1ra-1573/2022 — art.187 alin.2 lit. e, f CP

Prin sentința Judecătoriei Edineț, sediul Central din 24 iunie 2022, Dolganov Vasilii a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. e), f) Cod penal și i s-a stabilit pedeapsa în formă de închisoare pe un termen de 5 ani, fără amendă, cu executarea ei în penitenciar de tip semiînchis. În temeiul art. 84 alin. (4) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, la pedeapsa numită s-a adăugat parțial pedeapsa neexecutată numită prin sentința Judecătoriei Edineț, sediul Central din 22 martie 2022, și i s-a stabilit pedeapsa definitivă în formă de închisoare pe un termen de 5 ani 6 luni, fără amendă, cu executare în penitenciar de tip semiînchis și amendă în mărime de 32500 lei. Termenul pedepsei lui Dolganov Vasilii s-a calculat din data de 24 iunie 2022. S-a aplicat în privința lui Dolganov Vasilii, până la definitivarea sentinței, măsura preventivă sub formă de arest preventiv. S-a admis solicitarea procurorului privind încasarea cheltuielilor judiciare și s-a încasat din contul lui Dolganov Vasilii în beneficiul statului, costul raportului de expertiză nr. XXXXX din 15.12.2021, în sumă de 1078 lei. A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, inculpatul Dolganov Vasilii, având scopul sustragerii deschise a bunurilor altei persoane, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând consecințele, admițând și dorind survenirea lor, la data de XXXXX aproximativ la orele 19:00, fiind în stare de 1 ebrietate și aflându-se în apartamentul cu nr. X care aparține lui Maxiuta Axana, amplasat în mun. XXXXX, a aplicat violența nepericuloasă asupra acesteia, lovind-o cu palma peste față și în mod deschis i-a sustras din geantă telefonul mobil de model „Nokia”, prin ce i-a cauzat părții vătămate daune materiale considerabile în sumă de 2000 lei. Instanța a conchis că, vinovăția inculpatului Dolganov Vasilii a fost dovedită integral și acțiunile acestuia corect au fost încadrate conform prevederilor art. 187 alin. (2) lit. e), f) Cod penal – jaful, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viața sau sănătatea persoanei, cu cauzarea de daune în proporții considerabile.

Sentința a fost atacată cu apel de către: - avocatul Evstratii Veaceslav în numele inculpatului Dolganov Vasilii, prin care a solicitat casarea sentinței, cu emiterea unei sentințe de încetare a procesului penal, cu încadrarea acțiunilor inculpatului în baza art. 335 Cod contravențional; - inculpatul Dolganov Vasilii, prin care a solicitat reexaminarea cauzei penale în privința sa, deoarece fapta comisă de el nu a fost calificată potrivit prevederilor Codului penal. 3.1 În motivarea cerințelor sale avocatul Evstratii Veaceslav în numele inculpatului Dolganov Vasilii a invocat că hotărârea Plenului CSJ cu privire la practica judiciară în procesele penale despre sustragerea bunurilor nr. 23 din 28.06.2004 indică, că se consideră sustragere luarea ilegală și gratuită a bunurilor din posesia altuia, care a cauzat un prejudiciu patrimonial efectiv acestuia, săvârșită în scop acaparator. A menționat că, nici la urmărirea penală, nici în instanța de judecată nu s-a confirmat intenția lui Dolganov Vasilii de a acapara telefonul în folosul său. El a declarat că a luat telefonul cu scopul ca Maxiuta Axana să vină să-și ceară scuze pentru faptul că l-a mințit. Maxiuta Axana în ședința de judecată a declarat, că atunci când fostul soț Plîngău Victor s-a adresat la Dolganov Vasilii, acesta s-a declarat dispus să întoarcă telefonul după ce îi va fi restituită suma de 300 lei pe care chipurile ar fi sustras- o Maxiuta Axana. A invocat că, nu a fost dovedit nici faptul că Dolganov a încercat să se folosească de telefon ca de proprietatea sa și nici faptul că ar fi încercat să dispună de el după bunul său plac, adică să-l vîndă sau să-l schimbe. A opinat că, în acțiunile lui Dolganov Vasilii lipsește latura subiectivă a infracțiunii, și anume intenția de cupiditate 3.2 În motivarea cerințelor sale inculpatul Dolganov Vasilii a invocat că, a fost invitat în domiciliu de către stăpâni, telefonul i-a fost transmis și deblocat benevol, partea vătămată îi este datoare cu bani, totodată inculpatul nu a lovit partea vătămată și nu a înjurat-o. A menționat că sentința a fost bazată doar pe probele acumulate la urmărirea penală, iar declarațiile sale date în instanța de judecată nu au fost luate în considerație, instanța reținând în sarcina inculpatului doar circumstanțele agravante.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 06 septembrie 2022, au fost respinse ca nefondate apelurile, cu menținerea sentinței fără modificări. 4.1. În motivarea soluției instanța de apel a statuat că, probele administrate pe caz, cărora prima instanță le-a dat o apreciere obiectivă în corespundere cu prevederile 2 art. art.100- 101 Cod procedură penală, detaliat expunându-le în conținutul sentinței de condamnare, pe deplin demonstrează vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate, fapt pentru care expunerea lor repetată rămâne a fi inutilă, cu atât mai mult, că în ședința instanței de apel inculpatul și-a modificat poziția, iar dezacordul exprimat de inculpat în instanța de apel față de soluția instanței de fond se referă la pedeapsa aplicată. A relevat că, s-a constatat cert că, inculpatul Dolganov Vasilii având scopul sustragerii deschise a bunurilor altei persoane, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând consecințele, admițând și dorind survenirea lor, la data de XXXXX aproximativ la orele 19:00, fiind în stare de ebrietate și aflându- se în apartamentul cu nr. 6 care aparține lui Maxiuta Axana Leonid, amplasat în mun. XXXXX, a aplicat violența nepericuloasă asupra acesteia, lovind-o cu palma peste față și în mod deschis i-a sustras din geantă telefonul mobil de model „Nokia”, prin ce i-a cauzat părții vătămate daune materiale considerabile în sumă de 2000 lei. Starea de fapt reținută și de drept apreciată, coroborează cu probele administrate și examinate în ședința de judecată, instanța just încadrând acțiunile inculpatului în baza art. 187 alin. (2) lit. e), f) Cod penal, după indicii calificativi: jaful, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viața sau sănătatea persoanei, cu cauzarea de daune în proporții considerabile. Instanța de apel a invocat că pedeapsa aleasă de prima instanță pentru infracțiunea incriminată, o consideră una legală și întemeiată care urmează a fi susținută, deoarece este una echitabilă și în strictă conformitate cu prevederile art.61 Cod penal și art.75 Cod penal, la fel în concordanță cu personalitatea inculpatului și circumstanțele cauzei. La fel, instanța de apel a considerat că prima instanță întemeiat i-a stabilit lui Dolganov Vasilii pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani. Prin urmare, instanța de apel a considerat declarative argumentele apărării privind aplicarea unei pedepse mai blânde față de inculpat, care a manifestat în ședința instanței de apel căința sinceră și recunoașterea vinei, în cazul în care Dolganov Vasilii nu este la prima abatere penală, fiind condamnat anterior de nenumărate ori, inclusiv pentru comiterea de infracțiuni similare. În atare împrejurări prima instanță corect a ajuns la concluzia, că reeducarea și corectarea inculpatului este posibilă numai fiind izolat de societate, aplicându-i just pedeapsa cu închisoare. Mai mult, instanța de apel a specificat că, deși argumentele invocate sunt expuse în apărarea inculpatului, totodată ținând cont de situația reținută pe caz aceste afirmații nu constituie temei de casare a sentinței instanței de fond și de aplicare a unei pedepse mai blânde, pedeapsa numită inculpatului fiind just individualizată potrivit prevederilor legale. Astfel, luând în considerație personalitatea inculpatului, care anterior a fost condamnat de mai multe ori, inclusiv pentru comiterea de infracțiuni similare, însă inculpatul nu și-a făcut concluziile de rigoare, nu a pășit pe calea corijării și din nou a comis o infracțiune cu intenție, de aceea instanța de fond întemeiat i-a aplicat lui Dolganov Vasilii pedeapsa sub formă de închisoare, pedeapsă care este adecvată celor comise. 3 Pedeapsa aplicată de prima instanță este în corespundere cu legislația, iar temeiuri prin care s-ar demonstra că inculpatul Dolganov Vasilii poate fi corectat prin stabilirea în privința lui a unei pedepse mai blânde, nu s-au stabilit. O pedeapsă penală este echitabilă atunci când este capabilă de a contribui la realizarea scopului pedepsei penale, cum ar fi corectarea condamnatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiunii atât de către condamnat, precum și de alte persoane. Or, practica judiciară demonstrează că, o pedeapsă neechitabilă generează apariția unor sentimente de nedreptate, jignire, înrăire și de neîncredere în lege, fapt ce poate duce la consecințe contrare scopului urmărit. Instanța de apel a menționat că, scopul legii penale în speța dată poate fi atins doar prin aplicarea unei pedepse privative de libertate, care va atinge scopul de reeducare a inculpatului, dar și va avea ca efect prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea acestuia, cât și a altor persoane. Prin urmare, instanța de apel, în situația în care nu a dispus de alte circumstanțe decât de cele stabilite de prima instanță, nu este în drept de a aplica inculpatului o pedeapsă mai blândă decât cea numită de prima instanță în lipsa cărorva motive clare și legale pe care se întemeiază soluția, starea de fapt și de drept în instanța de apel rămânând aceeași care a fost stabilită de instanța de fond. Instanța de apel a respins și solicitarea inculpatului privind aplicarea în privința sa a prevederilor Legii nr.243 din 24.12.2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, or aceste prevederi nu sunt aplicabile cazului din speță, or, potrivit art. 6 alin. (1) lit. d) al Legii nr.243 din 24.12.2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, Prevederile art.1–5 nu se aplică persoanei: bănuite, învinuite, inculpate sau condamnate pentru una dintre infracțiunile prevăzute la următoarele articole din Codul penal nr.985/2002: art.135–139, art.140 alin.(2), art.1401– 145, art.151, art.158 alin.(2)–(4), art.160 alin.(3), art.164 alin.(2) și (3), art.165, art.166 alin.(2) și (3), art.1661 și 167, art.168 alin.(2) și (3), art.169 alin.(2), art.171 și 172, art.174– 1751 , art.179 alin.(3), art.1812 , art.183 alin.(2), art.186 alin.(5), art.187 alin.(2)–(5), art.188, art.189 alin.(2)– (6), art.190 alin.(5), art.191 alin.(5), art.196 alin.(4), art.2011 , art.205 și 206, art.208–209, art.211 alin.(2), art.212 alin.(2)–(4), art.213, art.216 alin.(3), art.217 alin.(4), art.2171 alin. (3) și (4), art.2173 , art.2174 alin. (2) și (3), art.2176 , art.219 alin.(2), art.220 alin.(2) și (3), art.236 și 237, art.238 alin.(2), art.239 alin.(2), art.2391 și 2392 , art.240 alin.(3) și (4), art.243 și 244, art.245– 2461 , art.247 alin.(2), art.248 alin.(3)– (7), art.2481 și 2482 , art.252 alin.(2)–(4), art.257 și 258, art.2601–2611 , art.264 alin.(2)– (6), art.2641 , art.275, art.278– 280, art.282–286, art.289–2893 , art.292, art.295 alin.(1)–(6), art.2951 alin.(1) și (2), art.2952 alin.(1)–(3), art.303–315, art.322 alin.(2)–(6), art.324–329, art.3302 , art.332–3351 , art.337–343, art.344 alin.(2), art.345, art.347, art.349, art.352 alin.(3), art.360, art.3621 alin.(3), art.365 alin.(2) și (3), art.368 alin.(2), art.369 alin.(3), art.370 alin.(2) și (3), art.385–388. Mai mult ca atât, conform art. 6 alin. (1) lit. g) al Legii nr.243 din 24.12.2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, Prevederile art.1–5 nu se aplică persoanei: bănuite, învinuite, inculpate sau condamnate pentru o infracțiune săvârșită cu intenție și absolvită anterior în tot sau în parte, în temeiul actului de amnistie sau de grațiere, de pedeapsa stabilită pentru săvârșirea unei alte infracțiuni. Prin sentința 4 Judecătoriei Ocnița din 27 februarie 2008, Dolganov Vasilii a fost recunoscut vinovat în baza art. 186 alin. (2) lit. a), c), d) Cod penal, în temeiul art. 85 Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani 6 luni, la 25 septembrie 2008 fiind absolvit de pedeapsă în baza actului de amnistie. Raportând circumstanțele date la materialele cauzei, instanța de apel a ajuns la concluzia, că argumentele invocate în apelurile declarate sunt nefondate, iar soluția primei instanțe privind determinarea pedepsei este echitabilă atât persoanei inculpatului, cât și circumstanțelor de fapt și de drept, pentru ce nu este necesar de a interveni într-o sentință legală și întemeiată.

Decizia instaței de apel este atacată cu recursuri ordinare de către: - avocatul Grijuc Victor în numele inculpatului Dolganov Vasilii, prin care invocînd ca temei pentru recurs prevederile art. 427 alin.(1) pct. 12) Cod de procedură penală, solicită casarea parțială a deciziei, cu remiterea cauzei la rejudecare. - inculpatul Dolganov Vasilii, prin care solicită anularea deciziei instanței de apel, cu emiterea unei noi hotărîri. 5.1 În motivarea recursului ordinar, avocatul Grijuc Victor în numele inculpatului Dolganov Vasilii invocă că, instanta de apel nu a ținut cont de toate circumstanțele prezentei cauzei și a emis o decizie contrară prevederilor legale, aplicînd o pedeapsă prea aspră în raport cu acțiunile săvîrșite, încadrînd fapta săvîrșită într-un temei juridic greșit. 5.2 În motivarea recursului ordinar, inculpatul Dolganov Vasilii invocă că, nu este de acord cu decizia instanței de apel și solicită să fie anulată, cu emiterea unei hotărîri noi.

Referință privind opinia sa asupra recursului a fost depusă de către procuror, prin care solicită dispunerea inadmisibilității recursului ordinar declarat de către avocatul Grijuc Victor ca fiind vădit neîntemeiat.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acestea sunt inadmisibile, reieșind din următoarele considerente. În conformitate cu art. 422 Cod de procedură penală, recursul împotriva deciziilor pronunțate de instanțele de apel se declară în termen de 30 de zile de la data pronunțării deciziei. În speță se constată, că recurenții s-au conformat prevederilor legale și au declarat recursuri ordinare în termen. Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs ordinar examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate de recurent. 7.1 Cu referire la recursul declarat de către inculpatul Dolganov Vasiii. Conform dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că nu îndeplinește cerințele de formă și de conținut, prevăzute în art. 429 și 430. Potrivit dispozițiilor art. 430 pct. 5) Cod de procedură penală, cererea de recurs trebuie să conțină conținutul și motivele recursului cu argumentarea ilegalității 5 hotărârii atacate și solicitările recurentului, cu indicarea temeiurilor prevăzute în art. 427 invocate în recurs și în ce constă problema de drept de importanță generală abordată în cauza dată. Colegiul penal, verificând motivele recursului declarat de inculptul Dolganov Vasilii, constată că acesta nu dezvăluie argumentele ilegalității deciziei recurate prin prisma temeiurilor de drept invocate, precum nu specifică nici în ce constă problema de drept de importanță generală ce există în cauză și care este eroarea comisă de instanța de apel ce ar motiva casarea hotărârii atacate. Astfel, în textul cererii de recurs nu se regăsesc careva motive concrete argumentate sub aspectul temeiurilor prevăzute de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, care ar dezvălui problematica recursului și eroarea gravă de fapt care ar fi afectat soluția instanței de apel, motiv din care Colegiul penal nu se va expune referitor la legalitatea deciziei contestate, deoarece instanța de recurs nu este competentă să completeze din oficiu recursul ordinar cu circumstanțe în fapt și în drept, care l-ar justifica. Mai mult, potrivit art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii. Referitor la aspectele menționate, instanța de recurs amintește, că în cazul în care o parte a procesului consideră că soluția instanței de apel conține erori de drept și o atacă în instanța superioară, atunci ea este obligată, conform art. 430 pct. 5) Cod de procedură penală, să indice în recurs motivele și argumentarea dezacordului său cu temeiurile invocate în decizia instanței de apel, ceea ce în cazul dedus judecății, lipsește. La caz, din conținutul recursului declarat rezultă dezacordul recurentului cu hotărârea instanței de apel adoptate în speță, insistând asupra necesității anulării acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri în privința inculpatului Dolganov Vasilii, însă în argumentarea acestei poziții recurentul nu dezvăluie concret motivele ilegalității hotărârii judecătorești precum și temeiurile de drept prevăzute în art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală. În concluzie, Colegiul penal remarcă, că atunci când autorul recursului nu invocă concret motivele ilegalității deciziei contestate, rezultă că acesta nu îndeplinește cerințele de conținut prevăzute la art. 429, 430 Cod de procedură penală și urmează a fi respins ca inadmisibil. 7.2 Cu referire la recursul declarat de către avocatul Grijuc Victor în numele inculpatului Dolganv Vasilii. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că argumentele invocate în recurs sunt vădit neîntemeiate. Reieșind din conținutul recursului declarat, Colegiul penal atestă că recurentul face referință la erorile prescrise la art. 427 alin. (1) pct. 10) și 12) Cod de procedură penală, potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când 10) s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale; 12) faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșit. 6 Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal reține că temeiurile invocate de recurent nu s-au confirmat în urma cercetării materialelor cauzei, invocând în acest context următoarele. Cu referire la eroarea prescrisă la art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, Colegiul reține că, recurentul critică decizia contestată în latura stabilirii pedepsei, insistînd asupra faptului că instanța de apel nu a ținut cont de toate circumstanțele cauzei și a emis o decizie contrară prevederilor legale, aplicînd o pedeapsă prea aspră în raport cu acțiunile săvîrșite de către inculpat. Subsecvent, instanța de recurs susține că, pedeapsa aplicată inculpatului trebuie să fie echitabilă, legală și individualizată corect, capabilă să restabilească echitatea socială și să realizeze scopurile legii penale și pedepsei penale, potrivit art. 61 Cod penal, și să fie în strictă conformitate cu dispozițiile Părții speciale a Codului penal, ținându-se cont de limitele fixate în sancțiunea infracțiunii incriminate. Totodată, pedeapsa și modalitatea de executare a acesteia trebuie individualizată în așa fel, încât inculpatul să se convingă de necesitatea respectării legii penale și evitarea în viitor a săvârșirii unor fapte similare. Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate stabilirea unei pedepse în limitele prevăzute de lege. Așadar, Colegiul penal statuează că, instanța de apel corect a mențiut sentința prin care inculpatului i-a fost aplicat o pedeapsă privativă de libertate conducându-se de principiul individualizării pedepsei (art. 7 Cod penal) în coroborare cu criteriile generale de individualizare a pedepsei, art. 75 alin. (1) Cod penal. Mai mult, instanța de recurs respinge ca neîntemeiat argumentul apărătorului precum că, pedeapsa stabilită acestuia este prea aspră, din considerentul că aceasta este echitabilă și direct proporțională cu caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, motivul și scopul celor comise, persoana celui vinovat, caracterul și mărimea daunei prejudiciabile, și anume, la caz, trebuie avute în vedere că inculpatul anterior a fost condamnat, a comis o infracțiune care face parte din categoria celor grave, prezența antecedentelor penale nestinse, precum și faptul că inculpatul nu a făcut careva concluzii, nu a conștientizat gradul de pericol social al faptelor comise și nu a pășit pe calea corectării, dar a continuat să manifeste un comportament infracțional. De asemenea se menționează faptul că, instanța de apel s-a expus motivat și detaliat asupra faptului aplicării unei pedepse privative de libertate în privința inculpatului, fiind respectate limitele de pedeapsă prevăzute pentru infracținea incriminată art. 187 alin.(2) lit. e), f) Cod penal, motivare pe care instanța de recurs și-o însușește și nu se va expune repetat asupra acesteia. Colegiul penal atestă că, instanța de apel justificat a respins solicitările inculpatului Dolganov Vasilii privind aplicarea prevederilor Legii nr. 243 din 24 decembrie 2021, privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, în acest sens, argumentînd că inculpatul cade sub incidența restricțiilor formulate în art. 6 din Legea nr. 243 și în privința ultimului nu poate fi aplicat actul de amnistie. Astfel, instanța de apel corect a reținut că prevederile art. 1-5 din din Legea nr. 243 din 24 decembrie 2021, nu se aplică persoanei bănuite, învinuite, inculpate sau 7 condamnate care a fost condamnată anterior pentru săvîrșirea cu intenție a unei infracțiuni și absolvită anterior în tot sau în parte, în temeiul actului de amnistie sau de grațiere, de pedeapsa stabilită pentru săvârșirea unei alte infracțiuni, iar, la caz, inculpatul Dolganov Vasilii anterior prin sentința XXXXX, a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute la art. 186 alin. (2) lit. a), c), d) Cod penal, în temeiul art. 85 Cod penal, fiindu- i stabilită pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani 6 luni, iar la 25 septembrie 2008 fiind absolvit de pedeapsă în baza actului de amnistie. În concluzie, Colegiul penal menționează că, nu se constată prezența erorilor de drept ce ar genera casarea deciziei atacate sub aspectele invocate, deoarece soluția adoptată de către instanța de apel este întemeiată și motivată, măsura de pedeapsă aplicându-se în conformitate cu prevederile legale, este echitabilă în raport cu circumstanțele cauzei, cu personalitatea acestuia și pericolul social al infracțiunii săvârșite. Colegiul penal mai reține că, avocatul Grijuc Victor invocă în prezenta speță și incidența cazului de casare prevăzut la pct. 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală. Respectiv instanța de recurs reține că, din argumentele recursului declarat se constată, că în opinia acestuia, nu a fost confirmată vinovăția inculpatului Dolganov Vasilii în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin.(2) lit. e), f) Cod penal și faptei acestuia i s-a dat o încadrare juridică greșită. Lecturând materialele cauzei și cercetând fapta incriminată inculpatului, Colegiul apreciază ca fiind eronată invocarea temeiului pentru recurs stipulat la pct. 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, precum că faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, întrucât din materialele cauzei se atestă că atât la etapa urmăririi penale cât și judecarea cauzei în primă instanță și în apel, partea apărării nu a invocat careva erori cu privire la încadrarea greșită a faptei inculpatului. Prin urmare, potrivit art. 427 alin. (2) Cod de procedură penală, temeiurile pentru recurs menționate la alin.(1) pot fi invocate doar în cazul în care au fost invocate în apel sau încălcarea a avut loc în instanța de apel, iar la caz instanța de apel nu a recalificat acțiunile inculpatului Dolganov Vasilii, însă a menținut sentința primei instanțe prin care a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin.(2) lit. e), f) Cod penal. Astfel, ținând cont de cele stabilite de către instanța de apel și de argumentele care au stat la baza menținerii calificării faptei inculpatului, conform învinuirii înaintate prin rechizitoriu, Colegiul penal apreciază ca fiind declarativ invocată prezența la caz a erorii prevăzute la pct. 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, întrucât prima instanță și instanța de apel la capitolul respectiv au dat deplină eficiență prevederilor legale ce țin de aprecierea materialului probator, care au confirmat întrunirea în acțiunile inculpatului Dolganov Vasilii a elementelor constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 187 alin.(2) lit. e), f) Cod penal. Mai mult, apărarea invocând acest temei de casare nu a indicat în baza cărei norme legale, în opinia sa, urmau a fi încadrate acțiunile inculpatului în condițiile invocării încadrării greșite de către instanță a faptelor acestuia. Prin urmare, Colegiul penal constată că argumentele din recursul declarat de către avocatul Grijuc Victor în numele inculpatului sunt neîntemeiate, iar motivele aduse în susținerea temeiurilor invocate nu pot fi reținute, hotărârea instanței de apel 8 corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, fiind legală și întemeiată, pronunțată cu respectarea garanțiilor procesului echitabil prevăzute la art. 6 CEDO. Din considerentele expuse, instanța de recurs ordinar conchide că, temeiuri de a pune la îndoială veridicitatea argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale nu se identifică, pe care în virtutea corectitudinii lor și pentru a evita repetări inutile, le acceptă și le însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale. Astfel, instanța de recurs consideră că, nu a fost constatată prezența în speța examinată a careva erori, ce ar servi drept temei de implicare în sensul casării deciziei atacate prin prisma celor invocate, astfel că recursul declarat este neîntemeiat și urmează a fi respins ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, DECIDE: Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 06 septembrie 2022, în cauza penală în privința lui Dolganov Vasilii XXXXX, din motiv că recursul declarat de către avocatul Grijuc Victor în numele inculpatului este vădit neîntemeiat, iar recursul declarat de către inculpatul Dolganov Vasilii nu îndeplinește cerințele de conținut. Decizia este irevocabilă, semnată la 28 februarie 2023 și pronunțată integral la 16 martie 2023. Președinte Toma Nadejda Judecători Boico Victor Guzun Ion 9