1ra-2207/21 — art.248 al. 5 lt. b CP

1ra-2207/21 — art.248 al. 5 lt. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-2207/21

1-17061400-01-1ra-10122021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

19 septembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte - Chișca-Doneva Tamara,

Judecători - Plămădeală Ghenadie, Stratulat Galina

Examinând fără citarea părților, în baza materialelor cauzei,

admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de către avocatul

Iosip Andrei în numele inculpatului Bostan Vladimir, și de către avocatul Zaharii

Leonid în numele inculpatului Soltan Andrian, împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Bălți din 21 septembrie 2021, în cauza penală de învinuire

a lui

Bostan Vladimir xxxxxx, născut la xxxx, originar și

domiciliat în xxxxx,

în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 248 alin. (5), lit. b) Cod penal,

condamnat în baza art.287 alin.10 Cod contravențional,

Soltan Andrian xxxxxx, născut la xxxxx, originar și

domiciliat xxxxx,

în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 248 alin. (5), lit. b) Cod penal,

condamnat în baza art.287 alin.10 Cod contravențional.

Termenii de examinare:

prima instanță: 22.02.2017 – 24.11.2017;

instanța de apel: 12.12.2017 – 27.03.2019;

instanța de recurs: 19.06.2019 – 17.09.2019;

instanța de apel: 03.10.2019 - 25.02.2020;

instanța de recurs: 02.06.2020 – 17.11.2020;

instanța de apel: 31.12.2020 - 21.09.2021;

instanța de recurs: 10.12.2021 – 19.09.2022.

Asupra motivelor invocate în recurs ordinar declarat, Colegiul penal

A C O N S T A T A T:

Bostan Vladimir a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 248 alin. (5), lit. b) Cod penal, și în baza acestei Legi a fost condamnat la

5 (cinci) ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

Conform art.90 Cod penal s-a dispus suspendarea condiționata a

executării pedepsei pe un termen de probă de 4 (patru) ani.

Soltan Andrian a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 248 alin. (5), lit. b) Cod penal, și în baza acestei Legi a fost condamnat la

4 (patru) ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

1

Conform art.90 Cod penal s-a dispus suspendarea condiționata a

executării pedepsei pe un termen de probă de 3 (trei) ani.

Bostan Vladimir, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor

sale, prevăzând urmările lor și admițând în mod conștient survenirea acestor

urmări, în anul 2016, acționând împreună și de comun acord cu Soltan Andrian

și cu alte persoane în privința cărora urmărirea penală a fost disjungăta, având

intenția obținerii unui profit personal, prin introducerea în Republica Moldova a

mărfurilor prin contrabandă în proporții mari, au elaborat un plan criminal

complex, împărțind rolurile între ei, după care au acționat cu intenția unică.

Potrivit planului criminal, de o perioadă îndelungată, cu automobilul personal

de model „Xxxxxxx” cu n/î XXXXXXX, cet. Bostan Vladimir transporta pe

teritoriul Ucrainei până la vama marfa industrială, procurată de la piețele din R.

Ucraina, care urma să fie introdusă ilegal pe teritoriul R. Moldova din Ucraina,

prin eludarea controlului vamal și peste frontiera vamală a R. Moldova.

Ulterior, marfa trecută prin contrabandă, din nou se încărca în automobilul

de model „Xxxxxxx” cu n/î XXXXXXX și cet. Bostan Vladimir cu Soltan Andrian

dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările

lor și admițând în mod conștient survenirea acestor urmări, o transportau

persoanelor pentru realizare pe piețele din or. Soroca și or. Florești, în acest scop

ultimul ducea evidență într-un carnețel ridicat în cadrul percheziției. Complicele

Soltan Andrian, promițând dinainte că-i va favoriza și va tăinui urmele și

obiectele de contrabandă, promițând din timp că va procura și va vinde atare

obiecte, î-i ajuta pe cet. Bostan Vladimir și persoanele în privință cărora s-a

disjungat urmărirea penală să încarce marfa industrială și apoi conducând

automobilul de model „Xxxxxxx” cu numerele de înmatriculare XXXXXXX,

înaintea automobilului de model „Xxxxxxx” cu n/î XXXXXXX, î-l informa despre

obstacole care puteau apărea pe drum.

Astfel, la 01.08.2016 seara, cet. Bostan Vladimir a transportat, cu

automobilul său personal de model „Xxxxxxx” cu n/î XXXXXXX, marfă

industrială până la hotarele R. Moldova. Apoi a descărcat-o și a transmis-o

persoanelor în privință cărora urmărirea penală a fost disjungată, pentru că ei,

prin eludarea controlului vamal și peste frontiera vamală a R. Moldova, ilegal, s-

o treacă pe teritoriul R. Moldova. În astfel de circumstanțe, cet. Bostan Vladimir

cu automobilul său personal de model „Xxxxxxx” cu n/î XXXXXXX, pe la orele

22.50, în lipsa altor persoane, neperfectând declarația pe careva bunuri sau

mărfuri și neachitând careva taxe, a trecut controlul vamal la postul vamal

Ocnița (PVFI, rutier), fiind înregistrat în sistemul informațional vamal la intrare

în R. Moldova. La ieșirea din postul vamal î-1 aștepta complicii Soltan Andrian

cu automobilul de model „Xxxxxxx” cu n/î XXXXXXX, cu care s-au deplasat în

direcția satului Gîrbova, raionul Ocnița. Apoi, marfa trecută prin contrabandă,

în zona de frontieră vamală a raionului Ocnița, a fost din nou încărcată în

automobilul de model „Xxxxxxx” cu n/î XXXXXXX, în scopul transportării, în

timp de noapte, în orașul Soroca, persoanelor care vând pe piață. Complicele

Soltan Andrian, promițând dinainte că-i va favoriza și va tăinui urmele și

obiectele de contrabandă, promițând din timp că va procura și va vinde atare

obiecte, conducând automobilul de model „Xxxxxxx” cu n/î XXXXXXX înaintea

automobilului de model „Xxxxxxx” cu n/î XXXXXXX, î-l informa despre obstacole

care puteau apărea pe drum.

La data de 02.08.2016 cet. Bostan Vladimir, pe la orele conducând

automobilul personal de model „Xxxxxxx” cu n/î XXXXXXX a fost stopat de

colaboratorii de poliție a INP și a INI a IGP MAI și reținut în flagrant delict în satul

Rublenița, raionul Soroca, cu marfa industrială în proporții mari introdusă ilegal

2

pe teritoriul R. Moldova, prin eludarea controlului vamal. În urma efectuării

percheziției în automobilul de model „Xxxxxxx” cu n/î SR a fost depistată marfa

industrială, valoarea căruia în vamă constituie 192196,56 lei.

Astfel, art.173 Cod vamal prevede că mărfurile și mijloacele de transport

care trec frontiera vamală, mărfurile și mijloacele de transport a căror destinație

vamală se modifică, alte mărfuri și mijloace de transport în cazurile stabilite de

condițiile legii sunt declarate organului vamal, iar Legea nr.1569-XV din

20.12.2002, cu privire la modul de introducere și scoatere a bunurilor teritoriul

Republicii Moldova de către persoane fizice, prin articolele 4 și 5 stipulează

modul de declarare a bunurilor și introducerea acestora pe teritoriul Republicii

Moldova.

Acțiunile inculpatului Bostan Vladimir au fost încadrate juridic în baza

art.248 alin. (5), lit. b) Cod penal, conform indicilor calificativi – „trecerea peste

frontiera vamală a Republicii, cu încălcarea regulilor vamale, a mărfurilor și,

obiectelor și altor valori în proporții mari, săvârșite de mai multe persoane.”

Soltan Andrian, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor

sale și prevăzând urmările lor și admițând în mod conștient survenirea acestor

urmări, în anul 2016, acționând împreună și de comun acord cu Bostan Vladimir

Anatoli și cu alte persoane în privința cărora urmărirea penală a fost disjungată,

având intenția obținerii unui profit personal prin introducerea în R. Moldova a

mărfurilor prin contrabandă în proporții mari, au elaborat un plan criminal

complex, împărțind rolurile între ei, după care au acționat cu intenția unică.

Potrivit planului criminal de o perioadă îndelungată, cu automobilul personal de

model „Xxxxxxx cu n/î XXXXXXX, cet. Bostan Vladimir transporta, pe teritoriul

Ucrainei până la vamă marfa industrială, procurată de la piețele din R. Ucraina,

care urma sa fie introdusă ilegal pe teritoriul R. Moldova din Ucraina, prin

eludarea controlului vamal și frontiera vamală a R. Moldova.

Ulterior, marfa trecută prin contrabandă, din nou se încărca în automobilul

de model ”Xxxxxxx” cu n/î XXXXXXX și cet. Bostan Vladimir și Soltan Andrian,

dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările

lor și admițând în mod conștient survenirea acestor urmări o transportau

persoanelor pentru realizare pe piețele din or. Soroca și or. Florești. În acest scop

Bostan Vladimir ducea evidență într-un carnețel ridicat în cadrul percheziției.

Complicele Soltan Andrian, promițând dinainte că-i va favoriza și va tăinui

urmele și obiectele de contrabandă, promițând din timp că va procura și va vinde

atare obiecte, îl va ajuta pe cet. Bostan Vladimir și persoanele în privința cărora

s-a disjungat urmărirea penală să încarce marfa industrială și apoi conducea

automobilul de model „Xxxxxxx” cu n/î XXXXXXX, înaintea automobilului de

model „Xxxxxxx” cu n/î XXXXXXX, î-l informa despre obstacole care puteau

apărea pe drum.

Astfel, la 01.08.2016, seara, cet. Bostan Vladimir a transportat cu

automobilul său personal de model „Xxxxxxx’’ cu n/î XXXXXXX, marfă

industrială până la hotarele R. Moldova. Apoi a descărcat-o și a transmis-o

persoanelor în privința cărora urmărirea penală a fost disjungată, pentru că ei,

prin eludarea controlului vamal și peste frontiera vamală a R. Moldova, ilegal, s-

o treacă pe teritoriul R. Moldova. În astfel de circumstanțe, cet. Bostan Vladimir

cu automobilul său personal de model „Xxxxxxx” cu n/î XXXXXXX, pe la orele

22.50, în lipsa altor persoane, neperfectând declarația pe careva bunuri sau

mărfuri și neachitând careva taxe, a trecut controlul vamal la postul vamal

Ocnița (PVFI-rutier), fiind înregistrat în sistemul informațional vamal la intrare

în R. Moldova. La ieșire din postul vamal î-l aștepta complicii Soltan Andrian cu

automobilul de model „Xxxxxxx” cu n/î XXXXXXX, cu care s-au deplasat în

direcția s. xxxxx. Apoi, marfa trecută prin contrabandă, în zona de frontieră

3

vamală a raionului Ocnița, a fost din nou încărcată în automobilul de model

„Xxxxxxx” cu n/î XXXXXXX, în scopul transportării, în timp de noapte, în orașul

Soroca, persoanelor care vând pe piață. Complicele Soltan Andrian, promițând

dinainte că-i va favoriza și va tăinui urmele și obiectele de contrabandă,

promițând din timp că va procura și va vinde atare obiecte, conducând

automobilul de model „Xxxxxxx” cu n/î XXXXXXX, înaintea automobilului de

model „Xxxxxxx” cu n/î XXXXXXX, î-1 informa despre obstacole care puteau

apărea pe drum.

La 02.08.2016 cet. Bostan Vladimir pe la orele 00.55, conducând

automobilul personal de model „Xxxxxxx” cu n/î XXXXXXX, a fost stopat de

colaboratorii de poliție a INP și a INI a IGP MAI și reținut în flagrant delict în s.

Rublenița, r-nul Soroca, cu marfa industrială în proporții mari, introdusă ilegal

pe teritoriul R. Moldova, prin eludarea controlului vamal. În urma efectuării

perchiziției în automobilul de model „Xxxxxxx” cu n/î XXXXXXX a fost depistată

marfa industrială, valoarea căruia în vamă constituie 192196,56 lei.

Astfel, art.173 Cod vamal prevede că, mărfurile și mijloacele de transport

care trec frontiera vamală, mărfurile și mijloacele de transport a căror destinație

vamală se modifică, alte mărfuri și mijloace de transport în cazurile stabilite în

condițiile legii sunt declarate organului vamal, iar Legea nr.1569-XV din

20.12.2002 cu privire la modul de introducere și scoatere a bunurilor de pe

teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizice, prin articolele 4 și 5

stipulează modul de declarare a bunurilor și introducerea acestora pe teritoriul

Republicii Moldova.

Acțiunile inculpatului Soltan Andrian au fost încadrate juridic în baza

art.248 alin. (5), lit. b) Cod penal, conform indicilor calificativi – „trecerea peste

frontiera vamală a Republicii, cu încălcarea regulilor vamale, a mărfurilor și,

obiectelor și altor valori în proporții mari, săvârșite de mai multe persoane.”

3.1 Procurorul în Procuratura raionului Soroca, Corețchii Alexandr, prin

care a solicitat casarea acesteia în partea pedepsei stabilite inculpaților,

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit

pentru prima instanță, prin care:

- Bostan Vladimir să fie recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii

prevăzute de art.248 alin.(5), lit. b) Cod penal și să-i fie stabilită pedeapsa de 6

ani închisoare cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

- Soltan Andrian să fie recunoscut vinovat comiterea infracțiunii prevăzute

de art.248 alin.(5), lit. b) Cod penal și să-i fie stabilită pedeapsa de 5 ani și 6 luni

închisoare cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

În motivarea apelului procurorul a invocat, că pedeapsa aplicată este prea

blândă în sensul aplicării față de inculpați a prevederilor art.90 Cod penal,

considerând că această soluție este una greșită și care nu corespunde scopului

pedepsei penale de corectare și reeducare a inculpaților.

Astfel, acuzatorul a invocat că circumstanțe atenuante, potrivit art.76 Cod

penal nu au fost constatate, circumstanțe care agravează răspunderea, conform

art.77 Cod penal, nu au fost stabilite. La medicul narcolog și psihiatru inculpații

nu se află. La locul de trai se caracterizează din punct de vedere satisfăcător.

Anterior Soltan Andrian și Bostan Vladimir au fost atrași la răspundere

contravențională, fapt care î-i caracterizează din punct de vedere negativ pe

inculpați; în cadrul urmăririi penale și în instanța de judecată inculpații vina nu

au recunoscut-o, nu s-au căit în cele comise, nu au conștientizat pericol social

sporit al faptului. Prin acțiunile sale și activitatea îndelungată infracțională a

inculpaților a fost adus un prejudiciu bugetului de stat și economiei R. Moldova

Prin urmare, a invocat că corectarea cet. Bostan Vladimir și Soltan

4

Andrian este posibilă doar prin izolarea de societate, fiind aplicată pedeapsa cu

închisoare, cu ispășirea reală a pedepsei. Nu există nici o circumstanță care ar

permite aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal,

3.2 Avocatul Zaharii Leonid în numele inculpatului Soltan Andrian, prin

care a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul Soltan Andrian să fie achitat

în baza art. 275 pct. 1) Cod procedură penală, din lipsa în acțiunile acestuia a

faptului infracțiunii prevăzute de art.248 alin.(5), lit. b) Cod penal.

În argumentarea apelului, avocatul a invocat următoarele argumente:

- cauza penală s-a pornit la 18.05.2016. În calitate de bănuit Soltan

Andrian a fost audiat doar la 17.10.2016 și pus sub învinuire la 23.12.2016.

Alte acțiuni de urmărire penală sau măsuri de investigații necesare pentru o

incriminare atât de gravă cu acesta sau în privință acestuia nu s-au efectuat;

- acest fapt este confirmat atât de cererea anonimă în baza căreia s-a pornit

urmărirea penală în cauză cât și de declarațiile martorului Strună Fiodor,

martorul Buznea Dorin în instanța de judecată, martorul Eladi Alexandru, care

s-a ocupat cu investigarea cazului;

- dispunând de înregistrările convorbirilor telefonice între inculpați, în

special în ziua reținerii automobilului cu marfa ce aparținea lui Bostan Vladimir,

unii colaboratorii din cadrul Secției Investigarea Fraudelor Economice „Nord” al

IGP au declarat că automobilul „Xxxxxxx” se deplasa înaintea automobilului

Xxxxxxx, având rolul să verifice, dacă pe traseu nu sunt colaboratori de poliție

și respectiv că pe Soltan Andrian nu-l cunosc, dar dispuneau de informații că

acesta cu alți complici, fără a indica direct la Bostan Vladimir, se ocupa cu

trecerea mărfurilor prin contrabandă din Ucraina în țară. De la frontiera de stat

și cea vamală măcar nu s-au ridicat careva extrase de câte ori, cu cine și cu care

automobile Soltan Andrian a traversat frontiera de stat;

- judecătorul cu atribuții de instrucție a admis toate demersurile înaintate

de procuror: perchezițiile, interceptarea convorbirilor telefonice, urmărirea

vizuală și altele, prelungind termenele la aceste acțiuni în repetate rânduri.

Acțiuni de urmărire penală împotriva lui Soltan Andrian urmau a fi efectuate,

deoarece acesta din start nu și-a recunoscut vinovăția și investigațiile enumerate

cu certitudine demonstrau ori nu demonstrau faptul dacă ambii inculpați aveau

o înțelegere prealabilă și o intenție unică în comiterea infracțiunii privind

trecerea ilegală a mărfurilor peste frontiera de stat a Republicii Moldova;

- faptul, că inculpații Bostan Vladimir și Soltan Andrian nu acționau cu

intenție unică potrivit planului criminal a fost demonstrat prin inexactitățile și

presupunerile existente în ordonanța de punere sub învinuire a lui Soltan

Andrian privitor la infracțiunea propriu- zisă, de care acesta este acuzat;

- neglijarea prevederilor art.254 alin.(1) Cod procedură penală, au adus la

faptul includerii în ordonanța de punere sub învinuire a lui Soltan Andrian a

unor circumstanțe false;

- se menționează, că Bostan Vladimir a ieșit din vama Ocnița-Sochireni la

ora 22.50, dacă lucrătorii operativi urmăreau acțiunile ultimului vizual și

cunoșteau faptul că automobilul era cu marfa, de ce nu l-au oprit la locul

comiterii crimei, deoarece infracțiunea deja era consumată. Concomitent se

stabilea și faptul dacă era sau nu prezent la fața locului Soltan Andrian și care

au fost acțiunile acestuia și a altor participanți în privința cărora urmărirea

penală a fost disjungată;

- înregistrarea convorbirile telefonice dintre inculpați ce țin de segmentul

în care Bostan Vladimir î-i explică lui Soltan Andrian cum să-l găsească în satul

Gîrbova (f.d.113-115), datează cu data de 02.08.2016, pe când în realitate ele s-

au petrecut la data de 01.08.2016 și în dosar nu sunt careva înscrisuri ce ar

5

indica la această omisiune, și pe lângă faptul că aceste convorbiri datate greșit

pot fi excluse ca probă din dosar, această eroare trezește dubii rezonabile și la

corectitudinea înregistrării convorbirilor telefonice între inculpați în genere;

- prin declarațiile Strună Fiodor, lucrătorilor operativi, care efectuau

urmărirea vizuală și perioadele de timp fixate a convorbirilor telefonice între

inculpați a fost probat faptul că Soltan Andrian nu l-a așteptat pe Bostan

Vladimir la vamă și n-a avut nici o posibilitate reală să participe la pretinsele

acțiuni de contrabandă incriminate, cu atât mai mult să-l aștepte pe Vladimir

Bostan la vamă și să participe la încărcarea mărfii. Se iscă și întrebarea ce fel de

plan criminal bine gândit și intenție unică, dacă Soltan Andrian nu-l putea găsi

pe Bostan Vladimir;

- poliția rutieră avea posibilitatea reală să oprească la distanțe diferite

ambele automobile a inculpaților și să le supună percheziționării, cum au

procedat cu automobilul lui Bostan Vladimir, însă pe Soltan Andrian nu l-au

oprit și acesta nu s-a oprit, când l-a pierdut din vizor pe Bostan Vladimir,

deoarece a venit să-i ofere asistență tehnică la automobil și nici măcar nu știa

unde Bostan Vladimir se află, acesta explicându-i de mai multe ori cum să-l

găsească. Or, Soltan Andrian urma să parcurgă o așa distanta din or. Florești

timp de o oră și 47 de minute ca să ajute la încărcarea mărfii, pretins trecută

prin contrabandă peste frontiera vamală, în automobilul lui Bostan Vladimir. Nu

se probează incriminarea din ordonanța de punere sub învinuire a lui Soltan

Andrian fraza „...promițând dinainte că îi va favoriza și va tăinui urmele și

obiectele de contrabandă, promițând din timp că va procura și va vinde atare

obiecte...” or, ambii inculpați n-au făcut declarații la urmărirea penală și alte

probe în acest sens deși s-au administrat, dar sunt în favoarea lui Soltan

Andrian. În cadrul perchezițiilor efectuate la Bostan Vladimir de la acesta s-au

ridicat un șir de acte care demonstrează faptul că marfa ridicată în timpul

stopării automobilului Xxxxxxx la 02.08.2017 a fost procurată în Ucraina cu

indicarea sumelor. Tot de la Bostan Vladimir s-au ridicat o hartă desenată de

mână și agenda acestuia, în care erau înscrise date, cifre și numele unor

persoane, toate fiind recunoscute în calitate de corpuri delicte, dar în nici unul

din ele nu sunt careva informații sau înscrisuri ce ar demonstra careva acțiuni

comune, relații de împrumut a mărfii, banilor, vânzare-cumpărare a mărfii între

Bostan Vladimir și Soltan Andrian;

- aceste relații nu puteau exista, deoarece fiecare activa de sine stătător.

Bostan Vladimir cu automobilul personal de model „Xxxxxxx” cu n/î XXXXXXX,

iar Soltan Andrian cu automobilele ce îi aparțineau de model „Volkswagen-

Crafter” cu n/î xxxxx și „Xxxxxxx” cu n/î XXXXXXX. Într-adevăr aceștia se

intersectau foarte des și întrețineau legături de tovărășie între ei, inclusiv și

telefonice, deoarece ambii treceau aceleași posturi vamale în Ucraina și se

împărțeau cu informația la care piețe este marfă mai ieftină. Aceste relații se

confirmă și prin convorbirile telefonice;

- Soltan Andrian în anul 2016 activa la piața din or. Florești în bază de

patent, însă se ocupa exclusiv cu realizarea covoarelor, dar în anul curent nu

activa la piață, deși în datele cei confirmă identitate este indicat că este deținător

de patent cu care activează la piață, pentru a se demonstra faptul că ar avea

tangență cu marfa ridicată de la Bostan Vladimir pe data de 02.08.2016, în care

nu se afla nici un covor. Fiind audiat în cadrul efectuării urmăririi penale și în

instanța de judecată martorul Caldare Sergiu, care se afla în serviciu la postul

vamal Sochireni-Ocnița a declarat cert că a verificat automobilul cu care a

traversat vama și frontiera de stat Bostan Vladimir și în automobilul de model

Xxxxxxx nu se afla careva marfă, însă aceste declarații, importante pentru partea

apărării, fiind omise în sentință. Declarațiile făcute de către inculpatul Soltan

6

Andrian nu vin în contradicție cu probele prezentate de către partea acuzării și

administrate în instanța de judecată. Soltan Andrian a refuzat să facă declarații

la faza de urmărire penală, deoarece ilegal a fost recunoscut în calitate de bănuit

și ilegal pus sub învinuire în baza art.248 alin.(5) lit. b) Cod penal;

- acțiunile lui Soltan Andrian au fost calificate incorect și reieșind că unica

probă administrată sunt înregistrările convorbirilor telefonice între inculpați,

acțiunile lui Soltan Andrian, cu rezervă, puteau fi calificate în baza art.323

alin.(1) din Codul penal;

- potrivit stenogramei înregistrărilor convorbirilor telefonice dintre

inculpați, se observă că Bostan Vladimir nu-i spune nimic concret lui Soltan

Andrian, ca să vină să-l ajute la trecerea mărfii sau la încărcarea ei ori să-l

aștepte la vamă, sau să se deplaseze înainte și să-l preîntâmpine în timpul

deplasării comune dacă pe traseu sunt careva lucrători de poliție sau alte

obstacole;

- în cadrul judecării cauzei nu s-a dat o apreciere justă a ilegalităților

existente și admise la faza de urmărire penală, începând cu disjungerea ilegală

a urmăririi penale în privința la alte persoane, deoarece în instanța de judecată

nu s-a stabilit în ce mod a fost trecută marfa din Ucraina în Republica Moldova

și participanții la pretinsa contrabandă pot să-și continuei acțiunile

infracționale. Contradicțiile existente expuse supra la fel n-au fost înlăturate.

3.3 Inculpatul Bostan Vladimir, prin care a solicitat casarea sentinței și

dispunerea achitării în privința sa, deoarece în acțiunile lui nu există fapta

infracțiunii de contrabandă, cu restituirea în posesie și proprietate sa a bunurilor

ridicate în cadrul percheziției, inclusiv a mijlocului de transport de model

„Xxxxxxx ” cu n/î XXXXXXX.

În motivarea apelului inculpatul a invocat că:

- conform rechizitoriului, inculpatul Bostan Vl. este acuzat că la

01.08.2016, seara, a transportat, cu automobilul personal de model „Xxxxxxx”

cu n/î XXXXXXX, marfă industrială până la hotarele R. Moldova. Acuzatorul a

susținut că marfa a fost descărcată și transmisă persoanelor în privința cărora

urmărirea penală a fost disjunsă, pentru ca acestea, prin eludarea de la control

vamal și peste frontiera vamală, ilegal să o treacă pe teritoriul țării;

- în susținerea acuzării, în rechizitoriu, ulterior preluate și în sentința

contestată, se indică mijloacele de probă care ar dovedi vinovăția inculpatului,

însă în realitate nu se face decât opisul materialelor acumulate la urmărirea

penală, fără să se respecte dispozițiile art. 93 CPP, de a evidenția probele pe care

se întemeiază învinuirea, fiind enumerate acte procesuale, însă fără să ateste

sau să se explice mijloacele de comitere a infracțiunii, care de altfel nu sunt

indicate nici în ordonanța de punere sub învinuire;

- potrivit prevederilor art. 281 CPP, ordonanța de punere sub învinuire

trebuie să cuprindă: formularea învinuirii cu indicarea datei, locului, mijloacelor

și modului de săvârșire a infracțiunii și consecințele ei, caracterului vinei,

motivelor și semnelor calificative pentru încadrarea juridică a faptei,

circumstanțelor în virtutea cărora infracțiunea nu a fost consumată în cazul

pregătirii sau tentativei de infracțiune, mențiunea despre punerea persoanei sub

învinuire în calitate de învinuit în această cauză conform articolului, alineatului

și literei din Codul penal care prevăd răspunderea pentru infracțiunea comisă;

- analiza întregului material probatoriu administrat, nu reține în sarcina

inculpatului săvârșirea infracțiunii pentru care a fost trimis în judecată, urmând

a se da eficiență regulii in dubio pro reo și a se pronunța achitarea acestuia; -

principala probă a acuzării în demonstrarea comiterii de către inculpat a

infracțiunii de contrabandă o constituie declarațiile martorilor, colaboratori ai

Inspectoratului Național de Investigație, credibilitatea cărora urmează a fi pusă

7

la îndoială, având în vedere că aceștia nu au prezentat careva dovezi în

susținerea celor invocate;

- la materialele cauzei nu sunt probe care să demonstreze cert că Bostan

Vl. ar fi trecut peste frontiera vamală mărfurile menționate de acuzare; - se

consideră neîntemeiată decizia instanței de fond cu privire la confiscarea

bunurilor recunoscute ca corpuri delicte, printre care în special automobilul de

model „Xxxxxxx” cu n/î XXXXXXX, se atestă o aplicare eronată a normelor

prevăzute la art. 106 Cod penal; - în cazul dat automobilul confiscat nu a fost

folosit la săvârșirea infracțiunii. Mai mult, instanța nu a motivat hotărârea

privind confiscarea specială și trecerea forțată și 5 gratuită în proprietatea

statului, ci doar a făcut trimitere la art. 106 alin. (2) lit. b) Cod penal fără a

menționa aplicabilitatea acestuia în cazul din speță;

- un alt argument, pe care instanța de fond nu 1-a reținut, este faptul că

camionul în cauză nu este numai al inculpatului, dar și al familiei acestuia, pe

care l-a procurat pe banii săi și a soției, acest camion este unica sursă de

întreținere, iar confiscarea lui este neproporțională faptei comise.

apelurile declarate au fost admise, din alte motive decât cele invocate, casată

parțial sentința și pronunțată o nouă hotărâre prin care:

Procesul penal în privința lui Bostan Vladimir, învinuit de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 248 alin. (5), lit. b) Cod penal, a fost încetat,

deoarece fapta inculpatului constituie contravenția prevăzută de art. 287 alin.

(10) Cod Contravențional.

Procesul contravențional în baza art. 287 alin. (10) Cod Contravențional în

privința lui Bostan Vladimir a fost încetat în legătură cu expirarea termenului de

prescripție prevăzut de art. 30 alin. (2) Cod Contravențional pentru tragerea

acestuia la răspunderea contravențională.

Procesul penal în privința lui Soltan Andrian, intentat în baza art. 248 alin.

(5) lit. b) Cod penal, a fost încetat, deoarece fapta inculpatului constituie

contravenția prevăzută de art. 287 alin. (10) Cod Contravențional.

Procesul contravențional în baza art. 287 alin. (10) Cod Contravențional în

privința lui Soltan Andrian a fost încetat în legătură cu expirarea termenului de

prescripție prevăzut de art. 30 alin. (2) Cod Contravențional pentru tragerea

acestuia la răspunderea contravențională.

În rest, celelalte dispoziții ale sentinței au fost menținute.

inculpatul Bostan Vladimir și de avocatul acestuia Iosip Andrei, prin care au

solicitat remiterea cauzei la rejudecare.

Recurenții au invocat că, instanța de apel nu a stabilit, prin probe

admisibile și concludente, metoda prin care mărfurile industriale erau trecute

peste frontiera vamală a Moldovei, în contextul în care acuzarea invocă că

trecerea acestora peste frontiera vamală era executată de către persoane

necunoscute și prin eludare de la controlul vamal. Nu au fost prezentate nici un

fel de probe în susținerea acestor acuzații, aceste fiind doar prezumții ale

acuzării. Partea acuzării invocă în rechizitoriu că marfa industrială era trecută

peste frontiera vamală a R. Moldova de către persoane necunoscute și nicidecum

de către Bostan Vladimir, însă, în sentință calitatea de autor îi este atribuită

anume lui Bostan Vladimir, fapt inadmisibil prin prisma art. 42 alin. (2) Cod

penal.

De asemenea, nu a explicat cum a fost eludat controlul vamal de pretinsele

persoane necunoscute, prin traversarea frontierei prin alte locuri decât cele

special destinate sau prin locurile destinate, dar forțat și neautorizat de organul

vamal.

8

Recurenții au invocat că, instanța de apel, nu a respectat prevederile art.

414 alin. (1) și (5), 417 alin. (1) pct. 8), 419 Cod de procedură penală, deoarece,

conform descriptivului și dispozitivului deciziei atacate: nu a reacționat în modul

prevăzut de lege asupra erorilor de drept comise de instanța de fond,

nominalizate supra, repetându-le întocmai, nu a desființat total sentința și nu a

rejudecat cauza potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă

instanța, menținând o sentință nemotivată și neîntemeiată legal; a trecut în

revistă dovezile administrate, dar nu a apreciat fiecare probă separat, din punct

de vedere al pertinenței, concludentei, utilității și veridicității ei, iar toate probele

în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor; nu s-a pronunțat asupra

motivelor invocate în apel și repetate în recursul ordinar, inclusiv asupra

aplicării neîntemeiate și nemotivate a confiscării speciale.

Au invocat că și faptul că instanța de apel a omis în mod absolut să se

expună asupra măsurii de siguranță - confiscarea specială a mijlocului de

transport și celorlalte bunuri ale inculpatului, în dispozitiv fiind indicat că: în

rest, sentința se menține fără modificări. Instanța de apel nu și-a argumentat

soluția cu privire la aplicarea confiscării speciale, refuzând să explice cum

anume mijlocul de transport, banii și telefonul mobil au fost utilizate la

comiterea infracțiunii de contrabandă. Or, constatând comiterea unei

contravenții, instanța de apel urma să dispună anularea confiscării speciale,

rezolvarea acestei chestiuni urmând a fi realizată prin prisma legislației

contravenționale, în vigoare la momentul comiterii faptei, care are o reglementare

distinctă de cea penală.

admise recursurile ordinare declarate, casată total decizia instanței de apel, cu

dispunerea rejudecării cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de

judecată.

a fost respins apelul procurorului.

Au fost admise apelurile declarate de către avocatul Zaharii Leonid în

interesele inculpatului Soltan Andrian și al inculpatului Bostan Vladimir, casată

sentința și pronunțată o nouă hotărâre prin care Bostan Vladimir și Soltan

Andrian au fost achitați de sub învinuirea formulată în baza art.248 alin.(5) lit.

b) Cod penal, pe motiv că fapta inculpaților nu întrunește elementele infracțiunii.

S-a dispus restituirea corpurilor delicte proprietarului.

7.1 În motivarea soluției adoptate instanța de apel, analizând probele

prezentate pe caz, a concluzionat că faptele inculpaților Bostan Vladimir și

Soltan Andrian nu întrunesc elementele infracțiunii imputate lor.

Astfel, în urma cercetării și aprecierii probelor pe caz, instanța de apel a

menționat faptul, că nu a fost demonstrată prezența laturii subiective a

infracțiunii de contrabandă în acțiunile lui Bostan Vladimir și Soltan Andrian.

A constatat instanța de apel că, acțiunile întreprinse de inculpații Bostan

Vladimir și Soltan Andrian nu pot fi apreciate drept metode care se prezintă

contrabanda, deoarece nici o probă prezentată de partea acuzării nu atestă

eludarea de la controlul vamal comisă de inculpați. La fel, atât în instanța de

fond, cât și în apel nu au fost prezentate probe ce ar confirma, că prin

intermediul acestor acțiuni, inculpații ar fi constituit un grup criminal organizat

pentru comiterea infracțiuni de contrabandă. Din declarațiile martorilor și

probele prezentate nu rezultă faptul, că între inculpați și alte persoane ar fi

existat o înțelegere prealabilă referitor la comiterea infracțiunii de contrabandă.

Analizând întregul material probatoriu expus în sentința instanței de fond,

instanța de apel a considerat, că nu se poate reține în sarcina inculpaților

Bostan Vladimir și Soltan Andrian săvârșirea infracțiunii pentru care au fost

9

trimiși în judecată, urmând a se da eficiență regulii indubio pro reo și a se

pronunța asupra achitării acestora de sub învinuirea formulată

Instanța de apel analizând probele prezentate de acuzare instanța de apel

a constatată, că acestea nicidecum nu confirmă autoratul sau complicitatea

inculpaților Bostan Vladimir și Soltan Andrian la comiterea infracțiunii de

contrabandă. Analizând acuzația procurorului despre faptul constituirii unui

grup criminal organizat s-a reținut, că această învinuire la fel nu este confirmată

prin probe pertinente și concludente, or din declarațiile martorilor și probele

prezentate nu rezultă faptul că între inculpați, sau între inculpați și alte

persoane au existat o înțelegere prealabilă referitor la comiterea infracțiunii de

contrabandă. Mai mult ca atât, din momentul comiterii pretinsei infracțiuni de

contrabandă au trecut mai bine de patru ani, iar organul de urmărire penală

nici până la moment nu a identificat așa numitele ,,persoane neidentificate” care

după cum afirmă acuzarea, în complicitate cu inculpații ar fi comis pretinsa

faptă prejudiciabilă.

Astfel, s-a atestat fără echivoc că în acțiunile inculpaților Bostan Vladimir

și Soltan Andrian nu există elementele componenței de infracțiune specificată la

art.248 (5) Cod Penal și aceștia de sub învinuirea formulată urmează a fi achitați.

Referitor la corpurile delicte și anume automobilul de model Xxxxxxx, banii

depistați în automobil, telefonul mobil de model Explay și marfa industrială

recunoscută ca corp delict prin ordonanța din 05.08.2016 ce aparțin lui Bostan

Vladimir, instanța de apel a constatat că, urmează a fi restituite proprietarului

în corespundere cu prevederile art. 385 alin.(1), p.12),13); art. 396 p.4) Cod

procedură penală.

acuzatorul de stat, procuror în Procuratura de circumscripție Bălți – Gavdiuc

Valentina, care invocând ca temei de casare a deciziei prevederile art. 427 alin.

(1), pct. 6) Cod de procedură penală, a solicitat admiterea recursului, casarea

deciziei cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, în alt complet de

judecată.

8.1 În motivarea recursului procurorul a indicat că vinovăția inculpaților

în cele încriminate a fost probată prin probele administrate și examinate de

instanțele de judecată.

Vinovăția inculpaților Bostan Vladimir și Soltan Andrian în săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art.248 alin.(5), lit.b) Cod penal, a fost stabilită corect

la ziua adoptării sentinței, însă având în vedere modificările operate în Codul

penal prin Legea nr.179 din 26.07.2018, în vigoare din 17.08.2018, fapta comisă

de inculpați în prezent deja constituie o contravenție administrativă, iar în

temeiul art.332 al.(2) Cod de procedură penală, în cazul în care fapta persoanei

constituie o contravenție administrativă, instanța încetează procesul penal și,

concomitent, soluționează cauza conform prevederilor Codului Contravențional.

Din învinuirea înaintată lui Bostan Vladimir și Soltan Andrian și fapta

constatată de către instanța de fond, rezultă trecerea peste frontiera vamală a

Republicii Moldova a mărfurilor prin eludarea controlului vamal, de către două

sau mai multe persoane, membri ai unui grup criminal organizat, în proporții

deosebit de mari, a fost comisă de către inculpați pe parcursul anului 2016.

Având în vedere că valoarea bunurilor trecute peste frontiera vamală prin

contrabandă este de 192196,56 și conform art.10 Cod penal urma a se dispune

încetarea procesului penal în privința lui Bostan Vladimir și Soltan Andrian,

învinuiți de comiterea infracțiunii de contrabandă, din motiv că fapta comisă de

către aceștia constituie contravenția prevăzută de art.287 al.10 Cod

contravențional, cu încetarea procesului contravențional în temeiul art.30 Cod

contravențional.

10

17 noiembrie 2020, a fost admis recursul ordinar declarat de către procuror,

casată total decizia instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei de către

Curtea de Apel Bălți, în alt complet de judecată.

9.1. În argumentarea soluției adoptate, instanța de recurs ordinar a statuat

că, instanța de apel nu a cercetat amănunțit aspectele învinuirii înaintate, și nu

a apreciat prevederilor art.101 Cod de procedură penală, fiecare probă din punct

de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele

în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor. Instanța de apel selectiv a

apreciat câteva probe, ignorând restul probelor, fără să le aprecieze pe fiecare în

parte și să se expună asupra admisibilității sau inadmisibilității lor, expunând

temeiul respectiv și argumentând clar concluziile sale în decizia adoptată.

La fel, instanța de apel nu a analizat înregistrările convorbirile telefonice

dintre inculpați ce țin de segmentul în care Bostan Vladimir îi explică lui Soltan

Andrian cum să-l găsească în satul Gîrbova, fiind redate mai multe discuții

începând cu data de 02.08.2016 orele 16.33-23.32 ce țin inclusiv de trecerea

vamei „... am trecut amu, unde noi pastaiana, mult am marș.., tamojniu praehal..,

canecino, davno.., tolico nașu tamajniu, iii vtoruiu.., vtoruiu.., Vova tolica nașu

tamajniu, iii vtaruiu.., cum să ajungi la vtaraia, când treci Ocnița, nedoiejiaia

Ocnițî, znac nalevo, Bîrnova deseti kilometrov.., treci Gîrbova, nouă

kilometri.”(f.d.83-122 volumul 1).

Totodată, instanța de recurs a reținut că, instanța de apel constatând, că

„în acțiunile inculpaților Bostan Vladimir și Soltan Andrian nu există elementele

componenței de infracțiune specificată la art.248 alin. (5) Cod penal și anume lipsa

laturii subiective” nu și-a motivat soluția prin prisma teoriei dreptului penal și

practicii judiciare.

De asemenea, instanța de recurs a constatat că instanța de apel, a ignorat

indicațiile instanței de recurs, date în decizia Colegiului penal lărgit al Curții

Supreme de Justiție din 17 septembrie 2019, care sunt obligatorii pentru

instanță de rejudecare, potrivit dispozițiilor art.436 alin.(2) Cod de procedură

penală, și a comis practic aceleași erori de drept.

Instanța de recurs ordinar a menționat că, instanței de apel i s-a pus în

sarcină să reacționeze în modul prevăzut de lege asupra erorilor de drept comise

de instanța de apel și să desființeze hotărârea contestată, cu rejudecarea cauzei

de către aceiași instanță, în alt complet de judecată fiind incident temeiul de

casare prevăzut de pct. 2) din alin. (1) al art. 427 din Codul de procedură penală

- instanța nu a fost compusă potrivit legii ori au fost încălcate prevederile art.

30, 31 și 33 Cod de procedură penală. Mai exact, s-a constatat că compunerea

instanței de judecată a Curții de Apel Bălți, care s-a pronunțat asupra fondului

apelurilor declarate de părți, a fost viciată.

La fel, instanța de recurs reținut că, prin decizia Colegiului penal al Curții

de Apel Bălți din 27 martie 2019, procesul penal în baza art.248 alin.(5) lit. b)

Cod penal, a fost încetat, deoarece fapta inculpaților constituie contravenția

prevăzută de art.287 alin.(10) Cod Contravențional, fiind încetat în legătură cu

expirarea termenului de prescripție prevăzut de art.30 alin.(2) Cod

Contravențional pentru tragerea la răspunderea contravențională, decizie care

cu recurs n-a fost contestată de către Soltan Andrian, fapt ce rezultă că acesta

a fost de acord cu constatările acesteia privind vinovăția sa de faptele imputate

Instanța de recurs a reținut o motivarea contradictorie a aplicării

prevederilor art.106 Cod penal a instanței de apel, pe de o parte indică că

”automobilul confiscat nu constituie unealtă la săvârșirea infracțiunii, nu a fost

folosit la săvârșirea infracțiunii și nu a fost destinat pentru săvârșirea infracțiunii.

Mai mult, instanța nu a motivat hotărârea privind confiscarea specială și trecerea

11

forțată și gratuită în proprietatea statului, ci doar a făcut trimitere la art.106

alin.(2) lit. b) Cod penal, fără a menționa aplicabilitatea acestora cazului în speță”,

iar pe de altă parte a constat că, ”la fel instanța de fond nu a motivat și a ignorat

faptul, că camionul în cauză nu este numai al inculpatului Bostan Vladimir, dar și

al familiei, acesta fiind procurat pe banii comuni ai săi și ai soției. Mai mult, acest

camion este unica sursă de întreținere a respectivei familii”.

Prin urmare, instanța de recurs a conchis că instanța de apel nu a judecat

fondul cauzei în conformitate cu rigorile prevăzute de lege și a adoptat o hotărâre

care nu cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției

contrazicând dispozitivul hotărârii.

21 septembrie 2021, au fost admise apelurile declarate din alte motive decât

cele invocate, casată parțial sentința în latura penală, cu pronunțarea în această

parte a unei noi hotărâri, după cum urmează:

Procesul penal în privința lui Bostan Vladimir în comiterea infracțiunii

prevăzute de art.248 alin.(5) lit. b) Cod penal, a fost încetat deoarece fapta

inculpatului constituie contravenție prevăzută de art.287 alin.(10) Cod

Contravențional.

Procesul contravențional în baza art.287 alin.(10) Cod Contravențional a

fost în legătură cu expirarea termenului de prescripție prevăzut de art.30 alin.(2)

Cod Contravențional.

Procesul penal în privința lui Soltan Andrian în comiterea infracțiunii

prevăzute de art.248 alin.(5) lit. b) Cod penal, a fost încetat deoarece fapta

inculpatului constituie contravenție prevăzută de art. art.287 alin.(10) Cod

Contravențional.

Procesul contravențional în baza art.287 alin.(10) Cod Contravențional a

fost în legătură cu expirarea termenului de prescripție prevăzut de art.30 alin.(2)

Cod Contravențional.

În rest dispozițiile sentinței cu privire la corpurile delicte au fost menținute

fără modificări.

10.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel, a menționat că prima

instanță a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele

cauzei și a dat probelor administrate o apreciere legală din punct de vedere al

pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar toate în ansamblu din

punct de vedere al coroborării lor, corect ajungând la concluzia privind vinovăția

inculpaților Bostan Vladimir și Soltan Andrian în faptele incriminate și făcând o

încadrare juridică justă a acțiunilor inculpaților în baza învinuirii aduse la acel

moment potrivit art.248 alin.(5) lit. b) Cod penal, însă având în vedere

modificările operate în Codul penal al Republicii Moldova prin Legea nr.179 din

26.07.2018, în vigoare din 17.08.2018, fapta comisă de inculpați în prezent deja

constituie o contravenție administrativă, iar în temeiul art.332 al.(2) Cod de

procedură penală, în cazul în care fapta persoanei constituie o contravenție

administrativă, instanța a dispus încetarea procesul penal.

Prin urmare, având în vedere că valoarea bunurilor trecute peste frontiera

vamală prin contrabandă este de 192196,56 lei și conducându-se de prevederile

art.10 Cod penal, potrivit cărora legea penală care înlătură caracterul

infracțional al faptei, care ușurează pedeapsa ori, în alt careva mod, amelioreze

situația persoanei ce a comis infracțiunea are efect retroactiv, adică se extinde

asupra persoanelor care au săvârșit faptele respective până la intrarea în vigoare

a acestei legi, instanța de apel a dispus încetarea procesului penal în privința lui

Bostan Vladimir și Soltan Andrian, învinuiți de comiterea infracțiunii de

contrabandă, din motiv că fapta comisă de acestea constituie contravenția

prevăzută de art.287 al.(10) Cod Contravențional, adică trecerea obiectelor peste

12

frontiera vamală a Republicii Moldova, tăinuindu-le de controlul vamal, dacă

aceste acțiuni nu constituie infracțiune de contrabandă sau o altă infracțiune.

Din materialele cauzei s-a constatat că fapta pentru care Bostan Vladimir

și Soltan Andrian au fost condamnați a fost comisă pe parcursul anului 2016,

respectiv din momentul săvârșirii contravenției a expirat termenul de tragere la

răspundere contravențională. Respectiv conducându-se de prevederile art. art.

30, 441 al.(1) lit. b) Cod Contravențional, procesul contravențional a fost încetat

cu liberarea de răspunderea contravențională a lui Bostan Vladimir și Soltan

Andrian, în legătură cu expirarea termenului de prescripție.

În acest context, instanța de apel a reținut în sarcina lui Bostan

Vladimir următoarea faptă „ la 01.08.2016, seara, cet. Bostan Vladimir a

transportat, cu automobilul său personal de model „Xxxxxxx” cu n/î XXXXXXX,

marfă industrială până la hotarele R. Moldova. Apoi a descărcat-o și a transmis-o

persoanelor în privința cărora urmărirea penală a fost disjungă ta, pentru că ei,

prin eludarea controlului vamal și peste frontiera vamală a R. Moldova, ilegal, s-o

treacă pe teritoriul R. Moldova.

În astfel de circumstanțe, cet. Bostan Vladimir cu automobilul său personal

de model „Xxxxxxx” cu n/î XXXXXXX, pe la orele 22.50, în lipsa altor persoane,

neperfectând declarația pe careva bunuri sau mărfuri și neachitând careva taxe,

a trecut controlul vamal la postul vamal Ocnița (PVFI, rutier), fiind înregistrat în

sistemul informațional vamal la intrare în R. Moldova. La ieșire din postul vamal

era așteptat de către Soltan Andrian cu automobilul de model „Xxxxxxx” cu n/î

XXXXXXX, cu care s-au deplasat în direcția satului Gîrbova, raionul Ocnița.

Apoi, marfa trecută prin contrabandă, în zona de frontieră vamală a raionului

coniță, a fost din nou încărcată în automobilul de model „Xxxxxxx” cu n/î

XXXXXXX, în scopul transportării, în timp de noapte, în orașul Soroca, persoanelor

care vând pe piață, Soltan Andrian, promițând dinainte că-i va favoriza și va tăinui

urmele și obiectele de contrabandă, promițând din timp că va procura și va vinde

atare obiecte, conducând automobilul de model „Xxxxxxx” cu n/î XXXXXXX,

înaintea automobilului de model „Xxxxxxx” cu n/î XXXXXXX, informa despre

obstacole care puteau apărea pe drum. La data de 02.08.2016, cet. Bostan

Vladimir Anatoli, pe la orele conducând automobilul personal de model „Xxxxxxx”

cu n/î XXXXXXX a fost stopat de colaboratorii de poliție a INP și a INI a IGP MAI

și reținut în flagrant delict în satul Rublenița, raionul Soroca, cu marfa industrială

în proporții mari introdusă ilegal pe teritoriul R. Moldova, prin eludarea controlului

vamal. În urma efectuării percheziției în automobilul de model „Xxxxxxx” cu n/î SR

a fost depistată marfa industrială, valoarea căruia în vamă constituie 192196,56

lei.

Acțiunile lui Bostan Vladimir a fost încadrate în baza art.287 alin.(10) Cod

Contravențional, conform indicilor calificativi – „trecerea obiectelor peste frontiera

vamală a Republicii Moldova, tăinuindu-le de controlul vamal, dacă aceste acțiuni

nu constituie infracțiune de contrabandă sau o altă infracțiune”.

La fel, instanța de apel a reținut în sarcina lui Soltan Andrian

următoarea faptă „ la 01.08.2016, seara, cet. Bostan Vladimir a transportat cu

automobilul său personal de model „Xxxxxxx’’ cu n/î XXXXXXX, marfă industrială

până la hotarele R. Moldova. Apoi a descărcat-o și a transmis-o persoanelor în

privința cărora urmărirea penală a fost disjungată, pentru că ei, prin eludarea

controlului vamal și peste frontiera vamală a R. Moldova, ilegal, s-o treacă pe

teritoriul R. Moldova.

În astfel de circumstanțe, cet. Bostan Vladimir cu automobilul său personal

de model „Xxxxxxx” cu n/î XXXXXXX, pe la orele 22.50, în lipsa altor persoane,

neperfectând declarația pe careva bunuri sau mărfuri și neachitând careva taxe,

13

a trecut controlul vamal la postul vamal Ocnița (PVFI-rutier), fiind înregistrat în

sistemul informațional vamal la intrare în R. Moldova.

La ieșire din postul vamal î-l aștepta Soltan Andrian cu automobilul de model

„Xxxxxxx” cu n/î XXXXXXX, cu care s-au deplasat în direcția s. Gîrbova, r-nul

Ocnița. Apoi, marfa trecută prin contrabandă, în zona de frontieră vamală a

raionului Ocnița, a fost din nou încărcată în automobilul de model „Xxxxxxx” cu

n/î XXXXXXX, în scopul transportării, în timp de noapte, în orașul Soroca,

persoanelor care vând pe piață.

Soltan Andrian, promițând dinainte că-i va favoriza și va tăinui urmele și

obiectele de contrabandă, promițând din timp că va procura și va vinde atare

obiecte, conducând automobilul de model „Xxxxxxx” cu n/î XXXXXXX, înaintea

automobilului de model „Xxxxxxx” cu n/î XXXXXXX, î-1 informa despre obstacole

care puteau apărea pe drum. La data de 02.08.2016 cet. Bostan Vladimir Anatoli,

pe la orele 00.55, conducând automobilul personal de model „Xxxxxxx” cu n/î

XXXXXXX, a fost stopat de colaboratorii de poliție a INP și a INI a IGP MAI și reținut

în flagrant delict în s.Rublenița, r-nul Soroca, cu marfa industrială în proporții mari,

introdusă ilegal pe teritoriul R. Moldova, prin eludarea controlului vamal.

În urma efectuării percheziției în automobilul de model „Xxxxxxx” cu n/î

XXXXXXX a fost depistată marfa industrială, valoarea căruia în vamă constituie

192196,56 lei.

Acțiunile lui Soltan Andrian a fost încadrate în baza art.287 alin.(10) Cod

Contravențional, conform indicilor calificativi – „trecerea obiectelor peste frontiera

vamală a Republicii Moldova, tăinuindu-le de controlul vamal, dacă aceste acțiuni

nu constituie infracțiune de contrabandă sau o altă infracțiune”.

Instanța de apel a apreciat nefondate argumentele aduse de procuror în

apel ce țin de agravarea pedepsei inculpaților, deoarece în sensul dat acuzarea

și-a modificat solicitarea, anume în contextul încetării procesului penal în

privința inculpaților deoarece faptele lor constituie contravenții prevăzute de

art.287 al.10 Cod Contravențional.

La fel, instanța de apel a apreciat ca fiind neîntemeiate apelurile declarate

de avocatul Zaharia Leonid în interesele lui Soltan Andrian și de inculpatul

Bostan Vladimir, menționând că argumentele aduse în apeluri au fost combătute

prin probele cercetate la caz, iar o altă situație decât cea stabilită de instanța de

apel de casare a sentinței instanței de fond nefiind constatată, totodată temei de

achitare a inculpaților, după cum au solicitat în apeluri, nu s-a constatat, astfel

că afirmațiile invocate s-a respins în totalitate.

Instanța de apel a considerat nefondate argumentele invocate de avocatul

Leonid Zaharii în apelul declarat, care critică sentința instanței de fond, deoarece

probele cercetate pe caz oferă probe suficiente în sprijinul constatării vinovăției

inculpatului Soltan Andrian anume în contravenția prevăzută de art.287

alin.(10) Cod contravențional, adică „trecerea obiectelor peste frontiera vamală a

Republicii Moldova, tăinuindu-le de controlul vamal, dacă aceste acțiuni nu

constituie infracțiune de contrabandă sau o altă infracțiune”.

Instanța de apel a apreciat critic și afirmațiile precum că, Soltan Andrian

nu ar fi comis fapta de contrabandă, deoarece de fapt din probele cercetate,

printre care stenogramele convorbirilor anume din 02.08.2016, procesele-

verbale de cercetare a obiectelor, declarațiile martorilor, s-a constatat că ultimul

a comis asemenea faptă, mai ales că Soltan Andrian se deplasa cu mijlocul de

transport înaintea lui Bostan Vladimir, moment evidențiat de martorii audiați,

precum și se confirmă prin convorbirile dintre Bostan Valdimir și persoana pe

nume Andrei, fiind numite localități, printre care ”Gîrbova nouă kilometri,

Bîrnova, până la Ocnița, până la vamă.. ”, fiind clară indicarea rutei de deplasare

a persoanelor. La fel din rezultatele măsurilor speciale de investigații, din

14

procesele-verbale de ridicare și de cercetare, de percheziție a mijlocului de

transport Mercedes-Vito condus de Bostan Vladimir de către ofițerii echipelor

mobile în rezultatul controlului fizic și documentar realizat, rezultă, că în

mijlocul de transport au fost depistate mărfuri industriale ca, pantofi bărbați,

pantofi femei, pantofi copii, lingerie de corp, costume sport și diverse

îmbrăcăminte, în cantitate ce depășește consumul propriu (f.d.125, 129-131,

133,134, 142-170 vol1).

În rezultatul analizei cumulului de probe, a fost cert stabilit că Soltan

Andrian, în calitate de complice, acționând cu intenții directă și de comun acord

cu Bostan Vladimir a contribuit activ la comiterea faptei de contrabandă,

stabilite de instanța de apel ca contravenție, în urma aplicării legii penale intrate

în vigoare, care este în favoarea persoanei.

Instanța de apel a menționat că nu pot fi reținute nici afirmațiile invocate

de avocat în apel precum că ordonanța de punere sub învinuire a inculpatului

Soltan Andrian nu este probată, fiind bazată pe presupuneri, inexactității și

informații operative, acestea având un caracter de declarație în circumstanțele

stabilite pe caz, privind prezența probelor la care s-a făcut referire.

Totodată, concluziile despre vinovăția lui Soltan Andrian, în comiterea

contravenției prevăzute de art.287 alin.10) Cod Contravențional se bazează pe

probele cercetate în cadrul procesului penal public, la cercetarea cărora

inculpatul și apărarea nefiind îngrădiți, și nu pe presupuneri, instanța de apel

le-a respins, menționând că nu au fost încălcate principiile de desfășurare a

procesului penal în cadrul efectuării urmăririi penale și judecării cauzei, nefiind

stabilit că, probele ar fi administrate ilegal, sau cu încălcarea prevederilor

procedurii penale.

Instanța de apel a conchis că nu pot fi reținute nici afirmațiile părții

apărării, privind cererea anonimă în baza căreia s-a pornit urmărirea penală în

cauză cât și de declarațiile martorului Strună Fiodor, șeful Secției Investigarea

Fraudelor Economice „Nord” al IGP, a martorilor Buznea Dorin, Eladi Alexandru,

deoarece temei de a nu crede declarațiilor respective nu s-au constatat.

La fel, nu pot fi puse la îndoială nici rezultatele măsurilor procesuale

efectuate pe caz privind perchezițiile, interceptarea convorbirilor telefonice,

urmărirea vizuală și altele, fiind dispuse în temei legal, or legalitatea acestor

măsuri nici nu a fost contestată.

Instanța de apel a apreciat ca fiind nefondate și declarative și argumentele

ce țin de invocarea de către avocat că Soltan Andrian pe data de 01.08.2016, la

ora 21.45, cum rezultă din convorbirile înregistrate între inculpați, a fost telefonat

de către Bostan Vladimir să vină la el, deoarece cum a explicat Soltan Andrian în

instanța de judecată, Bostan Vladimir în ajun i-a spus că are problemă cu turbina

la automobilul „Xxxxxxx” ce-i aparține, iar Soltan Andrian dispune de calculator

cu programe speciale de scanare, care înlătură greșelile din computerul

automobilului și i-a promis ajutorul în caz că automobilul va fi necesar de scanat,

deoarece se combat cu stenograma convorbirilor anexată la caz. În sensul dat,

relatările din apelul declarat sunt redate după părerea proprie a autorului

apelului, care însă contravine circumstanțelor stabilite pe caz, fiind cu caracter

de declarație.

Instanța de apel a apreciat ca fiind lipsite de temei și afirmațiile expuse că

acțiunile lui Soltan Andrian, pot fi calificate în baza art.323 alin.(1) din Codul

penal - favorizarea dinainte nepromisă a infracțiunii grave, deosebit de grave sau

excepțional de grave, dar nicidecum infracțiunea privind contrabanda, fiind o

părere subiectivă a autorului apelului.

Instanța de apel a menționat că nu pot fi reținute afirmațiile precum că,

principala probă a acuzării în probarea comiterii de către inculpat a infracțiunii

15

de contrabandă o constituie declarațiile martorilor, colaboratori ai

Inspectoratului Național de Investigație, credibilitatea cărora poate fi pusă la

îndoială, având în vedere că acestea nu au prezentat careva probe în susținerea

celor invocate, că aceștia cunoșteau despre faptul că cet. Bostan Vladimir

transporta marfa din Ucraina prin contrabandă din informații operative,

neverificate de acuzare și instanța de judecată, deoarece temei de a nu crede

acestor declarații nu s-au stabilit, mai ales că martorii au dat declarații fiind

preîntâmpinați pentru răspunderea penală pentru darea de mărturii false, iar în

instanța de judecată și sub jurământ.

La fel, instanța de apel a respins argumentele invocate privind procesele

verbale ale măsurilor speciale de investigații, procesul verbal de cercetare la fața

locului, ordonanțe, încheieri judecătorești de confirmare a legalității măsurilor

speciale de investigații, la care de fapt nu au fost aduse careva obiecții.

Cu referire la argumentele recurenților în partea confiscarea bunurilor

recunoscute ca corp delict, în special a automobilului de model Xxxxxxx cu nr/î

XXXXXXX, a banilor depistați în automobil, telefonului mobil, ce aparțin

inculpatului Bostan Vladimir, precum și marfa industrială, instanța de apel a

menționat că, prima instanță a adoptat o soluție justă, întrucât la caz s-a

constatat că Bostan Vladimir a trecut peste frontiera vamală marfă industrială

în valoare de 192196,56 lei., iar banii depistați în automobil, telefonului mobil

ce aparțin inculpatului Bostan Vladimir, precum și marfa industrială, în cauză

au constituit obiectul contrabandei săvârșite de către Bostan Vladimir și Soltan

Andrian, fiind trecute în contul statului în corespundere cu legislația în vigoare.

Astfel, cerința privind confiscarea bunurilor menționate în folosul statului, just

a fost admisă de către instanța de fond, or această confiscare este prevăzută de

art.106 al.(2) lit. a), b) Cod penal, urmărește un scop legitim și anume scopul de

a descuraja făptuitorii și alte persoane de la comiterea de noi infracțiuni de acest

gen și este proporțională.

ordinare:

11.1. Avocatul Iosip Andrei în numele inculpatului Bostan Vladimir,

invocând prevederile art. 427 alin. (1), pct. 6), 8), 16) Cod de procedură penală,

solicită casarea deciziei cu remiterea cauzei la rejudecare.

În argumentarea recursului ordinar, avocatul a invocat următoarele

argumente:

- instanța de apel nu a reacționat în modul prevăzut de lege asupra erorilor

de drept comise de instanța de fond, repetându-le întocmai, nu a desființat total

sentința și nu a rejudecat cauza potrivit regulilor generale pentru examinarea

cauzelor în primă instanță, menținând o sentință nemotivată și neîntemeiată

legal;

- instanța de apel a trecut în revistă dovezile administrate, dar nu a apreciat

fiecare probă separat, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității

și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al

coroborării lor, inclusiv în coroborare cu normele de procedură penală care

vizează natura juridică a acestor probe, cât și în raport cu circumstanțele în fapt

și în drept invocate în rechizitoriu, neindicând motivele pentru care a respins

versiunile și probele apărării;

- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra motivelor invocate în apel și

repetate în recursul ordinar, inclusiv asupra aplicării neîntemeiate și nemotivate

a confiscării speciale, lipsa componenței de infracțiune, lipsa mijloacelor

probante, contradictorialitate declarațiilor martorilor acuzării, calificarea

incorectă a infracțiunii imputate inculpatului Bostan Vladimir, etc. în decizie

lipsesc motivele pentru care instanța de apel a respins poziția apelantului

16

referitor la lipsa elementelor infracțiunii și inadmisibilitatea aplicării confiscării

speciale a bunurilor;

- instanța de apel nu a examinat și nu a soluționat argumentele apelantului

referitor la faptul că fapta nu a fost comisă de către acesta, în special că acesta

nu poate avea calitatea de autor, care nici nu este imputată conform actului de

acuzare;

- constatând săvârșirea fapte contravenționale, instanța de apel nu a

soluționat chestiunea privind corpurile delicte și confiscarea specială în raport

cu normele din Codul contravențional și a jurisprudenței relevante;

- instanța de apel a omis în mod absolut să se expună asupra măsurii de

siguranță - confiscarea specială a mijlocului de transport și celorlalte bunuri ale

inculpatului, în dispozitiv fiind indicat că în rest, sentința se menține fără

modificări;

- instanța de apel a comis o majoră eroare de drept or, la adoptarea soluției

privind vinovăția inculpatului a constatat o faptă în temeiul legii

contravenționale, iar la soluționarea măsurii de siguranță a menținut soluția

primei instanțe, adoptată în temeiul legii procesual-penale, ceea ce este absolut

inadmisibil;

- confiscarea specială nu a fost analizată, prin raportare la fapta pretins

comisă de către persoană. Instanța de fond a aplicat „orbește” prevederile art.

106 Cod penal iar instanța de apel a preferat să nu examineze detaliat acest

aspect;

- nici acuzarea și nici instanțele de judecata nu au prezentat probe

concludente care să convingă obiectiv că confiscarea mijlocului de transport s-

ar afla într-un raport rezonabil de proporționalitate cu pedeapsa aplicată și

gravitatea faptei pretins a fi comise. Astfel, în raport cu mijlocul de transport nu

puteau fi legal aplicate prevederile art. 106 Cod penal și nu pot fi aplicate nici

prevederile art. 431-4397 Cod Contravențional.

- anterior, recurentul Bostan Vladimir nu a fost tras la răspundere

contravențională sau penală și nici nu a reutilat automobilul cu locuri speciale

pentru tăinuirea mării. Astfel, este neîntemeiat argumentul acuzării preluat și

de instanțele de judecată precum că confiscarea specială este nu doar o

sancțiune, ci și o măsură întreprinsă de instanță în procesul de judecată în

vedere preîntâmpinării comiterii unor noi fapte interzise de legea

penală/contravențională.

11.2. Avocatul Zaharii Leonid în numele inculpatului Soltan Andrian,

invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, solicită

casarea deciziei cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care Soltan Andrian să fie

achitat.

În motivarea recursului declarat, autorul acestuia invocă argumente similare

celor indicate anterior în apel descrise în pct. 3.2 al prezentei decizii.

procedură penală, procurorul a depus referință asupra recursurilor declarate,

pledând pentru inadmisibilitatea acestora ca fiind vădit neîntemeiate.

declarate, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acestea

sunt inadmisibile, fiind vădit neîntemeiate, or, în vederea acestei statuări se

expun următoarele considerente de fapt și de drept.

Potrivit dispoziției art.432 alin.(2), pct.4) Cod de procedură penală instanța

de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă

inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că argumentele invocate în

recurs sunt vădit neîntemeiate.

17

La caz, sunt declarate două cereri de recurs ordinar depuse de către

avocați în numele inculpaților, prin care s-au invocat temeiuri similare de casare

a deciziei instanței de apel, respectiv Colegiul penal se va expune în cumul

asupra soluției de inadmisibilitate adoptate în privința acestora.

Reieșind din conținutul cererilor de recurs declarate, Colegiul penal atestă

că, recurenții invocă în calitate de temeiuri pentru casarea deciziei instanței de

apel art.427 alin.(1), pct. 6), 8) și 16) Cod de procedură penală, care stabilesc, că

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de

drept comise de instanțele de fond și de apel în cazurile când: 6) când instanța

de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea

atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției

contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a

admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, când 8) nu au fost

întrunite elementele infracțiunii, precum și când: 16) norma de drept aplicată în

hotărârea atacată contravine unei hotărâri de aplicare a aceleiași norme date

anterior de către Curtea Supremă de Justiție.

De asemenea, reieșind din esența criticilor invocate în recursuri de către

titularii acestor cereri, Colegiul penal reține că argumentele recursurilor sunt

aceleași care au fost invocate și în textul cererilor de apel declarate de către

apărare și se fundamentează pe dezacordul cu modalitatea de apreciere a

probelor.

În privința temeiului de recurs invocat de recurent, prevăzut de art. 427

alin. (1), pct. 6) Cod de procedură penală, Colegiul penal constată că nu și-a găsit

confirmarea în urma cercetării materialelor cauzei, nefiind identificate careva

circumstanțe care ar justifica incidența acestui temei de recurs, dat fiind faptul

că, instanța de apel, la judecarea apelurilor și adoptarea deciziei a respectat

prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (1), pct. 8) Cod de procedură penală,

s-a expus detaliat și argumentat asupra motivelor relevante invocate în apelurile

declarate, fiind reflectate clar motivele pe care se întemeiază soluția instanței de

apel privind încetarea procesului penal în privința inculpaților Bostan Vladimir

și Soltan Andrian învinuiți de comiterea infracțiunii prevăzute de art.248 alin.(5),

lit. b) Cod penal, pe motiv că fapta constituie contravenție și recunoașterea

vinovăției inculpaților Bostan Vladimir și Soltan Andrian în comiterea

contravenției prevăzute de art. 287 alin. (10) Cod contravențional și încetarea

procesului contravențional pe motivul intervenirii termenului de prescripție de

tragere la răspundere contravențională, motivând detaliat și clar soluția

adoptată.

Deși titularii cererilor de recurs invocă faptul, că instanța de apel nu s-a

expus referitor la toate argumentele din apelurile declarate, considerând că în

așa mod instanța de apel a ignorat aprecierea corectă a probelor propusă de

apărare, Colegiul penal atestă că aceste argumente, în principiu, se referă la

prezentarea propriei versiuni cu privire la evenimentele petrecute la 01 august

2016 - 02 august 2016, însă simplul dezacord al recurenților cu soluția

pronunțată în speță, nu constituie temei de admitere a recursului în sensul

formulat.

Totodată instanța de recurs notează că motivarea unei hotărâri reprezintă

un proces de analiză și sinteză a actelor și lucrărilor dosarului care nu presupune

în mod necesar expunerea tuturor elementelor amănunțit, atât timp cât sunt

valorificate toate aspectele relevante din punct de vedere probatoriu și sunt

menționate componentele obligatorii ale unei motivări a hotărârii penale, așa

cum s-a procedat în speță.

La caz, apărarea critică modalitatea de apreciere a probelor de către

instanța de apel, considerând că probele administrate nu confirmă vinovăția

18

inculpaților Bostan Vladimir și Soltan Andrian de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art.248 alin.(5), lit. b) Cod penal și nici a contravenției prevăzute la

art. 287 alin. (10) Cod contravențional, însă, cu referire la faptul dacă chestiunea

de apreciere a probelor poate fi invocată la această etapă a procedurilor.

Instanța de recurs reiterează, că motivele de reapreciere a probelor, nu se

conțin în temeiurile prevăzute la alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, și

astfel nu pot fi considerate ca motiv sub aspectul casării ca fiind ilegală a

hotărârii contestate, deoarece instanța de recurs nu analizează conținutul

mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu

stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele de fond,

aceasta fiind sarcina primordială a instanțelor respective.

Din aceste considerente, Colegiul penal nu examinează criticile referitoare

la presupusa greșită reținere, pe baza probelor administrate în cauză, a anumitor

elemente faptice, ci verifică, prin raportare la situația de fapt stabilită de

instanțele de fond, corectitudinea dispunerii condamnării inculpaților Bostan

Vladimir și Soltan Andrian conform învinuirii incriminate.

Cu referire la argumentele recurenților prin care invocă lipsa probelor care

ar dovedi vinovăția inculpaților, Colegiul penal menționează că acestea urmează

a fi respinse, întrucât instanțele de fond corect au reținut, că vinovăția acestora

a fost dovedită prin declarațiile martorilor Buznea Dorin, Eladi Alexandru,

Bocaciuc Igor, Strună Fiodor, Pocitari Sergiu, Ivanov Igor, Căldare Sergiu, cât și

prin probele scrise ale cauzei penale, cercetate în ședința instanței de fond, și

suplimentar în ședința instanței de apel precum: procesul-verbal privind

efectuarea măsurilor speciale de investigație (interceptarea și înregistrarea

comunicărilor) din 05.08.2016, anexă la proces-verbal stenograma convorbirilor

telefonice între Bostan Vladimir și persoana cu nr. de telefon xxxxxxx (f.d.83, 84-

115); prin încheierea Judecătoriei Soroca din 09.08.2016, prin care a fost

constatat faptul, că la efectuarea măsurilor speciale de investigații –

interceptarea și înregistrarea comunicărilor telefonice efectuate de pe numerele

xxxxx și xxxxx ce aparțin lui Bostan Vladimir, de către organul de urmărire

penală au fost respectate cerințele legale prevăzute de Codul de procedura penală

(f.d.124 vol. 1); procesul-verbal privind efectuarea masurilor speciale de

investigații din 03.08.2016 ce țin de urmărirea vizuală, fiind descrise acțiunile

făptuitorilor (f.d.125 vol. 1); procesul-verbal de cercetare la fața locului din

03.08.2016, fiind cercetat automobilul de model Xxxxxxx, plin cu sacoșe (f. d.

129 vol.1); procesul-verbal de percheziție din 04.08.2016 a automobilului de

model Xxxxxxx, ce aparține cet. Bostan Vladimir, fiind depistată și ridicată marfă

industrială, cu lista bunurilor, fiind examinate obiectele ulterior (f. d. 142-170

vol. 1); procesul-verbal din 09.08.2016 de examinare a telefonului mobil ridicat de

la Bostan Vladimir, unde sunt fixate numerele de intrare și ieșire, fiind constatate

convorbiri telefonice între Andrei Florești și Bostan Vladimir (f.d.14-16 vol. 2);

procesele-verbale din 12.08.2016 și 17.08.2016 de examinare a actelor depistate

în cadrul percheziției, din care rezultă că marfa a fost procurată de pe teritoriul

Ucrainei la 02.08.2016, inclusiv scheme cu indicarea localităților, agenda cu

înscrieri, fiind recunoscute ca corpuri delicte (f.d.17-25, 26- 28 vol. 2); răspunsul

nr.28/26-63-400 din 05.08.2016 a Biroului Vamal Briceni, prin care s-a stabilit,

că automobilul de model ”xxxxxxx” cu nr.xxxxx condus de Bostan Vladimir a

intrat în zona de control vamal a postului vamal Ocnița /PVFi, rutier/ la data de

02.08.2016 orele 22.20 și la orele 22.48 a fost înregistrat în sistemul

informațional vamal la intrare în RM, de către Bostan Vladimir la trecerea

frontierei în cazul dat nu a fost perfectată declarația pe careva bunuri sau

mărfuri și nu au fost achitate taxe (f.d.55 vol. 2); informația prezentată de Biroul

19

vamal Bălți nr.28/31-7281 din 08.08.2016 privind valoarea în vamă a mărfii

estimată la sumă totală de 182881,19 Iei, cu anexarea listei (f.d.56-57 vol. l 2).

Colegiul penal reține că, instanța de apel a apreciat probele administrate

în prezenta cauză penală, prin prisma cerințelor stipulate în art. 101 Cod de

procedură penală, expunându-se în decizie cu privire la motivele respingerii

argumentelor părții apărării și acceptării probelor prezentate de partea acuzării,

respectând rigorile dictate de principiul contradictorialității stipulat în art. 24

Cod de procedură penală.

În continuare, Colegiul penal menționează că nu pot constitui temei de

admitere a recursului, argumentele avocatului Iosip Andrei în numele

inculpatului Bostan Vladimir cu privire la faptul că - „nu s-a stabilit cert că

Bostan Vladimir a transportat mărfurile peste frontiera vamală, (..) instanța de

apel nu a dat apreciere declarațiilor martorilor Bogaciuc Igor și Strună Fiodor,

ofițerilor Inspectoratului Național de investigații însărcinați cu urmărirea vizuală,

care au declarat că după ieșirea din postul Vamal, inculpatul Bostan Vladimir nu

a încărcat sau descărcat careva mărfuri precum și nici nu a staționat”, or, din

declarațiile martorilor nominalizați, din rezultatele măsurilor speciale de

investigații, din procesele-verbale de ridicare și de cercetare (f.d.125, 129-131,

133,134, vol.1), inclusiv din procesul-verbal de percheziție din 04.08.2016 a

automobilului de model „Xxxxxxx”, ce aparține cet. Bostan Vladimir, s-a stabilit

cert că în automobilul lui Bostan Valdimir a fost depistată și ridicată marfă

industrială cantitatea căreia depășește consumul propriu (f. d. 142-170 vol. 1).

În anexa procesului verbal fiind indicate expres lista bunurilor depistate: pantofi

bărbați, pantofi femei, pantofi copii, lingerie de corp, costume sport și diverse

îmbrăcăminte (f.d.170).

La fel, urmează a fi respinse și argumentele apărării, precum că „instanța

de apel nu a dat apreciere declarațiilor martorului Caldari Sergiu care a declarat

că el împreună cu o colegă de serviciu a efectuat controlul fizic al automobilului

Xxxxxxx, condus de Bostan Vladimir și careva mărfuri nu au fost depistate”, or,

potrivit declarațiilor martorului Caldari Sergiu audiat în instanța de fond, se

constată că de fapt a indicat că „(…) l-a stopat pe Bostan Vladimir când era în

serviciu la postul vamal auto Ocnița-Sechireni, era împreună cu o colegă de

serviciu, a verificat automobilul cu care circula Bostan, marfa din automobil nu a

verificat-o, a luat doar declarații de la șofer fără a face poze sau înregistrări video”,

și nu faptul că nu au fost depistate careva mărfuri la Bostan Vladimir.

De asemenea, Colegiul penal menționează că nu pot fi reținute nici

argumentele aduse de către avocatul Zaharia Leonid în numele inculpatului

Soltan Andrian, cu privire la necesitatea pronunțării unei hotărâri de achitare,

or, instanța de apel cercetând probele administrate în prezenta cauză, inclusiv

stenogramele convorbirilor telefonice din 02.08.2016, procesele-verbale de

cercetare a obiectelor precum și declarațiile martorilor, corect a ajuns la

concluzia că Soltan Andrian a comis fapta contravențională.

Astfel, din materialele cauzei s-a stabilit incontestabil că, Soltan Andrian

se deplasa cu mijlocul de transport înaintea lui Bostan Vladimir, fapt confirmat

de către martorii audiați, precum și prin stenogramele convorbirilor telefonice

dintre Bostan Vladimir și persoana pe nume Andrei, fiind numite localități,

printre care ”Gîrbova nouă kilometri, Bîrnova, până la Ocnița, până la vamă..”,

fiind clară indicarea rutei de deplasare a persoanelor.

Colegiul penal menționează că instanțele de fond just au stabilit că Soltan

Andrian, în calitate de complice, acționând cu intenții directă și de comun acord

cu Bostan Vladimir a contribuit activ la comiterea faptei de contrabandă,

stabilită de instanța de apel ca contravenție, în urma aplicării legii penale intrate

în vigoare, care este în favoarea persoanei.

20

Prin urmare, Colegiul penal atestă, că la soluționarea cauzei instanța de

apel a ținut cont de prevederile art. art. 99-101, 414 Cod de procedură penală,

a cercetat probele sub toate aspectele, verificându-le și apreciindu-le prin prisma

pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu din punct

de vedere al coroborării lor, astfel întemeiat ajungând la concluzia privind

reîncadrarea acțiunilor inculpaților Bostan Vladimir și Soltan Andrian din

prevederile art. 248 alin. (5), lit. b) și d) Cod penal, în baza art. 287 alin. (10) Cod

contravențional, cu încetarea procesului contravențional din motiv că prescripția

înlătură răspunderea contravențională.

Decizia recurată cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, iar

raționamentele pe care instanța de apel le-a expus în partea descriptivă a

deciziei, echivalează cu o motivare conformă rigorilor și exigențelor impuse de

art.6 din CEDO.

Respectiv, din conținutul argumentelor recursurilor nu se atestă nici un

motiv care ar confirma că instanța de apel a admis o eroare gravă de fapt, care

a afectat soluția instanței, așa cum prevede art. 6 pct. 111) Cod de procedură

penală. La fel, în speță nefiind identificat nici un temei de recurs din cele

menționate de recurenți și conținute în art. 427 alin. (1), pct. 6) Cod de procedură

penală

Cu referire temeiul de casare prevăzut la art. 427 alin. (1), pct. 8) Cod de

procedură penală, invocat de către recurenți, Colegiul penal menționează că

potrivit prevederilor art. 113 alin.(1) Cod penal, se consideră calificare a

infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între

semnele faptei prejudiciabile săvârșiți și semnele componenței infracțiunii,

prevăzute de norma penală. (2) Calificarea oficială a infracțiunii se efectuează la

toate etapele procedurii penale de către persoanele care efectuează urmărirea

penală și de către judecători.

Din conținutul recursurilor, Colegiul penal reține că apărarea este de

opinia că instanța de apel nu a motivat existența semnelor componenței de

infracțiune prevăzute de art. 245 alin.(5), lit. b) Cod penal, pledând pentru

achitarea inculpaților.

Contrar acestor alegații, instanța de recurs ordinar stabilește că instanțele

de fond cercetând probatoriul administrat la dosar a constatat că în speță se

dovedește cu certitudine vinovăția inculpaților Bostan Vladimir și Soltan Andrian

în săvârșirea faptei de trecere a mărfurilor peste frontiera vamală a Republicii

Moldova, prin eludarea controlului vamal.

În acest sens, instanța de apel corect a stabilit, că prin Legea nr.179 din

26.07.2018, întrată în vigoare la fata de 17.08.2018, au fost operate modificări

la art.248 al.(1) Cod penal, și anume în dispoziție, textul „mărfurilor, obiectelor și

a altor valori în proporții mari” s-a substituit cu textul „bunurilor valoarea cărora

depășește 100 salarii medii lunare pe economie prognozate, stabilite prin hotărârea

de Guvern în vigoare la momentul săvârșirii faptei.”

Prin Hotărârea de Guvern nr.879 din 23.12.2015, în vigoare din

25.12.2015, s-a aprobat cuantumul salariului mediu lunar pe economie,

prognozat pentru anul 2016, în mărime de 5050 lei.

Potrivit rechizitoriului în total, Bostan Vladimir și Soltan Andrian au trecut

peste frontiera vamală, marfă industrială cu valoare de 192196,56 lei.

Prin urmare, valoarea bunurilor trecute peste frontiera vamală a

Republicii Moldova prin eludarea controlului vamal nu depășește suma de

505.000 lei echivalent a 100 salarii medii lunare pe economie conform Hotărârii

de Guvern nr.879 din 23.12.2015, deoarece valoarea bunurilor incriminate

constitute 192196,56 lei.

21

Astfel, instanța de apel a constatat incontestabil, că inculpații Bostan

Vladimir și Soltan Andrian au trecut peste frontiera vamală a Republicii Moldova,

bunuri valoarea în vamă a cărora constituie suma de 192196,56 lei, ceea ce nu

depășește 100 salarii medii lunare pe economie prognozate, stabilite prin

Hotărârea Guvernului nr.879 din 23.12.2015 (5050 lei x 100 salarii medii =

505.000 lei).

Respectiv se constată că fapta săvârșită de către Bostan Vladimir și Soltan

Andrian nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.

248 alin. (5), lit. b) Cod penal, dar conține semnele constitutive ale contravenției

prevăzute de art. 287 alin. (10) Cod contravențional.

Mai mult ca atât, Colegiul penal, punctează că argumentele recurenților

privind achitarea inculpaților din motiv că nu au comis fapta imputată,

reprezintă o interpretare subiectivă a recurenților, ce nu poate fi acceptată, or în

decizia instanței de apel au fost combătute aceste argumente (f. d. 184-188 vol.

IV), motivări ce sunt în coroborare cu circumstanțele constatate în prezenta

cauza penală în baza cumulului de probe cercetate de prima instanță și instanța

de apel, ce se acceptă de instanța de recurs, și corespunde practicii CtEDO.

Cu referire la argumentele părții apărării privind dezacordul cu confiscarea

în proprietatea Statului - a mijlocului de transport de model „Xxxxxxx” cu n/î

XXXXXXX, cu care a fost comisă fapta de contrabandă, a banilor depistați în

automobil, a telefonului mobil, precum și a mărfii industriale, Colegiul penal

menționează că acestea urmează a fi respinse ca fiind neîntemeiate, or instanța

de apel legal și întemeiat a constatat și a apreciat circumstanțele de fapt și de

drept privind confiscarea specială.

Potrivit materialelor cauzei penale s-a constatat cert că, automobilul de

model „Xxxxxxx” cu n/î XXXXXXX, a fost utilizat la săvârșirea infracțiunii, și

anume la trecerea peste frontiera vamală a Republicii a mărfurilor și, obiectelor

și altor valori în proporții mari, respectiv confiscarea automobilului în speță, nu

poate fi apreciată ca o măsură abuzivă și nu încalcă principiile constituționale

referitoare la proprietate, dar este o măsură de siguranță, prevăzută de lege și

aplicată în temeiul acesteia, în scopul restabilirii echității sociale și

contracararea pe viitor a comiterii unor fapte similare de către inculpați sau alte

persoane.

Cu referire la confiscarea mijloacele bănești, telefonului mobil, precum și

a mărfii industriale depistate în automobil lui Bostan Vladimir, care au constituit

obiectul contrabandei săvârșite de către Bostan Vladimir și Soltan Andrian,

colegiul penal reține că acestea au fost confiscate în contul Statului în

corespundere cu legislația în vigoare.

În acest sens, Colegiul penal reține că, cerința privind confiscarea

bunurilor menționate în folosul Statului, just a fost admisă de către instanța de

fond, ori această confiscare este prevăzută de art.106 al.(2), lit. a), b) Cod penal,

urmărește un scop legitim și anume scopul de a descuraja făptuitorii și alte

persoane de la comiterea de noi infracțiuni de acest gen și este proporțională.

Instanța de recurs mai notează și faptul, motivele pe care se bazează

soluția respectivă a instanțelor de fond a fost desfășurată în pct. 10. 10.1., al

prezentei decizii, soluție pe care instanța de recurs o însușește și reiterarea căreia

nu o consideră necesară, deoarece soluția instanței de apel este pe deplin

conformă circumstanțelor de fapt și de drept stabilite, precum și practicii

judiciare constante.

În același context, Colegiul penal consideră neîntemeiată și invocarea de

către recurenți a temeiului de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 16) Cod

de procedură penală, or în urma verificării deciziei instanței de apel prin prisma

aspectelor prevăzute de acesta, instanța de recurs ordinar nu a identificat nici

22

un motiv relevant ce ar justifica incidența acestui temei de recurs în prezenta

speță.

Potrivit jurisprudenței CtEDO, în cazul în care instanțele de fond și-au

motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă sau

infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice

drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se

mulțumească de a relua motivele jurisdicției acestor instanțe (a se vedea, în

special, cauzele Garcia Ruiz v. Spania, hotărârea din 21 ianuarie 1999; Helle v.

Finlanda, hotărârea din 19 decembrie 1997).

Totodată, în concepția Curții Europene, art. 6 § 1 nu impune motivarea

detaliată a deciziei unei instanțe de recurs care, întemeindu-se pe dispoziții

legale specifice, respinge un recurs ca fiind „lipsit de șanse de succes” (cauza

Van de Hurk v. Olanda, nr. 16034/90 din 19 aprilie 1994, Immeubles Groupe

Kosser v. Franța, nr. 38748/97 din 9 martie 1999).

În consecință, Colegiul penal atestă că instanța de apel la judecarea cauzei

în ordine de apel nu a comis erori de drept, care ar impune casarea deciziei

adoptate. Astfel, erorile de drept invocate de recurenți nu și-au găsit confirmare

la examinarea recursurilor, iar din aceste considerente se impune

inadmisibilitatea acestora, ca fiind vădit neîntemeiate.

penală, Colegiul penal

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către Iosip Andrei în

numele inculpatului Bostan Vladimir, și de către avocatul Zaharii Leonid în

numele inculpatului Soltan Andrian, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții

de Apel Bălți din 21 septembrie 2021, în cauza penală în privința lui Bostan

Vladimir xxxxxx și Soltan Andrian xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 03 noiembrie 2022.

Președinte Chișca-Doneva Tamara

Judecători Plămădeală Ghenadie

Stratulat Galina

23