1ra-1689/22 — art. 145 alin. 2 lit. e, j CP

1ra-1689/22 — art. 145 alin. 2 lit. e, j CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 1ra-1689/22

1-21068378-01-1ra-16122022

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

22 februarie 2023 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Toma Nadejda,

Judecătorii – Catan Liliana și Guzun Ion,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de

către avocatul Druță Boris în numele inculpatului, prin care se solicită casarea

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 13 septembrie 2022, în

cauza penală în privința lui

Sineacov Iuri xxxxx, născut la xxxxx,

originar din xxxxx și domiciliat în xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 07.05.2021 – 27.10.2021;

Instanța de apel: 25.01.2022 – 13.09.2022;

Instanța de recurs: 16.12.2022 – 22.02.2023.

A C O N S T A T A T

2021, Sineacov Iuri a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 145

alin. (2) lit. e), j) Cod penal, la 18 (optsprezece) ani închisoare, cu executarea

pedepsei în penitenciar de tip închis.

A fost dispusă încasarea din contul lui Sineacov Iuri în beneficiul statului,

cheltuielile judiciare suportate pentru efectuarea rapoartelor de expertiză

judiciară în sumă de 65 180 (șaizeci și cinci mii o sută optzeci) lei.

Sineacov Iuri la 20 decembrie 2020, aproximativ ora 03:20, în timp ce se afla în

apartamentul xxxxx, împreună cu Sobolev Victor și soția acestuia Soboleva

Marina, aflându-se toți în stare de ebrietate alcoolică, în urma unui conflict

spontan cu aceștia, acționând intenționat, urmărind scopul de a-l lipsi de viață

pe Sobolev Victor și dorind survenirea acestei urmări, manifestând o deosebită

cruzime, profitând de starea de neputință provocată de ebrietatea alcoolică

cunoscută și evidentă a ultimului, în prezența soției acestuia i-a aplicat lui

Sobolev Victor cu un cuțit, multiple plăgi în diferite regiuni ale corpului, în

rezultatul cărora a survenit decesul lui Sobolev Victor.

Urmare a acțiunilor prejudiciabile ale lui Sineacov Iuri, potrivit

1

raportului de expertiză judiciară nr. 202003C3266 din 18 ianuarie 2021, lui

Sobolev Victor i-au fost cauzate: plăgi înțepat-tăiate a gâtului din dreapta și

membrului inferior drept, cu lezarea tegumentelor, țesuturilor moi și vaselor

magistrale, complicate cu hemoragie externă abundentă, care au fost produse

în scurt timp înainte de deces, în rezultatul acțiunii traumatice cu obiect

înțepător-tăietor, au legătura cauzală directă cu decesul, prezintă pericol

pentru viață și conform acestui criteriu se califică ca vătămare gravă; plagă

tăiată pe suprafața posterioară a antebrațului stâng, a fost produsă în scurt timp

înainte de deces, prin acțiunea traumatică cu obiect tăietor, la persoane în viață

condiționează dereglarea sănătății de scurtă durată și conform acestui criteriu

se califică ca vătămare ușoară.

Reieșind din caracterul morfologic și mecanismul de formare a leziunilor

corporale depistate, cauzarea lor la cădere de la înălțimea propriului corp se

exclude.

Moartea lui Sobolev Victor, a survenit în rezultatul hemoragiei externe,

fiind complicația lezării vaselor sanguine magistrale, ca consecința plăgilor

înțepat-tăiate a gâtului din dreapta și membrului inferior drept, ceea ce se

confirmă prin datele necropsiei și adeverite histologic.

Conform raportului de cercetare toxicologică nr. 202006C6463, în proba

de sânge, prezentată pe numele cadavrului Sobolev Victor, s-a depistat alcool

etilic în cantitate 2,70%, ceea ce la persoane în viață, de obicei, produce o stare

de ebrietate alcoolică gravă.

Astfel, acțiunile lui Sineacov Iuri, au fost încadrate în baza art. 145

alin. (2) lit. e) și j) Cod penal, omorul intenționat a unei persoane, profitând de

starea de neputință cunoscută și evidentă a victimei, care se datorează altui

factor, săvârșit cu o deosebită cruzime.

apel, solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi

hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Sineacov Iuri

să fie achitat de învinuirea înaintată.

În motivarea apelului a indicat, că vinovăția lui Sineacov Iuri nu a fost

demonstrată prin probele administrate la materialele cauzei penale, iar cele

invocate în rechizitoriu se bazează pe declarațiile contradictorii date de către

Sobolev Marina, aceasta fiind unica persoană care s-a aflat la momentul

săvârșirii omorului.

De asemenea, a menționat că între Sobolev Marina și Sobolev Victor

existau motive de ceartă, fapt ce urma a fi luat în considerație de către instanța

de judecată.

Astfel, partea apărării a susținut că sentința de condamnare în privința

lui Sineacov Iuri se bazează pe presupuneri, iar la materialele cauzei lipsesc

careva probe care să demonstreze vinovăția acestuia în săvârșirea infracțiunii

incriminate.

Totodată, partea apărării a mai indicat că în cadrul ședinței de judecată

preliminare, au fost înaintate mai multe cereri, inclusiv cu privire la încetarea

urmăririi penale în privința inculpatului, însă acestea au fost respinse.

2

Mai mult, a precizat că instanța de judecată nu a luat în considerație faptul

că inculpatul nu a fost condamnat, iar potrivit materialelor cauzei, rezultă că

Sineacov Iuri are loc permanent de trai, este angajat în câmpul muncii și se

caracterizează pozitiv.

În opinia părții apărării, concluziile date în urma investigațiilor

poligrafice, nu pot fi reținute, iar probele administrate și cercetate în ședința de

judecată, nu demonstrează faptul că Sineacov Iuri a săvârșit omorul lui

Sobolev Victor, în seara de 20 decembrie 2020.

acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului

stabilit pentru prima instanță, prin care să fie achitat de învinuirea înaintată.

În motivarea apelurilor declarate, inculpatul a indicat că sentința primei

instanțe de condamnare, nu se bazează pe probe care să demonstreze vinovăția

sa.

Prin urmare, inculpatul a susținut că lungimea lamei cuțitului a fost

indicată corect, însă nu au fost depistate pe cuțit propriile amprente, deși a

confecționat acest cuțit.

Totodată, inculpatul a precizat că la caz, nu a fost efectuat un experiment,

fiind prezenți în calitate de martori doar colaboratorii poliției, persoanele care

au interes în acest dosar.

Mai mult, a invocat că din pozele efectuate la locul săvârșirii infracțiunii,

se atestă careva neconformități, deoarece cadavrul lui Sobolev Victor a fost

așezat pe pat, capul fiind înclinat în partea stângă, urmele de sânge fiind

îndreptate în partea opusă. Cuțitul a fost curat, iar când a fost prezentat la

urmărirea penală, cuțitul deja era murdar. În rana victimei au fost depistate

urme de cupru, deși cuțitul era confecționat din oțel.

13 septembrie 2022, au fost respinse ca nefondate apelurile declarate și

menținută sentința primei instanțe.

5.1. În motivarea soluției pronunțate instanța de apel a indicat, că la

pronunțarea sentinței, prima instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt și

de drept ale cauzei și just a ajuns la concluzia că inculpatul Sineacov Iuri a

săvârșit infracțiunea prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. e), j) Cod penal, omorul

intenționat a unei persoane, profitând de starea de neputință cunoscută și

evidentă a victimei, care se datorează altui factor, săvârșit cu o deosebită

cruzime.

Astfel, instanța de apel a constatat că prima instanță nu a comis careva

erori de fapt și de drept, care ar impune casarea sentinței adoptate în partea

recunoașterii vinovăției inculpatului în săvârșirea infracțiunii incriminate, iar

afirmația inculpatului precum că nu este vinovat de fapta imputată, instanța de

apel a apreciat-o ca fiind una declarativă, or, prima instanță în sentință corect

și-a motivat soluția sub aspectul vinovăției inculpatului în săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. e), j) Cod penal, luând în

considerație probele administrate legal de către organul de urmărire penală și

cercetate în ședința de judecată la prezenta cauză penală, cu respectarea

3

prevederilor art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală, apreciindu-le just

potrivit art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței,

utilității, concludenței, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu

certitudine toate aspectele de fapt și de drept, și ajungând la concluzia corectă

cu privire la vinovăția inculpatului în săvârșirea faptei incriminate și prezența

în acțiunile inculpatului a elementelor infracțiunii prevăzute de art. 145

alin. (2) lit. e), j) Cod penal.

Examinând probatorul administrat, instanța de apel a conchis că

vinovăția inculpatului a fost dovedită în afara dubiilor rezonabile prin

următoarele probe pertinente, concludente, utile și veridice, care coroborează

între ele, și anume: declarațiile succesorului părții vătămate, Sobolev Pavel;

declarațiile martorului Sobolev Marina; declarațiile martorulului Luchina Irina;

declarațiile martorului Romanciuc Alexandru; declarațiile martorului

Bîrlădeanu Nicolae; declarațiile expertului Bezu Grigorii; procesul-verbal de

cercetare la fața locului cu anexarea tabelului fotografic din 20 decembrie 2020

(vol.I, f.d.20-28); raportul de expertiză judiciară nr. 202003C3266 din 18 ianuarie

2021 (f.d.40-43); raportul de expertiză judiciară nr. 202002P3834 din 28

decembrie 2020 (vol.I, f.d.51-53); procesul-verbal nr. 9744 al examinării medicale

de constatare a faptului de consumare a alcoolului, stării de ebrietate și naturii

ei din 20 decembrie 2020, în privința lui Soboleva Marina (vol.I, f.d.59); raportul

de expertiză judiciară nr. 202002P3923 din 28 decembrie 2020 efectuat în

privința lui Soboleva Marina (vol.I, f.d.77-78); ordonanța de recunoaștere în

calitate de corp delict și transmitere pentru păstrare în camera de păstrare a

corpurilor delicte a IP Ciocana din 23 decembrie 2020 (vol.I, f.d.83-84); raportul

de expertiză judiciară nr. 2020500488 din 10 februarie 2021 efectuat în privința

lui Sobolev Victor (vol.I, f.d.98-101); raportul de expertiză judiciară

nr. 2020500489 din 12 februarie 2021 efectuat în privința lui Sobolev Victor

(vol.I, f.d.112-116); raportul de expertiză judiciară nr. 20210500064 din 04

martie 2021 efectuat în privința lui Sobolev Victor (vol.I, f.d.130-136); raportul

de expertiză judiciară nr. 34/12/1-R-4927 din 03 martie 2021 (vol.I, f.d.145-161);

procesul-verbal de confruntare din 29 decembrie 2020, acțiune procesuală

efectuată între martorul Soboleva Marina și învinuitul Sineacov Iuri prin care

părțile și-au menținut declarațiile date anterior (vol.I, f.d.165-168); raportul de

expertiză judiciară nr. 202135A0001 din 13 ianuarie 2021 (vol.I, f.d.196-200);

procesul-verbal de ridicare din 09 februarie 2021, acțiune procesuală prin care

au fost ridicate înregistrările audio de la Instituția Publică Serviciul Național Unic

Pentru Apeluri de Urgență 112, prin care martorul Soboleva Marina la

20.12.2020, a apelat la serviciul 112 (vol.I, f.d.218-219); procesul-verbal de

examinare a obiectului din 09 februarie 2021, acțiune procesuală prin care au

fost examinate înregistrările audio ale martorului Soboleva Marina din

20 decembrie 2020 moment în care apela serviciul 112 (vol.I, f.d.222-223);

ordonanța de recunoaștere și de anexare a corpurilor delicte la cauza penală a

CD cu înregistrările audio ridicate de la Instituția Publică Serviciul Național Unic

Pentru Apeluri de Urgență 112 (vol.I, f.d.221,225); raportul de expertiză judiciară

nr. 202108M0036 din 06 aprilie 2021 (vol.II, f.d.9-14); raportul de expertiză

4

judiciară nr. 34/12/1-R-1248 din 01 aprilie 2021 (vol.II, f.d.24-28); raportul de

expertiză judiciară nr. 202108M0038 din 15 aprilie 2021 (vol.II, f.d.36-42);

procesul-verbal nr. 9745 al examinării medicale de constatare a faptului de

consumare a alcoolului, stării de ebrietate și naturii ei din 20 decembrie 2020,

prin care, în urma examinării lui Sineacov Iuri, concentrația în sânge a alcoolului

s-a stabilit a fi de 1,09 g/l, ceea ce constituie stare de ebrietate cu grad avansat

(vol.II, f.d. 77).

Prin urmare, instanța de apel a precizat că examinând probatoriul

administrat la materialele cauzei, se constată că vina inculpatului Sineacov Iuri

în săvârșirea omorului a fost demonstrată, iar acțiunile acestuia just au fost

calificate în baza art. 145 alin. (2) lit. e), j) Cod penal, astfel că personalitatea

inculpatului este susceptibilă de a fi supusă răspunderii penale.

Referitor la elementele calificative ale infracțiunii de omor, instanța de

apel a indicat despre obiectul juridic special, obiectul material, latura obiectivă

și rezumând normele de drept în raport cu circumstanțe de fapt constatate,

instanța a precizat că pe parcursul cercetării judecătorești s-a confirmat că

acțiunile inculpatului Sineacov Iuri întrunesc latura obiectivă a infracțiunii de

omor intenționat, cu agravantă, astfel că în sensul dat, fapta prejudiciabilă

săvârșită de inculpatul Sineacov Iuri a fost comisă cu aplicarea violenței față de

părtea vătămată Sobolev Victor, care conform conținutului raportului de

expertiză judiciară nr. 202003C3266 din 18 ianuarie 2021, acțiunea procesuală

prin care s-a constatat că la examinarea medico-legală a cadavrului lui

Sobolev Victor, s-au depistat următoarele leziuni corporale: plăgi înțepat-tăiate

a gâtului din dreapta și membrului inferior drept, cu lezarea tegumentelor,

țesuturilor moi și vaselor magistrale, complicate cu hemoragie exiemă

abundentă care au fost produse în scurt timp înainte de deces, în rezultatul

acțiunii traumatice cu obiect (-e) înțepător-tăietor (-oare), au legătura cauzală

directă cu decesul, prezintă pericol pentru viață și conform acestui criteriu se

califică ca vătămare gravă; plagă tăiată pe suprafața posterioară a antebrațului

stâng, a fost produsă în scurt timp înainte de deces, prin acțiunea traumatică cu

obiect tăietor, la persoane în viață condiționează dereglarea sănătății de scurtă

durată și conform acestui criteriu se califică ca vătămare ușoară. Reieșind din

caracterul morfologic și mecanismul de formare a leziunilor corporale

depistate, cauzarea lor la cădere de la înălțimea propriului corp se exclude.

Moartea lui Sobolev Victor, a survenit în rezultatul hemoragiei externe, fiind

complicația lezării vaselor sanguine magistrale, ca consecința plăgilor înțepat-

tăiate a gâtului din dreapta și membrului inferior drept, ceea ce se confirmă

prin datele necropsiei și adeverite histologic.

Conform raportului de cercetare toxicologică nr. 202006C6463, în proba

de sânge, prezentată pe numele cadavrului Sobolev Victor, s-a depistat alcool

etilic în cantitate 2,70%o, ceea ce la persoane în viață, de obicei, produce o stare

de ebrietate alcoolică gravă (f.d.40-43).

În acest sens, instanța de apel a precizat că inculpatul, prin relatările sale,

nici nu a negat faptul că demonstrând cuțitele pe care le confecționează, a

traumat partea vătămată Sobolev Victor cu cuțitul în regiunea mânii stângi la

5

antebraț, ulterior reieșind din declarațiile inculpatului, ultimul a aplicat

șervețele pe rana părții vătămate pentru a opri sângele.

Mai mult, instanța de apel a indicat că afirmațiile inculpatului precum că

nu a săvârșit omorul părții vătămate, nu pot fi reținute deoarece acestea se

combat prin declarațiile date de martorul Soboleva Marina și prin probele

administrate.

Instanța de apel a menționat că în speță, s-a constatat legătura de

cauzalitate dintre fapta prejudiciabilă exprimată prin plăgi înțepat-tăiate a

gâtului din dreapta și membrului inferior drept, cu lezarea tegumentelor,

țesuturilor moi și vaselor magistrale, complicate cu hemoragie exiemă

abundentă care au fost produse în scurt timp înainte de deces, în rezultatul

acțiunii traumatice cu obiect (-e) înțepător-tăietor (-oare), și decesul părții

vătămate Sobolev Victor.

Totodată, instanța de apel a precizat că la caz, urmează a fi reținută și

proba ce confirmă acțiunile infracționale ale lui Sineacov Iuri – suportul

electronic de tip CD pe care se află înregistrarea audio ale martorului

Soboleva Marina din 20 decembrie 2020, apelul la 112, ridicate de la IMSP

CNAMUP (vol.I, f.d.218-223) și procesul-verbal de examinare a obiectului din

09 februarie 2021, acțiune procesuală prin care au fost examinate înregistrările

audio ale martorului Soboleva Marina din 20 decembrie 2020. Sub acest aspect,

instanța de apel a menționat și declarațiile martorului Romanciuc Alexandru și

Bîrlădeanu Nicolae.

Referitor la alegațiile părții apărării privind adoptarea unei sentințe de

achitare în privința lui Sineacov Iuri din motiv că învinuirea înaintată acestuia

nu se confirmă prin careva probe materiale, instanța de apel le-a apreciat ca

fiind neîntemeiate, indicând în acest sens despre respectarea principiului

stipulat de CEDO – egalitatea armelor, precum și despre respectarea

prevederilor art. 24, 26, 27 Cod de procedură penală, or, martorii acuzării au

depus declarații cu privire la constatarea faptei prejudiciabile și identificarea

făptuitorului, și nu s-au stabilit careva circumstanțe pentru a supune aprecierii

critice declarațiile martorilor, în contextul în care nu a fost demonstrată

existența unor relații ostile între inculpat și martori, în special martorul

Soboleva Marina cu victima, menționând în acest sens declarațiile martorului

Luchina Irina.

Astfel, instanța de apel a precizat că în speță nu s-au depistat careva

divergențe esențiale între declarațiile martorilor, acestea fiind în concordanță

cu circumstanțele de fapt ale cauzei, fiind veridice și consecvente pe tot

parcursul procesului penal.

De asemenea, instanța de apel a evidențiat declarațiile lui Sineacov Iuri

date în calitate de bănuit la 20 decembrie 2020 (vol.II, f.d.84), în calitate de

învinuit (vol.II, f.d.97), precum și declarațiile date în cadrul ședinței de judecată.

Prin urmare, instanța de apel a conchis că probele administrate și

cercetate în cadrul cercetării judecătorești confirmă integral vinovăția

inculpatului Sineacov Iuri în săvârșirea faptei incriminate, fiind confirmată și

prezența laturii subiective ale infracțiunii de omor în acțiunile acestuia.

6

Cu referire la latura subiectivă a infracțiunii de omor, instanța de apel a

menționat că aceasta a fost realizată în speță, astfel că inculpatul Sineacov Iuri

a avut intenția de al omorî pe Sobolev Victor, dat fiind faptul că inculpatul i-a

aplicat părții vătămate, cu un cuțit, multiple plăgi în diferite regiuni ale corpului,

ultimul fiind lipsit de viață cu deosebită cruzime, or, din raportul de expertiză

medico-legală nr. 202003c3266 din 18 ianuarie 2021, moartea lui

Sobolev Victor a survenit în rezultatul hemoragiei externe, fiind complicația

lezării vaselor sanguine magistrale, ca consecința plăgilor înțepat—tăiate a

gâtului din dreapta și membrului inferior drept.

Totodată, instanța de apel a evidențiat și faptul că întrucât inculpatul i-a

aplicat victimei lovituri cu cuțitul, acesta urma să prevadă consecințele

acțiunilor sale, or, Sineacov Iuri le-a prevăzut și le-a admis intenționat.

Astfel, instanța de apel a precizat că inculpatul Sineacov Iuri își dădea

seama de acțiunile sale săvârșite, acesta fiind responsabil de fapta comisă, ceea

ce se confirmă prin raportul de expertiză judiciară nr. 202135A0001 din

13 ianuarie 2021, potrivit căruia s-a constatat că Sineacov Iuri nu a manifestat

tulburări psihice de intensitate psihotică, avea capacitatea de a-și da seama și

dirija cu acțiunile sale, acesta a acționat cu discernământ.

Referitor la subiectul faptei infracționale de omor, instanța de apel a

indicat că este persoana fizică responsabilă care la momentul săvârșirii

infracțiunii a atins vârsta de 14 ani, astfel că inculpatul Sineacov Iuri cade sub

incidența acestei noțiuni.

În ceea ce privește agravanta incriminată inculpatului – profitând de

starea de neputință cunoscută și evidentă a victimei, care se datorează altui

factor, omor comis cu deosebită cruzime, instanța de apel a precizat că această

agravantă este justificată de pericol social al faptei, caracterizat prin maniera

de săvârșire a omorului: cu deosebită cruzime asupra victimei, când suferințele

acestea sunt inutil prelungite în timp, aducând satisfacția făptuitorului.

La caz, instanța de apel a indicat că agravanta menționeată mai sus,

,,deosebita cruzime”, a fost realizată prin multiplele lovituri cu cuțitul produse

de către inculpatul Sineacov Iuri victimei Sobolev Victor, intenționat, în scopul

de a-l lipsi de viață.

Cu privire la agravanta ,,profitând de starea de neputință a victimei”,

instanța de apel a precizat că la caz s-a constatat că inculpatul s-a folosit de

starea de neputință a victimei, care se afla în stare gravă de ebrietate alcoolică

și nu era în putință de a se apăra față de acțiunile ilegale ale inculpatului.

Reieșind din cele menționate, instanța de apel a conchis că acțiunile

inculpatului Sineacov Iuri întrunesc elementele infracțiunii prevăzute de

art. 145 alin. (2) lit. j),e) Cod penal.

Cu referire la pedeapsa aplicată inculpatului, reținând prevederile art. 61

alin. (2), 75 alin. (1) Cod penal, instanța de apel a reținut că potrivit art. 76

Cod penal, careva circumstanțe atenuante în privința inculpatului

Sineacov Iuri, nu s-au stabilit, iar conform art. 77 Cod penal, în calitate de

circumstanță agravantă, în privința inculpatului Sineacov Iuri, s-a constatat –

săvârșirea infracțiunii de către o persoană în stare de ebrietate produsă de

7

alcool.

La individualizarea pedepsei aplicate inculpatului Sineacov Iuri, istanța

de apel a indicat că a ținut cont de prevederile art. 6, 7, 16, 61, 75, 76, 77, 78, 81

Cod penal, de gravitatea infracțiunii săvârșite, care se atribuie la categoria

infracțiunilor excepțional de grave prin prisma prevederilor art. 16 Cod penal,

de faptul că infracțiunea a fost săvârșită cu intenție, precum și de personalitatea

inculpatului care anterior nu a fost judecat.

În opinia instanței de apel, corijarea și reeducarea inculpatului va fi

posibilă doar cu aplicarea unei pedepse sub formă de închisoare pe un termen

de 18 ani, cu executarea acesteia în penitenciar de tip închis, precizând că

anume această pedeapsă este echitabilă și suficientă pentru restabilirea

echității sociale, or, scopul prestabilit de legea penală privind corectarea și

reeducarea inculpatului Sineacov Iuri, v-a fi realizat doar prin menținerea

pedepsei stabilite de prima instanță, sub formă de închisoare pe un termen de

18 ani, cu executarea acesteia în penitenciar de tip închis.

Referitor la cheltuielile judiciare, instanța de apel a reținut prevederile

art. 142 alin. (1), 143 alin. (1) pct. 2), 6), 227, 229 Cod de procedură penală,

art.75 alin. (3) din Legea cu privire la expertiza judiciară și statutul expertului

judiciar nr. 68 din 14 aprilie 2016, și astfel a conchis asupra faptului că

cheltuielile de judecată în sumă de 65 180 lei, suportate pentru efectuarea

rapoartelor de expertiză judiciară, care confirmă vinovăția inculpatului în

săvârșirea infracțiunii incriminate, urmează a fi achitate anume din contul lui

Sineacov Iuri în beneficiul statului, în contextul în care la momentul derulării

acțiunilor de urmărire penală, aceste cheltuieli au fost suportate de stat

deoarece procesul penal era guvernat de principiul prezumției nevinovăției, iar

în situația în care, în cadrul cercetării judecătorești a fost dovedită pe deplin

vinovăția inculpatului, ultimul urmează să recupereze cheltuielile judiciare

suportate de stat pentru efectuarea la caz, a expertizelor judiciare.

(1) pct. 2), 6) Cod de procedură penală, contestă decizia instanței de apel cu

recurs ordinar, solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea

unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care

Sineacov Iuri să fie achitat de învinuirea înaintată.

În argumentarea recursului menționează, că vinovăția lui Sineacov Iuri

nu a fost demonstrată prin probele administrate la materialele cauzei penale,

iar cele invocate în rechizitoriu se bazează pe declarațiile contradictorii date de

către Soboleva Marina, aceasta fiind unica persoană care s-a aflat la momentul

săvârșirii omorului.

De asemenea, susține că între Sobolev Marina și Sobolev Victor existau

motive de ceartă, fapt ce urma a fi luat în considerație de către instanța de

judecată.

Astfel, partea apărării precizează că sentința de condamnare în privința

lui Sineacov Iuri se bazează pe presupuneri, iar la materialele cauzei lipsesc

careva probe care să demonstreze vinovăția acestuia în săvârșirea infracțiunii

incriminate.

8

Totodată, partea apărării mai indică faptul că în cadrul ședinței de

judecată preliminare, au fost înaintate mai multe cereri, inclusiv cu privire la

încetarea urmăririi penale în privința inculpatului, însă acestea au fost

respinse.

În opinia părții apărării, concluziile date în urma investigațiilor

poligrafice, nu pot fi reținute, iar probele administrate și cercetate în ședința de

judecată, nu demonstrează faptul că Sineacov Iuri a săvârșit omorul lui

Sobolev Victor, în seara de 20 decembrie 2020.

pledând pentru inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității

acestuia din următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra

inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

Colegiul penal menționează, că potrivit practicii judiciare constante,

erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept

material sau substanțial. Instanța de recurs verifică, dacă s-a aplicat corect legea

la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate

cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Din textul recursului declarat, Colegiul penal constată că partea apărării

invocă temeiurile pentru declararea recursului prevăzute de art. 427 alin. (1)

pct. 2) și 6) Cod de procedură penală, însă reieșind din esența argumentelor, se

atestă că titularul cererii de recurs critică decizia instanței de apel din

considerentul că vinovăția inculpatului Sineacov Iuri, nu a fost demonstrată

prin probele administrate și cercetate în ședința de judecată, din care motiv a

solicitat achitarea acestuia de învinuirea înaintată în baza art. 145 alin. (2)

lit. e), j) Cod penal, temei care se subscrie pct. 8) alin. (1) al art. 427 Cod de

procedură penală, potrivit căruia hotărârile instanței de apel pot fi supuse

recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de

apel în cazul când nu au fost întrunite elementele infracțiunii.

Așadar, instanța de recurs se va expune doar în privința temeiului de

casare prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, întrucât

celelalte temeiuri de casare nominalizate în recurs, nu au fost motivate de către

apărare, iar în circumstanțele în care recursul nu este motivat sub aspectul

temeiului de casare invocat, instanța de recurs nu este competentă să

completeze din oficiu recursul ordinar al apărării cu circumstanțe în fapt și în

drept, care l-ar justifica.

Or, potrivit art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța

judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea

9

acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii.

În sensul vizat, Colegiul penal menționează că potrivit art. 113 alin. (1)

Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea

juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și

semnele componenței infracțiunii, prevăzute de norma penală.

Colegiul penal reține, că acest temei include cazurile când nu a fost

stabilită fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici

mijloacele de probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele

constitutive, ori când nu au fost stabilite faptele care invocă circumstanțele

atenuante și agravante ale infracțiunii.

La caz, apărarea consideră că lipsesc careva probe care ar demonstra că

Sineacov Iuri a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 145 alin. (2) lit. e), j)

Cod penal.

Însă, potrivit materialelor cauzei se atestă, că prima instanță a ajuns la

concluzia că vinovăția inculpatului Sineacov Iuri, a fost demonstrată pe deplin,

astfel încadrând acțiunile acestuia în baza art. 145 alin. (2) lit. e), j) Cod penal,

soluție care a fost menținută și de către instanța de apel.

Prin urmare, judecând apelurile declarate, instanța de apel a stabilit, că

vinovăția inculpatului Sineacov Iuri, în săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art. 145 alin. (2) lit. e), j) Cod penal, a fost demonstrată prin cumulul de probe

administrate la materialele cauzei și cercetate în ședința de judecată.

Așadar, nu pot fi reținute argumentele apărării precum că vinovăția

inculpatului Sineacov Iuri în săvârșirea infracțiunii incriminate, nu a fost

demonstrată, or, din conținutul deciziei contestate rezultă cu claritate că

instanța de apel, a apreciat obiectiv cumulul de probe, constatând că

argumentele apărării despre nevinovăția inculpatului în săvârșirea faptei

incriminate se combat prin totalitatea de probe cercetate în ședința de judecată

care demonstrează incontestabil vinovăția inculpatului Sineacov Iuri în

săvârșirea infracțiunii de omor.

Or, afirmațiile respective nu generează achitarea inculpatului

Sineacov Iuri precum s-a solicitat în cererea de recurs.

Colegiul penal, analizând materialele cauzei în raport cu argumentele

invocate de către recurent, conchide că instanța de apel, la judecarea apelurilor

a respectat prevederile art. 414 Cod de procedură penală, în mod întemeiat a

ajuns la concluzia corectitudinii încadrării juridice a acțiunilor inculpatului

Sineacov Iuri, astfel just concluzionând că acțiunile acestuia întrunesc

elementele calificative ale infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. e), j)

Cod penal, motivându-și temeinic soluția în acest sens, așa cum este indicat în

pct. 5, 5.1. al prezentei decizii, soluție pe care instanța de recurs o însușește și

reiterarea căreia nu o consideră necesară, deoarece soluția instanței de apel

este pe deplin conformă circumstanțelor de fapt și de drept stabilite, precum și

practicii judiciare constante.

Potrivit jurisprudenței CtEDO, în cazul în care instanțele de fond și-au

motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă

sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient

10

orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se

mulțumească de a relua motivele jurisdicției acestor instanțe (a se vedea

cauzele Garcia Ruiz v. Spania, hotărârea din 21 ianuarie 1999; Helle v. Finlanda,

hotărârea din 19 decembrie 1997).

Totodată, în concepția Curții Europene, art. 6 § 1 nu impune motivarea

detaliată a deciziei unei instanțe de recurs care, întemeindu-se pe dispoziții

legale specifice, respinge un recurs ca fiind „lipsit de șanse de succes” (cauza Van

de Hurk v. Olanda, nr. 16034/90 din 19 aprilie 1994, Immeubles Groupe Kosser v.

Franța, nr. 38748/97 din 09 martie 1999).

În acest context, Colegiul penal constată că în speță nu a fost stabilită

existența erorii de drept prevăzută la art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură

penală, deoarece asemenea eroare în speță nu a fost comisă.

Ținând cont de cele constatate supra, Colegiul penal conchide că în speță

nu au fost stabilite careva erori care ar justifica necesitatea casării deciziei

contestate, care este legală și întemeiată, astfel că recursul urmează a fi declarat

inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat.

Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Druță

Boris în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 13 septembrie 2022, în cauza penală în privința lui

Sineacov Iuri xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 30 martie 2023.

Președinte Toma Nadejda

Judecătorii Catan Liliana

Guzun Ion

11