1ra-1336/22 — art.287 al.3 CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 21 decembrie 2020, procesul penal în privința lui Nistor Dragoș privind învinuirea în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, a fost încetat în temeiul art. 391 alin. (2) Cod procedură penală, pe motiv că fapta comisă de acesta constituie contravenție prevăzută de art. 78 alin. (2) Cod contravențional. În baza art. 30 Cod contravențional, Nistor Dragoș a fost liberat de răspundere contravențională, pe motivul expirării termenului de prescripție privind aplicarea sancțiunii contravenționale.

Pentru a pronunța sentința prima instanță a reținut că, potrivit rechizitoriului din 09.01.2020, Nistor Dragoș este învinuit de faptul că, la 22 ianuarie 2016, aproximativ orele 02:00, aflându-se în serviciu, în calitate de agent de pază al restaurantului ,,Muz Cafe”, situat pe str. Albișoara 44, mun. Chișinău, urmărind scopul manifestării superiorității și bravurii față de vizitatorul localului Nogai Sergiu, manifestând o lipsă de respect față de societate și încălcând în mod grosolan ordinea publică, 1 în momentul în care acesta forțat a fost scos afară din restaurant, deținând asupra sa un balon cu gaze lacrimogene, fără niciun motiv la utilizat împotriva lui Nogai Sergiu, stropindu-l direct în ochi în repetate rânduri, în rezultatul căreia conform raportului de expertiză judiciară nr. 3681/D din 10 ianuarie 2017, i-au fost cauzate leziuni corporale sub formă de arsură chimică de contact la nivelul conjunctivei ochilor, care a putut fi produsă în rezultatul acțiunii traumatice a unei substanțe chimice pulverizate și care condiționează o dereglare a sănătății de scurtă durată, calificată ca vătămare ușoară. Acțiunile inculpatului Nistor Dragoș au fost încadrate de organul de urmărire penală în baza art. 287 alin. (3) Cod penal - ,,huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, precum și acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism și obrăznicie deosebită, săvârșită cu aplicarea obiectelor pentru vătămarea integrității corporale sau a sănătății". Prima instanță a constatat că, în acțiunile inculpatului lipsește elementul de încălcare a ordinii publice, dat fiind faptul că Nistor Dragoș doar a scos din local partea vătămată, iar stropirea cu gaze lacrimogene nu presupune și reținerea în acțiunile acestuia a infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal. Acuzarea nu a prezentat probe incontestabile privind încălcarea în mod grosolan a ordinii publice, respectiv a concluzionat că nu a fost realizată acțiunea principală a faptei, încălcarea grosolană a ordinii publice, care constituie un semn obligatoriu și care nu conține latura obiectivă a infracțiunii prevăzute la art. 287 alin. (3) Cod penal. Apreciind declarațiile părții vătămate Nogai Sergiu în coroborare cu declarațiile martorului Coșulă Ghenadii și a probelor scrise din dosar, a conchis că fapta inculpatului Nistor Dragoș, constituie contravenția prevăzută de art. 78 alin. (2) Cod contravențional -,,vătămarea integrității corporale, adică vătămarea intenționată ușoară a integrității corporale care a provocat o dereglare de scurtă durată a sănătății" astfel, a recalificat în baza acestei norme acțiunile lui Nistor Dragoș.

Sentința primei instanțe a fost contestată cu apeluri de către: 3.1. Procurorul în Procuratura mun. Chișinău, Oficiul reprezentare a învinuirii în instanța de judecată, Beșliu Liliana prin care a solicitat casarea sentinței și pronunțarea a unei decizii prin care Nistor Dragoș să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 287 alin. (3) Cod penal la - 4 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. Încasarea de la Nistor Dragoș în beneficiul lui Nogai Sergiu, a prejudiciului material cauzat prin infracțiune în sumă de 3500 lei. Încasarea de la Nistor Dragoș în contul Statului a cheltuielilor de judecată în sumă de 57 lei. În motivarea apelului declarat a invocat că, prima instanță inсоrесt а apreciat probele administrate de оrgаnul de urmărire реnаlă, iar concluzia privind încеtаrеa procesului реnаl pornit în baza art. 287 аlin. (3) Cod реnаl, este eronată. A susținut că, concluzia primei instanțe precum că fapta dată constituie соntrаvеnția prevăzută de art. 78 аlin. (2) Cod соntravеnțiоnаl, 2 este neîntemeiată, deoarece în cadrul сеrсеtării judecătorești а fost probată existența infracțiunii prevăzute de art. 287 аlin. (3) Cod реnаl. 3.2. Avocatul Artiom Eni în numele inculpatului, a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Nistor Dragoș să fie achitat din motiv că fapta nu a fost săvârșită de către inculpat. În motivarea cererii de apel apărătorul a invocat că, probele cercetate în ședința de judecată nu au confirmat acțiunile inculpatului și semnele constitutive аlе contravenției prevăzute în art. 78 alin. (2) Cod contravențional. Totodată, a susținut că contradicțiile esențiale între declarațiile lui Nistor Dragoș și Nogai Sergiu nu au fost înlăturate prin confruntările efectuate la urmărirea penală. La fel, a susținut că probe în vederea demonstrării faptului că Nistor Dragoș a cauzat vătămări corporale lui Nogai Sergiu cu o conotație penală sau contravențională nu au fost prezentate.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 10 februarie 2021, au fost respinse apelurile declarate ca nefondate, cu menținerea sentinței fără modificări. 4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a constatat că, la pronunțarea sentinței prima instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, și just a ajuns la concluzia că, inculpatul a săvârșit contravenția prevăzută de art. 78 alin. (2) Cod contravențional - ,,vătămarea integrității corporale, adică vătămarea intenționată ușoară a integrității corporale, care a provocat o dereglare de scurtă durată a sănătății". În cadrul cercetării judecătorești prima instanță nu a constatat în acțiunile lui Nistor Dragoș infracțiunea de ,,huliganism" prin prisma Codului penal, deoarece acțiunile acestuia întrunesc semnele elementelor constitutive ale contravenției prevăzută la art. 78 alin. (2) Cod contravențional. Din declarațiile părții vătămate Nogai Sergiu și a martorului Coșula Ghenadie, nu a rezultat că Nistor Dragoș a manifestat lipsă de respect față de societate și a încălcat în mod grosolan ordinea publică, or, pentru a fi întrunite elementele infracțiunii de huliganism, este necesar obligatoriu prezența calificativului menționat. Acțiunile inculpatului nu urmau a fi calificate prin prisma legii penale, deoarece norma de drept încriminată prevede expres elementul de încălcare grosolană a ordinii publice, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor sau de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, indici calificativi ce lipsesc în speță. Cu privire la solicitarea apărării privind achitarea inculpatului, instanța de apel a statuat că, din declarațiile părții vătămate s-a constatat că, partea vătămată când era scos din cafenea, a fost stropit cu gaze lacrimogene și prima dată și a doua oară de aceeași persoană pe nume Nistor Dragoș. Conform Raportului de expertiză judiciară nr. 3681/D din 11 ianuarie 2017, lui Nogai Sergiu i-au fost cauzate leziuni corporale sub formă de arsură chimică de contact la nivelul conjunctivei ochilor, care a putut fi produsă în rezultatul acțiunii traumatice a unei substanțe 3 chimice pulverizate și care condiționează o dereglare a sănătății de scurtă durată, calificată ca vătămare ușoară. Astfel, prin Raportul de expertiză judiciară s-a dovedit faptul că leziunile corporale au fost provocate în rezultatul acțiunii traumatice a unei substanțe chimice pulverizate, care coroborează cu declarațiile părții vătămate Nogai Sergiu și ale martorului Coșula Ghenadie.

Decizia instanței de apel a fost contestată cu recursuri ordinare de către: 5.1. Procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Țurcanu Svetlana, prin care a solicitat casarea hotărîrilor instanțelor inferioare, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, în alt complet de judecată. În motivarea cererii de recurs partea acuzării a indicat că, instanțele de fond inсоrесt au apreciat рrоbеle prezentate de acuzare, саrе în cumul au dovedit cu certitudine vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii încriminate, iar instanța de apel, nu s-a ехрus asupra tuturor motivelor indicate în apelul procurorului. Vina inculpatului în săvârșirea infracțiunii încriminate a fost dovedită ре deplin prin probele administrate în cadrul urmăririi penale și cercetate în instanța de judecată. A susținut că decizia instanței de ареl este соntrаră stării de fapt stabilite în baza рrоbеlоr examinate în cadrul cercetării judecătorești, și contravine și prevederilor art. 101 alin. (1) Cod de рrосеdură реnаlă. În acest sens a solicitat a fi recunoscut vinovat Nistor Dragoș, în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, deoarece întrunește elementele constitutive ale acestei infracțiuni. 5.2. Avocatul Eni Artiom în numele inculpatului, prin care a solicitat casarea hotărârilor instanțelor inferioare și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul să fie achitat. În motivarea cererii de recurs a invocat că, probatoriul cercetat în ședința de judecată nu a confirmat motivele reținute de prima instanță și instanța de apel, în partea ce ține de constatarea în acțiunile inculpatului a semnelor constitutive ale contravenției prevăzute în art. 78 alin. (2) Cod contravențional. A susținut că instanțele și-au întemeiat concluziile sale doar pe declarațiile părții vătămate Nogai Sergiu, apreciindu-le ca având un rol determinant, fără a le corobora cu declarațiile lui Nistor Dragoș. Mai mult, a invocat că, nu au fost prezentate probe în vederea demonstrării faptului că Nistor Dragoș a cauzat vătămări corporale lui Nogai Sergiu, cu o conotație penală sau contravențională.

Prin decizia Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 17 mai 2021, au fost admise recursurile ordinare declarate, casată total decizia instanței de apel cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. 6.1. În argumentarea soluției adoptate, instanța de recurs ordinar a statuat că instanțele de fond și de apel nu au judecat cauza penală în condițiile legii, deoarece au adoptat hotărâri care nu cuprind motive legale pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazicând dispozitivul hotărârii, acesta fiind expus neclar, că instanța de apel nu s- 4 a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelurile declarate, și că recursurile ordinare sunt întemeiate Astfel, instanța de recurs ordinar a statuat că prima instanță în descriptiv, a descris, neclar și divergent, fapta contravențională, considerată ca fiind dovedită, prevăzută la art. 78 alin. (2) Cod contravențional. Mai mult ca atât, fapta descrisă este similară cu cea imputată inculpatului prin rechizitoriu și conține elementele infracțiunii de huliganism. De asemenea, prima instanță nu a coroborat aprecierea probelor și circumstanțelor cauzei, cât și soluția adoptată, cu prevederile art. art.131 lit. a), b), 1347 Cod penal, cât și cu jurisprudența națională. La rândul său instanța de apel nu a desființat sentința și nu a rejudecat cauza potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță, menținând o sentință nemotivată și neîntemeiată legal; Totodată, a constatat că de către instanța de apel nu a fost apreciată fiecare probă separat, din punct de vedere al pertinenței, concludentei, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, inclusiv cu circumstanțele concrete de fapt și de drept, invocate în rechizitoriu, nu a indicat motivele pentru care a respins unele probe și a admis altele. Instanța de apel a făcut concluziile neclare și divergente că: ”…norma de drept încriminată acestuia prevede expres - încălcarea grosolană a ordinii publice, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor sau de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, indice calificativ ce lipsește în speță…, a rezultat că, la momentul când era scos din cafenea, el a fost stropit și prima dată și a doua oară, de una și aceeași persoană, pe nume Nistor Dragoș. Conform Raportului de expertiză judiciară nr. 3681/D din 11 ianuarie 2017, lui Nogai Sergiu i-au fost cauzate leziuni corporale sub formă de arsură chimică de contact la nivelul conjunctivei ochilor, care a putut fi produsă în rezultatul acțiunii traumatice a unei substanțe chimice pulverizate și care condiționează o dereglare a sănătății de scurtă durată, calificată ca vătămare ușoară…, prin acest raport de expertiză s-a dovedit faptul că leziunile corporale la partea vătămată au fost provocate în rezultatul acțiunii traumatice a unei substanțe chimice pulverizate, or, raportul dat coroborează atât cu declarațiile părții vătămate Nogai Sergiu, cât și cu declarațiile martorului Coșula Ghenadie ", concluzii care nu corespund exigențelor prescrise în art. 101 Cod de procedură penală, privind evaluarea și aprecierea probelor administrate în cadrul cauzei penale. De asemenea, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra motivelor invocate în apelurile de pe rol și repetate în recursurile ordinare.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 mai 2022, apelurile declarate au fost admise din alte motive, inclusiv din oficiu conform art. 409 alin. (2) Cod procedură penală, s-a casat total sentința și s-a pronunțat o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru primă instanță, după cum urmează: Nistor Dragoș a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, și în baza acestei Legi i-a fost 5 stabilită pedeapsa de - 3 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. Nistor Dragoș a fost liberat de pedeapsă în temeiul art. 2 al Legii nr. 243 din 24.12.2021, cu privire la amnistie, în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova. S-a dispus încasarea de la Nistor Dragoș în beneficiul lui Nogai Sergiu, prejudiciul material în sumă de – 3 500 lei, în rest cerința acuzatorului de stat cu privire la încasarea a 57 de lei, cu titlu de cheltuieli de judecată s-a respins ca fiind neîntemeiată. 7. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a menționat că particularitățile împrejurărilor stabilite la caz de către prima instanță, denotă că în acțiunile inculpatului se regăsesc în mod rezonabil elementele infracțiunii incriminate prin rechizitoriu. Totodată, instanța de apel a statuat că, prin hotărârea Curții Constituționale din 12.08.2018, s-a declarat neconstituțional calificativele ”grosolan” și ”cinism”, imputate inculpatului prin actul de sesizare a instanței, respectiv a considerat necesar a exclude elementele date din fapta reținută ca fiind dovedită prin prezenta decizie. În aceasta ordine de idei, în baza probatoriului administrat la caz, instanța de apel a constatat că, „Nistor Dragoș la 22 ianuarie 2016, aproximativ ora 02.00 mim, aflându-se în serviciu, în calitate de agent de pază al restaurantului „Muz Cafe” situat pe str. Albișoara, 44, mun. Chișinău, urmărind scopul manifestării superiorității și bravurii față de vizitatorul localului, Nogai Sergiu, manifestând o vădită lipsă de respect față de societate și încălcând ordinea publică, în momentul în care acesta, forțat a fost scos afară din restaurant, deținând asupra sa un balon cu gaze lacrimogene, fără nici un motiv l-a utilizat împotriva cet. Nogai Sergiu, stropindu-1 direct în ochi în repetate rânduri, în rezultatul căruia, conform Raportului de expertiză judiciară nr. 3681 /D din 11.01.2017, fiindu-i cauzate leziuni corporale sub formă de arsură chimică de contact la nivelul conjunctivei ochilor, care a putut fi produsă în rezultatul acțiunii traumatice a unei substanțe chimice pulverizate și care condiționează o dereglare a sănătății de scurtă durată, calificată ca vătămare ușoară.” Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Nistor Dragoș a comis infracțiunea prevăzut de art. 287 al. (3) Cod penal, conform indicilor calificativi – „huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, precum și acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, săvârșită cu aplicarea obiectelor pentru vătămarea integrității corporale sau a sănătății”. Instanța de apel a constatat că, prima instanță contrar probelor anexate la materialele cauzei, a recalificat acțiunile inculpatului Nistor Dragoș conform prevederilor art. 78 Cod Contravențional, or, contravenția dată se delimitează de alte fapte prin faptul că, huliganismul încriminat de norma penală, în afară de prezența acțiunii principale – încălcarea ordinii publice, presupune și prezența unei acțiuni adiacente – acțiune exprimată, alternativ, în aplicarea violenței asupra persoanelor, folosirea altor obiecte pentru vătămarea integrității corporale. Aplicarea altor obiecte pentru vătămarea integrității corporale la 6 săvârșirea actelor de huliganism, constituie temei pentru calificarea infracțiunii în baza alin. (3) art. 287 Cod penal, nu numai în acele cazuri în care vinovatul cu ajutorul lor cauzează vătămări corporale, dar și atunci când utilizarea obiectelor menționate în procesul actelor huliganice creează un pericol real pentru viața și sănătatea cetățenilor. Instanța de apel a constatat că, prima instanță nu a dat apreciere cumulului de probe care demonstrează vinovăția inculpatului Nistor Dragoș în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, cum ar fi: declarațiile părții vătămate Nogai Sergiu (f. d. 12, 70, 278); declarațiilor martorului Coșula Ghenadii (f. d. 84, vol. II); plângerii cet. Nogai Sergiu Andrei din 05.02.2016, privind atragerea la răspunderea penală a persoanelor necunoscute, paznici ai restaurantului „Muz Cafe” care fără nici un motiv l-au stropii în ochi cu gaze lacrimogene, în rezultatul căruia fiindu-i provocate arsuri la ambii ochi (f. d. 6, vol. I); Raportului de expertiză judiciară nr. 3681/D din 11.01.2017, conform căruia cet. Nogai Sergiu i-au fost cauzate leziuni corporale sub formă de arsură chimică de contact la nivelul conjunctivei ochilor, care a putut fi produsă în rezultatul acțiunii traumatice a unei substanțe chimice pulverizate și care condiționează o dereglare a sănătății de scurtă durată, calificată ca vătămare ușoară (f. d. 63, vol. I); proceselor verbale de confruntare, efectuate între partea vătămată Nogai Sergiu și învinuitul Nistor Dragoș, în cadrul cărora partea vătămată și-a menținut declarațiile sale și a insistat asupra faptului că Nistor Dragoș este persoana care fără nici un motiv a utilizat în privința, sa gaze lacrimogene (f. d. 71, 280, vol. I). Apreciind probele administrate în cauză penală din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar toate în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, verificând concomitent argumentele parților în proces în raport cu probele cercetate în cadrul ședinței de judecată, instanța a conchis că vinovăția inculpatului Nistor Dragoș a fost confirmată pe deplin, acțiunile acestuia just fiind încadrate în dispoziția art.287 alin.(3) Cod penal, după indicii calificativi – „ huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, precum și acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, săvârșită cu aplicarea obiectelor pentru vătămarea integrității corporale sau a sănătății”. Instanța de apel a considerat că, nu pot fi reținute afirmațiile invocate de către partea apărării în apel referitor la faptul că reieșind din probele administrate pe cauză în acțiunile inculpatului nu se constată elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(3) Cod penal, și că inculpatul urmează a fi achitat, or în speță s-a stabilit cu acțiunile inculpatului întrunesc elementele infracțiunii de huliganism. În acest context, instanța de apel a reiterat că latura obiectivă a huliganismului este încălcarea ordinii publice, exprimată printr-o vădită lipsă de respect față de societate, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor sau de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe. La caz, s-a constatat că Nistor Dragoș a aplicat forța fizică în adresa părții vătămate Nogai Sergiu într-un loc public, fără a fi rude sau măcar 7 a se cunoaște și nu în baza unor relații reciproc ostile, dar folosind un pretext inventat, bazat pe standarde contrare regulilor sociale și morale de convețuire, cauzându-i leziuni care s-au manifestat sub formă de arsură chimică la nivelul ochilor, cauzată cu pulverizarea gazului lacrimogen. Fapta comisă de Nistor Dragoș depășește gradul de pericol social al unei contravenții, atingând gradul de pericol social al unei infracțiuni, or, inculpatul nu s-a limitat doar la îmbrâncirea, imobilizarea și scoaterea în mod jignitor a lui Nogai Sergiu din clubul de noapte, acțiuni care încalcă normele morale, dar a mai recurs și la aplicarea gazului lacrimogen pentru vătămarea integrității corporale și a sănătății. Latura subiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 287 Cod penal, se caracterizează prin intenție directă, motivele acestei infracțiuni fiind huliganice, iar analizând acțiunile inculpatului, se constată că dânsul anume în mod huliganic a provocat conflictul prin îmbrâncirea din restaurant și ulterior prin aplicarea gazului lacrimogen, acțiuni îndreptate împotriva părții vătămate Nogai Sergiu. Deși aparent acțiunile agresive ale lui Nistor Dragoș erau îndreptate asupra lui Nogai Sergiu, totuși primul conștientiza că urmările se răsfrâng și au repercusiuni asupra restului persoanelor prezente la fața locului, sau rezultatul actelor huliganice au devenit inevitabil cunoscute altor persoane din incinta restaurantului „Muz- Cafe”, cât și din afara lui. Cu referire la poziția apărării privind necesitatea achitării inculpatului din motivul că nu a comis această infracțiune și lipsa unor probe pertinente că, anume Nistor Dragoș l-a scos din cafenea pe Nogai Sergiu și i-a aplicat gazul lacrimogen, într-un mod inadmisibil a reținut în sarcina inculpatului contravenția prevăzută la art. 78 alin. (2) Cod contravențional, instanța de apel a menționat că una din atribuțiile agentului de pază este de a opri persoanele care încalcă normele interne stabilite prin regulamentele proprii, iar în cazul infracțiunilor flagrante, să curmeze și să predea poliției pe făptuitor, care nici într-un fel nu a fost probat în ședința de judecată și nici inculpatul nu a fost prezent și nu a relatat aceste lucruri nici la urmărirea penală și nici în instanțele de judecată. Respectiv, pentru a reține această stare de drept, instanța de apel a luat în considerare obiectul folosit de inculpat la săvârșirea infracțiunii – gazul lacrimogen, folosit pentru vătămarea integrității corporale sau a sănătății și anume, provocându-i părții vătămate Nogai Sergiu leziuni corporale sub formă de arsură chimică de contact la nivelul conjunctivei ochilor, care potrivit Raportului de expertiză judiciară nr. 3681/D din 11.01.2017, se califică ca vătămare corporală ușoară și care coroborate cu împrejurările de fapt concrete în care s-a comis fapta conduc la concluzia certă că inculpatul a acționat cu intenție, fapt ce exclude prezența îndeplinirii atribuțiilor de serviciu și lipsa necesității de a utiliza gazul lacrimogen. Instanța de apel a reținut că partea vătămată a declarat că, „…după ce l-au scos din local, fără nici un motiv, pe neprins de veste, l-a stropit direct în ochi cu gaze lacrimogene, iar în momentul în care a 8 încercat să deschidă ochii, care-l dureau, repetat a fost stropit cu gaze lacrimogene în ochi, de la care și mai tare a simțit dureri în ochi…”, astfel, fiind deja în afara localului partea vătămată Nogai Sergiu a fost stropită în ochi cu gaze lacrimogene anume de inculpatul Nistor Dragoș, iar în afara localului ultimul nu mai era în exercițiul funcției. În această ordine de idei, reieșind din cele menționate, instanța a respins ca neîntemeiată solicitarea apărătorului inculpatului, Artiom Eni privind pronunțarea unei sentințe de achitare în cauza penală de învinuire a lui Nistor Dragoș, din motiv că ultimul nu a comis infracțiunea imputată lui și este apreciată ca o strategie a apărării, însă aceasta, nu combate existența și legalitatea probelor acumulate pe parcursul urmăririi penale și cercetate în ședințele de judecată, care demonstrează că faptele incriminate inculpatului au avut loc, fiind întrunit ansamblul condițiilor impuse de norma de drept penal pentru existența infracțiunii de huliganism agravat. Referitor la individualizarea categoriei și măsurii de pedeapsă, instanța de apel, în conformitate cu prevederile art. art. 7, 61, 75 Cod penal, a ținut cont de gravitatea faptei gravitatea infracțiunii săvârșite, care se atribuie la categoria infracțiunilor grave, de persoana celui vinovat, inculpatul în ședințele de judecată nu s-a prezentat fiind anunțat în căutare, la etapa urmăririi penale nu a recunoscut vinovăția, nu a realizat caracterul prejudiciabil al faptei imputate, anterior nu a fost supus răspunderii penale, nu se afla la evidența medicului narcolog sau psihiatru, de circumstanțele comiterii infracțiunii, aprecierea acțiunilor sale de către inculpat, vârsta acestuia, de influența pedepsei aplicate asupra corectării vinovatului, considerând că, corectarea și reeducarea inculpatului este posibilă și rațională cu aplicarea unei pedepse sub formă de 3 ani închisoare. În continuare instanța de apel a reținut că potrivit art. 389 alin. (4), pct. 2) Cod procedură penală, sentința de condamnare se adoptă cu stabilirea pedepsei și cu liberarea de executarea ei în cazul amnistiei conform art. 107 Cod penal și în cazurile prevăzute în art. 89 alin. (2), lit. a), b), c), e), f) și g) Cod penal. Potrivit art. 107 alin.(1), (2) Cod penal, amnistia este actul ce are ca efect înlăturarea răspunderii penale sau a pedepsei fie reducerea pedepsei aplicate sau comutarea ei. Amnistia nu are efecte asupra măsurilor de siguranță și asupra drepturilor persoanei vătămate. Astfel, instanța de apel a notat că, prin prezenta decizie inculpatul Nistor Dragoș a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, infracțiune care a fost comisă la 22 ianuarie 2016, adică, până la adoptarea Legii RM nr. 243 din 24.12.2021 „privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova”, iar sancțiunea art. 287 alin. (3) CP prevede pedeapsa cu închisoare de la 3 la 7 ani și este atribuită conform art. 16 Cod penal, categoriei infracțiunilor grave. Respectiv, ținând cont de persoana inculpatului Nistor Dragoș, care conform revendicării nu are înscrisuri, anterior nu a mai fost condamnat, de faptul că infracțiunea incriminată inculpatului a fost comisă până la adoptarea Legii nr. 243 din 24.12.2021, pentru care 9 Legea penală prevede în calitate de pedeapsă principală maximă o pedeapsă nu mai aspră decât pedeapsa cu închisoare pe un termen de 7 ani, instanța de apel a conchis că inculpatul urmează a fi liberat de pedeapsa penală, în legătură cu intervenirea actului de amnistie. Referitor la acțiunea civilă înaintată de către partea vătămată, instanța de apel a apreciat ca fiind întemeiată pretenția privind părții vătămate privind încasarea prejudiciului material în sumă de 3 500 lei de la inculpat, menționând că această sumă constituie costul tratamentului medical al arsurilor provocate la ochi, în urma aplicării cu gaze lacrimogene de către inculpat. În cazul dat survine răspunderea civilă delictuală pentru prejudiciul cauzat prin acțiunile infracționale ale inculpatului Nistor Dragoș, care a cauzat părții vătămate Nogai Sergiu un prejudiciu considerabil. Astfel, este echitabil și întemeiat ca inculpatul Nistor Dragoș să achite părții vătămate Nogai Sergiu prejudiciul material cauzat în sumă de 3500 lei, fiind demonstrată fapta acestuia, cât și legătura dintre infracțiunea comisă de către Nistor Dragoș și cuantumul pretenției de încasare a prejudiciului material (f. d. 6, 7, 8, 17, vol. I). Referitor la solicitările procurorului privind încasarea de la inculpatul Nistor Dragoș a cheltuielilor judiciare suportate în cadrul urmăririi penale în sumă de 57 lei, pentru perfectarea Raportului de expertiză judiciară nr. 3681/D din 11.01.2017, instanța de apel le-a respins ca fiind neîntemeiate, întrucât cheltuielile efectuate în cadrul urmăririi penale în vederea acumulării probatoriului necesar pentru demonstrarea vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii încriminate sunt trecute în contul statului, or acestea sunt cheltuieli efectuate până la modificările operate de Legea nr.316 din 22.12.2017, și intrate în vigoare 09.02.2018.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către avocatul Eni Artiom în numele inculpatului, care invocând prevederile art.427 alin. (1), pct.6) Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei instanței de apel, cu dispunerea achitării acestuia, din motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpat. 8.1. În motivarea recursului, avocatul a menționat că, probatoriul cercetat în ședință de judecată nu confirmă motivele reținute de instanța de apel în partea ce ține de constatarea în acțiunile inculpatului Nistor Dragoș a semnelor constitutive ale infracțiunii prevăzute în art. 287 alin. (3) Cod penal. La caz, instanța de apel și-a întemeiat concluziile pe declarațiile părții vătămate Nogai Sergiu obținute la urmărire penală, apreciindu-le ca având un rol determinant, care se contrazic prin declarațiile lui Nistor Dragoș de la urmărire penală, citite în ședința potrivit art. 368 alin. (1), pct. 2) Cod de procedură penală și care descriu a altă situație de fapt. Mai mult, contradicțiile între declarațiile lui Nistor Dragoș și Nogai Sergiu nu au fost înlăturate prin confruntările efectuate la urmărirea penală, procesele-verbale ale acestora fiind cercetate conform art. 373 Cod de procedură penală, ceea ce nu permite instanței să aprecieze declarațiile părții vătămate ca fiind determinante. 10 Împrejurările de fapt stabilite prin declarațiile inculpatului coroborează cu elementele de fapt constatate prin procesul-verbal de confruntare din 31 iulie 2017 între bănuitul Chironeț Victor și învinuitul Nistor Dragoș (f. d. 150-152, vol. I) din care se conchide cert asupra inexistenței în acțiunile inculpatului a semnelor constitutive ale infracțiunii. Instanța de apel a reținut semnul încălcării ordinii publice de la art. 287 alin. (3) Cod penal, într-un mod divergent cu starea de fapt constatată prin mijloacele de probă enumerate supra, iar preluarea episodică și aprecierea unei declarații ale inculpatului, rupte din context, care tot a fost criticat de instanța de apel, și utilizarea acesteia în detrimentul lui prin incriminare, devreme ce acest episod este infirmat de alți participanți audiați în proces, este contrară standardelor de apreciere a probelor ce rezultă din art. 101 Cod de procedură penală și reprezintă o eroare gravă de fapt, care afectează soluția adoptată. Instanța de apel în susținerea vinovăției inculpatului, face referire la declarațiile martorului Chironeț Victor, care a fost audiat în calitate de învinuit, și scos prin ordonanță de sub urmărirea penală, însă pe parcursul urmăririi penale și judecării cauzei penale, inclusiv în ordinea de apel, Chironeț Victor nu a fost audiat în calitate de martor, pentru a fi puse la baza deciziei de condamnare, fiind inadmisibile în sensul art. 94 alin. (1), pct. 8), 9) Cod de procedură penală. De asemenea, partea apărării invocă că declarațiile lui Nistor Dragoș privitor la lipsa gazelor lacrimogene, consideră coroborează deplin cu materialele cauzei penale și cu materialul de la administrația „Muz Cafe", potrivit căruia se aduce la cunoștință că agenții de pază a localului nu dispun de gaze lacrimogene în dotare, probe ce confirmă o altă stare de fapt decât cea reținută de instanța de apel, din care considerent reiterează că hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. Partea apărării, consideră că este neîntemeiată soluția instanței de apel și în partea dispunerii încasării sumei de 3 500 lei, cu titlu de prejudiciu material, deoarece cauza penală a fost judecată în lipsa lui Nogai Sergiu, care fiind citat în mod legal, nu s-a prezentat în ședințele de judecată la toate nivelurile și nu a comunicat instanței motivul neprezentării, precum nici nu a solicitat prin cerere examinarea cauzei penale și judecarea acțiunii civile în lipsa lui. Or, conform art. 324 alin. (2) Cod de procedura penală, în caz de neprezentare în instanță a părții civile sau a reprezentantului ei, instanța lasă fără soluționare acțiunea civilă, și în acest caz partea civilă își menține dreptul de a intenta acțiunea civilă în modul prevăzut de procedura civilă. Având în vedere prezența indiciilor de ilegalitate a deciziei atacate, a dubiilor rezonabile neînlăturate în probarea învinuirii, precum și lipsa probelor cu privire la elementele subiective ale infracțiunii deduse judecății, consideră că decizia urmează a fi casată integral și adoptată o nouă hotărâre, prin care inculpatul Nistor Dragoș să fie achitat, pe motiv că fapta nu a fost comisă de inculpat.

La recursul ordinar declarat, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1), pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință 11 procurorul, care pledează pentru inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat,

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat din următoarele considerente. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Conform prevederilor art.424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Potrivit practicii judiciare constante, erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică, dacă s-a aplicat corect Legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Reieșind din conținutul recursului declarat, Colegiul penal atestă, că titularul acestuia invocă în calitate de temeiuri pentru casarea hotărârilor instanțelor de fond art. 427 alin. (1), pct. 6) Cod de procedură penală, care stabilesc, că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazurile, când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței. Analizând decizia instanței de apel prin prisma erorilor de drept prevăzute de art.427 alin. (1), pct. 6) Cod de procedură penală, Colegiul penal constată, că astfel de erori de drept nu și-au găsit confirmarea la examinarea recursului declarat, dat fiind faptul că, instanță de apel la judecarea apelului și adoptarea deciziei a respectat cu strictețe prevederile art. art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (1), pct. 8) Cod de procedură penală. Astfel, s-a expus detaliat și argumentat asupra motivelor relevante invocate în apelul părții apărării, fiind reflectate clar motivele pe care se întemeiază soluția instanței de apel în privința casării sentinței primei instanțe, soluție întemeiată pe acțiunile procesuale și cumulul de probe, cercetate, verificate și apreciate just prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicități lor. Iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, fără a fi admisă vre-o eroare de fapt sau de drept ce ar afecta legalitatea deciziei instanței de apel, fapt ce determină lipsa unor temeiuri justificative de a interveni în decizia instanței de apel sub aspectele contestate. Cât ține de argumentele recurentului referitor la faptul că inculpatul urmează a fi achitat, Colegiul penal, punctează că reprezintă o interpretare subiectivă a recurentului ce nu poate fi acceptată, or în decizia instanței de apel au fost combătute aceste argumente, motivări ce 12 sunt în coroborare cu circumstanțele constatate în prezenta cauza penală în baza cumulului de probe cercetate de prima instanță și instanța de apel, ce se acceptă de instanța de recurs, și corespunde practicii CtEDO. Mai mult ca atât, instanța de recurs, apreciază critic argumentul recurentului precum că concluziile instanței de apel sunt fundamentate doar pe declarațiile părții vătămate Nogai Sergiu, or instanța de apel reținând circumstanțele de fapt ale cauzei și-a motivat concluzia prin cumulul total de probe administrate în cauză, cărora le-a dat o apreciere justă și obiectivă, prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității, veridicități și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept. De asemenea, Colegiul penal atestă că recurentul primordial își manifestă dezacordul cu aprecierea probelor de către instanța de apel, care în opinia sa, nu confirmă vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin.(3) Cod penal, Colegiul penal reține că nu pot fi acceptate, din considerentul că aceste probe au fost apreciate de către instanța de apel prin coroborare între ele, astfel fiind demonstrată pe deplin vinovăția inculpatului, iar obiecțiile recurentului reprezintă doar opinia subiectivă a acestuia. Astfel, Colegiul penal nu identifică vreun temei de a interveni prin prisma argumentelor invocate de recurent în decizia instanței de apel, care este legală și întemeiată. Totodată, se reține că instanța de apel a apreciat probele prin prisma cerințelor stipulate în art. 101 Cod de procedură penală, expunându-se în decizie cu privire la motivele respingerii argumentelor părții apărării și acceptării probelor prezentate de partea acuzării, respectând rigorile dictate de principiul contradictorialității stipulat în art. art. 24, 314, 315 Cod de procedură penală. Astfel, Colegiul penal constată că în speța dedusă judecății, probele administrate și cercetate în cadrul ședinței de judecată indică direct și incontestabil faptul că, inculpatul Nistor Dragoș la 22 ianuarie 2016, aproximativ ora 02.00, aflându-se în serviciu, în calitate de agent de pază al restaurantului „Muz Café” situat, pe str. Albișoara, 44, mun. Chișinău, urmărind scopul manifestării superiorității și bravurii față de vizitatorul localului, Nogai Sergiu, manifestând o vădită lipsă de respect față de societate și încălcând ordinea publică, în momentul în care acesta, forțat a fost scos afară din restaurant, deținând asupra sa un balon cu gaze lacrimogene, fără nici un motiv l-a utilizat împotriva lui Nogai Sergiu, stropindu-l direct în ochi repetat. În urma acțiunilor sale ilicite intenționate Nistor Dragoș, i-a provocat lui Nogai Sergiu, leziuni corporale sub formă de arsură chimică de contact la nivelul conjunctivei ochilor, calificate ca vătămare ușoară, fapt confirmat prin Raportul de expertiză judiciară nr. 3681 /D din 11.01.2017 (f.d.63, vol. I). Colegiul penal evidențiază că, instanța de apel corect a constatat că argumentele privind nevinovăția inculpatului, nu au acoperire probatorie, la caz fiind demonstrat contrariul prin declarațiile: martorului 13 Chironeț Victor, care a indicat că Nistor Dragoș le-a scos afară pe persoanele agresive din local, iar Chironeț l-a ajutat pe Dragoș, deschizându-i ușile (f. d. 242, vol. I), martorului Coșula Sergiu, care a confirmat faptul că l-a găsit pe Sergiu jos în zăpadă, se ținea de ochi și striga că nu vede, la întrebarea ce s-a întâmplat, partea vătămată i-a comunicat că cineva din paznici i-a dat cu gaz lacrimogen în ochi (f. d. 84, vol. II), părții vătămate Nogai Sergiu, care a indicat că anume: Nistor Dragoș„…după ce l-a scos din local, fără nici un motiv, pe neprins de veste, l-a stropit direct în ochi cu gaze lacrimogene, iar în momentul în care a încercat să deschidă ochii, care-l dureau, repetat a fost stropit cu gaze lacrimogene în ochi, de la care și mai tare a simțit dureri în ochi…” (f. d. 12, 70, 278, vol. I), precum și prin procesele verbale de confruntare, efectuate între partea vătămată Nogai Sergiu și învinuitul Nistor Dragoș, în cadrul cărora partea vătămată și-a menținut declarațiile sale și a insistat asupra faptului că Nistor Dragoș este persoana care fără nici un motiv a utilizat în privința sa, gaze lacrimogene (f. d. 71, 280, vol. I), declarații care coroborează în totalitate cu mijloacele de probă indicate în prezenta decizie la pct. 7.1. Colegiul penal reține că, instanța de apel a argumentat detailat motivele pentru care a fost respinsă versiunea apărării, probele administrate confirmând cu certitudine intenția, motivul și scopul vinovăției inculpatului în comiterea faptei și prezența în acțiunile lui Nistor Dragoș a elementelor infracțiunii de huliganismul agravat prevăzut de art.287 alin. (3) Cod penal, conform indicilor calificativi - adică acțiunile intenționate care încalcă ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor precum și acțiuni care prin conținutul lor se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, săvârșită cu aplicarea obiectelor pentru vătămarea integrității corporale sau sănătății. Cât privește argumentul părții apărării privind soluționarea acțiunii civile în lipsa lui Nogai Sergiu, care fiind citat legal, nu s-a prezentat în ședințele de judecată la toate nivelurile și nu a comunicat instanței motivul neprezentării sale cu referire la art. 324 alin.(2)Cod de procedură penală nu poate fi reținut, deoarece contravine dispoziției art.387 alin.(1) Cod de procedură penală, care stipulează - o dată cu sentința de condamnare, instanța de judecată, apreciind dacă sânt dovedite temeiurile și mărimea pagubei cerute de partea civilă, admite acțiunea civilă, în tot sau în parte, ori o respinge ( f. d.17, vol. I). Cele consemnate supra, evidențiază că instanța de apel a acordat o atenție sporită materialelor cauzei, înlăturând justificat și prin argumente temeinice versiunea părții apărării despre nevinovăția inculpatului. Din aceste considerente, Colegiul penal analizând materialele cauzei, consideră că nu identifică temeiuri justificative de a interveni în hotărârea instanței de apel, ce este legală și întemeiată, or asupra acelorași motive invocate în recurs, s-a expus suficient de argumentat și detaliat instanța de apel în decizia adoptată. Colegiul penal conchide că temeiuri de a pune la îndoială veridicitatea argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale pe aspectele contestate nu se identifică, pe care în virtutea corectitudinii lor 14 și pentru a evita repetări inutile, le acceptă și le însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale. În consecință, Colegiul penal nu a constatat prezenta erorilor de drept invocate de recurent ce ar fi afectat hotărârea atacată sub aspectele contestate, deoarece soluția adoptată de către instanța de apel este legală și întemeiată, motiv din care se impune soluția inadmisibilității recursului ordinar declarat de către avocatul Eni Artiom în numele inculpatului Nistor Dragoș, ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2), pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Eni Artiom în numele inculpatului Nistor Dragoș, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 mai 2022, în cauza penală în privința lui Nistor Dragoș xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată semnată la 06 martie 2023, pronunțată la 13 martie 2023. Președinte Cobzac Elena Judecători Plămădeală Ghenadie Țurcan Anatolie 15