1ra-2146/21 — art.42 al.2,3, art.217/1 al. 3. lt. b,f CP

1ra-2146/21 — art.42 al.2,3, art.217/1 al. 3. lt. b,f CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-2146/21

1-19153959-01-1ra-25112021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

15 februarie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Plămădeală Ghenadie, Toma Nadejda,

Țurcan Anatolie, Cobzac Elena

Judecând recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura

de circumscripție Bălți, Pasat Liliana, împotriva deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Bălți din 21 septembrie 2021, în cauza penală în privința lui

Gîscă Alexandru xxxxx, născut la xxxxx, originar din

xxxxx, domiciliat în xxxxx, anterior condamnat prin

xxxxx.

Termenii de examinare:

prima instanță: 26.09.2019 - 25.05.2021;

instanța de apel: 17.06.2021 - 21.09.2021;

instanța de recurs: 25.11.2021 – 15.02.2022.

A C O N S T A T A T :

Gîscă Alexandru xxxxx a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. art.42 alin.(2), (3), 2171 alin.(3), lit. b) și f) Cod penal, și în

baza acestei Legi a fost condamnat la 3 (trei) ani închisoare, cu executare în

penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite

funcții sau de a exercita activități legate de circulația legală a substanțelor

narcotice, etnobotanice sau analogilor acestora pe un termen de 3 (trei) ani.

În conformitate cu art.84 alin.(4) Cod penal, prin cumul de infracțiuni,

s-a adăugat integral la pedeapsa stabilită prin sentința menționată, partea

neexecutată a pedepsei complimentare stabilită prin sentința Judecătoriei

Edineț, sediul Ocnița din 20 septembrie 2018, fiindu-i stabilită pedeapsa

definitivă sub formă de închisoare pe un termen 3 (trei) ani, cu executare în

penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite

funcții sau de a exercita activități legate de circulația legală a substanțelor

narcotice, etnobotanice sau analogilor acestora pe un termen de 3 (trei) ani

și cu privarea de dreptul de a conduce mijloacele de transport pe un termen

de 4 (patru) luni și 10 (zece) zile.

S-a dispus încasarea de la Gîscă Alexandru în beneficiul Statului a

cheltuielilor judiciare în sumă de 9660 (nouă mii șase sute șaizeci) lei în

1

calitate de cheltuieli pentru efectuarea expertizelor judiciare și a sumei de

1450 (una mie patru sute cincizeci) lei pentru efectuarea achizițiilor de

control.

A fost hotărâtă soarta corpurilor delicte.

Gîscă Alexandru, în perioada anului 2017 și până la 16 august 2018,

acționând intenționat, prin participație complexă cu o persoană identificată,

având intenția circulației ilegale a drogurilor în scop de înstrăinare, a făcut

rost de droguri, pe care le-a semănat, cultivat, păstrat, transportat, distribuit

și comercializat consumatorilor de droguri din raza raionului Ocnița în

următoarele circumstanțe: Gîscă Alexandru, având rolul de organizator, în

vederea circulației ilegale a drogurilor a dobândit în condiții nestabilite de

organul de urmărire penală droguri sub formă de marihuană, pe care prin

intermediul unei persoane identificate la 8 mai 2018 le-a înstrăinat în or.

Otaci lui Ion Guțu contra sumei de 600 lei.

Potrivit Raportului de expertiză nr. 34/12/2-R-449 din 22 iunie 2018,

drogurile realizate și ulterior ridicate de la Ion Guțu la data de 8 mai 2018 și

prezentate spre examinare reprezintă marihuană, care se atribuie la

categoria substanțelor stupefiante neutilizate în scopuri medicale, obținută

artizanal din plante de cânepă, cu masa de 4,475 grame.

Tot el, la 29 mai 2018, aproximativ la ora 14:00, având rolul de

organizator, în vederea circulației ilegale a drogurilor, a dobândit în condiții

nestabilite de organul de urmărire penală droguri sub formă de marihuană,

pe care prin intermediul unei persoane identificate le-a înstrăinat în or. Otaci

lui Ion Guțu în contul sumei de 850 lei.

Tot el, la 30 mai 2018, aproximativ la orele 11:35, având rolul de

organizator, în vederea circulației ilegale a drogurilor, a dobândit în condiții

nestabilite de organul de urmărire penală droguri sub formă de marihuană,

pe care prin intermediul unei persoane identificate le-a înstrăinat în or. Otaci

lui Ion Guțu în contul sumei de 850 lei.

Potrivit Raportului de expertiză nr. 34/12/2-R-506 din 14 august

2018, drogurile realizate la 29 mai 2018 și, respectiv, 30 mai 2018 și ulterior

ridicate de la Ion Guțu la data de 30 mai 2018 și prezentate spre examinare

reprezintă marihuană, care conține Tetrahydrocannabinol și se atribuie la

categoria substanțelor stupefiante neutilizate în scopuri medicale, obținută

artizanal din plante de cânepă, cu masa de 2,420 grame (0,634+1,786).

Tot el, la 6 iulie 2018, aproximativ la ora 21:00, având rolul de

organizator, în vederea circulației ilegale a drogurilor, a dobândit în condiții

nestabilite de organul de urmărire penală droguri sub formă de marihuană,

pe care le-a păstrat asupra sa până la 6 iulie 2018, când le-a înstrăinat în

or. Otaci lui Ion Guțu în contul sumei de 850 lei.

Potrivit Raportului de expertiză nr. 34/12/2-R-674 din 15 august

2018, drogurile realizate și ulterior ridicate de la Ion Guțu la data de 7 iulie

2018 și prezentate spre examinare reprezintă marihuană, care se atribuie la

categoria substanțelor stupefiante neutilizate în scopuri medicale, obținută

artizanal din plante de cânepă, cu masa de 4,269 grame.

2

La 16 august 2018, în rezultatul efectuării percheziției garajului

utilizat de Gîscă Alexandru, situat în nemijlocita apropiere cu domiciliul

amplasat pe adresa xxxxx, au fost depistate și ridicate un fragment din

butelie de masă plastică, care reprezintă partea superioară a unui dispozitiv

utilizat pentru consumul drogurilor, o cutie metalică cu o folie din staniol, 4

fragmente de hârtie sub formă de pachete și o cutie de la chibrituri, cu

particule de masă vegetală uscată și mărunțită de culoare verde, cu un miros

specific, asemănătoare cu marihuană.

Potrivit Raportului de expertiză nr. 34/12/2-R-821 din 31 octombrie

2018, drogurile depistate și ridicate în rezultatul percheziției garajului

utilizat de Gîscă Alexandru, situat în nemijlocita apropiere a domiciliului

amplasat pe adresa xxxxx, reprezintă rășină de canabis, care conține

Tetrahydrocannabinol (C21H30O2), prin urmare se atribuie la categoria

substanțelor stupefiante-droguri, cu masa în stare uscată de 0,136 grame.

Particulele unice de masă vegetală uscată, mărunțită, de culoare verde,

reprezintă particule de marihuană, conține Tetrahydrocannabinol

(C21H30O2) și se atribuie la categoria substanțelor stupefiante – droguri.

La 16 august 2018, în rezultatul efectuării cercetării la fața locului a

terenului indicat de Gîscă Alexandru, care reprezintă un sector de teren din

adiacentul traseului „Otaci-Ocnița”, situat la distanța de aproximativ 720

metri de la ieșirea din sat. Vălcineț r-nul Ocnița, au fost depistate și ridicate

9 plante cu rădăcini, tulpini și frunze, cu miros specific, asemănătoare cu

cânepa.

Potrivit Raportului de expertiză nr. 34/12/2-R-822 din 3 septembrie

2018, plantele în stare verde de vegetație în număr de 9, depistate și ridicate

în rezultatul cercetării la fața locului a terenului indicat de Gîscă Alexandru,

care reprezintă un sector de teren din adiacentul traseului „Otaci-Ocnița”,

situat la distanța de aproximativ 720 metri de la ieșirea din sat. Vălcineț r-

nul Ocnița, reprezintă plantele de cannabis, care conțin

Tetrahydrocannabinol și se atribuie la categoria substanțelor stupefiante.

La 16 august 2018, în rezultatul efectuării percheziției la domiciliul

persoanei identificate, situat în or. Otaci str. P. Korceaghin 13 ap. 54 r-nul

Ocnița, au fost depistate și ridicate un recipient de masă plastică, cu folie

din staniol, utilizat pentru consumul drogurilor, o sacoșă cu masă vegetală

de culoare verde, uscată și mărunțită, asemănătoare cu marihuană și un

pachet confecționat din ziar cu masă vegetală de culoare verde, uscată și

mărunțită, asemănătoare cu marihuană.

Potrivit Raportului de expertiză nr. 34/12/2-R-819 din 31 octombrie

2018, drogurile depistate și ridicate în rezultatul percheziției la domiciliul

persoanei identificate reprezintă rășină de canabis, care conține

Tetrahydrocannabinol (C21H30O2), prin urmare se atribuie la categoria

substanțelor stupefiante-droguri, cu masa în stare uscată de 4,389 grame.

Masa vegetală în două pachete reprezintă marihuană, conține

Tetrahydrocannabinol (C21H30O2) și se atribuie la categoria substanțelor

stupefiante-droguri, cu masă în stare uscată de 34,018 grame.

La 16 august 2018, în rezultatul efectuării percheziției la ghereta

situată în nemijlocita apropiere de PCTF „Otaci-Moghiliov-Podolsk”, care

3

aparține companiei de asigurări „Klassika Asigurări”, unde activează

persoana identificată, au fost depistate și ridicate un pachet din hârtie cu

masă vegetală de culoare verde, uscată și mărunțită, asemănătoare cu

marihuană, o cutie de chibrituri cu denumirea „Роллтон” cu rămășițe de

masă vegetală de culoare verde, uscată și mărunțită, asemănătoare cu

marihuană.

Potrivit Raportului de expertiză nr. 34/12/2-R-820 din 17 septembrie

2018, drogurile depistate și ridicate în rezultatul percheziției la ghereta

situată în nemijlocita apropiere de PCTF „Otaci-Moghiliov-Podolsk”, care

aparține companiei de asigurări „Klassika Asigurări”, unde activează

persoana identificată, reprezintă marihuană, care se atribuie la categoria

substanțelor stupefiante-droguri, cu masa în stare uscată de 4,048 grame.

În total, de către organul de urmărire penală au fost depistate și

ridicate substanțe stupefiante sub formă de marihuană în cantitate de 49,23

grame, rășină de cannabis în cantitate 4,525 grame și plante de cannabis în

număr de 9, care potrivit listei „Substanțelor stupefiante, psihotrope și a

plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în trafic ilicit, precum și

cantitățile acestora”, aprobată prin Hotărârea Guvernului RM nr. 79 din 25

ianuarie 2006, constituie proporții mari.

Marihuana, rășina de cannabis și planta de cannabis sunt incluse în

lista nr. 1, tabelul nr.1 „Substanțele stupefiante și substanțele psihotrope

neutilizate în scopuri medicinale” aprobată prin Hotărârea Guvernului RM

nr. 1088 din 5 octombrie 2004.

Acțiunile inculpatului, Gîscă Alexandru au fost încadrate juridic în

baza art. art. 42 alin. (2) și (3), 2171 alin. (3) lit. b) și f) Cod penal, după indicii

calificativi - ”participarea în calitate de autor și organizator la săvârșirea

infracțiunii de semănare, cultivare de plante ce conțin droguri, prelucrarea

unor astfel de plante fără autorizație, păstrare, transportare, distribuire

ilegală a drogurilor, săvârșite în scop de înstrăinare și înstrăinarea ilegală a

drogurilor, săvârșită de două persoane, în proporții mari”.

3.1. Procurorul în Procuratura pentru Combaterea Criminalității

Organizate și Cauze Speciale Oficiul Nord, Russu Tatiana, prin care a

solicitat casarea parțială a sentinței în partea ce ține de respingerea cerinței

acuzării privind încasarea cheltuielilor judiciare din contul inculpatului,

rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri, cu dispunerea

încasării de la inculpatul Gîscă Alexandru în contul statului 3150 lei, bani

primiți în urma realizării achiziției de droguri, și cheltuielile suportate în

sumă de 12 880 lei pentru efectuarea expertizei judiciare.

În argumentarea apelului declarat, acuzatorul de stat a menționat că

prima instanță neargumentat a exclus încasarea din contul inculpatului

Gîscă Alexandru în beneficiul bugetului de stat a cheltuielilor de judecată

suportate pentru expertiza judiciară în sumă de 12 880 lei și suma de 3150

lei pentru efectuarea achizițiilor de control.

3.2. Inculpatul Gîscă Alexandru cu avocatul Botnari Valeriu, prin care

au solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi

4

hotărâri, de achitare pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii

încriminate.

În susținerea cererii de apel, partea apărării a menționat că:

- vinovăția în comiterea faptei imputate nu a fost demonstrată, iar fapta

încriminată nu formează componența de infracțiune prevăzută de art.42

alin.(2) și alin.(3), art.2171 alin.(3) lit. b), f) Cod penal;

- la examinarea cauzei în prima instanță au avut loc încălcări de

procedură care fac inadmisibilă aprecierea probelor drept verosimile,

concludente și pertinente, în cauză nu s-a făcut dovada veridicității situației

de fapt reținute în actul de învinuire prin probe certe. Probele prezentate de

către partea acuzării în sprijinul învinuirii poartă un caracter de

presupuneri, care nu pot fi puse la baza sentinței de condamnare;

- atât în cadrul urmăririi penale, cât și pe parcursul procesului de

judecată, inculpatului i-au fost încălcate mai multe drepturi garantate de

Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale:

art.6, art.8, art.18, Constituția Republicii Moldova și normele Codului de

procedură penală;

2021, au fost admise apelurile declarate, inclusiv din alte motive decât cele

invocate, casată sentința în latura stabilirii pedepsei principale și încasării

cheltuielilor judiciare pentru efectuarea achizițiilor de control, cu

pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima

instanță, prin care:

În conformitate cu art.90 Cod penal, executarea pedepsei stabilite lui

Gîscă Alexandru în baza art. art.42 alin.(2), (3), 2171 alin.(3) lit. b) și f) Cod

penal, a fost suspendată condiționat pe o perioadă de probațiune de 3 ani.

A fost dispusă încasarea de la Gîscă Alexandru în beneficiul statului

cheltuielile judiciare pentru efectuarea achizițiilor de control în sumă de 3

150 lei.

În rest, dispozițiile sentinței au fost menținute.

4.1. În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a constatat că,

instanța de fond corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, analizând

obiectiv cumulul de probe prin prisma art.101 Cod de procedură penală, din

punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor,

corect concluzionând asupra vinovăției inculpatului de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art.42 alin.(2), (3), art.2171 alin.(3), lit. b), f) Cod

penal – „participarea în calitate de autor și organizator la săvârșirea

infracțiunii de semănare, cultivare de plante ce conțin droguri, prelucrarea

unor astfel de plante fără autorizație, păstrare, transportare, distribuire

ilegală a drogurilor, săvârșite în scop de înstrăinare și înstrăinarea ilegală a

drogurilor, săvârșită de două persoane, în proporții mari”.

Instanța de apel a constatat că, prima instanță întemeiat și-a bazat

sentința de condamnare pe declarațiile martorilor audiați în instanță și pe

cumulul probelor scrise, și anume: procesul-verbal de autosesizare privind

începerea urmăririi penale din 08.05.2018, (f.d.11 vol. I); informația de la

Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova Direcția Teritorială

Edineț din 03.05.2018, (f.d.12 vol. I); raportul de la Serviciul de Informații și

5

Securitate al Republicii Moldova Direcția Teritorială Edineț din 08.05.2018

(f.d.13 vol. I); acordul din 10.07.2018, (f.d.37 vol. I); încheierea Judecătoriei

Bălți sediul Central din 14.09.2019 a judecătorului Ghenadie Eremciuc,

(f.d.78-80 vol. I); procesul-verbal privind transmiterea banilor pentru

efectuarea achiziției de control din 29.05.2018, prin care se atestă că

investigatorului sub acoperire cu date cifrate Guțu Ion au fost transmise

banii în sumă de 850 lei menite de a fi utilizate pentru achiziția de control

(f.d.217-220 vol. I); procesul-verbal de petrecere a măsurii speciale de

investigație sub acoperire și achiziția de control din 29.05.2018 (f.d.221 vol.

I); procesul-verbal de petrecere a măsurii speciale de investigație sub

acoperire și achiziția de control din 06.07.2018 (f.d.223 vol. I); procesul-

verbal privind transmiterea banilor pentru efectuarea achiziției de control

din 14.08.2018 și planșa fotografică, (f.d.224-227 vol. I); procesul-verbal

privind ridicarea banilor din 14.08.2018 (f.d.228 vol. I); încheierea

Judecătoriei Bălți sediul Central din 14.06.2018 și mandatul judecătoresc

din aceeași dată (f.d.7-8 vol. II); raportul de la Serviciul de Informații și

Securitate al Republicii Moldova Direcția Teritorială Edineț din 12.09.2018

(f.d.122-123 vol. II); procesul-verbal de interceptare și înregistrare a

comunicărilor telefonice din 14.09.2018 (f.d.124-129 vol. II); procesul-verbal

de interceptare și înregistrare a comunicărilor telefonice din 14 septembrie

2018 (f.d.173-222 vol. III); ordonanța privind efectuarea ridicării de obiecte

și documente și procesul-verbal de ridicare din 08.05.2018 cu planșă

fotografică (f.d.29-33 vol. III); procesul-verbal de percheziție din 16 august

2018 efectuate la ghereta situată în apropierea PCTF „Otaci-Moghiliov-

Podolsk (f.d.56-57 vol. III); procesul-verbal de percheziție din 16.08.2018

efectuată la domiciliul lui Stanislav Telefus, (f.d.82-85 vol. III); procesul-

verbal de percheziție corporală din 16.08.2018, din conținutul căruia rezultă

că la Alexandru Gîscă în cadrul efectuării percheziției corporale a fost

depistat și ridicat telefonul mobil și bani în sumă de 230 lei, care a fost

împachetat și sigilat (f.d.110 vol. III); procesul-verbal de percheziție din

16.08.2018, potrivit căruia rezultă că percheziției a fost supus garajul

utilizat de către Alexandru Gîscă (f.d.156-157 vol. III); procesul-verbal de

cercetare la fața locului din 16.08.2018 (f. d. 158 vol. III); raportul de

expertiză judiciară nr. 34/12/2-R-449 din 22.06.2018 și planșa ilustrativ

(f.d.170-172 vol. III); raportul de expertiză judiciară nr. 34/12/2-R-506 din

14.08.2018 și planșa ilustrativă (f.d.183-186 vol. III); raportul de expertiză

judiciară nr. 34/12/2-R-674 din 15.08.2018 și planșa ilustrativă, (f.d.195-

197 vol. III); raportul de expertiză judiciară nr. 34/12/2-R-822 din

03.09.2018 (f.d.207-210 vol. III); raportul de expertiză judiciară nr.

34/12/2-R-820 din 17.09.2018 (f.d.218-221 vol. III); raportul de expertiză

judiciară nr. 34/12/2-R-819 din 31.10.2018, (f.d.229-232 vol. III); raportul

de expertiză judiciară nr. 34/12/2-R-821 din 31.10.2018 și planșa

ilustrativă (f.d.240-243 vol. III); informația înregistrată cu nr. 01-12/1271

din 06.09.2018 eliberată de către șeful de laborator Maxim Ciorchină a IMSP

Dispensarul Republican de Necrologie, (f.d.3 vol. IV); revendicarea din

20.08.2018 în privința lui Gîscă Alexandru, conform căreia se atestă că el a

mai comis infracțiuni (f.d.8 vol. IV); sentința de condamnare a Judecătoriei

6

Edineț sediul Ocnița din 20.09.2018, în privința lui Gîscă Alexandru în baza

art.2641 alin.(1) CP al RM (f.d.12-14 vol. IV); certificatul-caracteristică

eliberat de către primarul orașului Otaci Vasilii, Traghira cetățeanului Gîscă

Alexandru din 20.08.2018 și caracteristică eliberată de la locul de muncă a

lui Gîscă Alexandru (f.d.15-16 vol. IV); procesul-verbal de audiere a

bănuitului din 16.08.2018 întocmit în privința lui Gîscă Alexandru (f.d.38-

40 vol. IV); ordonanța de punere sub învinuire a lui Gîscă Alexandru din

17.08.2018 (f.d.44-46 vol. IV); sentința Judecătoriei Edineț sediul Ocnița din

27.12.2019, prin care Telefus Stanislav a fost recunoscut vinovat de

comiterea infracțiunii prevăzută de art. art.42 alin. (2) și alin.(3), 2171 alin.

(3) lit. b) și f) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare

pe un termen de 3 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau a

exercita o activitate care implică gestionarea substanțelor narcotice pe un

termen de 3 ani, iar conform art. 90 Cod penal, pedeapsa cu închisoare a

fost suspendată pe un termen de 3 ani (f.d.229-238 vol. IV).

Instanța de apel a statuat că, probele prezentate de partea acuzării în

cadrul ședinței instanței de apel în respingerea argumentelor din apelul

avocatului și inculpatului, demonstrează incontestabil vinovăția

inculpatului Gîscă Alexandru în comiterea infracțiunii imputate.

Afirmațiile inculpatului Gîscă Alexandru expuse în instanța de apel

privind negarea parțială a vinei, instanța de apel le-a apreciat ca o tendință

de apărare pentru a evita răspunderea penală.

Cu referire la stabilirea pedepsei penale, instanța de apel a reținut că,

instanța de fond la stabilirea categoriei pedepsei, contrar prevederilor art.

art. 61, 75 Cod penal, nu a ținut cont de criteriile generale de individualizare

a pedepsei penale, ce țin de gravitatea faptei penale, urmările prejudiciabile,

motivul săvârșirii infracțiunii, persoana inculpatului, care la evidența

medicului psihiatru și narcolog nu se află (f.d.18-19 vol. IV), anterior a fost

condamnat pentru comiterea unei infracțiuni din categoria celor ușoare

(f.d.12-14, vol. IV), la locul de trai și de muncă se caracterizează pozitiv

(f.d.15-16 vol. IV), vinovăția a recunoscut-o parțial, comportamentul

inculpatului în cursul procesului penal, atitudinea societății față de

pedeapsa penală ce urmează a fi stabilită inculpatului pentru fapta

săvârșită, incorect stabilindu-i inculpatului pentru comiterea infracțiunii

imputate pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 3 (trei) ani, cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul

de a ocupa anumite funcții sau de a exercita activități legate de circulația

legală a substanțelor narcotice, etnobotanice sau analogilor acestora pe un

termen de 3 (trei) ani.

La stabilirea categoriei și mărimii pedepsei instanța de apel a luat în

considerație și faptul că, inculpatul Gîscă Alexandru a fost găsit vinovat de

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.42 alin.(2) și alin.(3), art.2171 alin.(3)

lit. b), f) Cod penal, pentru care legea penală prevede pedeapsa cu închisoare

de la 3 la 7 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a

exercita o anumită activitate pe un termen de la 3 la 5 ani.

Potrivit alin.(4) art.16 Cod penal infracțiunea comisă de către

inculpatul Gîscă Alexandru este calificată ca fiind gravă.

7

Având în vedere atitudinea inculpatului în cursul procesului penal,

conduita acestuia de recunoaștere parțială a faptelor comise, ținând cont de

circumstanțele pricinii și persoana celui vinovat, instanța de apel a

considerat că scopul pedepsei poate fi atins fără executarea acesteia,

constatând că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 90 Cod penal,

apreciind o astfel de pedeapsă ca una echitabilă pentru fapta comisă, iar

stabilirea termenului de probă va asigura, în opinia instanței, un

comportament adecvat al inculpatului, dacă în termenul de probă el nu va

săvârși o nouă infracțiune și prin comportare exemplară și muncă cinstită va

îndreptăți încrederea ce i s-a acordat, ne fiind rațională aplicarea unei

pedepse mai aspre din numărul celor alternative prevăzute pentru săvârșirea

infracțiunii date, așa cum în ședința de judecată s-a constatat că Gîscă

Alexandru nu prezintă pericol social sporit și corectarea lui este posibilă fără

a fi izolat de societate.

Din aceste considerente instanța de apel a considerat necesar de a

admite apelul părții apărării din alte motive decât cele invocate, cu casarea

parțială a sentinței și cu dispunerea suspendării condiționate a executării

pedepsei sub formă de închisoare aplicate inculpatului Gîscă Alexandru.

De asemenea, instanța de apel a consideră întemeiată solicitarea părții

acuzării invocată în apelul depus privind încasarea de la inculpat în

beneficiul statului a cheltuielilor judiciare pentru efectuarea achizițiilor de

control în sumă de 3150 lei.

În susținerea acestei concluzii instanța de apel a reținut că, pentru

efectuarea achizițiilor de control, de către organul de urmărire penală a fost

investită suma de 3150 lei, sumă dată fiind confirmată prin actul de

învinuire, lui Gîscă Alexandru încriminându-i-se 4 episoade de înstrăinare

a drogurilor: în sumă de 600 lei la data de 08.05.2018, 850 lei la data de

29.05.2018, 850 lei la data de 30.05.2018 și 850 lei la data de 06.07.2018,

ceea ce în total constituie 3150 lei.

Totodată, instanța de apel a considerat necesar de a respinge cerința

procurorului privind încasarea cheltuielilor de judecată pentru efectuarea

expertizelor judiciare în sumă totală de 12880 lei, or, instanța de fond corect

a stabilit că prin sentința judecătoriei Edineț sediul Ocnița din 27.12.2019

de la persoana identificată Telefus Stanislav, în privința căreia cauza penală

a fost disjunsă și examinată în ordinea art.3641 Cod de procedură penală, o

parte din cheltuielile de judecată pentru efectuarea expertizelor judiciare în

sumă de 3 220 lei fiind deja încasată, just ajungând la concluzia de a încasa

în calitate de cheltuieli de judecată pentru efectuarea expertizelor judiciare

diferența sumei în mărime de 9660 lei.

procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți, Pasat Liliana a declarat

recurs ordinar, care invocând prevederile art.427 alin.(1), pct. 10) Cod de

procedură penală, a solicitat casarea acesteia în partea stabilirii pedepsei,

cu menținerea în această parte a dispozițiilor sentinței.

În opinia acuzatorului de stat, instanța de apel greșit și-a motivat

soluția de individualizare a executării pedepsei în privința inculpatului și nu

au pătruns în esența problemei de fapt și de drept, susținând o poziție

8

eronată de aplicare a dispoziției art.90 Cod penal, care obligă instanța de

judecată să indice expres în hotărâre motivele condamnării cu suspendare

condiționată a executării pedepsei, soluție care nu este motivată de către

instanță și se limitează doar la enumerarea circumstanțelor care le consideră

atenuante.

Recurentul consideră că, instanța de fond sub aspectul pedepsei

penale și-a argumentat clar poziția luând în consideratei toate

circumstanțele cazului, personalitatea inculpatului și corect a considerat că

corijarea inculpatului este posibilă numai în condiții de privare reală de

libertate, deoarece acesta anterior a mai fost judecat prin sentința

Judecătoriei Edineț, sediul Ocnița din 20 septembrie 2018, în baza art. 2641

alin. (1) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de amendă în

mărime de 565 unități convenționale, cu privarea de dreptul de a conduce

mijloacele de transport pe un termen de 3 (trei) ani, însă nu a stat pe calea

corijării.

La fel, recurentul menționează că atât la etapa urmăririi penale, cât și

în cadrul judecării cauzei în instanța de fond, inculpatul a negat vinovăția în

comiterea infracțiunii comise, chiar și în apelul declarat de către inculpat

acesta a solicitat achitarea sa, ulterior la examinarea propriu-zisă a apelului,

acesta a declarat că recunoaște parțial vina, și a solicitat o pedeapsă mai

blândă.

procedură penală, inculpatul Gîscă Alexandru cu avocatul Botnari Valeriu au

depus referință asupra recursului declarat, pledând pentru inadmisibilitatea

acestuia ca fiind vădit neîntemeiat și lipsit de temeiuri legale, deoarece

instanța de apel corect a apreciat că pedeapsa stabilită de prima instanță

este prea aspră în raport cu circumstanțele constatate pe caz.

Colegiul penal lărgit concluzionează că acesta urmează a fi admis din

considerentele ce succed.

Conform prevederilor art.435 alin.(1), pct.2), lit. a) Cod de procedură

penală, judecând recursul, instanța de recurs este în drept să admită recursul,

să caseze total hotărârea atacată și să mențină hotărârea primei instanțe,

când apelul a fost greșit admis.

Potrivit prevederilor art.424 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța

de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres

de art.427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie

invocate de recurent.

Or, art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile

instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de

drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

Prin urmare, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței

de apel, inclusiv și să o caseze, atunci când se constată comiterea erorilor de

drept, care au dus la adoptarea unei hotărâri nemotivate și contradictorii,

totodată, verificându-se dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin

hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

9

După cum rezultă din conținutul recursului declarat de către procuror,

decizia instanței de apel este afectată de eroarea prevăzută la art.427 alin.(1),

pct.10) Cod de procedură penală, potrivit căreia: „hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și apel, în cazul aplicării pedepselor individualizate contrar

prevederilor legal”.

Din sumarul recursului rezultă că, autorul acestuia este de acord cu

starea de fapt stabilită de instanțele de judecată, precum și cu încadrarea

juridică a acțiunilor inculpatului, însă critică decizia instanței de apel în

latura aplicării art. 90 Cod penal, invocând că în speță nu sunt prezente

circumstanțe care ar justifica raționalitatea dispunerii suspendării

executării pedepsei cu închisoare.

Analizând decizia instanței de apel prin prisma temeiului de casare

invocat cu argumentele înaintate în susținerea acestuia, în raport cu

circumstanțele cauzei, Colegiul penal lărgit consideră că, concluzia aplicării

dispoziției art.90 Cod penal este prematură și neîntemeiată, instanța de apel

interpretând eronat condițiile prevăzute de art. 90 alin.(1) Cod penal.

În acest context, instanța de apel, argumentându-și soluția

nominalizată, a specificat că: „scopul pedepsei poate fi atins fără executarea

acesteia, constatând că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 90 Cod

penal, apreciind o astfel de pedeapsă ca una echitabilă pentru fapta comisă,

iar stabilirea termenului de probă va asigura, în opinia instanței, un

comportament adecvat al inculpatului, dacă în termenul de probă el nu va

săvârși o nouă infracțiune și prin comportare exemplară și muncă cinstită va

îndreptăți încrederea ce i s-a acordat, ne fiind rațională aplicarea unei

pedepse mai aspre din numărul celor alternative prevăzute pentru săvârșirea

infracțiunii date, așa cum în ședința de judecată s-a constatat că Gîscă

Alexandru nu prezintă pericol social sporit și corectarea lui este posibilă fără

a fi izolat de societate”.

La acest capitol, Colegiul penal lărgit constată că instanța de apel a

tratat posibilitatea dispunerii suspendării executării pedepsei cu închisoarea

ca o categorie aparte a pedepselor, totodată expunând concluzii privind

iraționalitatea stabilirii unei pedepse mai aspre de altă categorie.

Prin urmare, instanța de recurs constată că concluziile instanței de

apel în această parte sunt total abătute atât de la însăși sancțiunea

prevăzută la art. 2171 alin.(3), lit. b) și f) Cod penal, precum și de esența

prevederilor art.90 alin.(1) Cod penal, ne mai vorbind de calitatea subiectului

infracțiunii respective în privința căruia poate fi aplicată eventual doar o

perioadă de probațiune și nu un termen de probă.

Toate aceste aspecte analizate în cumul denotă o concluzie clară

asupra unei examinări superficiale a cauzei de către instanța de apel.

În continuarea concluziilor sale, instanța de recurs notează faptul că,

prin criterii generale de individualizare a pedepsei se înțeleg cerințele

stabilite de Lege, de care sunt obligate să se conducă instanțele de judecată

la aplicarea fiecărei pedepse, pentru fiecare persoană vinovată în parte.

Instanțelor de judecată, Legea penală le acordă o posibilitate largă de

aplicare în practică a principiului individualizării pedepsei penale, luând în

10

considerație caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite,

persoana celui vinovat, circumstanțele ce atenuează sau agravează

răspunderea, ținând cont de influența pedepsei aplicate asupra corectării

vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

Totodată, Colegiul penal lărgit menționează că persoanei declarate

vinovate trebuie să i se aplice o pedeapsă, echitabilă, adică în limitele

sancțiunii Legii în baza căreia persoana a fost condamnată, iar după caz,

instanță este în drept de a aplica și prevederile Părții Generale a Codului

penal.

Așadar, instanță de recurs notează că, aplicarea prevederilor art.90

Cod penal, adică suspendarea condiționată a executării pedepsei nu

reprezintă o categorie aparte de pedeapsă, ci o măsură oferită condamnaților

prin Lege de a demonstra că infracțiunea comisă de ei este un incident în viața

acestora.

Astfel, potrivit art. 90 alin. (1) Cod penal, dacă la stabilirea pedepsei cu

închisoare pe un termen de cel mult 5 ani pentru infracțiunile săvârșite cu

intenție și de cel mult 7 ani pentru infracțiunile săvârșite din imprudență,

instanța de judecată, ținând cont de circumstanțele cauzei și de persoana

celui vinovat, va ajunge la concluzia că nu este rațional ca acesta să execute

pedeapsa stabilită, ea poate dispune suspendarea condiționată a executării

pedepsei aplicate vinovatului, indicând numaidecât în hotărâre motivele

condamnării cu suspendare condiționată a executării pedepsei și perioada de

probațiune sau, după caz, termenul de probă. În acest caz, instanța de

judecată dispune neexecutarea pedepsei aplicate dacă, în perioada de

probațiune sau, după caz, termenul de probă pe care l-a fixat, condamnatul

nu va săvârși o nouă infracțiune și, prin respectarea condițiilor probațiunii sau,

după caz, a termenului de probă, va îndreptăți încrederea ce i s-a acordat.

Controlul asupra comportării celor condamnați cu suspendarea condiționată a

executării pedepsei îl exercită organele competente, iar asupra comportării

militarilor – comandamentul militar respectiv”.

Sub acest aspect, Colegiul penal lărgit evidențiază faptul că, în textul

art.90 alin.(1) Cod penal, lexemul „poate”, oferă posibilitatea și nu obligația

instanței de judecată de a aplica prevederile acestei norme.

În cadrul instituției suspendării condiționate a executării pedepsei

instanța după ce realizează individualizarea pedepsei prin determinarea

concretă a acesteia în baza criteriilor generale de individualizare,

completează acest rezultat printr-un act de individualizare a executării

pedepsei.

Suspendarea condiționată este o măsură de individualizare a

executării pedepsei stabilită de către instanțele de judecată prin hotărâre de

condamnare de a suspenda pe o perioadă anumită executarea pedepsei

aplicate, dacă sunt îndeplinite anumite condiții.

Condițiile pentru acordarea suspendării executării pedepsei, prevăzute

de art.90 Cod penal, se referă la: pedeapsa aplicată și natura infracțiunii;

circumstanțele cauzei și persoana infractorului; aprecierea instanței că

scopul poate fi atins și fără executarea acesteia.

Astfel, Colegiul penal lărgit reține că la determinarea modului de

11

executare a pedepsei penale stabilite inculpatului, instanța de apel și-a bazat

concluziile pe atitudinea inculpatului în cursul procesului penal, conduita

acestuia de recunoaștere parțială a faptelor comise, precum și personalitatea

inculpatului accentuând faptul că „la evidența medicului psihiatru și narcolog

nu se află (f.d.18-19 vol. IV), anterior a fost condamnat pentru comiterea unei

infracțiuni din categoria celor ușoare (f.d.12-14, vol. IV), la locul de trai și de

muncă se caracterizează pozitiv (f.d.15-16 vol. IV), fără a învedera și alte

criterii de individualizare a pedepsei penale, reținând aceleași circumstanțe

și împrejurări care au fost luate în considerație de către prima instanță la

stabilirea termenului pedepsei cu închisoare la limita minimă posibilă

prevăzută de sancțiunea art. 2171 alin.(3), lit. b) și f) Cod penal.

În acest sens, Colegiul penal lărgit apreciază ca fiind eronate

circumstanțele reținute de către instanța de apel și puse la baza aplicării

prevederilor art. 90 alin.(1) Cod penal și anume faptul că inculpatul a

recunoscut vina parțial, or, instanța de apel a trecut cu vederea faptul că

atât la etapa urmăririi penale, cât și judecării cauzei în instanța de fond

inculpatul a negat cu vehemență vinovăția în comiterea infracțiunii comise,

chiar și în apelul declarat de inculpat, acesta a solicitat achitarea sa.

Ulterior în instanța de apel a declarat că recunoaște vina parțial, fapt

ce denotă o poziție inconsecventă a inculpatului, îndreptată spre evitarea

răspunderii penale.

Totodată, Colegiul penal lărgit reține că instanța de apel la analizarea

condițiilor privind aplicarea prevederilor art.90 Cod penal, a abordat

insuficient atât personalitatea inculpatului Gîscă Alexandru, care potrivit

materialelor cauzei exercita activitatea de inspector în cadrul SPF Otaci, DR

Nord al IGPF și acționând în calitate de organizator, a comis o infracțiune

gravă cu intenție, precum și de însăși gradul prejudiciabil al infracțiunii

comise reieșind din impactul asupra sănătății publice și conviețuirii sociale,

criterii importante ce urmau a sta la originea concluziilor privind

iraționalitatea dispunerii executării reale a pedepsei cu închisoare.

Respectiv, în asemenea situație se constată că instanța de apel nu a

examinat minuțios circumstanțele cauzei în raport cu reglementările art.90

alin.(1) Cod penal, prematur concluzionând asupra faptului că scopul

pedepsei penale prevăzut la art. 61 Cod penal, poate fi atins cu aplicarea

perioadei de probațiune.

Având în vedere toate împrejurările cauzei, instanța de recurs

consideră că, pedeapsa de 3 ani închisoare, cu executare în penitenciar de

tip semiînchis, precum și modalitatea de executare a acesteia, a fost

individualizată corect de către prima instanță, în așa fel încât acesta să se

convingă de necesitatea respectării Legii penale și evitarea în viitor a

săvârșirii unor fapte social – periculoase, care sunt supuse răspunderii

penale.

În consecință, Colegiul penal lărgit statuează, că pedeapsa

individualizată de prima instanță, răspunde atât principiului

proporționalității, cât și scopului prevăzut în art. 61 alin. (2) Cod penal,

restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și

prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și

12

a altor persoane.

Instanța de recurs, în temeiul celor enunțate mai sus, consideră că

prima instanță a realizat o individualizare corectă a pedepsei, în

corespundere cu prevederile art. art. 7, 61, 75 Cod penal, fiind motivată și

aplicată în limitele prevăzute de Lege, hotărârea dată fiind legală și

întemeiată.

În acest context, Colegiul penal lărgit constată că instanța de apel

eronat a admis apelul părții apărării, implicându-se neîntemeiat în modul de

executare a pedepsei stabilite de către prima instanță, fapt care atrage după

sine întrunirea temeiului de casare prevăzut la art.427 alin.(1), pct.10) Cod

de procedură penală, respectiv urmând a fi dispusă admiterea recursului

declarat de către procuror, casată parțial decizia instanței de apel, în partea

aplicării art.90 Cod penal, cu menținerea dispozițiilor sentinței în această

parte.

procedură penală, Colegiul penal lărgit

D E C I D E:

Se admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura

de circumscripție Bălți, Pasat Liliana.

Se casează parțial decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din

21 septembrie 2021, în cauza penală în privința lui Gîscă Alexandru xxxxx,

în partea aplicării art.90 Cod penal, cu menținerea dispozițiilor sentinței

Judecătoriei Edineț, sediul Ocnița din 25 mai 2021 în această parte, conform

căreia:

Gîscă Alexandru xxxxx a fost condamnat în baza art. art.42 alin.(2),

alin.(3), 2171 alin.(3), lit. b), f) Cod penal, la pedeapsa sub formă de

închisoare pe un termen de 3 (trei) ani, cu executare în penitenciar de tip

semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a

exercita activități legate de circulația legală a substanțelor narcotice,

etnobotanice sau analogilor acestora pe un termen de 3 (trei) ani.

În conformitate cu art.84 alin.(4) Cod penal, prin cumul de infracțiuni,

fiind adăugată integral la pedeapsa stabilită, partea neexecutată a pedepsei

complimentare stabilită prin sentința Judecătoriei Edineț, sediul Ocnița din

20 septembrie 2018, cu stabilirea pedepsei definitive sub formă de

închisoare pe un termen 3 (trei) ani, cu executare în penitenciar de tip

semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a

exercita activități legate de circulația legală a substanțelor narcotice,

etnobotanice sau analogilor acestora pe un termen de 3 (trei) ani și cu

privarea de dreptul de a conduce mijloacele de transport pe un termen de 4

(patru) luni și 10 (zece) zile.

Termenul executării pedepsei cu închisoare stabilit lui Gîscă Alexandru

xxxxx de calculat din momentul reținerii, cu includerea în acest termen a

perioadei aflării în stare de arest preventiv de la 16 august 2018 până la 21

septembrie 2018, și de la 25 mai 2021 până la 21 septembrie 2021.

În rest dispozițiile deciziei contestate, se mențin.

13

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 31 martie 2022.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Plămădeală Ghenadie

Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

14