1ra-886/22 — art. 217/1 alin. 4 lit. d CP

1ra-886/22 — art. 217/1 alin. 4 lit. d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 1ra-886/22

1-18178747-01-1ra-13062022

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

14 martie 2023 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte - Timofti Vladimir,

Judecători - Țurcan Anatolie, Catan Liliana, Guzun Ion, Plămădeală Ghenadie,

a judecat fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de către procurorul

în Procuratura de circumscripție Chișinău, Plîngău Alexandru, de către avocații Cerga

Ion și Avornic Gheorghe în numele inculpatului, prin care se solicită casarea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 08 octombrie 2021, în cauza penală în

privința lui

Gurschii Maxim XXXXX

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 10.08.2018- 16.10.2019;

Instanța de apel: 12.05.2020- 08.10.2021;

Instanța de recurs: 13.06.2022– 14.03.2023.

a c o n s t a t a t :

Gurschii Maxim a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.2171 alin.(3) lit.

b), f) Cod penal la 3 ani și 6 luni închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita

anumite activități în domeniul circulației de droguri, etnobotanice sau a analogilor

acestora pe un termen de 4 ani.

Potrivit art.90 Cod penal s-a suspendat executarea pedepsei aplicate, pe un

termen de probațiune de 3 ani.

S-a respins cerința procurorului de încasare de la Gurschii Maxim în beneficiul

statului cheltuielile de judecată în mărime de 3 360 lei, ca fiind neîntemeiată.

a calificat acțiunile lui Gurschii Maxim în baza art.2171 alin.(4) lit. d) Cod penal,

fiind învinuit în aceea că, inculpatul, aproximativ în perioada anului 2017-01 martie

2018, urmărind scopul comiterii circulației ilegale de droguri, acționând de comun

acord cu Negriev Gleb, a procurat, păstrat, transportat și distribuit droguri, în proporții

deosebit de mari, pe teritoriul municipiului Chișinău.

În scopul realizării intențiilor sale infracționale, Gurschii Maxim procura

droguri de tip marijuană de la persoane neidentificate, pe care ulterior le transmitea lui

Negriev Gleb, care la rândul său înstrăina ilegal acele droguri diferitor consumatori,

inclusiv și lui Demianic Mihail.

Astfel, aproximativ în anul 2017, data exactă nu a putut fi posibil de stabilit,

Gurschii Maxim, aflându-se pe strada Miorița la intersecție cu șoseaua Hîncești din

1

municipiul Chișinău, i-a înstrăinat lui Negriev Gleb o anumită cantitate de drog de tip

marijuană, din care ultimul tot atunci i-a înstrăinat lui Demianic Mihail aproximativ

10 grame de marijuană, la prețul de 150 lei pentru un gram.

Continuându-și acțiunile infracționale, Gurschii Maxim pe 01 martie 2018, în

jurul orei 15:00, a fost reținut în preajma imobilului din municipiul Chișinău, strada

Ialoveni 13, unde locuiește Negriev Gleb, având asupra sa drog de tip marijuană, pe

care intenționa să i-o transmită ultimului pentru realizare.

Pe 27 februarie 2018, în rezultatul efectuării percheziției la domiciliul lui

Negriev Gleb, pe adresa municipiul Chișinău, strada Ialoveni 13, au fost depistate și

ridicate 9 borcane în care se aflau vârfuri de plantă uscată cu miros specific, care

conform raportului de expertiză nr. XXXXX, din 24 aprilie 2018, reprezintă

marijuană, în cantitate de 784, 69 grame.

Conform raportului de expertiză nr. XXXXX, din 22 martie 2018, în rezultatul

percheziției corporale a lui Gurschii Maxim din 01 martie 2018, care se afla lângă

imobilul din municipiul Chișinău, strada Ialoveni 13, asupra sa a fost depistată o masă

vegetală culoare verde-cafenie cu miros specific, care reprezintă marijuană, ce se

atribuie la substanțe stupefiante, având cantitatea totală de 497, 32 grame.

Astfel, au fost depistate și ridicate substanțe stupefiante de marijuană

constituind în total 1 282, 01 grame, iar cantitatea menționată, în conformitate cu

prevederile Hotărârii Guvernului nr.79 din 23 ianuarie 2006, constituie proporții

deosebit de mari, totodată, conform Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr.

1088 din 5 octombrie 2004, această substanță nu este utilizată în scopuri medicinale.

Pe baza stării de fapt expuse, acțiunile inculpatului au fost calificate în baza

art.2171 alin.(4) lit. d) Cod penal – circulația ilegală a drogurilor, în scop de

înstrăinare, adică procurarea, păstrarea, transportarea, distribuirea și alte operațiuni

ilegale cu droguri, săvârșite în scop de înstrăinare, de două sau mai multe persoane,

cu utilizarea drogurilor sau a analogilor acestora a căror circulație în scopuri

medicinale este interzisă, în proporții deosebit de mari.

pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care

Gurschii Maxim să fie recunoscut vinovat și condamnat în comiterea infracțiunii

prevăzute de art.2171 alin.(4) lit. d) Cod penal, la o pedeapsă sub formă de închisoare

pe un termen de 8 ani, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis, cu privarea de

dreptul de a exercita anumite activități în domeniul circulației de droguri,

etnobotanice sau analogilor acestora pe un termen de 5 ani.

A încasa în beneficiul statului de la Gurschii Maxim suma de 3 360 lei ce

constituie cheltuieli judiciare pentru efectuarea expertizei judiciare.

În motivarea cerințelor sale procurorul a invocat că, în scopul demonstrării

vinovăției inculpatului Gurschii Maxim în comiterea de către acesta a infracțiunii

incriminate, precum și stabilirea adevărului pe acest caz, în cadrul urmăririi penale au

fost acumulate probe suficiente pentru a-1 acuza de faptele expuse, probe care ulterior

au fost examinate și cercetate în cadrul ședinței de judecată publice, în care și-au găsit

confirmare și urmau a fi apreciate de către instanța de judecată ca incontestabile și

puse la baza unei sentințe de condamnare potrivit art.2171 alin.(4) lit. d) Cod penal.

Cu toate că, în sentința se face trimitere și s-a luat în calcul probele examinate

supra, în final instanța nu a luat în considerație cantitatea totală de droguri depistată și

anume - 1 282, 01 grame, ce constituie proporții deosebit de mari, dar numai

cantitatea ridicată în cadrul percheziției corporale din 01 martie 2018- 497, 32 grame,

2

ce constituie proporții mari.

Reieșind din probele examinate circumstanțele reale ale cauzei, instanța de

judecată urma să stabilească identificarea normei juridico-penale care prevede fapta

prejudiciabilă săvârșită, constatarea corespunderii semnelor calificative cu semnele

componenței infracțiunii prevăzute de norma penală, or, art.113 Cod penal prevede că,

calificarea oficială a infracțiunii se efectuează la toate etapele procedurii penale de

către persoanele care efectuează urmărirea penală și de către judecători.

3.1. Avocații Avornic Gheorghe și Cerga Ion în numele inculpatului, au

atacat cu apel sentința, solicitând, casarea acesteia și pronunțarea unei noi hotărâri

prin care inculpatului Gurschii Maxim să fie achitat.

În motivarea apelului s-a indicat că, sentința instanței de fond este una formală

și neîntemeiată, emisă contrar prevederilor art.art.8 alin.(2), (3); 24 pct. l), 2) și 3); 26

pct. 2); 27 alin.(1) pct. 2), 3) și 4); 385 Cod de procedură penală, precum și partea

descriptivă este contradictorie cu concluzia emisă.

În susținerea condamnării, instanța a evidențiat în calitate de probă procesul-

verbal de percheziție la domiciliul lui Negriev Andrei din 27 februarie 2018, cu toate

că, obiectul infracțiunii imputate și anume - 784, 69 grame de marijuană, a fost exclus

din incriminarea vinovatului, conform sentinței de condamnare.

Totodată, instanța de fond nu a stabilit cu certitudine unele probe concludente

ce ar demonstra vreo tangență dintre acțiunile condamnatului vizavi de substanța în

masă de 784, 69 grame de marijuană, depistată la domiciliul, proprietatea privată a

martorului Negriev Andrei din orașul Chișinău, strada Ialoveni 13.

Martorul Negriev Andrei a declarat instanței că, substanța interzisă aparține

feciorului său, iar el personal a fost condamnat penal pentru păstrarea substanței în

masă de 784, 69 grame de marijuană.

Raportul de expertiză nr. XXXXX, din 25 aprilie 2018, la fel nu are nici o

tangență cu soluția de condamnare potrivit lit. b), f) alin.(3) art.2171 Cod penal.

Obiectul infracțiunii - 784,69 grame de marijuană nu a fost demonstrat ca

element al infracțiunii pentru care a fost dispusă condamnarea inculpatului.

Cu referire la procesul-verbal de percheziție corporală din 01 martie 2018,

efectuată în privința inculpatului, contrar prevederilor art.art.24 alin.(2) pct. 3), 26 pct.

2), 27 Cod de procedură penală, dar și celor din art.6 alin.(l) CEDO, prin ignorarea de

a se expune asupra probelor și argumentelor apărării, instanța s-a manifestat în

favoarea acuzării și nu în interesele legii, propria convingere a instanței de fond fiind

bazată exclusiv pe probele acuzării.

Probele prezentate de către apărători, privind ilegalitatea acțiunilor organului de

urmărire penală în momentul reținerii (tratament inuman admis în privința

condamnatului, lipsa respectării procedurii de reținere și efectuării percheziției

corporale a persoanei, existența unor acte procesual-penale duble, nimicirea actului

procesual-penal: video înregistrarea reținerii condamnatului) au fost total ignorate.

Totodată, apărătorii Cerga Ion și Avornic Gheorghe (pct.23 din apelul

declarat, f.d.59-60) vol. IV), au invocat argumentul că, au fost admise elementele unei

provocări...).

2021, apelurile declarate de procuror și avocați au fost admise parțial, inclusiv din

oficiu potrivit art.409 Cod de procedură penală, casată total sentința și încheierea de

corectare a erorilor din 16 iulie 2019, cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează:

3

Gurschii Maxim XXXXX, s-a recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii

prevăzute de art.217 alin.(2) Cod penal, cu liberarea de pedeapsa penală a acestuia din

motivul expirării termenului tragerii la răspundere penală.

S-a dispus încasarea de la inculpat în beneficiul statului a sumei de 3 360 lei, cu

titlu de cheltuieli judiciare.

4.1. În motivarea soluției sale, instanța de apel a indicat că, instanța de fond, la

pronunțarea sentinței, eronat a apreciat probele, fără a ține seama de cerințele art.101

Cod de procedură penală, conform cărora, fiecare probă urmează să fie apreciată din

punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate

probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor.

De asemenea, instanța de apel a considerat că, instanța de fond a constatat și

încadrat greșit fapta comisă de către Gurschii Maxim contrar încadrării juridice ce

urma a fi stabilită.

Astfel, analizând declarațiile martorilor Demianic Mihail, Cernolev Viorel,

Negriev Andrei, Puțuntica Gheorghe, Negriev Gleb, Iașciuc Tatiana, Gurscaia

Zinaida, procesul-verbal de percheziție din 27 februarie 2018, raportul de expertiză

judiciară nr. XXXXX, din 25 aprilie 2018, procesul-verbal de percheziție corporală

din 01 martie 2018, încheierea judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 15 martie

2018, raportul de expertiză judiciară nr. XXXXX, din 22 martie 2018, procesul-

verbal de recunoaștere a persoanei din 05 aprilie 2018, procesul-verbal de examinare

din 09 iulie 2018, informația oferită de Î.S. „Calea Ferată Moldova”, procesul-verbal

de confruntare din 25 iulie 2018, corpurile delicte și apreciindu-le, din punct de

vedere al coroborării lor cu celelalte probe, analizate, instanța de apel a constatat cu

certitudine că, acțiunile inculpatului au fost incorect încadrate juridic de către

acuzatorul de stat în baza art.2171 alin.(4) lit. d) Cod penal, iar ulterior prima instanță

incorect a ajuns la concluzia de a recalifica acțiunile inculpatului în baza art.2171

alin.(3) lit. b) și f) Cod penal, deoarece, acțiunile acestuia se încadrează în baza

art.217 alin.(2) Cod penal - păstrarea și transportarea drogurilor, săvârșită în

proporții mari și fără scop de înstrăinare.

La fel, instanța de apel a conchis că, instanța de fond în mod eronat a ajuns la

concluzia precum că, păstrarea drogurilor a fost comisă cu scop de înstrăinare, or,

scopul de înstrăinare nu a fost demonstrat de către partea acuzării.

Instanța de apel a reținut că, inculpatul în momentul reținerii deținea la el

marijuană uscată în cantitate de 497, 32 grame.

Potrivit listei substanțelor stupefiante, psihotrope și a plantelor care conțin

astfel de substanțe, depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, aprobate

prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.79 din 23 ianuarie 2006 privind

aprobarea Listei substanțelor stupefiante, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de

substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, cantitățile de la 2

grame până la 500 grame constituie cantități mari.

Acest fapt este probat prin procesul-verbal de percheziție din 01 martie 2018 și

raportul de expertiză nr. XXXXX, din 22 martie 2018.

Alte probe directe, ce ar confirma faptul că, anterior anume de la inculpat au

mai fost procurate substanțe narcotice și că substanțele narcotice depistate la

domiciliul lui Negriev Gleb au fost procurate anume de la inculpat, nu au fost

prezentate.

Totodată, instanța de apel a reținut că, din materialele dosarului și din probele

prezentate de partea acuzării, cercetate în ședința de judecată, nu rezultă că inculpatul

4

ar fi avut scopul de a înstrăina drogurile.

Astfel, înstrăinarea ilegală de plante care conțin droguri sau etnobotanice ori de

droguri, etnobotanice sau analogii acestora reprezintă orice acțiune în urma căreia

posesor al substanțelor respective devine o altă persoană. Intenția de a înstrăina

substanțele menționate reprezintă dorința, planul unei persoane care declanșează

acțiuni în acest sens, cum ar fi: procurarea, prepararea, păstrarea, transportarea

acestora, plasarea într-un ambalaj comod pentru înstrăinare sau încheierea unei

înțelegeri corespunzătoare cu consumatorul etc.

La caz, nu a fost prezentată de către partea acuzării nici o probă care ar

demonstra că Gurschii Maxim păstra, transporta drogurile cu scop de înstrăinare și nu

a fost confirmată intenția de înstrăinare.

Ce ține de argumentele invocate de apărare privind achitarea inculpatului,

instanța de apel le-a considerat ca fiind neîntemeiate, or, potrivit constatărilor reținute

supra s-a stabilit cu certitudine că inculpatul a comis infracțiunea prevăzută de art.217

alin.(2) Cod penal - procurarea, păstrarea și transportarea drogurilor, săvârșită în

proporții mari și fără scop de înstrăinare.

contestă cu recurs decizia, solicitând casarea acesteia, cu remiterea cauzei la

rejudecare în alt complet de judecată.

În motivarea cerințelor sale invocă precum că, instanțele eronat au stabilit

circumstanțele de fapt ale infracțiunii comise, s-a făcut o apreciere unilaterală a

probelor prezentate, ca rezultat nefondat a fost reîncadrată fapta.

Astfel, instanța de apel nu a analizat cumulul de probe prin prisma art.101 Cod

de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și

coroborării lor și respectiv eronat a recalificat acțiunile inculpatului din prevederile

art.2171 alin.(4) lit. d) Cod penal în art.217 alin.(2) Cod penal.

Instanța de apel neîntemeiat a dat o apreciere critică declarațiilor martorilor

Demianic Mihail, Cernolev Viorel, Negriev Andrei, Puțuntica Gheorghe și Negriev

Gleb, care unanim au declarat asupra implicării lui Gurschii Maxim la

comercializarea substanțelor narcotice. Mai mult, declarațiile ultimilor sunt în

coroborare cu celelalte probe materiale care au fost administrate și examinate în

cadrul respectivei cauze penale, or, instanța de apel urma să se expună în mod

obligatoriu asupra tuturor circumstanțelor invocate de către participanți în apel.

Consideră acuzarea că, instanța de apel nu s-a expus asupra tuturor motivelor

invocate în apel și nu a fost efectuată o analiză amplă a fiecărei probe prezentate de

acuzare, sub aspectul pertinenței, utilității și coroborării acestora.

Astfel, reieșind din declarațiile martorilor audiați, rezultă că, aceste declarații

coroborează între ele și indică nemijlocit la vinovăția inculpatului în comiterea

infracțiunii prevăzute de art.2171 alin.(4) lit. d) Cod penal.

Analizând motivarea descrisă în decizie, acuzarea consideră aceasta ca o soluție

de nerezolvare a fondului apelului, care condiționează necesitatea casării totale a

deciziei instanței de apel, deoarece instanța de apel nu a clarificat circumstanțele

relevante pentru prezenta cauză, a adoptat o soluție neargumentată la modul cuvenit,

în legătură cu ce, o astfel de decizie nu poate fi menținută și urmează a fi casată.

5.1. Avocatul Cerga Ion în numele inculpatului, în temeiul art.427 alin.(1)

pct.6), 8), 12) Cod de procedură penală, contestă cu recurs ordinar decizia, solicitând

casarea acesteia, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care

inculpatul să fie achitat.

5

În motivarea cerințelor sale, avocatul menționează că, obiectul infracțiunii și

anume cele 784, 69 grame de marijuană, nu a fost demonstrat ca element al

infracțiunii pentru care a fost dispusă condamnarea inculpatului.

Probele acuzării au avut pentru instanța de fond o putere probantă dinainte

stabilită, or, instanțele nici nu au încercat să respingă argumentele invocate și probele

prezentate de către apărare.

La fel, lipsesc amprentele ce ar aparține inculpatului pe ambalajul în care

presupus se aflau substanțe narcotice.

Totodată, evidențiază că, autorizarea acțiunilor au avut loc pe 01 martie 2018,

însă acestea au fost efectuate doar pe 15 martie 2018, pe când potrivit art.125 alin.(3)

Cod de procedură penală, organul urma să prezinte materialele în termen de 24 ore.

La fel, judecătorul de instrucție, instanța de fond și apărarea la momentul

examinării din 15 martie 2018 nu au dispus de probele ce ar confirma procesul-verbal

al reținerii. Acuzarea nu a prezentat instanțelor de judecată corpul delict: 497, 32

grame presupus de substanță interzisă, pentru care inculpatul a fost condamnat.

Respectiv, contrar prevederilor alin.(l) art.389 Cod de procedură penală,

instanța a stabilit vinovăția inculpatului prin ansamblu de probe ale acuzării, fără a

motiva respingerea argumentelor apărării.

Într-o altă ordine de idei, contrar prevederilor art.19 alin.(3) Cod de procedură

penală, acuzarea nu a verificat minuțios versiunea expusă de către inculpat în cadrul

urmăririi penale, iar în cadrul cercetării judecătorești nu s-a evaluat circumstanța cu

referire la provocarea unei infracțiuni și existența unei amprente pe ambalajul cu

substanța interzisă, care nu aparține acestuia.

Cu referire la reținerea inculpatului, apărarea a adus o probă certă și fermă prin

care este evident că, organul de urmărire penală, la acest act procesul-penal a admis o

încălcare gravă: efectuând înregistrarea video a reținerii inculpatului, nu a anexat

proba la materialele cauzei, folosind-o în secvențele video alese doar pentru inducerea

în eroare a societății, astfel nimicind o probă importantă.

Faptul dispariției și nimicirii înregistrării video este confirmat prin răspunsul

nr.34/18/4-4539 din 02 mai 2019 dat de către organul de urmărire penală în adresa

apărării și anexat la materialele cauzei penale.

Prin urmare, apărarea consideră că, în privința inculpatului au fost admise

elementele unei provocări de infracțiune prin manipularea cu probele dobândite, care

în parte au fost obținute în mod ilegal, iar altele au fost nimicite fără a fi prezentate

procurorului sau judecătorului de instrucție.

În acest context, consideră că, instanță de apel nu și-a motivat soluția, nu a dat

apreciere juridică tuturor circumstanțelor invocate de petiționar or, neexpunerea

asupra unei cerințe, se egalează cu faptul că nu au fost auzite părțile.

5.2. Avocatul Avornic Gheorghe în numele inculpatului, în temeiul art.427

alin.(1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală, contestă cu recurs decizia, solicitând

casarea acesteia și achitarea inculpatului.

În motivarea cerințelor sale, avocatul indică precum că, instanța de fond cât și

instanța de apel nu s-au pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în ultimul cuvânt,

în pledoaria avocaților și în apel, dar au admis o eroare gravă de fapt și de drept, care

a afectat soluția instanței.

Menționează că, în ședințele de judecată, în explicațiile scrise anexate, în

dezbaterile judiciare cât și în susținerile verbale, partea apărării a invocat o serie de

argumente în favoarea înlăturării răspunderii penale în privința inculpatului, care,

6

după cum rezultă din decizia instanței de apel, nici nu au fost supuse examinării, or,

acest fapt reprezintă o violare a art.6 din CEDO dat fiind faptul că apelantului nu i-a

fost oferit de către instanța de apel un răspuns la toate argumentele invocate, respectiv

acestea au fost respinse arbitrar, chiar dacă a fost încetat procesul penal.

Speța dată este un caz clasic de provocare cu interes cupidand organizat de un

colaborator de poliție privind sursa din care a fost aflat despre presupusul flagrant, ce

nu poate fi acceptat din motivul lipsei respectării cu referire la documentarea acțiunii

procesual-penale, fiind și unul din martorii principali ai acuzării.

Același colaborator de poliție a organizat un șir întreg de presiuni psihice și

fizice față de inculpat pe tot parcursul urmăririi penale și anume: aplicarea violenței

fizice, neacordarea unui interpret în momentul reținerii și efectuării percheziției

corporale din 01 martie 2018; participarea la actul procesual-penal a persoanelor ce nu

făceau parte din grupul operativ; nimicirea înregistrării video a reținerii și percheziției

corporale din 01 martie 2018, fapt inexplicabil în condițiile legii procesual-penale.

Principalul martor al acuzării Demianic, care chipurile este complice pe această

infracțiune din motive necunoscute pe art.2171 alin.(4) Cod penal, eliberat de sub

strajă și fiind până în prezent la libertate, a recunoscut că, cu inculpatul a făcut

cunoștință în timpul carantinei din Penitenciarul nr.13, fiind plasat în aceiași celulă,

moment foarte important și categoric interzis de legislația în vigoare, unde și a aflat că

sunt deținuți pentru aceiași învinuire.

La fel, la confruntarea din 25 iulie 2018, martorul Demianic a recunoscut că, nu

poate cu certitudine să declare că îl cunoștea pe inculpat până la reținerea pe aceiași

cauză penală, fapt confirmat și în ședința de judecată.

Totodată, cunoscând că martorul Demianic a fost atras la răspunderea penală pe

aceiași cauză penală, iar ulterior episodul acestuia a fost disjuns și examinat de o altă

instanță de judecată, este evidentă manipularea din partea acuzării, fapt neadmis prin

practica CEDO.

Apărarea consideră că, sarcina probării stă în obligația instituțiilor oficiale ale

statului în baza principiului prezumpției nevinovăției și nu invers. Cu toate acestea

apărarea a prezentat un grup impunător de probe care dovedesc nevinovăția

inculpatului, precum:

- obiectul infracțiunii, potrivit rechizitoriului, a constituit drogurile depistate

în masă de 784, 69 grame de marijuană și 497, 32 grame de marijuană, în total 1

282, 01 grame: nu există probe care ar confirma legătura dintre acest gramaj iar

expertizele s-au petrecut cu grave abateri de la cerințele legislației, fiind prezentate

numai peste trei săptămâni la insistența apărării;

- obiectul infracțiunii - 784, 69 grame de marijuană nu a fost demonstrat ca

element al infracțiunii pentru care a fost dispusă condamnarea lui Maxim Gurschii;

- probele prezentate de către apărători, privind ilegalitatea acțiunilor organului

de urmărire penală în momentul reținerii au fost total ignorate la emiterea soluției în

prezentul caz;

- instanțele nu s-au expus în sensul prevederilor art.29 alin.(4) Cod de

procedură penală, fapt ce a viciat soluția judecătorească;

- organul de urmărire penală nu a întreprins măsuri privind identificarea

persoanei după amprenta depistată de către expert, folosind cel puțin baza de date

aflată la dispoziția organelor de drept, astfel dând dovadă de o anchetă insuficientă.

Superficial a fost verificată poziția inculpatului referitor la persoana care a

7

transmis geanta cu așa numitele droguri, chiar dacă, mama inculpatului a insistat să

meargă la gara feroviară pentru al reține, iar organul de urmărire penală a efectuat

percheziții la domiciliu unde nu a fost depistate careva probe și la garajul acesteia,

care nici nu a fost documentate.

penală, au depus referințe inculpatul și avocații săi Cerga Ion și Avornic Gheorghe,

solicitând respingerea recursului procurorului, admiterea recursurilor avocaților, cu

pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatul să fie achitat.

motivele invocate, Colegiul penal lărgit consideră că acestea urmează a fi admise, din

următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de

fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

În conformitate cu prevederile art.435 alin.(1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură

penală, judecând recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită, să dispună

rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate

fi corectată de către instanța de recurs.

De asemenea, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

Reieșind din sumarul recursurilor declarate, se constată că autorii le întemeiază

pe temeiurile prevăzute la art.427 alin.(1) pct. 6), 8), 12) Cod de procedură penală,

potrivit cărora, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara

erorile de drept comise de instanțele de fond și apel atunci când: 6) instanța de apel nu

s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice

dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă

de fapt, care a afectat soluția instanței; 8) nu au fost întrunite elementele infracțiunii și

12) faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

Analizând textul deciziei contestate prin prisma argumentelor invocate de

recurenți și temeiurilor de casare nominalizate de acesta, Colegiul penal lărgit

constată că, criticile aduse de către titularul cererii de recurs și-au găsit confirmare în

speța dedusă judecății, iar hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată.

Instanța de recurs constată că, în speță, instanța de apel nu a ținut cont de

prevederile legale expuse supra și practica judiciară constantă cu privire la forma și

specificul întocmirii hotărârilor judecătorești.

În primul rând, instanța de recurs se va referi la faptul că atât instanța de fond,

prin recalificarea acțiunilor inculpatului din art.2171 alin.(4) lit. d) în art. 2171 alin.(3)

lit. b), f) Cod penal cât și instanța de apel, prin recalificarea acțiunilor din art.2171

alin.(3) lit. b), f) Cod penal în art.217 alin.(2) Cod penal, nu au oferit o apreciere

corespunzătoare a totalității probelor administrate la caz, care în opinia acuzatorului

confirmă vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate prin rechizitoriu.

Verificând criticile expuse de procuror în raport cu lucrările cauzei, Colegiul

penal lărgit constată că acestea sunt întemeiate, deoarece instanțele inferioare nu au

judecat cauza sub toate aspectele, complet și obiectiv, adoptând în cele din urmă o

soluție insuficient motivată, în partea reîncadrării acțiunilor inculpatului în raport cu

8

cumulul de probe administrat la caz.

Astfel, în opinia Colegiului penal lărgit, de către instanța de apel au fost

formulate concluzii fără o analiză esențială a probelor, care în opinia părții acuzării

confirmă vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de art.2171 alin.(4)

lit. d) Cod penal– circulația ilegală a drogurilor, în scop de înstrăinare, adică

procurarea, păstrarea, transportarea, distribuirea și alte operațiuni ilegale cu droguri,

săvârșite în scop de înstrăinare, de două sau mai multe persoane, cu utilizarea

drogurilor sau a analogilor acestora a căror circulație în scopuri medicinale este

interzisă, în proporții deosebit de mari.

În vederea statuării asupra acestei concluzii, Colegiul penal lărgit evidențiază

într-un prim aspect faptul că, principala problemă adusă în discuție pe orice cauză

penală se referă la vinovăția sau nevinovăția persoanei deferită judecății în raport cu

faptele infracționale imputate acesteia prin rechizitoriu.

Atunci când unei persoane i se impută săvârșirea unei fapte penale și i se aduce

o acuzație în acest sens, aceasta trebuie să fie bazată pe probe pertinente, veridice și

concludente, care ar dovedi, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta există,

constituie infracțiune și a fost comisă anume de inculpat.

Pentru a conchide asupra celor expuse, probatoriul administrat în cauză

urmează a fi apreciat după intima convingere a judecătorului, care trebuie să se bazeze

pe prevederile legii procesual-penale și pe analiza coroborată a tuturor probelor sub

toate aspectele, complet și obiectiv.

Efectuând o analiză a deciziei instanței de apel, prin prisma celor invocate

pentru a fi verificate la acea etapă de control judiciar, se deduce că- aceasta nu

cuprinde relevarea unor considerente suficient argumentate, în vederea respingerii

probatoriului pus la baza înaintării învinuirii inculpatului în comiterea infracțiunii

prevăzute de art.2171 alin.(4) lit. d) Cod penal, ținând cont de toate probele

administrate la caz, inclusiv la etapa cercetării judecătorești.

Prin urmare, se reține că încadrarea juridică a faptei este crucială în cadrul

procesului penal, întrucât în acord cu temeiul legal al acuzațiilor care i se aduc unei

persoane, se poate organiza o apărare eficientă fundamentată pe contestarea faptelor

incriminate cu titlu de acuzație, ceea ce constituie o condiție esențială a echității

procedurii garantate de art.6 din Convenția Europeană. Din atare considerente, orice

schimbare a încadrării juridice, atât în sensul atenuării, cât și a agravării, urmează a fi

minuțios analizată și argumentată de instanță.

La fel, în urma lecturării deciziei, se reține că, dispunând casarea sentinței și

recalificarea faptei în baza art.217 alin.(2) Cod penal, instanța de apel și-a motivat

decizia apreciind probele doar într-un mod unilateral, fără a se expune asupra

motivelor invocate în apelurile declarate.

În contextul dat, Colegiul penal lărgit ține să menționeze că, motivarea

hotărârii judecătorești trebuie realizată într-o manieră clară și coerentă, întrucât, pe

de o parte, este indispensabil necesară pentru controlul exercitat de jurisdicția

ierarhic superioară, iar pe de altă parte, constituie, pentru părțile litigante, o

garanție împotriva arbitrariului, furnizându-le dovada că cererile și mijloacele lor

de apărare au fost riguros analizate.

Motivarea hotărârii reprezintă un element de transparență a justiției inerent

oricărui act jurisdicțional, iar hotărârea judecătorească este rezultatul unui proces

logic de analiză științifică a pretențiilor deduse judecății, dispozițiilor legale

9

incidente și probelor administrate în cauză în scopul aflării adevărului.

Conform jurisprudenței CtEDO, în cazurile aplicării art.6 al Convenției, o

hotărâre motivată demonstrează că părțile au fost auzite în cadrul procesului penal,

oferă posibilitatea ca această hotărâre să poată fi verificată în cadrul căilor de atac

și posibilitatea persoanelor interesate de a pregăti o cerere de apel sau recurs

(Suominen c. Finlandei (2003) § 37, Kuznetsov și alții c. Rusiei (2007) § 85).

În afară de aceasta, motivarea hotărârilor este un instrument important în

asigurarea transparentei justiției și existența unui control social asupra acesteia

(Hirvisaari c. Finlandei, (2001) § 30).

În al doilea rând, Colegiul penal lărgit menționează că, instanțele inferioare

atunci când au constatat lipsa în acțiunile inculpatului a elementelor constitutive ale

infracțiunii imputate prin rechizitoriu și necesitatea recalificării faptelor în baza altei

norme penale, urmau să-și argumenteze soluția prin prisma tuturor probelor acumulate

în dosar, care trebuie apreciate multilateral și obiectiv.

În acest sens, se are în vedere că, așa cum s-a punctat deja mai sus, instanța de

apel la judecarea cauzei trebuia să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate

inculpatului, să verifice și să aprecieze conform prevederilor art.101 Cod de procedură

penală, fiecare probă- din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și

veridicității lor, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor și

să constate dacă acțiunile comise de acesta se încadrează în baza art.2171 alin.(4) lit.

d) Cod penal, după cum pledează procurorul, sau urmează a fi reținută altă calificare

în sarcina inculpatului, ce la caz nu se regăsește.

Astfel, în speță, este necesar ca în mod judicios, cu o argumentare temeinică și

suficientă, să fie rezolvate problemele de drept apărute în cadrul judecării, cu

excluderea contradicțiilor și incertitudinilor existente, având în vedere că, lipsa unei

motivări corespunzătoare dintr-o hotărâre judecătorească afectează grav echitatea

acestei proceduri.

Sub acest aspect, reieșind din declarațiile martorilor audiați: Negriev Gleb,

Demianic Mihail, Negriev Andrei, Puțuntica Gheorghe, Cernolev Viorel, precum și

din celelalte probe și materiale administrate și examinate la respectiva cauză penală,

conchidem că, instanța de apel nu s-a expus asupra tuturor motivelor invocate în apel

de către acuzare, nu a efectuat o analiză amplă a fiecărei probe prezentate de acuzare,

sub aspectul pertinenței, utilității și coroborării acestora.

Martorul Negriev Gleb în mod direct a indicat că, drogurile depistate în cadrul

percheziției la domiciliul său, în cantitate de 784, 69 grame, au fost procurate anume

de la Gurschii Maxim. Mai mult, Negriev Gleb a declarat că procura droguri de la

Gurschii Maxim în cantități mari din anul 2014 până în 2017. Negriev Gleb nu a

comunicat să fi procurat și de la alte persoane careva droguri.

Astfel, instanța de apel nu a efectuat în decizia emisă o analiză amplă acestor

declarații, limitându-se a se expune doar la faptul că le apreciază critic.

Declarațiile lui Negriev Gleb sunt în coroborare și cu declarațiile martorului

Negriev Andrei, care a confirmat că - fiul său procura marfa, adică marijuană, de la o

persoană pe nume Maxim. La fel, acestea sunt în coroborare și cu declarațiile

martorului Demianic Mihail, care l-a recunoscut pe Gurschii Maxim, ca persoana de

la care Negriev Gleb procura marijuană în proporții mari.

10

Ignorând să dea o apreciere obiectivă probatoriului, instanța de apel în mod

subiectiv s-a bazat unilateral doar pe declarațiile inculpatului Gurschii Maxim, de

nerecunoaștere de către acesta a vinovăției, neexpunându-se asupra tuturor motivelor

invocate de către acuzare în apel, ignorând să se expună pe motivele respective și să

facă o analiză amplă a probelor prezentate.

În al treilea rând, Colegiul penal lărgit menționează că, temeiurile invocate de

către avocații Cerga Ion și Avornic Gheorghe în numele inculpatului, în baza art.427

alin.(1) pct. 8) Cod de procedură penală, la fel urmau a fi analizate concret și detaliat,

or, în mod obligatoriu necesită să se dea răspuns la versiunile de apărare – pentru a

demonstra că părțile în proces au fost nu doar auzite, dar și sa asigurat accesul real al

părților la înfăptuirea justiției.

Într-o altă ordine de idei, instanța de apel urma să ia în considerație și

cantitățile de droguri incriminate ca fiind realizate de către Gurschii Maxim, or, din

declarațiile martorului Negriev Gleb, rezultă că ultimul procura droguri de la Gurschii

Maxim în cantități mari, iar ultima dată a procurat marijuană la suma de 120 000 lei.

Drogurile depistate în cadrul percheziției la domiciliul lui Negriev Gleb, în cantitate

de 784, 69 grame au fost procurate de ultimul de la Gurschii Maxim.

Totodată, cantitatea depistată la Gurschii Maxim și anume 497, 32 grame, de

asemenea urma să fie realizată lui Negriev Gleb.

Prin urmare, Colegiul penal lărgit reține că, nu a fost dată o analiză cu

respectarea cerințelor art.101 Cod de procedură penală și nu a fost respinsă in

concreto acuzarea că, Gurschii Maxim ar fi realizat lui Negriev Gleb o cantitate de

marijuană cu un gramaj total de 1 282, 01 grame.

Deși în decizia sa a făcut trimitere și a luat în calcul probele prezentate, instanța

de apel nu a luat în considerație că, cantitatea de droguri depistată și ridicată constituia

în total - 1 282, 01 grame, însă a recunoscut dovedită doar cantitatea ridicată în cadrul

percheziției corporale din 01 martie 2018, adică - 497, 32 grame.

În conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr.79 din 23 ianuarie 2006,

cantitatea de marijuană cu un gramaj de 1 282, 01 grame depistată în urma

perchezițiilor efectuate constituie proporții deosebit de mari, iar conform Hotărârii

Guvernului Republicii Moldova nr.1088 din 5 octombrie 2004, această substanță nu

este utilizată în scopuri medicinale.

Contrar prevederilor procesual-penale, instanța de apel a decis admiterea

apelului declarat de procuror, însă nicidecum nu și-a motivat o astfel de soluție, deși,

în apel se solicită încadrarea acțiunilor lui Gurschii Maxim în baza art.2171 alin.(4) lit.

d) Cod penal, reîncadrând acțiunile inculpatului în baza art.217 alin.(2) Cod penal.

Mai mult, în decizie (pct.5 f.d.126 vol. IV), instanța de apel în mod tacit trece

cu vederea argumentele referitoarea la existența ,,[...] unei provocări de infracțiune”

(f.d.59-60 vol. IV) și nici nu se expune asupra acestor argumente în motivare.

Colegiul penal lărgit statuează că, în cazul adoptării soluției de admitere a

recursului declarat de către procuror și dispunerii rejudecării cauzei, în vederea

asigurării în egală măsură a drepturilor la un proces echitabil și efectiv, urmează a fi

admise și recursurile declarate de către apărători în numele inculpatului, din

raționamentul că, la examinarea apelului se declanșează o continuitate a examinării

cauzei în fond, cu posibilitatea de a da o nouă apreciere a probelor și a administra noi

probe care ar putea duce la o altă soluție, decât cea luată prin decizia anterioară.

7.1. Din considerentele expuse, Colegiul penal lărgit statuează că, decizia

instanței de apel în cauza dată, este afectată de insuficiență în partea motivării soluției

11

adoptate, ceea ce este incident cazului de casare prevăzut la art.427 alin.(1) pct. 6),

12) Cod de procedură penală și anume, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care

se întemeiază soluția, faptei săvârșite s-a dat o încadrare juridică greșită, iar erorile

admise de către instanța de apel nu pot fi corectate în ordinea procedurii de recurs

ordinar, deoarece instanța de recurs nu este abilitată cu atribuții de a judeca cauza și a

se pronunța asupra legalității sentinței, substituind instanța care a judecat apelul cu

încălcarea prevederilor procesuale-penale, la pronunțarea hotărârii judecătorești.

În asemenea condiții, instanța de recurs ordinar conchide de a admite

recursurile ordinare declarate la caz, iar decizia instanței de apel urmează a fi casată

total, cu remiterea cauzei în instanța de apel la rejudecare, în alt complet de judecată.

Așadar, la rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să se conducă de

dispozițiile art.436 Cod de procedură penală, care prevede procedura de rejudecare și

limitele acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu

prevederile Legii procesual penale – asupra motivelor esențiale indicate în cererile de

apel și în măsura competenței sale asupra motivelor din recursurile ordinare declarate,

nominalizate în prezenta decizie, să elucideze faptele importante pentru soluționarea

justă și promptă a cauzei date, să-și argumenteze clar concluziile sale în decizia

adoptată, și în dependență de circumstanțele constatate, ținând cont de motivele

casării deciziei atacate, de practica unitară în acest domeniu și de practica relevantă

CEDO, în cadrul unui proces de judecată contradictoriu, să pronunțe o hotărâre legală

și întemeiată, în conformitate cu prevederile art.417 Cod de procedură penală.

penală, Colegiul penal lărgit

d e c i d e :

Admite recursurile ordinare declarate de către procurorul în Procuratura de

circumscripție Chișinău, Plîngău Alexandru, de către avocații Cerga Ion și Avornic

Gheorghe în numele inculpatului, casează total decizia Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 08 octombrie 2021, în cauza penală în privința lui Gurschii Maxim

XXXXX, dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de

judecată.

Decizia nu se supune căilor de atac, pronunțată integral pe 14 martie 2023.

Președinte /semnătura/ Timofti Vladimir

Judecători /semnătura/ Țurcan Anatolie

/semnătura/ Catan Liliana

Guzun Ion

Plămădeală Ghenadie

12