenta cauză penală, dânsa a comis cu intenție directă fapta penală reglementată la art. 206 alin. (3), lit. b1) Cod penal. Cu referire la alegațiile inculpatei Bocancea Viorica potrivit cărora la judecarea cauzei nu a avut parte de un proces echitabil, personal nu a fost citată la ședința de judecată din 04.10.2018, precum și la alte ședințe de judecată, instanța de apel le-a apreciat ca nefondate, or, la judecarea cauzei penale au fost întreprinse toate măsurile legale de citare a inculpatei, iar ca urmare a eschivării sale de la judecată, ultima a fost anunțată în căutare. În continuare, instanța de apel a menționat, inclusiv, asupra respingerii argumentelor inculpatei Bocancea Viorica referitor la faptul că, completul de judecată a fost constituit 16 incorect, din motiv că împuternicirile judecătorului Țurcan Ion au fost menținute pentru finalizarea judecării cauzei penale. Instanța de apel a respins, ca nefondate, și alegațiile avocatului Rotaru Vitalie potrivit cărora declarațiile părții vătămate XXXXX urmează a fi apreciate critic, din motiv că, aceasta a fost audiată în lipsa unui reprezentant legal de către organul de urmărire penală, la acea perioadă fiind minoră, or, partea vătămată XXXXX a fost audiată în cadrul ședinței de judecată, cu respectarea prevederilor legale, iar la baza sentinței de condamnare, instanța de apel a reținut declarațiile acesteia depuse în cadrul ședinței de judecată. Neîntemeiate, instanța de apel a reținut și argumentele avocatului Rotaru Vitalie referitor la faptul că organul de urmărire penală nu a probat în nici un fel faptul că, partea vătămată a fost exploatată sexual, cât și faptul că inculpații cunoșteau vârsta acesteia și au beneficiat de careva sume bănești de la aceasta, or, din declarațiile părților vătămate XXXXX și Bocancea Viorica rezultă faptul că inculpații cunoșteau despre faptul că dânsele erau minore. La individualizarea pedepsei în privința inculpaților Gasparri Stefano, Bularga Diana, instanța de apel a ținut cont de prevederile art. art. 7, 61, 75 Cod penal, de lipsa circumstanțelor atenuante, de prezența celor agravante – săvârșirea infracțiunii prin participație, de comiterea unei infracțiuni deosebit de grave, de faptul că au copii minori la întreținere, nu se află la evidența medicului narcolog sau psihiatru, precum și de faptul că pe parcursul cercetării judiciare inculpații s-au eschivat de la prezentarea în fața instanței de judecată, fiind anunțați în căutare, astfel, a ajuns la concluzia de a le stabili pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 15 ani, cu executare în penitenciar de tip închis, și respectiv, de tip închis pentru femei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau a exercita o anumită activitate în domeniul angajării în câmpul muncii pe un termen de 5 ani, fiecăruia. La stabilirea pedepsei penale în privința inculpatei Bocancea Viorica, instanța de apel a ținut cont de faptul că inculpata nu a recunoscut vina în comiterea infracțiunii, nu are antecedente penale, are la întreținere are doi copii minori, la evidența medicului narcolog sau psihiatru nu se află, precum și de prevederile art. 70 alin. (3), 76-77, 78 alin. (5), 79 alin. (1), (11) Cod penal, astfel, a ajuns la concluzia de a-i stabili pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 10 ani, cu executare în penitenciar de tip închis pentru femei cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau a exercita o anumită activitate în domeniul angajării în câmpul muncii pe un termen de 5 ani. În ceea ce privește argumentele avocatului Chiriac Cristin că în privința inculpatei Bocancea Viorica urmau a fi luate în considerație prevederile art. 96 Cod penal, instanța de apel a constatat că aceste prevederi legale nu sunt aplicabile, deoarece la caz, pedeapsa penală reglementată depășește termenul de 5 ani închisoare, pentru o infracțiune deosebit de gravă. 4. Legalitatea deciziei instanței de apel este contestată cu recursuri ordinare de către avocatul Rotaru Vitalie în numele inculpaților Gasparri Stefano, Bularga Diana și de către avocatul Bodnariuc Alexandr în numele inculpatei Bocancea Viorica. 4.1. În recursul ordinar declarat la 18 martie 2022 de către avocatul Rotaru Vitalie în numele inculpaților Gasparri Stefano, Bularga Diana, în temeiul prevederilor art. 427 17 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, s-a solicitat casarea deciziei instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel, în alt complet de judecată, sau emiterea unei decizii de achitare în privința inculpaților Gasparri Stefano, Bularga Diana, invocându-se următoarele argumente: - instanța de apel incorect a ajuns la concluzia că inculpații Gasparri Stefano și Bularga Diana sunt vinovați de comiterea infracțiunii incriminate. Astfel, apărarea a solicitat motivat, reeșind din lista probelor și declarațiile incupaților, audierea presupuselor părți vătămate în cadrul ședinței instanței de apel. Or, decizia de condamnare a fost bazată doar pe declarațiile presupuselor părți vătămate, însă instanța de apel, în lipsa unor probe pertinente și concludente, a admis probe care nu au fost cercetate în cadrul ședinței de judecată, fără a ține cont de faptul că nu există probe care ar demonstra comiterea infracțiunii incriminate; - instanța de apel nu s-a expus asupra argumentului invocat în cererile de apel declarate de către procuror și de către apărător prin care s-a indicat că la colectarea probelor, de către organul de constatare și organul de urmărire penală au fost admise mai multe încălcări esențiale constatate și argumentate de către prima instanță. Așadar, a solicitat că în conformitate cu prevederile art. 94 Cod de procedură penală, actele procedurale ale organului de urmărire penală să nu fie admise ca probe și să fie excluse din dosar, deoarece au fost obținute de către organul de urmărire penală cu încălcări esențiale ale legislației în vigoare, cu violarea drepturilor expuse mai sus; - declarațiile părții vătămate XXXXX urmează a fi apreciate critic din motiv că aceasta a fost audiată în prima instanță în lipsa unui reprezentant legal de către organul de urmărire penală, la acea perioadă aceasta fiind minoră. Totodată, partea vătămată nu a prezentat careva acte cet. Gasparri Stefano și Bularga Diana prin care să se constate cu certitudine că aceștia cunoșteau vîrsta biologică a acesteia. La fel, organul de urmărire penală, în persoana procurorului, nu a probat în nici un fel faptul că aceasta a fost exploatată sexual, cît și faptul că inculpații cunoșteau vîrsta acesteia și au beneficiat de careva sume bănești de la ea; - instanța de apel nu s-a expus în privința argumentului invocat de către apărare, și anume, conținutul ordonanței de pornire a urmăririi penale (f.d. 1, Vol. I), care deși a fost pornită inițial la data de 30 ianuarie 2014 pe prevederile art. 206 alin. (2) lit. c) Cod penal pe dosarul penal nr.2014515011, unde Bocancea Viorica figurează în calitate de parte vătămată iar Bularga Diana în calitate de bănuită, pe parcursul examinării cauzei, la numai 12 zile diferență, la data de 12 februarie 2014 a fost pornită o altă cauză conexată într-o procedură cu nr. 2014515021 unde, contrar prevederilor legale, Bocancea Viorica deja este bănuită iar Bularga Diana, repetat și neîntemeiat, este, la fel, bănuită. Astfel, organul de urmărire penală nu a examinat obiectiv și sub toate aspectele circumstanțele cauzei, iar ordonanțele de pornire a cauzei penale au un caracter formal și nefondat; - potrivit art. 274 alin. (1) Cod de procedură penală, organul de urmărire penală sau procurorul sesizat în modul prevăzut în art. 262 și 273 dispune în termen de 30 de zile, prin ordonanță, începerea urmăririi penale în cazul în care, din cuprinsul actului de sesizare sau al actelor de constatare, rezultă o bănuială rezonabilă că a fost săvîrșită o infracțiune și nu există vreuna din circumstanțele care exclud urmărirea penală, informând despre aceasta persoana care a înaintat sesizarea sau organul respectiv. În 18 denunțul din data de 12.01.2014 semnat de către OUP Bălănescu Andrei (f.d. 6, Vol. I) figurează o altă persoană decît XXXXX, și anume, Ciorap Diana. Astfel, însăși pornirea urmăririi penale s-a efectuat cu grave încălcări ale legislației. În acest mod urmează a fi declarată nulă ordonanța din 12.02.2014 de recunoaștere în calitate de parte vătămată a cet. XXXXX (f.d. 8, Vol. I), deoarece în procesul penal în privința inculpaților Gasparri Stefano, Bularga Diana, pînă la moment nu există vreo hotărîre adoptată în ordinea art. 274 Cod de procedură penală sau vreo altă hotărîre prevăzută de legislația procesual penală (conexare, transmitere sau atribuirea competenței retragere, etc.). Așadar, a solicitat ca toate acțiunile procesuale și mijloacele de probă administrate în cadrul acestui proces penal de către organul de urmărire penală, să nu fie admise ca probe și să fie declarate nule și excluse din dosar deoarece nu au fost administrate în cadrul prezentei cauze penale; - pornirea urmăririi penale s-a efectuat cu esențiale încălcări ale prevederilor art. 262 și 274 Cod de procedură penală, și anume, în lipsa unei sesizări înaintate în ordinea art. 262 Cod de procedură penală, sau a unui raport de autosesizare a procurorului în care să fie expuse circumstanțele depistate și să se dispună înregistrarea infracțiunii; - instanța de apel nu a individualizat pedeapsa potrivit prevederilor art. 61, 75 Cod penal și a practicii judiciare constante, ce a dus la stabilirea unei pedepse neechitabile și se consideră o eroare de drept prevăzută de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală. Astfel, a menționat că inculpata Bularga Diana, de comun cu inculpatul Gaspari Stefano au la întreținere patru copii minori, și nu unul, după cum este menționat în decizia instanței de apel; - probele administrate la faza de urmărire penală cât si cele administrate în instanțele de fond urmează a fi declarate nule din motiv că la faza de urmărire penală învinuitul Gasparri Stefano nu a fost asistat de un interpret autorizat de limbă italiană, iar în instanța de judecată interpretul nu a fost prezent la toate ședințele de judecată, fapt constatat în procesele verbale ale ședințelor de judecată; - decizia instanței de apel nu este suficient motivată în aspectul prejudicierii anumitor persoane sau instituții, individualizării pedepsei; - învinuirea înaintată este neclară, superficială, nefiind indicat prin care acțiuni concrete inculpații au săvârșit infracțiunea incriminată, ceea ce constituie o încălcare flagrantă a drepturilor inculpatului prevăzute de art. 6 CEDO; - instanța de apel eronat a mai reținut că infracțiunea a fost săvîrșită de două persoane ori probe care demonstrează acest fapt la materialele cauzei lipsesc la fel lipsesc, precum și persoane terțe care să confirme presupusa exploatare incriminată. 4.2. În recursul ordinar declarat la 20 mai 2022 de către avocatul Bodnariuc Alexandr în numele inculpatei Bocancea Viorica, în temeiul prevederilor art. 427 alin. (1) pct. 4), 12) Cod de procedură penală, s-a solicitat repunerea în termen a recursului ordinar, casarea deciziei instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel în alt complet de judecată, din motiv că instanțele de fond au examinat prezenta cauză penală în lipsa părții vătămate, care nici nu a fost citată. În motivarea recursului ordinar declarat, recurentul a indicat următoarele argumente: - potrivit Ordonanței de pornire a cauzei penale din 30 ianuarie 2014 (Volumul la- 1311/20 f.d.ll) a fost începută urmărirea penală pe art. 206 alin.(2) lit. c) Cod penal, 19 infracțiunea fiind comisă asupra părții vătămate minore Bocancea Viorica, însă, instanțele de fond au ignorat acest episod. Or, prima instanță, în sentința adoptată, nu s-a expus asupra acestui fapt, iar instanța de apel a adoptat decizia fără a o audia pe victima minoră Bocancea Viorica, și fără a o cita în calitate de inculpată pentru fapta presupus comisă de către ultima, cînd însăși Bocancea Viorica era victima traficului de copii; - problema de drept de importanță generală abordată în cauza dată este dacă a avut drept prima instanță să conexeze într-o procedură două cauze penale în care una și aceeași persoana are două calități procesuale deferite - victima traficului și inculpata; - repunerea în termen a recursului ordinar, din motiv că cauza penală a fost examinată în lipsa inculpatei, care nici nu a fost citată. La 12 aprilie 2022 a depus o cerere prin care a solicitat să facă cunoștință cu materialele cauzei, fapt realizat la 21 aprilie 2022.

La recursurile ordinare declarate, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, care a pledat pentru respingerea, ca inadmisibil, a recursului ordinar declarat de către avocatul Bodnariuc Alexandr în numele inculpatei Bocancea Viorica, întrucât a fost depus cu încălcarea termenului de declarare a recursului ordinar, prevăzut de art. 422 Cod de procedură penală. Cît privește recursul ordinar declarat de către avocatul Rotaru Vitalie în numele inculpaților Gasparri Stefano, Bularga Diana, a solicitat să fie admis, cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel, în alt complet de judecată, din motiv că de către instanța de apel au fost admise erori ce nu pot fi corectate de către instanța de recurs ordinar.

Judecând recursurile ordinare în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit constată că recursul ordinar declarat de către avocatul Bodnariuc Alexandr în numele inculpatei Bocancea Viorica, urmează a fi respins, ca inadmisibil, iar recursul ordinar declarat de către avocatul Rotaru Vitalie în numele inculpaților Gasparri Stefano, Bularga Diana, urmează a fi admis, din următoarele considerente. 6.1. Cu referire la recursul ordinar declarat de către avocatul Bodnariuc Alexandr în numele inculpatei Bocancea Viorica. Potrivit prevederilor art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol. În conformitate cu art. 422 Cod de procedură penală, termenul de atac cu recurs a deciziei instanței de apel este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei. La caz, se reține că dispozitivul deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 22 decembrie 2021 în cauza penală privindu-i pe Gasparri Stefano, Bularga Diana, Bocancea Viorica a fost pronunțat la 22 decembrie 2021 în prezența avocatului Sanduleac Victor, fapt confirmat prin procesul-verbal al ședinței de judecată din instanța de apel (f.d. 216, Vol. V), fiind notificat că pronunțarea integrală a deciziei va avea loc pe data de 09 februarie 2022. Ulterior, la 09 februarie 2022, în conformitate cu prevederile art. 338 alin. (3) Cod de procedură penală, s-a dispus amânarea pronunțării integrale a deciziei instanței de apel pentru 23 februarie 2022 (f.d. 216, Vol. V). În ședința de judecată din 23 februarie 2022 20 nu s-a prezentat avocatul Sanduleac Victor, deși a fost notificat, precum și inculpata Bocancea Viorica, care a fost anunțată în căutare prin Încheierea din 10 decembrie 2020 (f.d. 184-188, Vol. V), anterior fiind citată de nenumărate ori (f.d 157, 174, Vol. V). Potrivit informației parvenite de la Poliția de Frontieră, inculpata Bocancea Viorica a traversat frontiera de stat pe ieșire din țară la 16 iulie 2020 (f.d. 176, Vol. V). Ulterior, atât inculpatei Bocancea Viorica, cât și avocatului Sanduleac Victor le-a fost expediată copia deciziei în limba română (f.d. 246, Vol. V). În șirul de idei relatate, Colegiul penal lărgit menționează că potrivit prevederilor art. 422 Cod de procedură penală, termenul de declarare a recursului împotriva deciziei instanței de apel, curge de la data pronunțării integrale a acesteia. În acest context, Colegiul penal lărgit reține că la 20 mai 2022 pe format de hârtie, cu semnătură umedă, conform ștampilei Grefei Curții Supreme de Justiție (f.d. 16-35, Vol. VI), avocatul Bodnariuc Alexandr în numele inculpatei Bocancea Viorica a declarat recurs ordinar împotriva deciziei instanței de apel, evident peste termenul legal de declarare a recursului ordinar prevăzut de lege, fără a invoca argumente întemeiate privind depunerea tardivă a recursului. Prin urmare, Colegiul penal lărgit conchide că recursul ordinar depus la 20 mai 2022 de către avocatul Bodnariuc Alexandr în numele inculpatei Bocancea Viorica, împotriva deciziei instanței de apel din 22 decembrie 2021, este declarat peste termen. Este de menționat că art. 422 Cod de procedură penală, nu prevede repunerea în termen a recursului ordinar, nici o altă procedură legală de a calcula termenul de recurs decât de la data pronunțării deciziei motivate, iar art. 230 alin. (2) Cod de procedură penală prescrie expres că în cazul în care pentru exercitarea unui drept procesual este prevăzut un anumit termen, nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului procesual și nulitatea actului efectuat peste termen. Prin urmare, durata termenului de recurs este stabilită prin lege. Acest termen nu poate fi prelungit sau scurtat de instanța de judecată. El este absolut, are un caracter imperativ și fatal, în sensul că depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a exercita calea de atac. Conform art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța respinge recursul, ca inadmisibil. Potrivit prevederilor art. 432 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală, instanța de recurs decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este declarat peste termen. Astfel, odată ce recursul ordinar de pe rol este declarat peste termen, acesta urmează a fi respins, ca inadmisibil, Față de considerentele expuse, Colegiul penal lărgit notează că, o astfel de soluție este compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul articolului 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, având în vedere că prelungirea nejustificată a termenului pentru exercitarea apelului/recursului ar împiedica rămânerea irevocabilă a deciziei și ar leza, în acest mod, principiul securității raporturilor juridice. În hotărârea CtEDO pronunțată în cauza Ponomariov vs Ucraina (03 aprilie 2008) Curtea Europeană a notat că, deși în speță nu era vorba despre desființarea unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare de atac în 21 lumina unor circumstanțe noi descoperite, ci de redeschiderea unui proces prin repunerea în termenul de introducere a unei căi ordinare de atac, totuși, reînnoirea acestui termen pentru motive neconvingătoare, reprezintă o decizie care ar putea înfrânge principiul securității raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac. Subsecvent, Colegiul penal lărgit reține și jurisprudența CtEDO în hotărârea pronunțată în cauza Bodiu vs. Republica Moldova din 18 iunie 2019 (cererea nr. 7516/10), în care Curtea a statuat că admiterea cererii de recurs după o perioadă de timp considerabilă și în absența oricărei explicații plauzibile cu privire la motivul pentru care partea s-a aflat în imposibilitate de a se adresa mai devreme, s-a soldat cu ignorarea unui întreg proces judiciar, și în consecință s-a constatat încălcarea principiului securității raporturilor juridice și a dreptului la un proces echitabil garantat de art. 6§1 CEDO. 6.2. Cu referire la recursul ordinar declarat de către avocatul Rotaru Vitalie în numele inculpaților Gasparri Stefano, Bularga Diana. În speță, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen. Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța de recurs este în drept să admită recursul, să caseze total hotărârea atacată și să dispună rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Potrivit art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. Conform art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. În vederea soluționării apelului, instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări sa comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului de probe anexate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală. La chestiuni de drept se referă cele ce țin de faptul: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă normele de drept procesual penal au fost corect aplicate și hotărârea adoptată să conțină răspuns la toate motivele invocate. În același context, Colegiul penal lărgit menționează, că hotărârile pronunțate de instanțele ierarhic inferioare trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în corespundere cu prevederile legislației în vigoare, pentru a permite instanței ierarhic superioare de a verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu legea. Necesită a se avea în vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea insuficientă sau motivarea 22 în termeni generali-vagi, reprezintă motiv de casare. Așadar, reieșind din textul recursului ordinar declarat, se atestă că titularul acestuia invocă în calitate de temeiuri pentru casarea hotărârii instanței de apel art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în cazurile când: instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, ori s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Fiind investită cu o situație de fapt, instanța de apel, ca urmare a efectuării cercetării judecătorești, urmează să expună în hotărârea adoptată situația de fapt reținută pe baza probatoriului administrat și să formuleze niște concluzii temeinice, cu suport probator, privitor la vinovăția sau nevinovăția inculpaților de cele imputate prin rechizitoriu, pronunțându-se argumentat asupra tuturor motivelor invocate în apelul declarat. Potrivit prevederilor art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludentei, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor. În același context, Colegiul penal lărgit, mai menționează și despre stipulările prevăzute de art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală, conform cărora toate probele administrate în cauză trebuie să fie verificate sub toate aspectele, complet și obiectiv, iar ulterior, analizate în coroborarea lor din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității informației ce o conțin. În cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la chestiunile menționate supra, hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată, cu trimiterea cauzei la rejudecare. Raportând dispozițiile legale incidente la textul recursului ordinar declarat, Colegiul penal lărgit constată că în speță se confirmă temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, și anume, că decizia instanței de apel nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția; instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apeluri. Față de cele ce preced, în cauza deferită judecății, Colegiul penal lărgit constată că contrar celor stipulate de legea procesual-penală, instanța de apel nu a exercitat în deplină măsură aceste atribuții legale reglementate exhaustiv de legislator, nu a examinat cauza sub toate aspectele, complet și obiectiv, adoptând o soluție motivată superficial, fără a se expune clar asupra tuturor motivelor invocate în apelurile declarate. Prin urmare, contrar celor reținute de instanța de apel, Colegiul penal lărgit opinează că aceasta, la adoptarea soluției, nu a elucidat acele fapte importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei date, nu a pătruns în esența problemelor de fapt și de drept, fapt ce a dus la pronunțarea unei soluții incorecte. Revenind la cazul suspus judecății, Colegiul penal lărgit reține că potrivit fișei de repartizare a dosarului, cauza penală în privința lui Gasparri Stefano și Bularga Diana, învinuiți de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 206 alin. (2) lit. c) Cod penal, a fost înregistrată la Judecătoria Centru, mun. Chișinău, la 01 august 2014, fiindu-i repartizată, în mod aleatoriu, judecătorului Sandu Natalia (f.d. 120, Vol. I). 23 Subsidiar, potrivit fișei de repartizare a dosarului, cauza penală în privința lui Gasparri Stefano, Bularga Diana și Bocancea Viorica, învinuiți de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 206 alin. (2) lit. c) Cod penal, a fost înregistrată la Judecătoria Centru, mun. Chișinău, la 04 iunie 2014, fiindu-i repartizată, în mod aleatoriu, judecătorului Țurcan Ion (f.d. 1, Vol. III). Ulterior, judecătorul Sandu Natalia a transmis judecătorului Țurcanu Ion cauza penală intentată în privința lui Gasparri Stefano și Bularga Diana pentru verificarea posibilității conexării cauzelor ( Vol. I , f.d.160). În cadrul ședinței de judecată din 26 noiembrie 2014, instanța de judecată a adus la cunoștință părților faptul că judecătorul Sandu Natalia a transmis judecătorului Țurcanu Ion cauza penală intentată în privința lui Gasparri Stefano și Bularga Diana pentru verificarea posibilității conexării cauzelor. Părțile nu au fost împotriva conexării, inclusiv inculpații Gasparri Stefano și Bularga Diana cu avocatul Chiselița Corneliu, astfel, prima instanță a dispus conexarea cauzelor prin încheiere protocolară (f.d. 28, Vol. III). Apoi, prin ordonanțele de modificare a învinuirilor în ședințele de judecată în sensul agravării din 04 aprilie 2017, 10 aprilie 2017, de către procuror s-a dispus punerea sub învinuire pentru comitere a unei infracțiuni mai grave a inculpatului Gasparri Stefano în baza art. 206 alin. (3) lit. b1) Cod penal; a inculpatei Bularga Diana în baza art. 206 alin. (3) lit. b1) Cod penal; și a inculpatei Bocancea Viorica în baza art. 206 alin. (3) lit. b1) Cod penal (f.d. 20-33, Vol. II a). Prin sentința Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 04 octombrie 2018 acțiunile inculpaților Gasparri Stefano, Bularga Diana, Bocancea Viorica au fost încadrate juridic în baza art. art. 206 alin. (2) lit. c) Cod penal, fiindu-le stabilită o pedeapsă privativă de libertate, fiecăruia. Prin procesul-verbal de corectare a erorilor materiale din 18 octombrie 2018, procurorul în Secția combatere a traficului de ființe umane din cadrul Direcției urmărire penală și criminalistică a Procuraturii Generale, Lambă Igor, a corectat eroarea materială evidentă din ordonanțele de modificare a învinuirii în sensul agravării în privința lui Gasparri Stefano și Bularga Diana din 04 aprilie 2017, 10 aprilie 2017, astfel, în conținutul acestor acte procedurale urmând a fi indicat corect art. 206 alin. (3) lit. b), b1) Cod penal (f.d. 123, Vol. V). Instanța de apel, în urma judecării apelurilor declarate, a reîncadrat juridic acțiunile inculpaților Gasparri Stefano și Bularga Diana în baza art. 206 alin. (3) lit. b), b1) Cod penal, și respectiv, acțiunile inculpatei Bocancea Viorica în baza art. 206 alin. (3) lit. b1) Cod penal. În circumstanțele expuse, Colegiul penal lărgit constată că instanța de judecată a fost sesizată cu două Rechizitorii: primul – inculpații Gasparri Stefano, Bularga Diana în privința părții vătămate Bocancea Viorica; al doilea - inculpații Gasparri Stefano, Bularga Diana, Bocancea Viorica în privința părții vătămate XXXXX. Însă, prima instanța, în sentință nu a constatat fapta conform primului Rechizitoriu în privința părții vătămate Bocancea Viorica. Instanța de apel, deși a descris faptele din ambele Rechizitorii, nu a cercetat/verificat probele în ședința de judecată a instanței de apel. Subsecvent, Colegiul penal lărgit constată că de către instanța de apel nu a fost cercetat procesul-verbal de recunoaștere a persoanei din 04 iulie 2014 prin care martorul 24 Sumovschi Ilie a recunoscut persoana nr. 5, ca fiind cet. Bocancea Viorica, cea care i-a acordat servicii de masaj erotic și servicii sexuale (f.d. 46-47, Vol. I). În continuarea expunerilor sale, Colegiul penal lărgit statuează că potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată al instanței de apel din 22 decembrie 2021 (f.d. 215, Vol. V), în conformitate cu prevederile art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel a verificat declarațiile și probele materiale examinate de către prima instanță, prin citirea lor în ședința de judecată, și anume, ordonanța privind formarea grupului de urmărire penală (Vol. I, f.d. 14); ordonanța de recunoaștere ca parte vătămată (f.d.32- 35, Vol. I); cererea de renunțare la interpret a lui Gasparri Stefano (f.d. 48, Vol. II); revendicarea (f.d. 131, Vol. II); încheierea Copia buletinului de identitate Bocancea Viorica (f.d. 124, Vol. II); revendicarea (f.d. 194, Vol. II); declarațiile părții vătămate Bocancea Viorica (f.d. 32-33, Vol. V), însă, aceste probe nu au fost supune unei verificări minuțioase și obiective, fiecare probă separat - sub toate aspectele, prin prisma pertinenței, concludenții și veridicității, iar toate în ansamblu, din punct de vedere al coroborării lor. Mai mult, analizând partea descriptivă a sentinței (f.d 89-92, Vol. V), instanța de recurs ordinar constată că prima instanță și-a fundamentat soluția adoptată pe ansamblul probator acumulat la urmărirea penală și cercetat în cadrul ședinței de judecată, și anume - declarațiile părții vătămate XXXXX; declarațiile martorului Paladuța Maria; procesul- verbal de recunoaștere a persoanei din 13 februarie 2014, prin care XXXXX a recunoscut persoana cu nr.3, care s-a constatat a fi învinuitul Gasparri Stefano, persoana de origine italiană implicată în săvîrșirea infracțiunii date; procesul-verbal de examinare a telefonului mobil de model „XXXXX”, ce aparține cet.XXXXX, în care este activată cartela SIM cu nr.XXXXX, prin care se constată faptul discuțiilor purtate între XXXXX, Bocancea Viorica și Bularga Diana; procesul-verbal de examinare a corespondenței de pe pagina personală WEB a rețelei de socializare „XXXXX”, ridicate de la minora XXXXX, prin care se constată faptul discuțiilor purtate între XXXXX și Bocancea Viorica, date ce confirmă faptul recrutării de către ultima a minorei XXXXX în vederea practicării masajului erotic; raportul de expertiză tehnico-științifică nr. 180 din 23.04.2014 a notebook-lui de model „XXXXX”, care a fost ridicat de la cet. Gasparri Stefano, prin care s-a constatat că, pe discul rigid au fost depistate fragmente ale brauzerului „Mozila Firefox, în care se află textul anunțului „Masaj erotic”; răspunsul din 28.03.2014, parvenit de la Agenția de Stat pentru protecția moralității, prin care a fost constatat faptul că stimularea manuală a organelor genitale ale bărbaților până la ejaculare se califică ca acordarea serviciilor sexuale, iar prestarea serviciilor indicate contra plată, sunt calificate ca o formă a prostituției; procesul-verbal de examinare a convorbirilor telefonice de la posturile de telefoane mobile: cu nr.XXXXX ce aparține lui Bocancea Viorica; cu nr.XXXXX și XXXXX ce aparțin victimei XXXXX; cu nr.XXXXXce aparține lui Gasparri Stefano; cu nr.XXXXXce aparține lui Bularga Diana, prin care se constată faptul discuțiilor telefonice purtate între acești abonați și complicitatea la săvîrșirea infracțiuni date; ancheta socială din 30.05.2014, eliberată de Primăria comunei Pănășești, raionul Criuleni, prin care a fost constatată starea social vulnerabilă a XXXXX, însă, instanța de apel, conform procesului-verbal al ședinței de judecată din 22 decembrie 2021 (f.d. 225, Vol. V), contrar prevederilor art. 414 alin. (6) Cod de procedură 25 penală, nu a verificat aceste probe, examinate de către prima instanță, prin verificarea lor în ședința de judecată, ele nefiind consemnate în procesul-verbal. Prin urmare, Colegiul penal lărgit constată că, instanța de apel nu a elucidat pe deplin circumstanțele faptice, precum și nu a apreciat toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor. Or, conform prevederilor art. 100 alin.(4), 101 alin.(1) - (4) Cod de procedură penală, verificarea probelor este o activitate a instanței privind constatarea veridicității probei sub aspectul corespunderii datelor de fapt pe care le conține proba cu realitatea obiectivă. Verificarea constă în analiza probelor administrate, coroborarea lor cu alte probe, verificarea sursei de proveniență a probelor. Verificarea probelor poate avea loc doar prin aplicarea procedeelor probatorii prevăzute de cod și se efectuează la toate fazele procesului penal. Sunt supuse verificării atât datele de fapt, cât și mijloacele de probă din care au fost obținute. Probele se verifică atât prin efectuarea acțiunilor procesuale prevăzute de Codul de procedură penală, cât și printr-o analiză logică a conținutului probei, a coroborării lor. Într-o hotărâre este necesar nu numai de a enumera statistic probele, dar și de a expune esența acestora și legătura lor cu conținutul altor probe care în ansamblu confirmă sau infirmă o circumstanță pe cauză, de a argumenta de ce unele probe sunt admise, iar altele respinse. Astfel, concluziile instanței de apel formulate în decizie, poartă un caracter generic asupra operațiunii de cercetare și verificare a probelor, însă, așa cum examinarea probelor constituie elementul-cheie la pronunțarea unei hotărâri corecte și legale, lăsarea fără apreciere și aprecierea abstractă a acestora duce la pronunțarea unei hotărâri incomplete, neîntemeiate și cu o doză sporită de incertitudine asupra calității efectuării actului de justiție. Într-o altă ordine de idei, Colegiul penal lărgit menționează, că inculpata Bocancea Viorica, în speța supusă judecății, adică, în aceeași cauză penală, deține, dublă calitate procesuală, și anume, de parte vătămată (minoră) – conform Rechizitoriului (f.d. 111- 119, Vol. I) cu învinuirea pe episodul din prima jumătate a lunii ianuarie 2014, fiind recrutată de către inculpații Gasparri Stefano și Bularga Diana cu scopul de a presta servicii de masaj erotic și servicii sexuale; și de inculpată - conform Rechizitoriului (f.d. 1-11, Vol. II a) cu învinuirea pe episodul din prima jumătate a lunii ianuarie 2014, unde inculpații Gasparri Stefano, Bularga Diana și Bocancea Viorica, cu scopul de a presta servicii de masaj erotic și servicii sexuale, au recrutat-o pe minora XXXXX. Ținând cont de aspectele expuse supra, Colegiul penal lărgit consemnează omisiunea instanțelor de fond de a se expune asupra aplicabilității prevederilor art. 206 alin. (4) Cod penal în privința lui Bocancea Viorica pe Rechizitoriu (f.d. 111-119, Vol. I), unde avea calitatea procesuală de parte vătămată, practic cu aceeași faptă. Or, potrivit prevederilor art. 206 alin. (4) Cod penal, victima traficului de copii este absolvită de răspundere penală pentru infracțiunile săvârșite de ea în legătură cu această calitate procesuală. Aici ține a se menționa că potrivit Ordonanței de pornire a cauzei penale din 30 ianuarie 2014 (f.d.1, Vol. I), a fost începută urmărirea penală pe art. 206 alin.(2) lit. c) Cod penal, infracțiunea fiind comisă asupra părții vătămate minore Bocancea Viorica, însă, instanțele de fond au ignorat aceasta. 26 Elocvente, în aceste sens, sunt expunerile din Raportul explicativ al Recomandării nr. R (2000) 11, adoptate de Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei la 19 mai 2000, potrivit cărora, victime ale traficului sînt considerate: - persoanele care au fost supuse la violență, abuzuri de autoritate sau la amenințări ce au determinat intrarea lor în acest proces, care a dus la exploatarea lor sexuală sau exploatarea a survenit pe parcursul acestuia; - acele persoane care au fost înșelate de organizatori/traficanți și care au crezut că au un contract de muncă atrăgător fără nici o legătură cu comerțul sexual, sau pur și simplu un loc de muncă obișnuit; - acele persoane care sânt conștiente de adevăratele intenții ale organizatorilor/ traficanților și care au consimțit anterior la această exploatare sexuală datorită situației vulnerabile în care se aflau. Abuzarea de situația de vulnerabilitate a victimelor este inclusă, deci, în mod expres, ca element constitutiv al traficului. Prin situația de vulnerabilitate a victimelor trebuie de înțeles orice tip de vulnerabilitate, fie ea psihică, afectivă, familială, socială sau economică. Pe scurt, este vorba de ansamblul de situații disperate care pot determina persoana să accepte exploatarea sa sexuală. Persoanele care abuzează de o astfel de situație comit o flagrantă încălcare a drepturilor persoanei și aduc atingere demnității și integrității sale, la care nu se poate renunța în mod normal. Situațiile posibile sînt diverse: pot fi răpite femei în scopul exploatării sexuale; pot fi seduși copii cu scopul de a fi utilizați în rețele de pedofilie sau prostituție; pot fi comise acte de violență de către proxeneți pentru a menține prostituatele sub jugul lor; se poate abuza de vulnerabilitatea unui(ei) adolescent(e) sau a unei persoane adulte, victimă a violențelor sexuale sau nu; sau, mai simplu, se poate abuza de situația precară și sărăcia unei persoane adulte care dorește pentru ea însăși sau familia ei o situație mai bună. În lumina celor expuse supra, Colegiul penal lărgit reiterează că potrivit declarațiilor inculpatei Bocancea Viorica, reiese că avea o situație materială precară, motiv din care a acceptat să presteze servicii de masaj erotic și servicii sexuale, propuse de către Gasparri Stefano și Bularga Diana, ultima fiindu-i și verișoară. Instanța de apel, în motivarea deciziei (f.d. 239, Vol. V) a respins aplicarea prevederilor art. 206 alin. (4) Cod penal față de inculpata Bocancea Viorica, indicând că ”dânsa a comis cu intenție directă fapta penală reglementată la art. 206 alin. (3) lit.b1) Cod penal”, ce constituie o motivare superficială și incompletă. Nu este clar motivată intenția directă a unei victime minore în speța dată la recrutarea, transportarea, adăpostirea unei alte victime minore, cu scop de exploatare sexuală, comercială și în prostituție a unui copil, de mai multe persoane. Or, instanța de apel nu a indicat expres prin care probe se confirmă intenția XXXXXde a exploata sexual a altă victimă minoră - XXXXX. În acest context, Colegiul penal lărgit notează că, modalitatea de motivare a soluției instanței de apel cu privire la calificarea acțiunilor inculpaților Gasparri Stefano, Bularga Diana, Bocancea Viorica este neclară și contradictorie, pe când potrivit prevederilor legislației procesuale și practicii judiciare, hotărârile pronunțate de instanțele de fond trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în corespundere cu prevederile legislației în vigoare, pentru a permite instanței superioare de a verifica corespunderea hotărârii 27 pronunțate cu legea. Necesită a se avea în vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea insuficientă sau motivarea în termeni generali, vagi, reprezintă motiv de casare. Nemotivarea ca o omisiune esențială apare astfel ca un viciu de procedură. Motivarea hotărârii reprezintă un element de transparență a justiției inerent oricărui act jurisdicțional, iar hotărârea judecătorească este rezultatul unui proces logic de analiză științifică a pretențiilor deduse judecății, dispozițiilor legale incidente și probelor administrate în cauză în scopul aflării adevărului, urmare a unui raționament logic-juridic care se reflectă în motivarea acesteia. Conform jurisprudenței CtEDO, expuse în cazurile aplicării art.6 al Convenției, o hotărâre motivată demonstrează că părțile au fost auzite în cadrul procesului penal, oferă posibilitatea ca această hotărâre să poată fi verificată în cadrul căilor de atac și posibilitatea persoanelor interesate de a pregăti o cerere de apel sau recurs (Suominen c. Finlandei (2003) § 37, Kuznetsov și alții c. Rusiei (2007 § 85). În afară de aceasta, motivarea hotărârilor este un instrument important în asigurarea transparentei justiției și existența unui control social asupra acesteia (Hirvisaari c. Finlandei). Art. 426 Cod de procedură penală prevede efectul extensiv al recursului și limitele lui, reieșind din faptul că în privința inculpatei Bocancea Viorica a fost depus un recurs ordinar tardiv, Colegiul penal lărgit consideră necesar de a examina cauza prin extindere și în privința inculpatei Bocancea Viorica. În aserțiunea dată, Colegiul penal lărgit constată că în speța discutată și-au găsit confirmare temeiurile invocate de recurent și prevăzute în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, ceea ce duce la casarea deciziei instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, în alt complet de judecată, în cadrul căreia urmează a fi apreciate toate probele în cumul, la justa lor valoare pentru adoptarea unei soluții corecte, deoarece aceste erori nu pot fi corectate de instanța de recurs.

Astfel, la rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să se conducă de dispozițiile art. 436 Cod de procedură penală, care prevede procedura de rejudecare și limitele acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile Legii procesual penale – asupra motivelor esențiale indicate în cererile de apel și în măsura competenței sale asupra motivelor din recursul ordinar declarat, nominalizate în prezenta decizie, să elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei date, să-și argumenteze clar concluziile sale în decizia adoptată, și în dependență de circumstanțele constatate, ținând cont de motivele casării deciziei atacate, de practica unitară în acest domeniu și de practica relevantă a CtEDO, în cadrul unui proces de judecată contradictoriu, să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

Conducându-se de prevederile art. 426, 434, 435 alin. (1) pct. 1), 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, DECIDE : Respinge, ca inadmisibil, recursul ordinar declarat de către avocatul Bodnariuc Alexandr în numele inculpatei Bocancea Viorica. 28 Admite recursul ordinar declarat de către avocatul Rotaru Vitalie în numele inculpaților Gasparri Stefano, Bularga Diana, și prin extindere, și în privința inculpatei Bocancea Viorica, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 22 decembrie 2021, în cauza penală privindu-i pe Gasparri Stefano XXXXX, Bularga Diana XXXXX, Bocancea Viorica XXXXX, cu dispunerea rejudecării cauzei de către Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată. Decizia nu este supusă căilor de atac. Decizia motivată pronunțată la 26 ianuarie 2023. Președinte Timofti Vladimir Judecători Toma Nadejda Cobzac Elena Țurcan Anatolie Plămădeală Ghenadie 29