1ra-2207/21 — art.248 al. 5 lt. b CP

Prin sentința Judecătoriei Soroca, sediul Central din 24 noiembrie 2017, Bostan Vladimir a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 248 alin. (5), lit. b) Cod penal, și în baza acestei Legi a fost condamnat la 5 (cinci) ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. Conform art.90 Cod penal s-a dispus suspendarea condiționata a executării pedepsei pe un termen de probă de 4 (patru) ani. Soltan Andrian a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 248 alin. (5), lit. b) Cod penal, și în baza acestei Legi a fost condamnat la 4 (patru) ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. 1 Conform art.90 Cod penal s-a dispus suspendarea condiționata a executării pedepsei pe un termen de probă de 3 (trei) ani.

Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că, Bostan Vladimir, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și admițând în mod conștient survenirea acestor urmări, în anul 2016, acționând împreună și de comun acord cu Soltan Andrian și cu alte persoane în privința cărora urmărirea penală a fost disjungăta, având intenția obținerii unui profit personal, prin introducerea în Republica Moldova a mărfurilor prin contrabandă în proporții mari, au elaborat un plan criminal complex, împărțind rolurile între ei, după care au acționat cu intenția unică. Potrivit planului criminal, de o perioadă îndelungată, cu automobilul personal de model „Xxxxxxx” cu n/î XXXXXXX, cet. Bostan Vladimir transporta pe teritoriul Ucrainei până la vama marfa industrială, procurată de la piețele din R. Ucraina, care urma să fie introdusă ilegal pe teritoriul R. Moldova din Ucraina, prin eludarea controlului vamal și peste frontiera vamală a R. Moldova. Ulterior, marfa trecută prin contrabandă, din nou se încărca în automobilul de model „Xxxxxxx” cu n/î XXXXXXX și cet. Bostan Vladimir cu Soltan Andrian dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și admițând în mod conștient survenirea acestor urmări, o transportau persoanelor pentru realizare pe piețele din or. Soroca și or. Florești, în acest scop ultimul ducea evidență într-un carnețel ridicat în cadrul percheziției. Complicele Soltan Andrian, promițând dinainte că-i va favoriza și va tăinui urmele și obiectele de contrabandă, promițând din timp că va procura și va vinde atare obiecte, î-i ajuta pe cet. Bostan Vladimir și persoanele în privință cărora s-a disjungat urmărirea penală să încarce marfa industrială și apoi conducând automobilul de model „Xxxxxxx” cu numerele de înmatriculare XXXXXXX, înaintea automobilului de model „Xxxxxxx” cu n/î XXXXXXX, î-l informa despre obstacole care puteau apărea pe drum. Astfel, la 01.08.2016 seara, cet. Bostan Vladimir a transportat, cu automobilul său personal de model „Xxxxxxx” cu n/î XXXXXXX, marfă industrială până la hotarele R. Moldova. Apoi a descărcat-o și a transmis-o persoanelor în privință cărora urmărirea penală a fost disjungată, pentru că ei, prin eludarea controlului vamal și peste frontiera vamală a R. Moldova, ilegal, s- o treacă pe teritoriul R. Moldova. În astfel de circumstanțe, cet. Bostan Vladimir cu automobilul său personal de model „Xxxxxxx” cu n/î XXXXXXX, pe la orele 22.50, în lipsa altor persoane, neperfectând declarația pe careva bunuri sau mărfuri și neachitând careva taxe, a trecut controlul vamal la postul vamal Ocnița (PVFI, rutier), fiind înregistrat în sistemul informațional vamal la intrare în R. Moldova. La ieșirea din postul vamal î-1 aștepta complicii Soltan Andrian cu automobilul de model „Xxxxxxx” cu n/î XXXXXXX, cu care s-au deplasat în direcția satului Gîrbova, raionul Ocnița. Apoi, marfa trecută prin contrabandă, în zona de frontieră vamală a raionului Ocnița, a fost din nou încărcată în automobilul de model „Xxxxxxx” cu n/î XXXXXXX, în scopul transportării, în timp de noapte, în orașul Soroca, persoanelor care vând pe piață. Complicele Soltan Andrian, promițând dinainte că-i va favoriza și va tăinui urmele și obiectele de contrabandă, promițând din timp că va procura și va vinde atare obiecte, conducând automobilul de model „Xxxxxxx” cu n/î XXXXXXX înaintea automobilului de model „Xxxxxxx” cu n/î XXXXXXX, î-l informa despre obstacole care puteau apărea pe drum. La data de 02.08.2016 cet. Bostan Vladimir, pe la orele conducând automobilul personal de model „Xxxxxxx” cu n/î XXXXXXX a fost stopat de colaboratorii de poliție a INP și a INI a IGP MAI și reținut în flagrant delict în satul Rublenița, raionul Soroca, cu marfa industrială în proporții mari introdusă ilegal 2 pe teritoriul R. Moldova, prin eludarea controlului vamal. În urma efectuării percheziției în automobilul de model „Xxxxxxx” cu n/î SR a fost depistată marfa industrială, valoarea căruia în vamă constituie 192196,56 lei. Astfel, art.173 Cod vamal prevede că mărfurile și mijloacele de transport care trec frontiera vamală, mărfurile și mijloacele de transport a căror destinație vamală se modifică, alte mărfuri și mijloace de transport în cazurile stabilite de condițiile legii sunt declarate organului vamal, iar Legea nr.1569-XV din 20.12.2002, cu privire la modul de introducere și scoatere a bunurilor teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizice, prin articolele 4 și 5 stipulează modul de declarare a bunurilor și introducerea acestora pe teritoriul Republicii Moldova. Acțiunile inculpatului Bostan Vladimir au fost încadrate juridic în baza art.248 alin. (5), lit. b) Cod penal, conform indicilor calificativi – „trecerea peste frontiera vamală a Republicii, cu încălcarea regulilor vamale, a mărfurilor și, obiectelor și altor valori în proporții mari, săvârșite de mai multe persoane.” Soltan Andrian, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale și prevăzând urmările lor și admițând în mod conștient survenirea acestor urmări, în anul 2016, acționând împreună și de comun acord cu Bostan Vladimir Anatoli și cu alte persoane în privința cărora urmărirea penală a fost disjungată, având intenția obținerii unui profit personal prin introducerea în R. Moldova a mărfurilor prin contrabandă în proporții mari, au elaborat un plan criminal complex, împărțind rolurile între ei, după care au acționat cu intenția unică. Potrivit planului criminal de o perioadă îndelungată, cu automobilul personal de model „Xxxxxxx cu n/î XXXXXXX, cet. Bostan Vladimir transporta, pe teritoriul Ucrainei până la vamă marfa industrială, procurată de la piețele din R. Ucraina, care urma sa fie introdusă ilegal pe teritoriul R. Moldova din Ucraina, prin eludarea controlului vamal și frontiera vamală a R. Moldova. Ulterior, marfa trecută prin contrabandă, din nou se încărca în automobilul de model ”Xxxxxxx” cu n/î XXXXXXX și cet. Bostan Vladimir și Soltan Andrian, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și admițând în mod conștient survenirea acestor urmări o transportau persoanelor pentru realizare pe piețele din or. Soroca și or. Florești. În acest scop Bostan Vladimir ducea evidență într-un carnețel ridicat în cadrul percheziției. Complicele Soltan Andrian, promițând dinainte că-i va favoriza și va tăinui urmele și obiectele de contrabandă, promițând din timp că va procura și va vinde atare obiecte, îl va ajuta pe cet. Bostan Vladimir și persoanele în privința cărora s-a disjungat urmărirea penală să încarce marfa industrială și apoi conducea automobilul de model „Xxxxxxx” cu n/î XXXXXXX, înaintea automobilului de model „Xxxxxxx” cu n/î XXXXXXX, î-l informa despre obstacole care puteau apărea pe drum. Astfel, la 01.08.2016, seara, cet. Bostan Vladimir a transportat cu automobilul său personal de model „Xxxxxxx’’ cu n/î XXXXXXX, marfă industrială până la hotarele R. Moldova. Apoi a descărcat-o și a transmis-o persoanelor în privința cărora urmărirea penală a fost disjungată, pentru că ei, prin eludarea controlului vamal și peste frontiera vamală a R. Moldova, ilegal, s- o treacă pe teritoriul R. Moldova. În astfel de circumstanțe, cet. Bostan Vladimir cu automobilul său personal de model „Xxxxxxx” cu n/î XXXXXXX, pe la orele 22.50, în lipsa altor persoane, neperfectând declarația pe careva bunuri sau mărfuri și neachitând careva taxe, a trecut controlul vamal la postul vamal Ocnița (PVFI-rutier), fiind înregistrat în sistemul informațional vamal la intrare în R. Moldova. La ieșire din postul vamal î-l aștepta complicii Soltan Andrian cu automobilul de model „Xxxxxxx” cu n/î XXXXXXX, cu care s-au deplasat în direcția s. xxxxx. Apoi, marfa trecută prin contrabandă, în zona de frontieră 3 vamală a raionului Ocnița, a fost din nou încărcată în automobilul de model „Xxxxxxx” cu n/î XXXXXXX, în scopul transportării, în timp de noapte, în orașul Soroca, persoanelor care vând pe piață. Complicele Soltan Andrian, promițând dinainte că-i va favoriza și va tăinui urmele și obiectele de contrabandă, promițând din timp că va procura și va vinde atare obiecte, conducând automobilul de model „Xxxxxxx” cu n/î XXXXXXX, înaintea automobilului de model „Xxxxxxx” cu n/î XXXXXXX, î-1 informa despre obstacole care puteau apărea pe drum. La 02.08.2016 cet. Bostan Vladimir pe la orele 00.55, conducând automobilul personal de model „Xxxxxxx” cu n/î XXXXXXX, a fost stopat de colaboratorii de poliție a INP și a INI a IGP MAI și reținut în flagrant delict în s. Rublenița, r-nul Soroca, cu marfa industrială în proporții mari, introdusă ilegal pe teritoriul R. Moldova, prin eludarea controlului vamal. În urma efectuării perchiziției în automobilul de model „Xxxxxxx” cu n/î XXXXXXX a fost depistată marfa industrială, valoarea căruia în vamă constituie 192196,56 lei. Astfel, art.173 Cod vamal prevede că, mărfurile și mijloacele de transport care trec frontiera vamală, mărfurile și mijloacele de transport a căror destinație vamală se modifică, alte mărfuri și mijloace de transport în cazurile stabilite în condițiile legii sunt declarate organului vamal, iar Legea nr.1569-XV din 20.12.2002 cu privire la modul de introducere și scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizice, prin articolele 4 și 5 stipulează modul de declarare a bunurilor și introducerea acestora pe teritoriul Republicii Moldova. Acțiunile inculpatului Soltan Andrian au fost încadrate juridic în baza art.248 alin. (5), lit. b) Cod penal, conform indicilor calificativi – „trecerea peste frontiera vamală a Republicii, cu încălcarea regulilor vamale, a mărfurilor și, obiectelor și altor valori în proporții mari, săvârșite de mai multe persoane.”

Sentința menționată a fost atacată cu apeluri de către 3.1 Procurorul în Procuratura raionului Soroca, Corețchii Alexandr, prin care a solicitat casarea acesteia în partea pedepsei stabilite inculpaților, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care: - Bostan Vladimir să fie recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art.248 alin.(5), lit. b) Cod penal și să-i fie stabilită pedeapsa de 6 ani închisoare cu executare în penitenciar de tip semiînchis. - Soltan Andrian să fie recunoscut vinovat comiterea infracțiunii prevăzute de art.248 alin.(5), lit. b) Cod penal și să-i fie stabilită pedeapsa de 5 ani și 6 luni închisoare cu executare în penitenciar de tip semiînchis. În motivarea apelului procurorul a invocat, că pedeapsa aplicată este prea blândă în sensul aplicării față de inculpați a prevederilor art.90 Cod penal, considerând că această soluție este una greșită și care nu corespunde scopului pedepsei penale de corectare și reeducare a inculpaților. Astfel, acuzatorul a invocat că circumstanțe atenuante, potrivit art.76 Cod penal nu au fost constatate, circumstanțe care agravează răspunderea, conform art.77 Cod penal, nu au fost stabilite. La medicul narcolog și psihiatru inculpații nu se află. La locul de trai se caracterizează din punct de vedere satisfăcător. Anterior Soltan Andrian și Bostan Vladimir au fost atrași la răspundere contravențională, fapt care î-i caracterizează din punct de vedere negativ pe inculpați; în cadrul urmăririi penale și în instanța de judecată inculpații vina nu au recunoscut-o, nu s-au căit în cele comise, nu au conștientizat pericol social sporit al faptului. Prin acțiunile sale și activitatea îndelungată infracțională a inculpaților a fost adus un prejudiciu bugetului de stat și economiei R. Moldova Prin urmare, a invocat că corectarea cet. Bostan Vladimir și Soltan 4 Andrian este posibilă doar prin izolarea de societate, fiind aplicată pedeapsa cu închisoare, cu ispășirea reală a pedepsei. Nu există nici o circumstanță care ar permite aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, 3.2 Avocatul Zaharii Leonid în numele inculpatului Soltan Andrian, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul Soltan Andrian să fie achitat în baza art. 275 pct. 1) Cod procedură penală, din lipsa în acțiunile acestuia a faptului infracțiunii prevăzute de art.248 alin.(5), lit. b) Cod penal. În argumentarea apelului, avocatul a invocat următoarele argumente: - cauza penală s-a pornit la 18.05.2016. În calitate de bănuit Soltan Andrian a fost audiat doar la 17.10.2016 și pus sub învinuire la 23.12.2016. Alte acțiuni de urmărire penală sau măsuri de investigații necesare pentru o incriminare atât de gravă cu acesta sau în privință acestuia nu s-au efectuat; - acest fapt este confirmat atât de cererea anonimă în baza căreia s-a pornit urmărirea penală în cauză cât și de declarațiile martorului Strună Fiodor, martorul Buznea Dorin în instanța de judecată, martorul Eladi Alexandru, care s-a ocupat cu investigarea cazului; - dispunând de înregistrările convorbirilor telefonice între inculpați, în special în ziua reținerii automobilului cu marfa ce aparținea lui Bostan Vladimir, unii colaboratorii din cadrul Secției Investigarea Fraudelor Economice „Nord” al IGP au declarat că automobilul „Xxxxxxx” se deplasa înaintea automobilului Xxxxxxx, având rolul să verifice, dacă pe traseu nu sunt colaboratori de poliție și respectiv că pe Soltan Andrian nu-l cunosc, dar dispuneau de informații că acesta cu alți complici, fără a indica direct la Bostan Vladimir, se ocupa cu trecerea mărfurilor prin contrabandă din Ucraina în țară. De la frontiera de stat și cea vamală măcar nu s-au ridicat careva extrase de câte ori, cu cine și cu care automobile Soltan Andrian a traversat frontiera de stat; - judecătorul cu atribuții de instrucție a admis toate demersurile înaintate de procuror: perchezițiile, interceptarea convorbirilor telefonice, urmărirea vizuală și altele, prelungind termenele la aceste acțiuni în repetate rânduri. Acțiuni de urmărire penală împotriva lui Soltan Andrian urmau a fi efectuate, deoarece acesta din start nu și-a recunoscut vinovăția și investigațiile enumerate cu certitudine demonstrau ori nu demonstrau faptul dacă ambii inculpați aveau o înțelegere prealabilă și o intenție unică în comiterea infracțiunii privind trecerea ilegală a mărfurilor peste frontiera de stat a Republicii Moldova; - faptul, că inculpații Bostan Vladimir și Soltan Andrian nu acționau cu intenție unică potrivit planului criminal a fost demonstrat prin inexactitățile și presupunerile existente în ordonanța de punere sub învinuire a lui Soltan Andrian privitor la infracțiunea propriu- zisă, de care acesta este acuzat; - neglijarea prevederilor art.254 alin.(1) Cod procedură penală, au adus la faptul includerii în ordonanța de punere sub învinuire a lui Soltan Andrian a unor circumstanțe false; - se menționează, că Bostan Vladimir a ieșit din vama Ocnița-Sochireni la ora 22.50, dacă lucrătorii operativi urmăreau acțiunile ultimului vizual și cunoșteau faptul că automobilul era cu marfa, de ce nu l-au oprit la locul comiterii crimei, deoarece infracțiunea deja era consumată. Concomitent se stabilea și faptul dacă era sau nu prezent la fața locului Soltan Andrian și care au fost acțiunile acestuia și a altor participanți în privința cărora urmărirea penală a fost disjungată; - înregistrarea convorbirile telefonice dintre inculpați ce țin de segmentul în care Bostan Vladimir î-i explică lui Soltan Andrian cum să-l găsească în satul Gîrbova (f.d.113-115), datează cu data de 02.08.2016, pe când în realitate ele s- au petrecut la data de 01.08.2016 și în dosar nu sunt careva înscrisuri ce ar 5 indica la această omisiune, și pe lângă faptul că aceste convorbiri datate greșit pot fi excluse ca probă din dosar, această eroare trezește dubii rezonabile și la corectitudinea înregistrării convorbirilor telefonice între inculpați în genere; - prin declarațiile Strună Fiodor, lucrătorilor operativi, care efectuau urmărirea vizuală și perioadele de timp fixate a convorbirilor telefonice între inculpați a fost probat faptul că Soltan Andrian nu l-a așteptat pe Bostan Vladimir la vamă și n-a avut nici o posibilitate reală să participe la pretinsele acțiuni de contrabandă incriminate, cu atât mai mult să-l aștepte pe Vladimir Bostan la vamă și să participe la încărcarea mărfii. Se iscă și întrebarea ce fel de plan criminal bine gândit și intenție unică, dacă Soltan Andrian nu-l putea găsi pe Bostan Vladimir; - poliția rutieră avea posibilitatea reală să oprească la distanțe diferite ambele automobile a inculpaților și să le supună percheziționării, cum au procedat cu automobilul lui Bostan Vladimir, însă pe Soltan Andrian nu l-au oprit și acesta nu s-a oprit, când l-a pierdut din vizor pe Bostan Vladimir, deoarece a venit să-i ofere asistență tehnică la automobil și nici măcar nu știa unde Bostan Vladimir se află, acesta explicându-i de mai multe ori cum să-l găsească. Or, Soltan Andrian urma să parcurgă o așa distanta din or. Florești timp de o oră și 47 de minute ca să ajute la încărcarea mărfii, pretins trecută prin contrabandă peste frontiera vamală, în automobilul lui Bostan Vladimir. Nu se probează incriminarea din ordonanța de punere sub învinuire a lui Soltan Andrian fraza „...promițând dinainte că îi va favoriza și va tăinui urmele și obiectele de contrabandă, promițând din timp că va procura și va vinde atare obiecte...” or, ambii inculpați n-au făcut declarații la urmărirea penală și alte probe în acest sens deși s-au administrat, dar sunt în favoarea lui Soltan Andrian. În cadrul perchezițiilor efectuate la Bostan Vladimir de la acesta s-au ridicat un șir de acte care demonstrează faptul că marfa ridicată în timpul stopării automobilului Xxxxxxx la 02.08.2017 a fost procurată în Ucraina cu indicarea sumelor. Tot de la Bostan Vladimir s-au ridicat o hartă desenată de mână și agenda acestuia, în care erau înscrise date, cifre și numele unor persoane, toate fiind recunoscute în calitate de corpuri delicte, dar în nici unul din ele nu sunt careva informații sau înscrisuri ce ar demonstra careva acțiuni comune, relații de împrumut a mărfii, banilor, vânzare-cumpărare a mărfii între Bostan Vladimir și Soltan Andrian; - aceste relații nu puteau exista, deoarece fiecare activa de sine stătător. Bostan Vladimir cu automobilul personal de model „Xxxxxxx” cu n/î XXXXXXX, iar Soltan Andrian cu automobilele ce îi aparțineau de model „Volkswagen- Crafter” cu n/î xxxxx și „Xxxxxxx” cu n/î XXXXXXX. Într-adevăr aceștia se intersectau foarte des și întrețineau legături de tovărășie între ei, inclusiv și telefonice, deoarece ambii treceau aceleași posturi vamale în Ucraina și se împărțeau cu informația la care piețe este marfă mai ieftină. Aceste relații se confirmă și prin convorbirile telefonice; - Soltan Andrian în anul 2016 activa la piața din or. Florești în bază de patent, însă se ocupa exclusiv cu realizarea covoarelor, dar în anul curent nu activa la piață, deși în datele cei confirmă identitate este indicat că este deținător de patent cu care activează la piață, pentru a se demonstra faptul că ar avea tangență cu marfa ridicată de la Bostan Vladimir pe data de 02.08.2016, în care nu se afla nici un covor. Fiind audiat în cadrul efectuării urmăririi penale și în instanța de judecată martorul Caldare Sergiu, care se afla în serviciu la postul vamal Sochireni-Ocnița a declarat cert că a verificat automobilul cu care a traversat vama și frontiera de stat Bostan Vladimir și în automobilul de model Xxxxxxx nu se afla careva marfă, însă aceste declarații, importante pentru partea apărării, fiind omise în sentință. Declarațiile făcute de către inculpatul Soltan 6 Andrian nu vin în contradicție cu probele prezentate de către partea acuzării și administrate în instanța de judecată. Soltan Andrian a refuzat să facă declarații la faza de urmărire penală, deoarece ilegal a fost recunoscut în calitate de bănuit și ilegal pus sub învinuire în baza art.248 alin.(5) lit. b) Cod penal; - acțiunile lui Soltan Andrian au fost calificate incorect și reieșind că unica probă administrată sunt înregistrările convorbirilor telefonice între inculpați, acțiunile lui Soltan Andrian, cu rezervă, puteau fi calificate în baza art.323 alin.(1) din Codul penal; - potrivit stenogramei înregistrărilor convorbirilor telefonice dintre inculpați, se observă că Bostan Vladimir nu-i spune nimic concret lui Soltan Andrian, ca să vină să-l ajute la trecerea mărfii sau la încărcarea ei ori să-l aștepte la vamă, sau să se deplaseze înainte și să-l preîntâmpine în timpul deplasării comune dacă pe traseu sunt careva lucrători de poliție sau alte obstacole; - în cadrul judecării cauzei nu s-a dat o apreciere justă a ilegalităților existente și admise la faza de urmărire penală, începând cu disjungerea ilegală a urmăririi penale în privința la alte persoane, deoarece în instanța de judecată nu s-a stabilit în ce mod a fost trecută marfa din Ucraina în Republica Moldova și participanții la pretinsa contrabandă pot să-și continuei acțiunile infracționale. Contradicțiile existente expuse supra la fel n-au fost înlăturate. 3.3 Inculpatul Bostan Vladimir, prin care a solicitat casarea sentinței și dispunerea achitării în privința sa, deoarece în acțiunile lui nu există fapta infracțiunii de contrabandă, cu restituirea în posesie și proprietate sa a bunurilor ridicate în cadrul percheziției, inclusiv a mijlocului de transport de model „Xxxxxxx ” cu n/î XXXXXXX. În motivarea apelului inculpatul a invocat că: - conform rechizitoriului, inculpatul Bostan Vl. este acuzat că la 01.08.2016, seara, a transportat, cu automobilul personal de model „Xxxxxxx” cu n/î XXXXXXX, marfă industrială până la hotarele R. Moldova. Acuzatorul a susținut că marfa a fost descărcată și transmisă persoanelor în privința cărora urmărirea penală a fost disjunsă, pentru ca acestea, prin eludarea de la control vamal și peste frontiera vamală, ilegal să o treacă pe teritoriul țării; - în susținerea acuzării, în rechizitoriu, ulterior preluate și în sentința contestată, se indică mijloacele de probă care ar dovedi vinovăția inculpatului, însă în realitate nu se face decât opisul materialelor acumulate la urmărirea penală, fără să se respecte dispozițiile art. 93 CPP, de a evidenția probele pe care se întemeiază învinuirea, fiind enumerate acte procesuale, însă fără să ateste sau să se explice mijloacele de comitere a infracțiunii, care de altfel nu sunt indicate nici în ordonanța de punere sub învinuire; - potrivit prevederilor art. 281 CPP, ordonanța de punere sub învinuire trebuie să cuprindă: formularea învinuirii cu indicarea datei, locului, mijloacelor și modului de săvârșire a infracțiunii și consecințele ei, caracterului vinei, motivelor și semnelor calificative pentru încadrarea juridică a faptei, circumstanțelor în virtutea cărora infracțiunea nu a fost consumată în cazul pregătirii sau tentativei de infracțiune, mențiunea despre punerea persoanei sub învinuire în calitate de învinuit în această cauză conform articolului, alineatului și literei din Codul penal care prevăd răspunderea pentru infracțiunea comisă; - analiza întregului material probatoriu administrat, nu reține în sarcina inculpatului săvârșirea infracțiunii pentru care a fost trimis în judecată, urmând a se da eficiență regulii in dubio pro reo și a se pronunța achitarea acestuia; - principala probă a acuzării în demonstrarea comiterii de către inculpat a infracțiunii de contrabandă o constituie declarațiile martorilor, colaboratori ai Inspectoratului Național de Investigație, credibilitatea cărora urmează a fi pusă 7 la îndoială, având în vedere că aceștia nu au prezentat careva dovezi în susținerea celor invocate; - la materialele cauzei nu sunt probe care să demonstreze cert că Bostan Vl. ar fi trecut peste frontiera vamală mărfurile menționate de acuzare; - se consideră neîntemeiată decizia instanței de fond cu privire la confiscarea bunurilor recunoscute ca corpuri delicte, printre care în special automobilul de model „Xxxxxxx” cu n/î XXXXXXX, se atestă o aplicare eronată a normelor prevăzute la art. 106 Cod penal; - în cazul dat automobilul confiscat nu a fost folosit la săvârșirea infracțiunii. Mai mult, instanța nu a motivat hotărârea privind confiscarea specială și trecerea forțată și 5 gratuită în proprietatea statului, ci doar a făcut trimitere la art. 106 alin. (2) lit. b) Cod penal fără a menționa aplicabilitatea acestuia în cazul din speță; - un alt argument, pe care instanța de fond nu 1-a reținut, este faptul că camionul în cauză nu este numai al inculpatului, dar și al familiei acestuia, pe care l-a procurat pe banii săi și a soției, acest camion este unica sursă de întreținere, iar confiscarea lui este neproporțională faptei comise.

Prin decizia Colegiului Penal al Curții de Apel Bălți din 27 martie 2019, apelurile declarate au fost admise, din alte motive decât cele invocate, casată parțial sentința și pronunțată o nouă hotărâre prin care: Procesul penal în privința lui Bostan Vladimir, învinuit de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 248 alin. (5), lit. b) Cod penal, a fost încetat, deoarece fapta inculpatului constituie contravenția prevăzută de art. 287 alin. (10) Cod Contravențional. Procesul contravențional în baza art. 287 alin. (10) Cod Contravențional în privința lui Bostan Vladimir a fost încetat în legătură cu expirarea termenului de prescripție prevăzut de art. 30 alin. (2) Cod Contravențional pentru tragerea acestuia la răspunderea contravențională. Procesul penal în privința lui Soltan Andrian, intentat în baza art. 248 alin. (5) lit. b) Cod penal, a fost încetat, deoarece fapta inculpatului constituie contravenția prevăzută de art. 287 alin. (10) Cod Contravențional. Procesul contravențional în baza art. 287 alin. (10) Cod Contravențional în privința lui Soltan Andrian a fost încetat în legătură cu expirarea termenului de prescripție prevăzut de art. 30 alin. (2) Cod Contravențional pentru tragerea acestuia la răspunderea contravențională. În rest, celelalte dispoziții ale sentinței au fost menținute.

Decizia instanței de apel a fost atacată cu recurs ordinar de către inculpatul Bostan Vladimir și de avocatul acestuia Iosip Andrei, prin care au solicitat remiterea cauzei la rejudecare. Recurenții au invocat că, instanța de apel nu a stabilit, prin probe admisibile și concludente, metoda prin care mărfurile industriale erau trecute peste frontiera vamală a Moldovei, în contextul în care acuzarea invocă că trecerea acestora peste frontiera vamală era executată de către persoane necunoscute și prin eludare de la controlul vamal. Nu au fost prezentate nici un fel de probe în susținerea acestor acuzații, aceste fiind doar prezumții ale acuzării. Partea acuzării invocă în rechizitoriu că marfa industrială era trecută peste frontiera vamală a R. Moldova de către persoane necunoscute și nicidecum de către Bostan Vladimir, însă, în sentință calitatea de autor îi este atribuită anume lui Bostan Vladimir, fapt inadmisibil prin prisma art. 42 alin. (2) Cod penal. De asemenea, nu a explicat cum a fost eludat controlul vamal de pretinsele persoane necunoscute, prin traversarea frontierei prin alte locuri decât cele special destinate sau prin locurile destinate, dar forțat și neautorizat de organul vamal. 8 Recurenții au invocat că, instanța de apel, nu a respectat prevederile art. 414 alin. (1) și (5), 417 alin. (1) pct. 8), 419 Cod de procedură penală, deoarece, conform descriptivului și dispozitivului deciziei atacate: nu a reacționat în modul prevăzut de lege asupra erorilor de drept comise de instanța de fond, nominalizate supra, repetându-le întocmai, nu a desființat total sentința și nu a rejudecat cauza potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanța, menținând o sentință nemotivată și neîntemeiată legal; a trecut în revistă dovezile administrate, dar nu a apreciat fiecare probă separat, din punct de vedere al pertinenței, concludentei, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor; nu s-a pronunțat asupra motivelor invocate în apel și repetate în recursul ordinar, inclusiv asupra aplicării neîntemeiate și nemotivate a confiscării speciale. Au invocat că și faptul că instanța de apel a omis în mod absolut să se expună asupra măsurii de siguranță - confiscarea specială a mijlocului de transport și celorlalte bunuri ale inculpatului, în dispozitiv fiind indicat că: în rest, sentința se menține fără modificări. Instanța de apel nu și-a argumentat soluția cu privire la aplicarea confiscării speciale, refuzând să explice cum anume mijlocul de transport, banii și telefonul mobil au fost utilizate la comiterea infracțiunii de contrabandă. Or, constatând comiterea unei contravenții, instanța de apel urma să dispună anularea confiscării speciale, rezolvarea acestei chestiuni urmând a fi realizată prin prisma legislației contravenționale, în vigoare la momentul comiterii faptei, care are o reglementare distinctă de cea penală.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 17 septembrie 2019, au fost admise recursurile ordinare declarate, casată total decizia instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 25 februarie 2020 a fost respins apelul procurorului. Au fost admise apelurile declarate de către avocatul Zaharii Leonid în interesele inculpatului Soltan Andrian și al inculpatului Bostan Vladimir, casată sentința și pronunțată o nouă hotărâre prin care Bostan Vladimir și Soltan Andrian au fost achitați de sub învinuirea formulată în baza art.248 alin.(5) lit. b) Cod penal, pe motiv că fapta inculpaților nu întrunește elementele infracțiunii. S-a dispus restituirea corpurilor delicte proprietarului. 7.1 În motivarea soluției adoptate instanța de apel, analizând probele prezentate pe caz, a concluzionat că faptele inculpaților Bostan Vladimir și Soltan Andrian nu întrunesc elementele infracțiunii imputate lor. Astfel, în urma cercetării și aprecierii probelor pe caz, instanța de apel a menționat faptul, că nu a fost demonstrată prezența laturii subiective a infracțiunii de contrabandă în acțiunile lui Bostan Vladimir și Soltan Andrian. A constatat instanța de apel că, acțiunile întreprinse de inculpații Bostan Vladimir și Soltan Andrian nu pot fi apreciate drept metode care se prezintă contrabanda, deoarece nici o probă prezentată de partea acuzării nu atestă eludarea de la controlul vamal comisă de inculpați. La fel, atât în instanța de fond, cât și în apel nu au fost prezentate probe ce ar confirma, că prin intermediul acestor acțiuni, inculpații ar fi constituit un grup criminal organizat pentru comiterea infracțiuni de contrabandă. Din declarațiile martorilor și probele prezentate nu rezultă faptul, că între inculpați și alte persoane ar fi existat o înțelegere prealabilă referitor la comiterea infracțiunii de contrabandă. Analizând întregul material probatoriu expus în sentința instanței de fond, instanța de apel a considerat, că nu se poate reține în sarcina inculpaților Bostan Vladimir și Soltan Andrian săvârșirea infracțiunii pentru care au fost 9 trimiși în judecată, urmând a se da eficiență regulii indubio pro reo și a se pronunța asupra achitării acestora de sub învinuirea formulată Instanța de apel analizând probele prezentate de acuzare instanța de apel a constatată, că acestea nicidecum nu confirmă autoratul sau complicitatea inculpaților Bostan Vladimir și Soltan Andrian la comiterea infracțiunii de contrabandă. Analizând acuzația procurorului despre faptul constituirii unui grup criminal organizat s-a reținut, că această învinuire la fel nu este confirmată prin probe pertinente și concludente, or din declarațiile martorilor și probele prezentate nu rezultă faptul că între inculpați, sau între inculpați și alte persoane au existat o înțelegere prealabilă referitor la comiterea infracțiunii de contrabandă. Mai mult ca atât, din momentul comiterii pretinsei infracțiuni de contrabandă au trecut mai bine de patru ani, iar organul de urmărire penală nici până la moment nu a identificat așa numitele ,,persoane neidentificate” care după cum afirmă acuzarea, în complicitate cu inculpații ar fi comis pretinsa faptă prejudiciabilă. Astfel, s-a atestat fără echivoc că în acțiunile inculpaților Bostan Vladimir și Soltan Andrian nu există elementele componenței de infracțiune specificată la art.248 (5) Cod Penal și aceștia de sub învinuirea formulată urmează a fi achitați. Referitor la corpurile delicte și anume automobilul de model Xxxxxxx, banii depistați în automobil, telefonul mobil de model Explay și marfa industrială recunoscută ca corp delict prin ordonanța din 05.08.2016 ce aparțin lui Bostan Vladimir, instanța de apel a constatat că, urmează a fi restituite proprietarului în corespundere cu prevederile art. 385 alin.(1), p.12),13); art. 396 p.4) Cod procedură penală.

Decizia instanței de apel a fost atacată cu recurs ordinar de către acuzatorul de stat, procuror în Procuratura de circumscripție Bălți – Gavdiuc Valentina, care invocând ca temei de casare a deciziei prevederile art. 427 alin. (1), pct. 6) Cod de procedură penală, a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, în alt complet de judecată. 8.1 În motivarea recursului procurorul a indicat că vinovăția inculpaților în cele încriminate a fost probată prin probele administrate și examinate de instanțele de judecată. Vinovăția inculpaților Bostan Vladimir și Soltan Andrian în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.248 alin.(5), lit.b) Cod penal, a fost stabilită corect la ziua adoptării sentinței, însă având în vedere modificările operate în Codul penal prin Legea nr.179 din 26.07.2018, în vigoare din 17.08.2018, fapta comisă de inculpați în prezent deja constituie o contravenție administrativă, iar în temeiul art.332 al.(2) Cod de procedură penală, în cazul în care fapta persoanei constituie o contravenție administrativă, instanța încetează procesul penal și, concomitent, soluționează cauza conform prevederilor Codului Contravențional. Din învinuirea înaintată lui Bostan Vladimir și Soltan Andrian și fapta constatată de către instanța de fond, rezultă trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova a mărfurilor prin eludarea controlului vamal, de către două sau mai multe persoane, membri ai unui grup criminal organizat, în proporții deosebit de mari, a fost comisă de către inculpați pe parcursul anului 2016. Având în vedere că valoarea bunurilor trecute peste frontiera vamală prin contrabandă este de 192196,56 și conform art.10 Cod penal urma a se dispune încetarea procesului penal în privința lui Bostan Vladimir și Soltan Andrian, învinuiți de comiterea infracțiunii de contrabandă, din motiv că fapta comisă de către aceștia constituie contravenția prevăzută de art.287 al.10 Cod contravențional, cu încetarea procesului contravențional în temeiul art.30 Cod contravențional. 10

Prin decizia Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 17 noiembrie 2020, a fost admis recursul ordinar declarat de către procuror, casată total decizia instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei de către Curtea de Apel Bălți, în alt complet de judecată. 9.1. În argumentarea soluției adoptate, instanța de recurs ordinar a statuat că, instanța de apel nu a cercetat amănunțit aspectele învinuirii înaintate, și nu a apreciat prevederilor art.101 Cod de procedură penală, fiecare probă din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor. Instanța de apel selectiv a apreciat câteva probe, ignorând restul probelor, fără să le aprecieze pe fiecare în parte și să se expună asupra admisibilității sau inadmisibilității lor, expunând temeiul respectiv și argumentând clar concluziile sale în decizia adoptată. La fel, instanța de apel nu a analizat înregistrările convorbirile telefonice dintre inculpați ce țin de segmentul în care Bostan Vladimir îi explică lui Soltan Andrian cum să-l găsească în satul Gîrbova, fiind redate mai multe discuții începând cu data de 02.08.2016 orele 16.33-23.32 ce țin inclusiv de trecerea vamei „... am trecut amu, unde noi pastaiana, mult am marș.., tamojniu praehal.., canecino, davno.., tolico nașu tamajniu, iii vtoruiu.., vtoruiu.., Vova tolica nașu tamajniu, iii vtaruiu.., cum să ajungi la vtaraia, când treci Ocnița, nedoiejiaia Ocnițî, znac nalevo, Bîrnova deseti kilometrov.., treci Gîrbova, nouă kilometri.”(f.d.83-122 volumul 1). Totodată, instanța de recurs a reținut că, instanța de apel constatând, că „în acțiunile inculpaților Bostan Vladimir și Soltan Andrian nu există elementele componenței de infracțiune specificată la art.248 alin. (5) Cod penal și anume lipsa laturii subiective” nu și-a motivat soluția prin prisma teoriei dreptului penal și practicii judiciare. De asemenea, instanța de recurs a constatat că instanța de apel, a ignorat indicațiile instanței de recurs, date în decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 17 septembrie 2019, care sunt obligatorii pentru instanță de rejudecare, potrivit dispozițiilor art.436 alin.(2) Cod de procedură penală, și a comis practic aceleași erori de drept. Instanța de recurs ordinar a menționat că, instanței de apel i s-a pus în sarcină să reacționeze în modul prevăzut de lege asupra erorilor de drept comise de instanța de apel și să desființeze hotărârea contestată, cu rejudecarea cauzei de către aceiași instanță, în alt complet de judecată fiind incident temeiul de casare prevăzut de pct. 2) din alin. (1) al art. 427 din Codul de procedură penală - instanța nu a fost compusă potrivit legii ori au fost încălcate prevederile art. 30, 31 și 33 Cod de procedură penală. Mai exact, s-a constatat că compunerea instanței de judecată a Curții de Apel Bălți, care s-a pronunțat asupra fondului apelurilor declarate de părți, a fost viciată. La fel, instanța de recurs reținut că, prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 27 martie 2019, procesul penal în baza art.248 alin.(5) lit. b) Cod penal, a fost încetat, deoarece fapta inculpaților constituie contravenția prevăzută de art.287 alin.(10) Cod Contravențional, fiind încetat în legătură cu expirarea termenului de prescripție prevăzut de art.30 alin.(2) Cod Contravențional pentru tragerea la răspunderea contravențională, decizie care cu recurs n-a fost contestată de către Soltan Andrian, fapt ce rezultă că acesta a fost de acord cu constatările acesteia privind vinovăția sa de faptele imputate Instanța de recurs a reținut o motivarea contradictorie a aplicării prevederilor art.106 Cod penal a instanței de apel, pe de o parte indică că ”automobilul confiscat nu constituie unealtă la săvârșirea infracțiunii, nu a fost folosit la săvârșirea infracțiunii și nu a fost destinat pentru săvârșirea infracțiunii. Mai mult, instanța nu a motivat hotărârea privind confiscarea specială și trecerea 11 forțată și gratuită în proprietatea statului, ci doar a făcut trimitere la art.106 alin.(2) lit. b) Cod penal, fără a menționa aplicabilitatea acestora cazului în speță”, iar pe de altă parte a constat că, ”la fel instanța de fond nu a motivat și a ignorat faptul, că camionul în cauză nu este numai al inculpatului Bostan Vladimir, dar și al familiei, acesta fiind procurat pe banii comuni ai săi și ai soției. Mai mult, acest camion este unica sursă de întreținere a respectivei familii”. Prin urmare, instanța de recurs a conchis că instanța de apel nu a judecat fondul cauzei în conformitate cu rigorile prevăzute de lege și a adoptat o hotărâre care nu cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazicând dispozitivul hotărârii.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 21 septembrie 2021, au fost admise apelurile declarate din alte motive decât cele invocate, casată parțial sentința în latura penală, cu pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri, după cum urmează: Procesul penal în privința lui Bostan Vladimir în comiterea infracțiunii prevăzute de art.248 alin.(5) lit. b) Cod penal, a fost încetat deoarece fapta inculpatului constituie contravenție prevăzută de art.287 alin.(10) Cod Contravențional. Procesul contravențional în baza art.287 alin.(10) Cod Contravențional a fost în legătură cu expirarea termenului de prescripție prevăzut de art.30 alin.(2) Cod Contravențional. Procesul penal în privința lui Soltan Andrian în comiterea infracțiunii prevăzute de art.248 alin.(5) lit. b) Cod penal, a fost încetat deoarece fapta inculpatului constituie contravenție prevăzută de art. art.287 alin.(10) Cod Contravențional. Procesul contravențional în baza art.287 alin.(10) Cod Contravențional a fost în legătură cu expirarea termenului de prescripție prevăzut de art.30 alin.(2) Cod Contravențional. În rest dispozițiile sentinței cu privire la corpurile delicte au fost menținute fără modificări. 10.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel, a menționat că prima instanță a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și a dat probelor administrate o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar toate în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, corect ajungând la concluzia privind vinovăția inculpaților Bostan Vladimir și Soltan Andrian în faptele incriminate și făcând o încadrare juridică justă a acțiunilor inculpaților în baza învinuirii aduse la acel moment potrivit art.248 alin.(5) lit. b) Cod penal, însă având în vedere modificările operate în Codul penal al Republicii Moldova prin Legea nr.179 din 26.07.2018, în vigoare din 17.08.2018, fapta comisă de inculpați în prezent deja constituie o contravenție administrativă, iar în temeiul art.332 al.(2) Cod de procedură penală, în cazul în care fapta persoanei constituie o contravenție administrativă, instanța a dispus încetarea procesul penal. Prin urmare, având în vedere că valoarea bunurilor trecute peste frontiera vamală prin contrabandă este de 192196,56 lei și conducându-se de prevederile art.10 Cod penal, potrivit cărora legea penală care înlătură caracterul infracțional al faptei, care ușurează pedeapsa ori, în alt careva mod, amelioreze situația persoanei ce a comis infracțiunea are efect retroactiv, adică se extinde asupra persoanelor care au săvârșit faptele respective până la intrarea în vigoare a acestei legi, instanța de apel a dispus încetarea procesului penal în privința lui Bostan Vladimir și Soltan Andrian, învinuiți de comiterea infracțiunii de contrabandă, din motiv că fapta comisă de acestea constituie contravenția prevăzută de art.287 al.(10) Cod Contravențional, adică trecerea obiectelor peste 12 frontiera vamală a Republicii Moldova, tăinuindu-le de controlul vamal, dacă aceste acțiuni nu constituie infracțiune de contrabandă sau o altă infracțiune. Din materialele cauzei s-a constatat că fapta pentru care Bostan Vladimir și Soltan Andrian au fost condamnați a fost comisă pe parcursul anului 2016, respectiv din momentul săvârșirii contravenției a expirat termenul de tragere la răspundere contravențională. Respectiv conducându-se de prevederile art. art. 30, 441 al.(1) lit. b) Cod Contravențional, procesul contravențional a fost încetat cu liberarea de răspunderea contravențională a lui Bostan Vladimir și Soltan Andrian, în legătură cu expirarea termenului de prescripție. În acest context, instanța de apel a reținut în sarcina lui Bostan Vladimir următoarea faptă „ la 01.08.2016, seara, cet. Bostan Vladimir a transportat, cu automobilul său personal de model „Xxxxxxx” cu n/î XXXXXXX, marfă industrială până la hotarele R. Moldova. Apoi a descărcat-o și a transmis-o persoanelor în privința cărora urmărirea penală a fost disjungă ta, pentru că ei, prin eludarea controlului vamal și peste frontiera vamală a R. Moldova, ilegal, s-o treacă pe teritoriul R. Moldova. În astfel de circumstanțe, cet. Bostan Vladimir cu automobilul său personal de model „Xxxxxxx” cu n/î XXXXXXX, pe la orele 22.50, în lipsa altor persoane, neperfectând declarația pe careva bunuri sau mărfuri și neachitând careva taxe, a trecut controlul vamal la postul vamal Ocnița (PVFI, rutier), fiind înregistrat în sistemul informațional vamal la intrare în R. Moldova. La ieșire din postul vamal era așteptat de către Soltan Andrian cu automobilul de model „Xxxxxxx” cu n/î XXXXXXX, cu care s-au deplasat în direcția satului Gîrbova, raionul Ocnița. Apoi, marfa trecută prin contrabandă, în zona de frontieră vamală a raionului coniță, a fost din nou încărcată în automobilul de model „Xxxxxxx” cu n/î XXXXXXX, în scopul transportării, în timp de noapte, în orașul Soroca, persoanelor care vând pe piață, Soltan Andrian, promițând dinainte că-i va favoriza și va tăinui urmele și obiectele de contrabandă, promițând din timp că va procura și va vinde atare obiecte, conducând automobilul de model „Xxxxxxx” cu n/î XXXXXXX, înaintea automobilului de model „Xxxxxxx” cu n/î XXXXXXX, informa despre obstacole care puteau apărea pe drum. La data de 02.08.2016, cet. Bostan Vladimir Anatoli, pe la orele conducând automobilul personal de model „Xxxxxxx” cu n/î XXXXXXX a fost stopat de colaboratorii de poliție a INP și a INI a IGP MAI și reținut în flagrant delict în satul Rublenița, raionul Soroca, cu marfa industrială în proporții mari introdusă ilegal pe teritoriul R. Moldova, prin eludarea controlului vamal. În urma efectuării percheziției în automobilul de model „Xxxxxxx” cu n/î SR a fost depistată marfa industrială, valoarea căruia în vamă constituie 192196,56 lei. Acțiunile lui Bostan Vladimir a fost încadrate în baza art.287 alin.(10) Cod Contravențional, conform indicilor calificativi – „trecerea obiectelor peste frontiera vamală a Republicii Moldova, tăinuindu-le de controlul vamal, dacă aceste acțiuni nu constituie infracțiune de contrabandă sau o altă infracțiune”. La fel, instanța de apel a reținut în sarcina lui Soltan Andrian următoarea faptă „ la 01.08.2016, seara, cet. Bostan Vladimir a transportat cu automobilul său personal de model „Xxxxxxx’’ cu n/î XXXXXXX, marfă industrială până la hotarele R. Moldova. Apoi a descărcat-o și a transmis-o persoanelor în privința cărora urmărirea penală a fost disjungată, pentru că ei, prin eludarea controlului vamal și peste frontiera vamală a R. Moldova, ilegal, s-o treacă pe teritoriul R. Moldova. În astfel de circumstanțe, cet. Bostan Vladimir cu automobilul său personal de model „Xxxxxxx” cu n/î XXXXXXX, pe la orele 22.50, în lipsa altor persoane, neperfectând declarația pe careva bunuri sau mărfuri și neachitând careva taxe, 13 a trecut controlul vamal la postul vamal Ocnița (PVFI-rutier), fiind înregistrat în sistemul informațional vamal la intrare în R. Moldova. La ieșire din postul vamal î-l aștepta Soltan Andrian cu automobilul de model „Xxxxxxx” cu n/î XXXXXXX, cu care s-au deplasat în direcția s. Gîrbova, r-nul Ocnița. Apoi, marfa trecută prin contrabandă, în zona de frontieră vamală a raionului Ocnița, a fost din nou încărcată în automobilul de model „Xxxxxxx” cu n/î XXXXXXX, în scopul transportării, în timp de noapte, în orașul Soroca, persoanelor care vând pe piață. Soltan Andrian, promițând dinainte că-i va favoriza și va tăinui urmele și obiectele de contrabandă, promițând din timp că va procura și va vinde atare obiecte, conducând automobilul de model „Xxxxxxx” cu n/î XXXXXXX, înaintea automobilului de model „Xxxxxxx” cu n/î XXXXXXX, î-1 informa despre obstacole care puteau apărea pe drum. La data de 02.08.2016 cet. Bostan Vladimir Anatoli, pe la orele 00.55, conducând automobilul personal de model „Xxxxxxx” cu n/î XXXXXXX, a fost stopat de colaboratorii de poliție a INP și a INI a IGP MAI și reținut în flagrant delict în s.Rublenița, r-nul Soroca, cu marfa industrială în proporții mari, introdusă ilegal pe teritoriul R. Moldova, prin eludarea controlului vamal. În urma efectuării percheziției în automobilul de model „Xxxxxxx” cu n/î XXXXXXX a fost depistată marfa industrială, valoarea căruia în vamă constituie 192196,56 lei. Acțiunile lui Soltan Andrian a fost încadrate în baza art.287 alin.(10) Cod Contravențional, conform indicilor calificativi – „trecerea obiectelor peste frontiera vamală a Republicii Moldova, tăinuindu-le de controlul vamal, dacă aceste acțiuni nu constituie infracțiune de contrabandă sau o altă infracțiune”. Instanța de apel a apreciat nefondate argumentele aduse de procuror în apel ce țin de agravarea pedepsei inculpaților, deoarece în sensul dat acuzarea și-a modificat solicitarea, anume în contextul încetării procesului penal în privința inculpaților deoarece faptele lor constituie contravenții prevăzute de art.287 al.10 Cod Contravențional. La fel, instanța de apel a apreciat ca fiind neîntemeiate apelurile declarate de avocatul Zaharia Leonid în interesele lui Soltan Andrian și de inculpatul Bostan Vladimir, menționând că argumentele aduse în apeluri au fost combătute prin probele cercetate la caz, iar o altă situație decât cea stabilită de instanța de apel de casare a sentinței instanței de fond nefiind constatată, totodată temei de achitare a inculpaților, după cum au solicitat în apeluri, nu s-a constatat, astfel că afirmațiile invocate s-a respins în totalitate. Instanța de apel a considerat nefondate argumentele invocate de avocatul Leonid Zaharii în apelul declarat, care critică sentința instanței de fond, deoarece probele cercetate pe caz oferă probe suficiente în sprijinul constatării vinovăției inculpatului Soltan Andrian anume în contravenția prevăzută de art.287 alin.(10) Cod contravențional, adică „trecerea obiectelor peste frontiera vamală a Republicii Moldova, tăinuindu-le de controlul vamal, dacă aceste acțiuni nu constituie infracțiune de contrabandă sau o altă infracțiune”. Instanța de apel a apreciat critic și afirmațiile precum că, Soltan Andrian nu ar fi comis fapta de contrabandă, deoarece de fapt din probele cercetate, printre care stenogramele convorbirilor anume din 02.08.2016, procesele- verbale de cercetare a obiectelor, declarațiile martorilor, s-a constatat că ultimul a comis asemenea faptă, mai ales că Soltan Andrian se deplasa cu mijlocul de transport înaintea lui Bostan Vladimir, moment evidențiat de martorii audiați, precum și se confirmă prin convorbirile dintre Bostan Valdimir și persoana pe nume Andrei, fiind numite localități, printre care ”Gîrbova nouă kilometri, Bîrnova, până la Ocnița, până la vamă.. ”, fiind clară indicarea rutei de deplasare a persoanelor. La fel din rezultatele măsurilor speciale de investigații, din 14 procesele-verbale de ridicare și de cercetare, de percheziție a mijlocului de transport Mercedes-Vito condus de Bostan Vladimir de către ofițerii echipelor mobile în rezultatul controlului fizic și documentar realizat, rezultă, că în mijlocul de transport au fost depistate mărfuri industriale ca, pantofi bărbați, pantofi femei, pantofi copii, lingerie de corp, costume sport și diverse îmbrăcăminte, în cantitate ce depășește consumul propriu (f.d.125, 129-131, 133,134, 142-170 vol1). În rezultatul analizei cumulului de probe, a fost cert stabilit că Soltan Andrian, în calitate de complice, acționând cu intenții directă și de comun acord cu Bostan Vladimir a contribuit activ la comiterea faptei de contrabandă, stabilite de instanța de apel ca contravenție, în urma aplicării legii penale intrate în vigoare, care este în favoarea persoanei. Instanța de apel a menționat că nu pot fi reținute nici afirmațiile invocate de avocat în apel precum că ordonanța de punere sub învinuire a inculpatului Soltan Andrian nu este probată, fiind bazată pe presupuneri, inexactității și informații operative, acestea având un caracter de declarație în circumstanțele stabilite pe caz, privind prezența probelor la care s-a făcut referire. Totodată, concluziile despre vinovăția lui Soltan Andrian, în comiterea contravenției prevăzute de art.287 alin.10) Cod Contravențional se bazează pe probele cercetate în cadrul procesului penal public, la cercetarea cărora inculpatul și apărarea nefiind îngrădiți, și nu pe presupuneri, instanța de apel le-a respins, menționând că nu au fost încălcate principiile de desfășurare a procesului penal în cadrul efectuării urmăririi penale și judecării cauzei, nefiind stabilit că, probele ar fi administrate ilegal, sau cu încălcarea prevederilor procedurii penale. Instanța de apel a conchis că nu pot fi reținute nici afirmațiile părții apărării, privind cererea anonimă în baza căreia s-a pornit urmărirea penală în cauză cât și de declarațiile martorului Strună Fiodor, șeful Secției Investigarea Fraudelor Economice „Nord” al IGP, a martorilor Buznea Dorin, Eladi Alexandru, deoarece temei de a nu crede declarațiilor respective nu s-au constatat. La fel, nu pot fi puse la îndoială nici rezultatele măsurilor procesuale efectuate pe caz privind perchezițiile, interceptarea convorbirilor telefonice, urmărirea vizuală și altele, fiind dispuse în temei legal, or legalitatea acestor măsuri nici nu a fost contestată. Instanța de apel a apreciat ca fiind nefondate și declarative și argumentele ce țin de invocarea de către avocat că Soltan Andrian pe data de 01.08.2016, la ora 21.45, cum rezultă din convorbirile înregistrate între inculpați, a fost telefonat de către Bostan Vladimir să vină la el, deoarece cum a explicat Soltan Andrian în instanța de judecată, Bostan Vladimir în ajun i-a spus că are problemă cu turbina la automobilul „Xxxxxxx” ce-i aparține, iar Soltan Andrian dispune de calculator cu programe speciale de scanare, care înlătură greșelile din computerul automobilului și i-a promis ajutorul în caz că automobilul va fi necesar de scanat, deoarece se combat cu stenograma convorbirilor anexată la caz. În sensul dat, relatările din apelul declarat sunt redate după părerea proprie a autorului apelului, care însă contravine circumstanțelor stabilite pe caz, fiind cu caracter de declarație. Instanța de apel a apreciat ca fiind lipsite de temei și afirmațiile expuse că acțiunile lui Soltan Andrian, pot fi calificate în baza art.323 alin.(1) din Codul penal - favorizarea dinainte nepromisă a infracțiunii grave, deosebit de grave sau excepțional de grave, dar nicidecum infracțiunea privind contrabanda, fiind o părere subiectivă a autorului apelului. Instanța de apel a menționat că nu pot fi reținute afirmațiile precum că, principala probă a acuzării în probarea comiterii de către inculpat a infracțiunii 15 de contrabandă o constituie declarațiile martorilor, colaboratori ai Inspectoratului Național de Investigație, credibilitatea cărora poate fi pusă la îndoială, având în vedere că acestea nu au prezentat careva probe în susținerea celor invocate, că aceștia cunoșteau despre faptul că cet. Bostan Vladimir transporta marfa din Ucraina prin contrabandă din informații operative, neverificate de acuzare și instanța de judecată, deoarece temei de a nu crede acestor declarații nu s-au stabilit, mai ales că martorii au dat declarații fiind preîntâmpinați pentru răspunderea penală pentru darea de mărturii false, iar în instanța de judecată și sub jurământ. La fel, instanța de apel a respins argumentele invocate privind procesele verbale ale măsurilor speciale de investigații, procesul verbal de cercetare la fața locului, ordonanțe, încheieri judecătorești de confirmare a legalității măsurilor speciale de investigații, la care de fapt nu au fost aduse careva obiecții. Cu referire la argumentele recurenților în partea confiscarea bunurilor recunoscute ca corp delict, în special a automobilului de model Xxxxxxx cu nr/î XXXXXXX, a banilor depistați în automobil, telefonului mobil, ce aparțin inculpatului Bostan Vladimir, precum și marfa industrială, instanța de apel a menționat că, prima instanță a adoptat o soluție justă, întrucât la caz s-a constatat că Bostan Vladimir a trecut peste frontiera vamală marfă industrială în valoare de 192196,56 lei., iar banii depistați în automobil, telefonului mobil ce aparțin inculpatului Bostan Vladimir, precum și marfa industrială, în cauză au constituit obiectul contrabandei săvârșite de către Bostan Vladimir și Soltan Andrian, fiind trecute în contul statului în corespundere cu legislația în vigoare. Astfel, cerința privind confiscarea bunurilor menționate în folosul statului, just a fost admisă de către instanța de fond, or această confiscare este prevăzută de art.106 al.(2) lit. a), b) Cod penal, urmărește un scop legitim și anume scopul de a descuraja făptuitorii și alte persoane de la comiterea de noi infracțiuni de acest gen și este proporțională.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, au declarat recursuri ordinare: 11.1. Avocatul Iosip Andrei în numele inculpatului Bostan Vladimir, invocând prevederile art. 427 alin. (1), pct. 6), 8), 16) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei cu remiterea cauzei la rejudecare. În argumentarea recursului ordinar, avocatul a invocat următoarele argumente: - instanța de apel nu a reacționat în modul prevăzut de lege asupra erorilor de drept comise de instanța de fond, repetându-le întocmai, nu a desființat total sentința și nu a rejudecat cauza potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță, menținând o sentință nemotivată și neîntemeiată legal; - instanța de apel a trecut în revistă dovezile administrate, dar nu a apreciat fiecare probă separat, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, inclusiv în coroborare cu normele de procedură penală care vizează natura juridică a acestor probe, cât și în raport cu circumstanțele în fapt și în drept invocate în rechizitoriu, neindicând motivele pentru care a respins versiunile și probele apărării; - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra motivelor invocate în apel și repetate în recursul ordinar, inclusiv asupra aplicării neîntemeiate și nemotivate a confiscării speciale, lipsa componenței de infracțiune, lipsa mijloacelor probante, contradictorialitate declarațiilor martorilor acuzării, calificarea incorectă a infracțiunii imputate inculpatului Bostan Vladimir, etc. în decizie lipsesc motivele pentru care instanța de apel a respins poziția apelantului 16 referitor la lipsa elementelor infracțiunii și inadmisibilitatea aplicării confiscării speciale a bunurilor; - instanța de apel nu a examinat și nu a soluționat argumentele apelantului referitor la faptul că fapta nu a fost comisă de către acesta, în special că acesta nu poate avea calitatea de autor, care nici nu este imputată conform actului de acuzare; - constatând săvârșirea fapte contravenționale, instanța de apel nu a soluționat chestiunea privind corpurile delicte și confiscarea specială în raport cu normele din Codul contravențional și a jurisprudenței relevante; - instanța de apel a omis în mod absolut să se expună asupra măsurii de siguranță - confiscarea specială a mijlocului de transport și celorlalte bunuri ale inculpatului, în dispozitiv fiind indicat că în rest, sentința se menține fără modificări; - instanța de apel a comis o majoră eroare de drept or, la adoptarea soluției privind vinovăția inculpatului a constatat o faptă în temeiul legii contravenționale, iar la soluționarea măsurii de siguranță a menținut soluția primei instanțe, adoptată în temeiul legii procesual-penale, ceea ce este absolut inadmisibil; - confiscarea specială nu a fost analizată, prin raportare la fapta pretins comisă de către persoană. Instanța de fond a aplicat „orbește” prevederile art. 106 Cod penal iar instanța de apel a preferat să nu examineze detaliat acest aspect; - nici acuzarea și nici instanțele de judecata nu au prezentat probe concludente care să convingă obiectiv că confiscarea mijlocului de transport s- ar afla într-un raport rezonabil de proporționalitate cu pedeapsa aplicată și gravitatea faptei pretins a fi comise. Astfel, în raport cu mijlocul de transport nu puteau fi legal aplicate prevederile art. 106 Cod penal și nu pot fi aplicate nici prevederile art. 431-4397 Cod Contravențional. - anterior, recurentul Bostan Vladimir nu a fost tras la răspundere contravențională sau penală și nici nu a reutilat automobilul cu locuri speciale pentru tăinuirea mării. Astfel, este neîntemeiat argumentul acuzării preluat și de instanțele de judecată precum că confiscarea specială este nu doar o sancțiune, ci și o măsură întreprinsă de instanță în procesul de judecată în vedere preîntâmpinării comiterii unor noi fapte interzise de legea penală/contravențională. 11.2. Avocatul Zaharii Leonid în numele inculpatului Soltan Andrian, invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care Soltan Andrian să fie achitat. În motivarea recursului declarat, autorul acestuia invocă argumente similare celor indicate anterior în apel descrise în pct. 3.2 al prezentei decizii.

În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1), pct. 11) Cod de procedură penală, procurorul a depus referință asupra recursurilor declarate, pledând pentru inadmisibilitatea acestora ca fiind vădit neîntemeiate.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acestea sunt inadmisibile, fiind vădit neîntemeiate, or, în vederea acestei statuări se expun următoarele considerente de fapt și de drept. Potrivit dispoziției art.432 alin.(2), pct.4) Cod de procedură penală instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că argumentele invocate în recurs sunt vădit neîntemeiate. 17 La caz, sunt declarate două cereri de recurs ordinar depuse de către avocați în numele inculpaților, prin care s-au invocat temeiuri similare de casare a deciziei instanței de apel, respectiv Colegiul penal se va expune în cumul asupra soluției de inadmisibilitate adoptate în privința acestora. Reieșind din conținutul cererilor de recurs declarate, Colegiul penal atestă că, recurenții invocă în calitate de temeiuri pentru casarea deciziei instanței de apel art.427 alin.(1), pct. 6), 8) și 16) Cod de procedură penală, care stabilesc, că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazurile când: 6) când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, când 8) nu au fost întrunite elementele infracțiunii, precum și când: 16) norma de drept aplicată în hotărârea atacată contravine unei hotărâri de aplicare a aceleiași norme date anterior de către Curtea Supremă de Justiție. De asemenea, reieșind din esența criticilor invocate în recursuri de către titularii acestor cereri, Colegiul penal reține că argumentele recursurilor sunt aceleași care au fost invocate și în textul cererilor de apel declarate de către apărare și se fundamentează pe dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor. În privința temeiului de recurs invocat de recurent, prevăzut de art. 427 alin. (1), pct. 6) Cod de procedură penală, Colegiul penal constată că nu și-a găsit confirmarea în urma cercetării materialelor cauzei, nefiind identificate careva circumstanțe care ar justifica incidența acestui temei de recurs, dat fiind faptul că, instanța de apel, la judecarea apelurilor și adoptarea deciziei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (1), pct. 8) Cod de procedură penală, s-a expus detaliat și argumentat asupra motivelor relevante invocate în apelurile declarate, fiind reflectate clar motivele pe care se întemeiază soluția instanței de apel privind încetarea procesului penal în privința inculpaților Bostan Vladimir și Soltan Andrian învinuiți de comiterea infracțiunii prevăzute de art.248 alin.(5), lit. b) Cod penal, pe motiv că fapta constituie contravenție și recunoașterea vinovăției inculpaților Bostan Vladimir și Soltan Andrian în comiterea contravenției prevăzute de art. 287 alin. (10) Cod contravențional și încetarea procesului contravențional pe motivul intervenirii termenului de prescripție de tragere la răspundere contravențională, motivând detaliat și clar soluția adoptată. Deși titularii cererilor de recurs invocă faptul, că instanța de apel nu s-a expus referitor la toate argumentele din apelurile declarate, considerând că în așa mod instanța de apel a ignorat aprecierea corectă a probelor propusă de apărare, Colegiul penal atestă că aceste argumente, în principiu, se referă la prezentarea propriei versiuni cu privire la evenimentele petrecute la 01 august 2016 - 02 august 2016, însă simplul dezacord al recurenților cu soluția pronunțată în speță, nu constituie temei de admitere a recursului în sensul formulat. Totodată instanța de recurs notează că motivarea unei hotărâri reprezintă un proces de analiză și sinteză a actelor și lucrărilor dosarului care nu presupune în mod necesar expunerea tuturor elementelor amănunțit, atât timp cât sunt valorificate toate aspectele relevante din punct de vedere probatoriu și sunt menționate componentele obligatorii ale unei motivări a hotărârii penale, așa cum s-a procedat în speță. La caz, apărarea critică modalitatea de apreciere a probelor de către instanța de apel, considerând că probele administrate nu confirmă vinovăția 18 inculpaților Bostan Vladimir și Soltan Andrian de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.248 alin.(5), lit. b) Cod penal și nici a contravenției prevăzute la art. 287 alin. (10) Cod contravențional, însă, cu referire la faptul dacă chestiunea de apreciere a probelor poate fi invocată la această etapă a procedurilor. Instanța de recurs reiterează, că motivele de reapreciere a probelor, nu se conțin în temeiurile prevăzute la alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, și astfel nu pot fi considerate ca motiv sub aspectul casării ca fiind ilegală a hotărârii contestate, deoarece instanța de recurs nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele de fond, aceasta fiind sarcina primordială a instanțelor respective. Din aceste considerente, Colegiul penal nu examinează criticile referitoare la presupusa greșită reținere, pe baza probelor administrate în cauză, a anumitor elemente faptice, ci verifică, prin raportare la situația de fapt stabilită de instanțele de fond, corectitudinea dispunerii condamnării inculpaților Bostan Vladimir și Soltan Andrian conform învinuirii incriminate. Cu referire la argumentele recurenților prin care invocă lipsa probelor care ar dovedi vinovăția inculpaților, Colegiul penal menționează că acestea urmează a fi respinse, întrucât instanțele de fond corect au reținut, că vinovăția acestora a fost dovedită prin declarațiile martorilor Buznea Dorin, Eladi Alexandru, Bocaciuc Igor, Strună Fiodor, Pocitari Sergiu, Ivanov Igor, Căldare Sergiu, cât și prin probele scrise ale cauzei penale, cercetate în ședința instanței de fond, și suplimentar în ședința instanței de apel precum: procesul-verbal privind efectuarea măsurilor speciale de investigație (interceptarea și înregistrarea comunicărilor) din 05.08.2016, anexă la proces-verbal stenograma convorbirilor telefonice între Bostan Vladimir și persoana cu nr. de telefon xxxxxxx (f.d.83, 84- 115); prin încheierea Judecătoriei Soroca din 09.08.2016, prin care a fost constatat faptul, că la efectuarea măsurilor speciale de investigații – interceptarea și înregistrarea comunicărilor telefonice efectuate de pe numerele xxxxx și xxxxx ce aparțin lui Bostan Vladimir, de către organul de urmărire penală au fost respectate cerințele legale prevăzute de Codul de procedura penală (f.d.124 vol. 1); procesul-verbal privind efectuarea masurilor speciale de investigații din 03.08.2016 ce țin de urmărirea vizuală, fiind descrise acțiunile făptuitorilor (f.d.125 vol. 1); procesul-verbal de cercetare la fața locului din 03.08.2016, fiind cercetat automobilul de model Xxxxxxx, plin cu sacoșe (f. d. 129 vol.1); procesul-verbal de percheziție din 04.08.2016 a automobilului de model Xxxxxxx, ce aparține cet. Bostan Vladimir, fiind depistată și ridicată marfă industrială, cu lista bunurilor, fiind examinate obiectele ulterior (f. d. 142-170 vol. 1); procesul-verbal din 09.08.2016 de examinare a telefonului mobil ridicat de la Bostan Vladimir, unde sunt fixate numerele de intrare și ieșire, fiind constatate convorbiri telefonice între Andrei Florești și Bostan Vladimir (f.d.14-16 vol. 2); procesele-verbale din 12.08.2016 și 17.08.2016 de examinare a actelor depistate în cadrul percheziției, din care rezultă că marfa a fost procurată de pe teritoriul Ucrainei la 02.08.2016, inclusiv scheme cu indicarea localităților, agenda cu înscrieri, fiind recunoscute ca corpuri delicte (f.d.17-25, 26- 28 vol. 2); răspunsul nr.28/26-63-400 din 05.08.2016 a Biroului Vamal Briceni, prin care s-a stabilit, că automobilul de model ”xxxxxxx” cu nr.xxxxx condus de Bostan Vladimir a intrat în zona de control vamal a postului vamal Ocnița /PVFi, rutier/ la data de 02.08.2016 orele 22.20 și la orele 22.48 a fost înregistrat în sistemul informațional vamal la intrare în RM, de către Bostan Vladimir la trecerea frontierei în cazul dat nu a fost perfectată declarația pe careva bunuri sau mărfuri și nu au fost achitate taxe (f.d.55 vol. 2); informația prezentată de Biroul 19 vamal Bălți nr.28/31-7281 din 08.08.2016 privind valoarea în vamă a mărfii estimată la sumă totală de 182881,19 Iei, cu anexarea listei (f.d.56-57 vol. l 2). Colegiul penal reține că, instanța de apel a apreciat probele administrate în prezenta cauză penală, prin prisma cerințelor stipulate în art. 101 Cod de procedură penală, expunându-se în decizie cu privire la motivele respingerii argumentelor părții apărării și acceptării probelor prezentate de partea acuzării, respectând rigorile dictate de principiul contradictorialității stipulat în art. 24 Cod de procedură penală. În continuare, Colegiul penal menționează că nu pot constitui temei de admitere a recursului, argumentele avocatului Iosip Andrei în numele inculpatului Bostan Vladimir cu privire la faptul că - „nu s-a stabilit cert că Bostan Vladimir a transportat mărfurile peste frontiera vamală, (..) instanța de apel nu a dat apreciere declarațiilor martorilor Bogaciuc Igor și Strună Fiodor, ofițerilor Inspectoratului Național de investigații însărcinați cu urmărirea vizuală, care au declarat că după ieșirea din postul Vamal, inculpatul Bostan Vladimir nu a încărcat sau descărcat careva mărfuri precum și nici nu a staționat”, or, din declarațiile martorilor nominalizați, din rezultatele măsurilor speciale de investigații, din procesele-verbale de ridicare și de cercetare (f.d.125, 129-131, 133,134, vol.1), inclusiv din procesul-verbal de percheziție din 04.08.2016 a automobilului de model „Xxxxxxx”, ce aparține cet. Bostan Vladimir, s-a stabilit cert că în automobilul lui Bostan Valdimir a fost depistată și ridicată marfă industrială cantitatea căreia depășește consumul propriu (f. d. 142-170 vol. 1). În anexa procesului verbal fiind indicate expres lista bunurilor depistate: pantofi bărbați, pantofi femei, pantofi copii, lingerie de corp, costume sport și diverse îmbrăcăminte (f.d.170). La fel, urmează a fi respinse și argumentele apărării, precum că „instanța de apel nu a dat apreciere declarațiilor martorului Caldari Sergiu care a declarat că el împreună cu o colegă de serviciu a efectuat controlul fizic al automobilului Xxxxxxx, condus de Bostan Vladimir și careva mărfuri nu au fost depistate”, or, potrivit declarațiilor martorului Caldari Sergiu audiat în instanța de fond, se constată că de fapt a indicat că „(…) l-a stopat pe Bostan Vladimir când era în serviciu la postul vamal auto Ocnița-Sechireni, era împreună cu o colegă de serviciu, a verificat automobilul cu care circula Bostan, marfa din automobil nu a verificat-o, a luat doar declarații de la șofer fără a face poze sau înregistrări video”, și nu faptul că nu au fost depistate careva mărfuri la Bostan Vladimir. De asemenea, Colegiul penal menționează că nu pot fi reținute nici argumentele aduse de către avocatul Zaharia Leonid în numele inculpatului Soltan Andrian, cu privire la necesitatea pronunțării unei hotărâri de achitare, or, instanța de apel cercetând probele administrate în prezenta cauză, inclusiv stenogramele convorbirilor telefonice din 02.08.2016, procesele-verbale de cercetare a obiectelor precum și declarațiile martorilor, corect a ajuns la concluzia că Soltan Andrian a comis fapta contravențională. Astfel, din materialele cauzei s-a stabilit incontestabil că, Soltan Andrian se deplasa cu mijlocul de transport înaintea lui Bostan Vladimir, fapt confirmat de către martorii audiați, precum și prin stenogramele convorbirilor telefonice dintre Bostan Vladimir și persoana pe nume Andrei, fiind numite localități, printre care ”Gîrbova nouă kilometri, Bîrnova, până la Ocnița, până la vamă..”, fiind clară indicarea rutei de deplasare a persoanelor. Colegiul penal menționează că instanțele de fond just au stabilit că Soltan Andrian, în calitate de complice, acționând cu intenții directă și de comun acord cu Bostan Vladimir a contribuit activ la comiterea faptei de contrabandă, stabilită de instanța de apel ca contravenție, în urma aplicării legii penale intrate în vigoare, care este în favoarea persoanei. 20 Prin urmare, Colegiul penal atestă, că la soluționarea cauzei instanța de apel a ținut cont de prevederile art. art. 99-101, 414 Cod de procedură penală, a cercetat probele sub toate aspectele, verificându-le și apreciindu-le prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, astfel întemeiat ajungând la concluzia privind reîncadrarea acțiunilor inculpaților Bostan Vladimir și Soltan Andrian din prevederile art. 248 alin. (5), lit. b) și d) Cod penal, în baza art. 287 alin. (10) Cod contravențional, cu încetarea procesului contravențional din motiv că prescripția înlătură răspunderea contravențională. Decizia recurată cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, iar raționamentele pe care instanța de apel le-a expus în partea descriptivă a deciziei, echivalează cu o motivare conformă rigorilor și exigențelor impuse de art.6 din CEDO. Respectiv, din conținutul argumentelor recursurilor nu se atestă nici un motiv care ar confirma că instanța de apel a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, așa cum prevede art. 6 pct. 111) Cod de procedură penală. La fel, în speță nefiind identificat nici un temei de recurs din cele menționate de recurenți și conținute în art. 427 alin. (1), pct. 6) Cod de procedură penală Cu referire temeiul de casare prevăzut la art. 427 alin. (1), pct. 8) Cod de procedură penală, invocat de către recurenți, Colegiul penal menționează că potrivit prevederilor art. 113 alin.(1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșiți și semnele componenței infracțiunii, prevăzute de norma penală. (2) Calificarea oficială a infracțiunii se efectuează la toate etapele procedurii penale de către persoanele care efectuează urmărirea penală și de către judecători. Din conținutul recursurilor, Colegiul penal reține că apărarea este de opinia că instanța de apel nu a motivat existența semnelor componenței de infracțiune prevăzute de art. 245 alin.(5), lit. b) Cod penal, pledând pentru achitarea inculpaților. Contrar acestor alegații, instanța de recurs ordinar stabilește că instanțele de fond cercetând probatoriul administrat la dosar a constatat că în speță se dovedește cu certitudine vinovăția inculpaților Bostan Vladimir și Soltan Andrian în săvârșirea faptei de trecere a mărfurilor peste frontiera vamală a Republicii Moldova, prin eludarea controlului vamal. În acest sens, instanța de apel corect a stabilit, că prin Legea nr.179 din 26.07.2018, întrată în vigoare la fata de 17.08.2018, au fost operate modificări la art.248 al.(1) Cod penal, și anume în dispoziție, textul „mărfurilor, obiectelor și a altor valori în proporții mari” s-a substituit cu textul „bunurilor valoarea cărora depășește 100 salarii medii lunare pe economie prognozate, stabilite prin hotărârea de Guvern în vigoare la momentul săvârșirii faptei.” Prin Hotărârea de Guvern nr.879 din 23.12.2015, în vigoare din 25.12.2015, s-a aprobat cuantumul salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul 2016, în mărime de 5050 lei. Potrivit rechizitoriului în total, Bostan Vladimir și Soltan Andrian au trecut peste frontiera vamală, marfă industrială cu valoare de 192196,56 lei. Prin urmare, valoarea bunurilor trecute peste frontiera vamală a Republicii Moldova prin eludarea controlului vamal nu depășește suma de 505.000 lei echivalent a 100 salarii medii lunare pe economie conform Hotărârii de Guvern nr.879 din 23.12.2015, deoarece valoarea bunurilor incriminate constitute 192196,56 lei. 21 Astfel, instanța de apel a constatat incontestabil, că inculpații Bostan Vladimir și Soltan Andrian au trecut peste frontiera vamală a Republicii Moldova, bunuri valoarea în vamă a cărora constituie suma de 192196,56 lei, ceea ce nu depășește 100 salarii medii lunare pe economie prognozate, stabilite prin Hotărârea Guvernului nr.879 din 23.12.2015 (5050 lei x 100 salarii medii = 505.000 lei). Respectiv se constată că fapta săvârșită de către Bostan Vladimir și Soltan Andrian nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 248 alin. (5), lit. b) Cod penal, dar conține semnele constitutive ale contravenției prevăzute de art. 287 alin. (10) Cod contravențional. Mai mult ca atât, Colegiul penal, punctează că argumentele recurenților privind achitarea inculpaților din motiv că nu au comis fapta imputată, reprezintă o interpretare subiectivă a recurenților, ce nu poate fi acceptată, or în decizia instanței de apel au fost combătute aceste argumente (f. d. 184-188 vol. IV), motivări ce sunt în coroborare cu circumstanțele constatate în prezenta cauza penală în baza cumulului de probe cercetate de prima instanță și instanța de apel, ce se acceptă de instanța de recurs, și corespunde practicii CtEDO. Cu referire la argumentele părții apărării privind dezacordul cu confiscarea în proprietatea Statului - a mijlocului de transport de model „Xxxxxxx” cu n/î XXXXXXX, cu care a fost comisă fapta de contrabandă, a banilor depistați în automobil, a telefonului mobil, precum și a mărfii industriale, Colegiul penal menționează că acestea urmează a fi respinse ca fiind neîntemeiate, or instanța de apel legal și întemeiat a constatat și a apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind confiscarea specială. Potrivit materialelor cauzei penale s-a constatat cert că, automobilul de model „Xxxxxxx” cu n/î XXXXXXX, a fost utilizat la săvârșirea infracțiunii, și anume la trecerea peste frontiera vamală a Republicii a mărfurilor și, obiectelor și altor valori în proporții mari, respectiv confiscarea automobilului în speță, nu poate fi apreciată ca o măsură abuzivă și nu încalcă principiile constituționale referitoare la proprietate, dar este o măsură de siguranță, prevăzută de lege și aplicată în temeiul acesteia, în scopul restabilirii echității sociale și contracararea pe viitor a comiterii unor fapte similare de către inculpați sau alte persoane. Cu referire la confiscarea mijloacele bănești, telefonului mobil, precum și a mărfii industriale depistate în automobil lui Bostan Vladimir, care au constituit obiectul contrabandei săvârșite de către Bostan Vladimir și Soltan Andrian, colegiul penal reține că acestea au fost confiscate în contul Statului în corespundere cu legislația în vigoare. În acest sens, Colegiul penal reține că, cerința privind confiscarea bunurilor menționate în folosul Statului, just a fost admisă de către instanța de fond, ori această confiscare este prevăzută de art.106 al.(2), lit. a), b) Cod penal, urmărește un scop legitim și anume scopul de a descuraja făptuitorii și alte persoane de la comiterea de noi infracțiuni de acest gen și este proporțională. Instanța de recurs mai notează și faptul, motivele pe care se bazează soluția respectivă a instanțelor de fond a fost desfășurată în pct. 10. 10.1., al prezentei decizii, soluție pe care instanța de recurs o însușește și reiterarea căreia nu o consideră necesară, deoarece soluția instanței de apel este pe deplin conformă circumstanțelor de fapt și de drept stabilite, precum și practicii judiciare constante. În același context, Colegiul penal consideră neîntemeiată și invocarea de către recurenți a temeiului de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 16) Cod de procedură penală, or în urma verificării deciziei instanței de apel prin prisma aspectelor prevăzute de acesta, instanța de recurs ordinar nu a identificat nici 22 un motiv relevant ce ar justifica incidența acestui temei de recurs în prezenta speță. Potrivit jurisprudenței CtEDO, în cazul în care instanțele de fond și-au motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției acestor instanțe (a se vedea, în special, cauzele Garcia Ruiz v. Spania, hotărârea din 21 ianuarie 1999; Helle v. Finlanda, hotărârea din 19 decembrie 1997). Totodată, în concepția Curții Europene, art. 6 § 1 nu impune motivarea detaliată a deciziei unei instanțe de recurs care, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge un recurs ca fiind „lipsit de șanse de succes” (cauza Van de Hurk v. Olanda, nr. 16034/90 din 19 aprilie 1994, Immeubles Groupe Kosser v. Franța, nr. 38748/97 din 9 martie 1999). În consecință, Colegiul penal atestă că instanța de apel la judecarea cauzei în ordine de apel nu a comis erori de drept, care ar impune casarea deciziei adoptate. Astfel, erorile de drept invocate de recurenți nu și-au găsit confirmare la examinarea recursurilor, iar din aceste considerente se impune inadmisibilitatea acestora, ca fiind vădit neîntemeiate.

În conformitate cu prevederile art.432 alin. (2), pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal D E C I D E : Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către Iosip Andrei în numele inculpatului Bostan Vladimir, și de către avocatul Zaharii Leonid în numele inculpatului Soltan Andrian, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 21 septembrie 2021, în cauza penală în privința lui Bostan Vladimir xxxxxx și Soltan Andrian xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 03 noiembrie 2022. Președinte Chișca-Doneva Tamara Judecători Plămădeală Ghenadie Stratulat Galina 23