1ra-638/2022 — art.art.324 alin. 4 si 352/1 alin. 2 CP

1ra-638/2022 — art.art.324 alin. 4 si 352/1 alin. 2 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 1ra-638/2022

1-18149535-01-1ra-26042022

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

20 decembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Țurcan Anatolie, Cobzac Elena, Filincova Svetlana, Mardari Dumitru,

a judecat fără citarea părților, recursul ordinar declarat de procurorul în

Procuratura de circumscripție Chișinău, Sâli Radu, prin care se solicită casarea

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 ianuarie 2022, în cauza

penală în privința lui

Stamati Vsevolod XXXXX

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 25.04.2018 – 21.10.2019;

Instanța de apel: 13.11.2019 – 24.06.2020;

Instanța de recurs: 03.09.2020-01.03.2021;

Instanța de apel: 29.03.2021 – 19.01.2022;

Instanța de recurs: 26.04.2022-20.12.2022;

a c o n s t a t a t :

2019, Stamati Vsevolod:

- a fost achitat în comiterea infracțiunii prevăzute de art.324 alin.(4) Cod

penal (pe episodul cu FPC ,,Rogob” din 15.09.2016), pe motiv că fapta comisă

constituie contravenția prevăzută de art.315 Cod contravențional, fiind liberat de

răspundere contravențională, în legătură cu expirarea termenului prescripției

răspunderii contravenționale;

- a fost liberat de răspundere penală în comiterea infracțiunii prevăzute de

art.3521 alin.(2) Cod penal, în legătură cu expirarea termenului prescripției

răspunderii penale, cu încetarea procesului penal.

deținând funcția de Director general adjunct al Agenției Naționale pentru Siguranța

Alimentelor în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 291 din 14 martie 2016, fiind în

conformitate cu prevederile art.123 alin.(3) Cod penal și Legea nr. 199 din 16 iulie

2010” cu privire la statutul persoanei cu funcție de demnitate publică”, persoana cu

funcție de demnitate publică, căreia, într-o instituție de stat, i-au fost acordate

permanent, prin stipularea legii și prin numire, drepturi și obligații în vederea

exercitării funcțiilor autorității publice, contrar prevederilor art.22 alin.(1) lit. a),

b), d), f) și g) din Legea cu privire la funcția publică și statutul funcționarului

public nr.158-XVI din 04 iulie 2008, conform cărora funcționarul public este

1

obligat să respecte Constituția, legislația în vigoare, să respecte cu strictețe

drepturile și libertățile cetățenilor, să îndeplinească cu responsabilitate,

obiectivitate și promptitudine, în spirit de inițiativă și colegialitate - toate atribuțiile

de serviciu, să respecte normele de conduită profesională prevăzută de lege, să

respecte regulamentul intern, prevederile lit. a), b), h), k) alin. (1) art.4 al Legii

nr.133 din 17 iunie 2016 ,,Cu privire la declararea averii și intereselor personale”

conform cărora subiecții prevăzuți la art.3 alin.(1) declară- veniturile obținute de

subiectul declarării împreună cu membrii familiei, concubinul/ concubina în anul

fiscal precedent, bunurile mobile și imobile, inclusiv cele nefinalizate, deținute în

proprietate cu drept de uzufruct, de uz, de abitație, de superficie de către subiectul

declarării, inclusiv în calitate de beneficiar efectiv, de membrii familiei lui și de

concubinul/concubina lui ori aflate în posesia acestora în baza unor contracte de

mandat, de comision, de administrare fiduciară, a unor contracte translative de

posesie și de folosință, cota-parte/acțiunile în capitalul social al unui agent

economic deținute de subiectul declarării personal sau de membrii familiei,

concubinul/concubina lui, calitatea de asociat, de acționar sau de membru în cadrul

unui agent economic, al unei organizații necomerciale sau organizații

internaționale, deținută de subiectul declarării, a comis coruperea pasivă de o

persoană cu funcție de demnitate publică și falsul în declarații în următoarele

împrejurări.

Stamati Vsevolod, fiind Director general adjunct al Agenției Naționale

pentru Siguranța Alimentelor, pe 15 septembrie 2016, ora 12:26, fiind în biroul de

serviciu amplasat în mun. Chișinău str. XXXXX, a fost telefonat de către

reprezentantul firmei de producere și comerț „Rogob” SRL, Draghici Dumitru,

ultimul relatând despre acțiuni pretins ilegale a persoanelor publice din cadrul

postului de control sanitar veterinar și fitosanitar Chișinău, în persoana șefului

postului Chilaru Vitalie, cu privire la refuzul de a permite importul salamurilor

crud zvântate din Italia, în lipsa certificatului sanitar veterinar omologat.

În continuare, în cadrul aceleiași discuții, urmare celor relatate de petiționar,

Stamati Vsevolod întru a primi bunuri ce nu i se cuvin, a pretins de la

reprezentantul FPC „Rogob” SRL, Draghici Dumitru, mezeluri și salamuri care

sunt produse de către firma de producție și comerț „Rogob” SRL, în schimbul

soluționării impedimentelor apărute la importul salamurilor crud zvântate din Italia

de către agentul economic menționat, atribuții ce intrau în exercitarea funcției sale.

Mai târziu, în aceiași zi, la ora 14:14, Stamati Vsevolod, aflându-se în biroul

de serviciu amplasat pe în mun. XXXXX, str. XXXXX, a primit bunurile pretinse sub

formă de salamuri și mezeluri în sumă de 500 lei de la reprezentantul FPC

„Rogob” SRL, Dumitru Draghici, bunurile fiind plasate la rugămintea lui Stamati

Vsevolod în automobilul de serviciu de model „Chevrolet Cruze” cu n/î XXXXX,

întărit după Stamati Vsevolod, parcat în preajma sediului central al Agenției

Naționale pentru Siguranța Alimentelor din mun. Chișinău, str. Mihail

Kogălniceanu 63.

Tot Stamati Vsevolod, urmare primirii bunurilor ce nu i se cuvin de la

reprezentantul FPC „Rogob” SRL, Draghici Dumitru, exercitând atribuțiile de

serviciu, în aceiași zi la ora 14:55, l-a telefonat pe Chilaru Vitalie, șeful postului de

control sanitar veterinar și fitosanitar comunicându-i ultimului despre neefectuarea

2

impedimentelor la importul salamurilor crud zvântate din Italia de către FPC

„Rogob” SRL.

Prin rechizitoriu, se mai învinuiește Stamati Vsevolod precum că, în

continuarea acțiunilor sale în perioada lunilor septembrie - decembrie 2016,

activând în funcția menționată, întru a primi bunurile ce nu i se cuvin de la

reprezentantul FPC „Rogob” SRL, Draghici Dumitru, aflându-se în biroul de

serviciu amplasat în mun. XXXXX, str. XXXXX, în diferite perioade de timp, a

pretins și a primit în continuare de la Draghici Dumitru - reprezentantul FPC

„Rogob” SRL bunuri sub formă de salamuri și mezeluri produse de agentul

economic menționat în valoare totală de 1 500 lei, urmare exercitării atribuțiilor de

serviciu de favorizare la importul produselor din carne crud zvântate de către FPC

„Rogob” SRL.

Bunurile sub formă de salamuri și mezeluri în valoare totală de 1 500 lei

pretinse în perioada menționată de către Stamati Vsevolod, au fost lăsate de către

reprezentantul agentului economic menționat în automobilul de serviciu de model

„Chevrolet Cruze”, cu n/î XXXXX, întărit după Stamati Vsevolod, care era parcat în

preajma sediului central al Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor din

mun. Chișinău, str. XXXXX.

Tot el, Stamati Vsevolod, activând în funcția menționată, la data de 28

septembrie 2016, cu scopul de a obține bunuri ce nu i se cuvin în cantitate de 20

litri de vin alb muscat de la SC ,,Migdal-P” SRL din r-nul Strășeni s. Cojușna, i-a

telefonat pe persoanele care gestionează activitatea agentului economic menționat:

Crăcan Mihai și Panuș Grigore.

Prezentându-se, ca director adjunct al Agenției Naționale pentru Siguranța

Alimentelor, a pretins de la persoanele care gestionează SC ,,Migdal-P” SRL,

Crăcan Mihai și Panuș Grigore, o cantitate de 20 litri de vin alb muscat la preț de

15 lei un litru, în total 300 lei, pentru neefectuarea diferitor impedimente la

activitatea agentului economic menționat.

În aceiași zi, în jurul orei 18:00, bunurile pretinse au fost primite de Stamati

Vsevolod prin intermediul șoferului său, Vîsoceanschii Vitalie, ultimul fiind la

volanul automobilului de serviciu de model ,,Chevrolet Cruze”, cu n/î XXXXX,

întărit după Stamati Vsevolod, care a transportat produsul menționat de la fabrica

agentului economic amplasată în r-nul Strășeni, s. Cojușna.

Astfel, faptele nominalizate au fost încadrate juridic de către acuzatorul de

stat în baza art.324 alin.(3) lit. a) Cod penal, iar în ședința de judecată, acesta a

modificat învinuirea în baza ordonanței de învinuire din 05 iunie 2019, solicitând

reîncadrarea acțiunilor în baza art.324 alin.(4) Cod penal- corupere pasivă, adică

pretinderea, acceptarea, primirea personal și prin mijlocitor de către o persoană

publică, de bunuri ce nu i se cuvin, pentru sine, pentru îndeplinirea acțiunilor în

exercitarea funcției sale, săvârșită în proporții care nu depășesc 100 unități

convenționale.

Prin sentință, instanța de judecată a stabilit că, prin acțiunile sale

intenționate Stamati Vsevolod a comis contravenția prevăzută de art.315 Cod

contravențional- primirea (luarea) în exercițiul funcțiunii de recompensă

nelegitimă sau de folos material, dacă fapta nu întrunește elementele constitutive

ale infracțiunii.

3

Tot Stamati Vsevolod, deținând funcția de director general adjunct al

Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor în temeiul Hotărârii Guvernului

nr. 291 din 14 martie 2016, fiind în conformitate cu prevederile art.123 alin.(3)

Cod penal și Legea cu privire la statutul persoanei cu funcție de demnitate publică

nr.199 din 16 iulie 2010, persoana cu funcție de demnitate publică, subiect al

declarării averii și intereselor personale contrar prevederilor lit. a), b), d), h), k)

alin.(1) art.4, alin.2) art.5 din Legea cu privire la declararea averii și intereselor

personale nr.133 din 17 iunie 2016, intenționat nu a inclus în declarația de avere și

interese personale pentru anul 2016 următoarele bunuri mobile și imobile cât și

veniturile obținute împreună cu soția sa Stamati Tamara după cum urmează:

venitul soției sale Stamati Tamara obținut din efectuarea livrărilor către SA

,,Migdal-P” în sumă de 20 445 lei; 3 terenuri în intravilanul s. Șireți r-nul Strășeni

cu număr cadastral - 8037206.238, 8037213.124, 8037213.201; 3 construcții în s.

Șireți r-nul Strășeni cu numere cadastrale - 8037213.124.03, 8037213.124.05,

8037213.201.02; 4 terenuri din extravilanul s. Șireți r-nul Strășeni cu numere

cadastrale - 8037301.025, 8037301.083, 8037301.136, 8037311.181; mijloc de

transport - tractor de fabricație individuală cu n/î XXXXX; mijloc de transport -

tractor de model T40 AM cu n/î XXXXX cu remorca de model 2PTS4 fabricate în

anul 1990.

De asemenea, Stamati Vsevolod intenționat nu a inclus în declarația de avere

și interese personale pentru anul 2016 că este fondator unic la SRL „Sancosvet”,

IDNO 1006600038523 și că soția sa, Stamati Tamara, este fondator unic și

conducător la SRL „Dilmun”, IDNO 1003601003266.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate Stamati Vsevolod a comis infracțiunea

prevăzută de art.3521 alin.(2) Cod penal - falsul în declarații, adică neincluderea

intenționată a unor date în declarația de avere și interese personale.

rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care Stamati Vsevolod să

fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.324 alin.(4) Cod

penal și să fie eliberat de răspundere penală, în legătură cu intervenirea termenului

de prescripție de atragere la răspundere penală.

A-l recunoaște pe Stamati Vsevolod vinovat de comiterea infracțiunii

prevăzute de art.3521 alin (2) Cod penal și a-1 elibera de răspundere penală pe

acesta în legătură cu intervenirea termenului de prescripție de atragere la

răspundere penală.

În conformitate cu prevederile art.106 alin.(1), (2) lit. b) Cod penal, a supune

confiscării speciale din contul inculpatului Stamati Vsevolod Mihail,

contravaloarea obiectului infracțiunii de corupere pasivă în mărime 2 300 lei.

În motivarea apelului a invocat că, instanța de judecată eronat a reîncadrat

acțiunile lui Stamati Vsevolod Mihail ca contravenție prevăzută de art.315 Cod

contravențional, pe faptul pretinderii, acceptării și primirii de către acesta, de

bunuri de la FPC „Rogob” SRL și SC ,,Migdal-P” SRL ce nu i se cuvin pentru

îndeplinirea acțiunilor în exercitarea funcției sale, săvârșite în proporții care nu

depășesc 100 unități convenționale, încetând procesul penal în privința acestuia.

A menționat că, instanța de judecată, în partea dispozitivă a sentinței, nu s-a

expus referitor la capătul de acuzare prevăzut de art.324 alin.(4) Cod penal

(episodul SC ,,Migdal-P” SRL), referindu-se doar la episodul FPC „Rogob” SRL.

4

La fel, instanța de judecată, în partea dispozitivă a sentinței, nu s-a expus

referitor la solicitarea acuzatorului privind confiscarea specială din contul

inculpatului Stamati Vsevolod, a contravalorii obiectului infracțiunii de corupere

pasivă în mărime 2 300 lei.

Astfel, acuzarea a considerat că, în baza probatoriului administrat în cauză,

se constată întrunirea laturii constitutive a coruperii pasive, care include vinovăția

lui Stamati Vsevolod sub formă de intenție directă, adică făptuitorul își dădea

seama și dorea să comită pretinderea, acceptarea și primirea personală de bunuri

pentru a îndeplini acțiuni în vederea exercitării funcției sale și anume neefectuarea

impedimentelor la importul produselor de salamuri crud zvântate din Italia de către

FPC ,,Rogob” SRL și neefectuarea de impedimente la activitatea întreprinderii SA

,,Migdal-P”.

Prin urmare, sentința în cauză a considerat-o ilegală și sub aspectul expunerii

(în dispozitiv) vis-a-vis de capătul de acuzare prevăzut de art.324 alin.(4) Cod

penal, referitor la episodul SC ,,Migdal-P” SRL, instanța referindu-se doar la

episodul FPC „Rogob” SRL.

Concomitent s-a reținut că, instanța de judecată, în partea dispozitivă a

sentinței, nu s-a expus pe marginea solicitării acuzatorului în temeiul art.106

alin.(1) și (2) Cod penal privind confiscarea specială din contul inculpatului

Stamati Vsevolod, a contravalorii obiectului infracțiunii de corupere pasivă în

mărime 2 300 lei.

apelul declarat de procuror a fost admis, s-a casat sentința și pronunțat o nouă

hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează:

,,Se încasează de la Vsevolod Stamati în beneficiul statului, suma de 500 lei,

cu titlu de contravaloare a bunurilor rezultate din contravenție”.

În rest, au fost menținute dispozițiile sentinței atacate.

4.1. În motivarea soluției sale, instanța de apel a indicat că, instanța de

judecată corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, just a ajuns la concluzia

că, inculpatul a săvârșit contravenția prevăzute de art.315 Cod contravențional și

corect a dispus încetarea procesului penal și contravențional, din motivul expirării

termenului general de prescripție a răspunderii penale și contravenționale.

De asemenea, instanța de apel a menționat că, probele administrate în

respectiva cauză penală demonstrează indubitabil vinovăția inculpatului în

comiterea infracțiunii și contravenției constatate.

Deși s-a stabilit că, inculpatului Stamati Vsevolod i s-a transmis salam și

mezeluri în suma de 500 lei de către reprezentantul SRL „Rogob”, faptul dat nu

constituie o acțiune de corupere pasivă, în situația în care, în schimbul acestor

bunuri, inculpatul nu a exercitat vreo influență, asupra obținerii unui rezultat

pozitiv la soluționarea pretinsei probleme de către SRL „Rogob”, iar în cazul dat,

acuzatorul de stat nu a specificat detaliat și clar prin care acțiuni sau inacțiuni,

inculpatul nu și-a îndeplinit potrivit obligațiunile de serviciu, ca element

obligatoriu al infracțiunii imputate.

Or, la capitolul dat, instanța de fond legal a stabilit că, în acțiunile

inculpatului sunt prezente elementele constitutive ale contravenției de primirea

(luarea) în exercițiul funcțiunii de recompensă nelegitimă sau de folos material,

dacă fapta nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii, contravenție

5

prevăzută la art.315 Cod contravențional.

În continuare, instanța de apel a subliniat că, instanța de fond întemeiat a

dispus ca Vsevolod Stamati urmează a fi liberat de răspundere contravențională în

baza art.315 Cod contravențional în legătură cu expirarea termenului de prescripție

privind tragerea la răspundere contravențională.

Cu referire la capătul de acuzație- SC ,,Migdal-P" SRL, instanța de apel a

menționat că concluziile pretinse ale acuzatorului de stat, sunt declarative, în

situația în care din declarațiile martorilor audiați rezultă evident că, Stamati

Vsevolod a primit vin, anume pentru primirea unei delegații de peste hotare în

legătură cu activitatea de serviciu, acest fapt fiind confirmat prin declarațiile

martorului Crăcan Mihail.

În acesta ordine de idei, instanța de apel a stabilit că, deși coruperea pasivă

ține ca subiectul infracțiunii să-și folosească funcția deținută în vederea realizării

unei finalități, de care să se bucure persoana ce transmite remunerația ilicită, în

speță faptul dat nu s-a confirmat.

În acest context, instanța de apel a constatat că, instanța de judecată justificat

a stabilit că faptele incriminate inculpatului Vsevolod Stamati nu întrunesc

elementele infracțiunii prevăzute de art.324 alin.(4) Cod penal - latura obiectivă și

subiectivă, iar în cele din urmă, faptele date urmează a fi excluse din învinuire, dat

fiind faptul că faptele nu au fost încadrate juridic fiecare separat în temeiul art.324

alin.(4) Cod penal, învinuirea pe acest capăt de acuzare fiind înaintată urmare a

unei pretinse infracțiuni continue din partea inculpatului.

Cu privire la fapta incriminată în baza art.3521 alin.(2) Cod penal, instanța

de apel a conchis că, Stamati Vsevolod a cunoscut despre bunuri, inclusiv și ale

soției sale, însă intenționat nu le-a indicat în declarația sa de avere și interese

personale pentru anul 2016, or, faptul pretins de inculpat precum că, careva bunuri

aparțin fostei soții sau a uitat să declare careva bunuri, instanța de apel le-a apreciat

ca fiind declarative.

Totodată, instanța de apel a stabilit ca fiind întemeiată sentința prin care

Stamati Vsevolod a fost liberat de răspundere penală în baza art.3521 alin.(2) Cod

penal, în legătură cu expirarea termenului de prescripție privind tragerea la

răspundere penală, or, infracțiunea comisă de inculpat - art.3521 alin.(2) Cod penal,

face parte din categoria infracțiunilor ușoare, iar din momentul comiterii faptei,

până la adoptarea sentinței, a expirat mai mult de 1 an, prin urmare, în privința

inculpatului Stamati Vsevolod fiind aplicabil art.60 alin.(1) lit. a) Cod penal.

De asemenea, instanța de apel a menționat că în speță, în cadrul cercetării

judecătorești s-a constatat că, suma bănească de 500 lei, care a constituit

contravaloarea salamurilor și mezelurilor, pe episodul cu SRL „Rogob” din 15

septembrie 2016, a rezultat din săvârșirea contravenției, prevăzute de art.315 Cod

contravențional, fapt ce denotă că aceasta sumă urmează a fi încasată din contul

inculpatului în beneficiul statului, cu titlu de contravaloare a bunurilor rezultate din

contravenție, din care motiv, sentința a fost casată anume în partea acesta.

declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând casarea acesteia cu

remiterea cauzei spre rejudecare de către aceiași instanță de apel.

În motivarea sa, recurentul a indicat dezacordul cu aprecierea probelor dată

de instanța de apel, or, probele administrate de acuzare demonstrează indubitabil

6

vinovăția inculpatului în cele imputate prin rechizitoriu.

De asemenea, procurorul a susținut că, este lipsită de suport juridic soluția

instanței de apel privind neaplicarea confiscării speciale, or, dispunerea de a încasa

din contul inculpatului suma de 500 lei, contravaloarea bunurilor rezultate din

săvârșirea contravenției este eronată, deoarece s-a constatat cu certitudine că

inculpatul a pretins și primit bunuri în valoare de 2 300 lei.

martie 2021, s-a admis recursul ordinar declarat de procuror, s-a casat total decizia

instanței de apel, și s-a dispus rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel,

în alt complet de judecată.

6.1. În motivarea deciziei, instanța de recurs a menționat că, atât instanța de

fond cât și cea de apel urma la recalificare să indice care sunt semnele constitutive

ale contravenției imputate raportate cu acțiunile comise de către inculpat, or,

art.315 Cod contravențional este prevăzut de capitolul XVI al Codului menționat

ce prevede contravențiile ce afectează activitatea autorităților publice.

Așadar, prin sentința pronunțată, instanța de fond nu se pronunță asupra

acestui fapt, și anume, să indice clar cum și în ce mod inculpatul a prejudiciat prin

acțiunile întreprinse activitatea Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor.

În acest sens, instanța de recurs a susținut că, instanța de fond, recalificând

acțiunile inculpatului nu a stabilit corect fapta, însă, judecând apelul declarat de

către procuror, instanța de apel a omis să expună în acest sens și să corecteze

eroarea comisă.

Or, fapta descrisă de către instanța de judecată conține semnele calificative

ale infracțiunii prevăzute de art.324 Cod penal, deoarece în dispozițiile

contravenției prevăzute de art.315 Cod contravențional, nu este prevăzută acțiunea

exprimată prin pretinderea de bunuri și foloase, indicată de către instanța de fond

în partea descriptivă a sentinței.

De asemenea, instanța de recurs a subliniat faptul că, partea descriptivă a

deciziei contravine dispozitivului, deoarece instanța de apel motivează precum că:

,,Cu referire pe capătul de acuzație, din lunile septembrie - decembrie 2016

„Rogob" SRL, instanța de apel a stabilit în cazul respectiv că, acuzatorul de stat nu

a prezentat probe concludente și pertinente ce ar confirmă că inculpatul Vsevolod

Stamati ar fi comis infracțiune de corupere pasivă (…)”, însă, în dispozitiv nu ține

cont de acest fapt, or, în urma acestor constatări inculpatul urma să fie achitat de

sub învinuirea înaintată pe acest capăt de învinuire.

La fel, menținând sentința în partea stabilirii vinovăției inculpatului prin care

a fost constatate faptele comise prin primire și pretindere a bunurilor ce nu i se

cuveneau, inculpatul exercitând atribuțiile de serviciu - în partea descriptivă a

deciziei, instanța de apel reține că: ,,(….) nu s-a confirmat pretinderea și primirea

în continuare de la Dumitru Draghici - reprezentantul FPC „Rogob” SRL bunuri

sub formă de salamuri și mezeluri produse de agentul economic menționat în

valoare totală de 1 500 lei, urmare exercitării atribuțiilor de serviciu de favorizare

la importul produselor din carne crud zvântate de către FPC „Rogob” SRL.”

Rezumând cele menționate mai sus, încălcările enunțate au determinat

incontestabil ca instanța de recurs să concluzioneze asupra necesității de a casa

decizia instanței de apel cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță,

în alt complet de judecată.

7

Mai mult, instanța de recurs a remarcat că, în partea descriptivă a deciziei,

instanța de apel urma să indice și să motiveze soluția pronunțată în corelație cu

cumulul de probe administrat conform art.101 Cod de procedură penală și nu doar

să le indice, ceia ce denotă că instanța nu a intrat în esența problemei și nu a dat o

motivare suficientă pentru ca părțile să conștientizeze că au fost auzite.

2022, a fost admis din alte motive, apelul procurorului declarat împotriva sentinței

Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 21 octombrie 2019, casată parțial

această sentință în partea învinuirii pe art.324 alin.(4) Cod penal și în partea

confiscării speciale în baza art.106 Cod penal și pronunțată în această parte o nouă

hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță după cum urmează:

S-a încetat procesul penal în privința lui Stamati Vsevolod în comiterea

infracțiunii, prevăzute de art.324 alin.(4) Cod penal pe motiv că fapta constituie

contravenție.

S-a recunoscut vinovat Stamati Vsevolod de comiterea contravenției,

prevăzute de art.315 Cod contravențional și în baza art.30 Cod contravențional, s-a

încetat procesul contravențional din motivul expirării termenului general de

prescripție a răspunderii contravenționale.

Conform art.106 Cod penal s-a supus confiscării speciale de la Stamati

Vsevolod Mihail cu trecerea forțat și gratuit în beneficiul statului a sumei de 500

lei, cu titlu de contravaloare a bunurilor rezultate din contravenție.

S-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței.

7.1. În motivarea deciziei, instanța de apel a constatat că, rezumând normele

de drept în raport cu circumstanțele de fapt, în acțiunile inculpatului, pe parcursul

cercetării judecătorești, nu s-a confirmat elementele constitutive ale infracțiunii de

corupere pasivă.

Astfel, Stamati Vsevolod a fost numit prin Hotărârea Guvernului nr.291 din

14 martie 2016, în funcția de Director general adjunct al Agenției Naționale pentru

Siguranța Alimentelor.

Acuzatorul de stat, la înaintarea învinuirii lui Stamati Vsevolod, pe episodul

din 15 septembrie 2016, „Rogob” SRL, i-a incriminat acestuia faptul că, acesta a

pretins, acceptat și a primit bunuri ce nu i se cuvin și anume mezeluri și salam în

suma totală de 500 lei, de la reprezentantului SRL „Rogob”.

Or, deși acuzatorul de stat a reținut în fapta imputată lui Stamati Vsevolod,

precum că acesta a pretins, acceptat și a primit mezeluri și salam în suma totală de

500 lei, în vederea soluționării impedimentelor apărute la importul salamurilor

crud zvântate din Italia de către SRL „Rogob”, acuzatorul de stat în actul de

învinuire nu a specificat care anume clar și fără dubii ar fi fost atribuțiile de

serviciu ale inculpatului, în raport cu activitatea agentului economic vizat.

Astfel, din declarațiile martorului Draghici Dumitru rezultă că acesta a

apelat la Stamati Vsevolod, deoarece avea probleme la importul de produse de

origine animală și anume, la devamarea produselor comandate din Italia,

colaboratorii Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor au refuzat de a se

prezenta la terminalul vamal, motivând că la terminalul vamal nu sunt condiții

sanitare pentru verificarea mărfii respective.

În acest sens, inculpatul Stamati Vsevolod i-a explicat lui Draghici Dumitru

că instituțiile sanitar veterinare italiene sunt în cadrul Ministerului Sănătății,

8

respectiv cunoștea că aceștia dispuneau de Certificatul de conformitate „Cu

atentul” al Ministerului Sănătății Italiei și ștampila Ministerului Sănătății.

Astfel, a telefonat șefului direcției sanitar veterinare la frontieră și transport,

Donică Alexandru, însă deoarece nu i-a răspuns, a telefonat colaboratorul direcției

respective la vama Leușeni, Chilaru Vitalie, comunicându-i că, în Italia instituțiile

sanitar veterinare sunt în cadrul Ministerului Sănătății, iar certificatul este valabil.

Totodată, i-a comunicat că în cazul în care agentul nu dispune de certificat,

acesta urmează să prezinte o declarație pe propria răspundere, iar deoarece

produsele importate sunt ușor alterabile, trebuie să-i permită importul.

Cu referire pe capătul de acuzare, din lunile septembrie - decembrie 2016

„Rogob” SRL, instanța de apel a reținut în cazul respectiv că, acuzatorul de stat nu

a prezentat probe concludente și pertinente ce ar confirmă că inculpatul ar fi comis

infracțiune de corupere pasivă, or, în susținerea învinuirii, acuzatorul de stat a ținut

cont doar de declarațiile martorului Draghici Dumitru, care în ședința de judecată a

menționat că, a dus lui Stamati Vsevolod produse de mezeluri de aproximativ 2-3

ori, însă deoarece ultimul nu l-a ajutat cu nimic, nici dânsul la rândul său nu l-a

mulțumit.

Astfel, în cadrul cercetării judecătorești, nu s-a confirmat pretinderea și

primirea de la Draghici Dumitru - reprezentantul FPC „Rogob” SRL bunuri sub

formă de salamuri și mezeluri produse de agentul economic menționat în valoare

totală de 1 500 lei, urmare exercitării atribuțiilor de serviciu de favorizare la

importul produselor din carne crud zvântate de către FPC „Rogob” SRL.

Mai mult, instanța de apel a reiterat că, pentru încadrarea juridică a faptei în

temeiul art.324 alin.(4) Cod penal, este necesar ca foloasele necuvenite să

constituie un contra echivalent al conduitei pe care persoana cu funcție de

răspundere se angajează să o aibă, adică al îndeplinirii sau neîndeplinirii, întârzierii

sau grăbirii îndeplinirii unei acțiuni ce ține de obligațiile ei de serviciu, al

îndeplinirii unei acțiuni contrar acestor obligații ori al obținerii de la autorități

piețelor de desfacere sau a unei oarecare decizii favorabile.

În acest caz, lipsește unul din semnele obligatorii ale componenței de

infracțiune prevăzute la art.324 alin.(4) Cod penal și anume, scopul infracțiunii.

În caz contrar, chiar dacă persoana cu funcție de răspundere obține

respectiva remunerație ilicită, aceasta o obține nu pentru a îndeplini sau nu a

îndeplini, ori pentru a întârzia sau grăbi îndeplinirea unei acțiuni în exercitarea

funcției sale ori contrar funcției în cauză.

penală, declară recurs, solicitând casarea parțială a deciziei, cu dispunerea

rejudecării cauzei în instanța de apel, de către un alt complet de judecată.

8.1. În motivarea recursului, procurorul menționează că, hotărârile instanței

de apel pot fi supuse recursului, în cazurile când instanța de apel nu s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul

hotărârii sau a acesta este expus neclar precum și faptei săvârșite i s-a dat o

încadrare juridică greșită, toate fiind valabile în prezenta cauză penală.

Consideră acuzarea că, soluția instanței de fond cât și de apel în privința

inculpatului este una vădit neîntemeiată și ilegală și anume în partea ce ține de

recalificarea acțiunilor inculpatului din prevederile art.324 alin.(4) Cod penal în

9

contravenția prevăzută de art.315 Cod contravențional, urmând a fi casată.

La fel, decizia instanței de apel prin care a fost constatată vinovăția

inculpatului de comiterea contravenției prevăzute de art.315 Cod contravențional

este neîntemeiată și pasibilă casării, deoarece, instanța de apel având dreptul sa

reformeze sentința atacată în sensul casării soluției adoptate de prima instanță, nu a

supus unei aprecieri corecte probele administrate în cauza penală. Consideră că,

instanța de judecată a dat o apreciere incorectă probelor prezentate de acuzare și nu

a apreciat multilateral și obiectiv probele administrate, care în cumul dovedesc cu

certitudine vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii încriminate, or nu s-a

expus asupra tuturor motivelor indicate în apelul procurorului.

Vina inculpatului în săvârșirea infracțiunii incriminate este dovedită pe

deplin prin faptele și probele administrate în cadrul urmăririi penale și cercetate în

instanța de judecată, fiind indicate și ca motive ale apelului procurorului, iar

instanța de apel nu s-a expus asupra lor, ori nu le-a apreciat, ori le-a apreciat

eronat, fiind respinsă puterea de acuzare fără o motivare plauzibilă sau bazată pe

probe ce ar combate învinuirea incriminată inculpatului.

Procurorul remarcă și faptul că, instanța de fond cât și cea de apel nu și-a

bazat constatările pe probele prezentate și nefiind analizate faptele acuzatorii bine

justificate, standardul de dovadă fiind acel al „în afara dubiilor rezonabile".

Astfel de dovadă, poate rezulta din coexistența deducerilor suficient de

puternice, clare și concordante sau a similarelor prezumții de fapt necombătute.

În opinia acuzării, este lipsită de suport juridic și soluția instanței de apel

privind neaplicarea confiscării speciale.

În cazul de față, instanța de apel a dispus încasarea din contul inculpatului în

beneficiul statului a sumei de 500 de lei cu titlu de contravaloare a bunurilor

rezultate din contravenție ceea ce este eronat deoarece prin probe s-a constatat cu

certitudine că inculpatul a pretins, acceptat și a primit bunuri sub formă de produse

de mezeluri și salamuri în sumă de 2 000 de lei și vin muscat în sumă de 300 de lei,

respectiv suma totală bunurilor rezultate din comiterea infracțiunii este de 2 300 lei

și urmează a fi confiscată contravaloarea obiectului infracțiunii de corupere pasivă

în mărime de 2 300 lei în beneficiul statului, ca fiind bunuri rezultate din

activitatea criminală.

Chiar și în cazul constatării faptei contravenționale, instanța de apel urma să

dispună confiscarea sumei integrale, solicitată de partea acuzării.

penală, avocatul Copețchi Stanislav în interesele inculpatului, a depus referință

privitor la opinia sa asupra recursului declarat, menționând că acesta urmează a fi

respins, susținând decizia instanței de apel.

cauzei, Colegiul penal lărgit decide inadmisibilitatea acestuia, din următoarele

considerente.

În conformitate cu prevederile art.435 alin.(1) pct.1) Cod de procedură

penală, judecând recursul, instanța este în drept să-l respingă, ca inadmisibil, cu

menținerea hotărârii atacate, în cazul în care se constată că recursul nu este

întemeiat legal (este nefondat). Recursul este nefondat atunci când hotărârea

atacată nu este legală, întemeiată și motivată.

Reieșind din conținutul recursului ordinar declarat, Colegiul penal lărgit

10

evidențiază că, autorul acestuia invocă drept temei de casare prevederile art.427

alin.(1) pct. 6) și 12) Cod de procedură penală, potrivit cărora hotărârile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel în cazurile când: 6) instanța de apel nu s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul

hotărârii sau a acesta este expus neclar și 12) faptei săvârșite i s-a dat o încadrare

juridică greșită.

Analizând textul deciziei contestate prin prisma argumentelor invocate de

procuror și temeiurilor de casare nominalizate de acesta, Colegiul penal lărgit

constată că, criticile aduse de acesta în cererea de recurs, nu și-au găsit confirmare

în speța dedusă judecății.

În sensul cerințelor art.414 Cod de procedură penală, chestiunile de fapt

asupra cărora s-a pronunțat ori trebuia să se pronunțe prima instanță și care, prin

apel, se transmit instanței de apel sunt următoarele: dacă fapta reținută ori numai

imputată a fost săvârșită ori nu; dacă fapta a fost comisă de inculpat și, dacă da, în

ce împrejurări a fost comisă; în ce constă participația, contribuția materială a

fiecărui participant; dacă există circumstanțe atenuante și agravante; dacă probele

corect au fost apreciate; dacă toate în ansamblu au fost apreciate de prima instanță

prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, în conformitate cu art.101 Cod de

procedură penală.

În ce privește chestiunile de drept pe care le poate soluționa instanța de apel,

acestea sunt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii; dacă infracțiunea a fost

corect calificată; dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just; dacă normele

de drept procesual, penal, administrativ ori civil au fost corect aplicate.

Cu referire la temeiul de recurs invocat de recurent, prin prisma pct. 6)

alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit ține să menționeze

că, împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârii contestate, relevă în

mod concludent că, instanța de apel a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și

de drept, în conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și

prescripțiilor de drept material, prin prisma cumulului de probe anexate la dosar

care au fost apreciate în conformitate cu prevederile art.101 alin.(1) Cod de

procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității,

veridicității și coroborării lor, instanța de apel pronunțându-se argumentat și

detaliat asupra motivelor pentru care a respins argumentele părți apărării, la caz

fiind administrate probe pertinente și concludente, susceptibile să întemeieze într-

un mod substanțial condamnarea inculpatului.

Mai mult, Colegiul penal lărgit constată că, la examinarea cauzei, instanța de

apel a respectat prevederile art.art.414 alin.(1), 417 alin.(1) pct. 8) Cod de

procedură penală și prin hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

relevante invocate în apelul declarat, întemeind corect soluția, prin care inculpatul

a fost recunoscut vinovat de comiterea contravenției prevăzute de art.315 Cod

contravențional, fiind liberat de răspundere contravențională, în legătură cu

expirarea termenului prescripției răspunderii contravenționale.

Totodată, în decizia sa, instanța de apel, a dispus aplicarea confiscării

speciale de la Stamati Vsevolod cu trecerea forțat și gratuit în beneficiul statului a

sumei de 500 lei, cu titlu de contravaloare a bunurilor rezultate din contravenție.

11

Astfel, argumentul recurentului potrivit căruia instanța de apel nu s-a expus

asupra tuturor motivelor invocate în apel nu poate fi reținut, reieșind din cele

menționate supra.

La caz, Colegiul penal lărgit reține că, recurentul a invocat ca temei pentru

declararea recursului ordinar și prevederile art.427 alin.(1) pct. 12) Cod de

procedură penală.

Analizând temeiul respectiv în raport cu motivele invocate în recursul

declarat, se constată că acesta nu și-a găsit confirmare la examinarea recursului.

După cum rezultă din conținutul recursului, autorul acestuia nu este de acord

cu faptul că instanța de apel a recalificat acțiunile inculpatului din art.324 alin.(4)

Cod penal, în art.315 Cod contravențional, încetând procesul contravențional din

motivul expirării termenului general de prescripție a răspunderii contravenționale.

Însă, verificând alegațiile procurorului și circumstanțele cauzei în raport cu

actele cauzei, Colegiul penal lărgit conchide că, acestea sunt neîntemeiate, iar

temeiurile invocate nu au fost încălcate în speța dedusă judecății.

La acest capitol, Colegiul penal lărgit ține să menționeze că, în coraport cu

motivele invocate de recurent, instanța de apel s-a expus argumentat și motivat,

bazându-și just soluția din decizie.

Respectiv, instanța de recurs ordinar, în virtutea corectitudinii acestei

motivări, pentru a evita repetări inutile, o acceptă și o însușește, fapt ce vine în

corespundere cu jurisprudența CtEDO.

Astfel, pct.37 a hotărârii în cauza Albert vs. România din 16.02.2010,

statuează că art.6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile,

acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare

argument (Van de Hurk vs. Olanda, 19 aprilie 1994, pct.61), cu toate acestea

noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea

motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat

chestiunile esențiale supuse atenției sale.

Cât privește cerința recurentului referitor la aplicarea confiscării speciale

integrale în sumă de 2 300 lei, constituită din comiterea infracțiunii și fiind bunuri

rezultate din activitatea criminală, instanța de recurs la fel o consideră ca fiind

neîntemeiată și lipsită de temei juridic.

Pe această linie de considerente, Colegiul penal lărgit menționează că, în

accepțiunea dispoziției art.106 Cod penal și respectiv art.439 Cod contravențional,

confiscarea specială este o măsură de siguranță cu caracter patrimonial, care constă

în trecerea forțată și gratuită în patrimoniul statului a unor bunuri sau valori care au

servit la săvârșirea faptei penale sau au rezultat din săvârșirea acesteia, ori sunt

deținute contrar legii.

Instanța de recurs constată că, prin decizia sa, instanța de apel a supus

confiscării speciale de la Stamati Vsevolod cu trecerea forțat și gratuit în beneficiul

statului a sumei de 500 lei, cu titlu de contravaloare a bunurilor rezultate din

contravenție, apreciere ce o considerăm a fi corectă, deoarece instanța de apel a

reținut în acțiunile inculpatului doar prezența semnelor faptei contravenționale

prevăzute de art.315 Cod contravențional.

penală, Colegiul penal lărgit

d e c i d e :

12

Respinge, ca inadmisibil, recursul ordinar declarat de procurorul în

Procuratura de circumscripție Chișinău, Sâli Radu, împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 19 ianuarie 2022, în cauza penală în privința

lui Stamati Vsevolod Mihail, cu menținerea hotărârii contestate.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 09 februarie 2023.

Președinte /semnătura/ Timofti Vladimir

Judecători /semnătura/ Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

Filincova Svetlana

Mardari Dumitru

13

Dosarul nr. 1ra-638/2022

1-18149535-01-1ra-26042022

20 decembrie 2022 mun. Chișinău

O p i n i e s e p a r a t ă

a judecătorului Cobzac Elena

Conform art. 339 alin (7), 340 alin (3) Cod de procedură penală, în cauza

penală în privința lui Stamati Vsevolod Mihail.

decembrie 2022, a fost respins ca inadmisibil, recursul ordinar declarat de către

procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Sâli Radu, cu menținerea

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 ianuarie 2022, în cauza

penală în privința lui Stamati Vsevolod.

penală, dar cu privire la soluția adoptată, exprim dezacordul cu majoritatea

completului de judecată, deoarece consider că recursul ordinar declarat de către

procurorul Sâi Radu, urma a fi admis, cu casarea deciziei Colegiului penal al Curții

de Apel Chișinău din 19 ianuarie 2022 și remiterea la rejudecare pe motiv că

instanța de apel eronat a pronunțat soluția în privința inculpatului Stamati

Vsevolod, care este una vădit neîntemeiată și ilegală și anume în partea ce ține de

recalificarea acțiunilor inculpatului din prevederile art. 324 alin. (4) Cod penal în

contravenția prevăzută de art. 315 Cod contravențional, totodată nu s-a expus

asupra tuturor motivelor indicate în apelul procurorului - temeiuri prevăzute de art.

427 alin. (1) pct. 6) și 12) Cod de procedură penală.

neîntemeiată și instanța de apel nu a dat răspuns la toate motivele invocate în apel.

Chișinău, sediul Buiucani din 21 octombrie 2019, Stamati Vsevolod a fost achitat

în comiterea infracțiunii prevăzute de art.324 alin.(4) Cod penal (pe episodul cu

FPC ,,Rogob” din 15.09.2016), pe motiv că fapta comisă constituie contravenția

prevăzută de art.315 Cod contravențional, fiind liberat de răspundere

contravențională, în legătură cu expirarea termenului prescripției răspunderii

contravenționale. A fost liberat de răspundere penală în comiterea infracțiunii

prevăzute de art.3521 alin.(2) Cod penal, în legătură cu expirarea termenului

prescripției răspunderii penale, cu încetarea procesului penal.

solicitat casarea acesteia și rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri prin

care Stamati Vsevolod să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii

prevăzute de art.324 alin.(4) Cod penal și să fie eliberat de răspundere penală, în

legătură cu intervenirea termenului de prescripție de atragere la răspundere penală.

A-l recunoaște pe Stamati Vsevolod vinovat de comiterea infracțiunii

14

prevăzute de art.3521 alin. (2) Cod penal și a-1 elibera de răspundere penală pe

acesta în legătură cu intervenirea termenului de prescripție de atragere la

răspundere penală.

În conformitate cu prevederile art.106 alin.(1), (2) lit. b) Cod penal, a supune

confiscării speciale din contul inculpatului Stamati Vsevolod, contravaloarea

obiectului infracțiunii de corupere pasivă în mărime 2 300 lei.

apelul a fost admis, casată sentința și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului

stabilit pentru prima instanță, prin care s-a încasat de la Stamati Vsevolod în

beneficiul statului, suma de 500 lei, cu titlu de contravaloare a bunurilor rezultate

din contravenție.

În rest, au fost menținute dispozițiile sentinței atacate.

procedură a declarat recurs ordinar împotriva deciziei instanței de apel, solicitând

casarea acesteia cu remiterea cauzei spre rejudecare de către aceiași instanță de

apel.

01 martie 2021 a fost admis recursul ordinar declarat de procuror, casată total

decizia instanței de apel și dispusă rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de

apel, în alt complet de judecată. În motivarea soluției adoptate instanța de recurs

ordinar a menționat că instanțele de fond și de apel urmau la recalificare să indice

care sunt semnele constitutive ale contravenției imputate raportate cu acțiunile

comise de către inculpat, or, art.315 Cod contravențional este prevăzut de capitolul

XVI al Codului menționat ce prevede contravențiile ce afectează activitatea

autorităților publice.

admis din alte motive, apelul procurorului declarat împotriva sentinței Judecătoriei

Chișinău, sediul Buiucani din 21 octombrie 2019, casată parțial această sentință în

partea învinuirii pe art.324 alin.(4) Cod penal și în partea confiscării speciale în

baza art.106 Cod penal și a fost pronunțată în această parte o nouă hotărâre potrivit

modului stabilit pentru prima instanță după cum urmează:

S-a încetat procesul penal în privința lui Stamati Vsevolod în comiterea

infracțiunii, prevăzute de art.324 alin.(4) Cod penal pe motiv că fapta constituie

contravenție.

S-a recunoscut vinovat Stamati Vsevolod de comiterea contravenției,

prevăzute de art.315 Cod contravențional și în baza art.30 Cod contravențional, s-a

încetat procesul contravențional din motivul expirării termenului general de

prescripție a răspunderii contravenționale.

Conform art.106 Cod penal s-a supus confiscării speciale de la Stamati

Vsevolod cu trecerea forțat și gratuit în beneficiul statului a sumei de 500 lei, cu

titlu de contravaloare a bunurilor rezultate din contravenție.

S-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței.

15

Stamati Vsevolod din prevederile art. 324 alin. (4) Cod penal în baza art. 315 Cod

contravențional, procesul contravențional fiind încetat în legătură cu expirarea

termenului de prescripție pentru atragere la răspundere contravențională.

Sunt solidară cu argumentele din recursul procurorului, precum că soluția

instanței de apel este contrară stării de fapt stabilite în baza probelor examinate în

cadrul cercetării judecătorești, contravine prevederilor art. 101 alin. (1) Cod de

procedură penală care stipulează expres că „Fiecare probă urmează să fie apreciată

din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate

probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor”.

Astfel, în speță instanța de apel a dat apreciere numai la unele probe care în

opinia instanței de apel dovedește nevinovăția inculpatului Stamati Vsevolod. În

așa mod, instanța de apel a încălcat prevederile art. 394 alin. (3) pct.2) și alin. (4)

Cod de procedură penală, conform cărora instanța de judecată la pronunțarea

sentinței de achitare sau de încetare a procesului penal are obligația de a indica

motivele pentru care sînt respinse probele aduse în sprijinul acuzării.

Prin urmare, instanța de apel nu s-a expus, nu a cercetat și nu a apreciat la justa

valoare probele expuse în apelul procurorului care dovedesc cu certitudine

vonovăția inculpatului Stamaati Vsevolod în comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 324 alin. (4) Cod penal.

Consider că instanța de apel neîntemeiat a apreciat critic declarațiile martorilor

Draghici Dumitru, Chilaru Vitalie, Visoceanschi Vitalie, Cracan Mihail și Panuș

Grigore, care în coroborare cu probele administrate în cauză, se apreciază că ele

reflectă situația veridică privind pretinderea, acceptarea, primirea personal și prin

mijlocitor de către o persoană public de bunuri ce nu i se cuvin, pentru sine,

pentru îndeplinirea acțiunilor în exercitarea funcției sale, săvîrșite în proporții

care nu depășesc 100 unități convenționale.

Prin urmare, conchid, că instanța de apel, fără a efectua o verificare

multilaterală și obiectivă a probelor prezentate de partea acuzării în sprijinul

învinuirii și circumstanțelor de fapt ale cauzei, invocate în cererea de apel, a ajuns

la o concluzie pripită privind reîncadrarea acțiunilor lui Stamati Vsevolod în baza

art. 315 Cod contravențional.

Aceste circumstanțe, n-au fost elucidate de către instanța de apel, la caz

argumentele procurorului indicate în recurs fiind întemeiate.

Pentru aceste motive am optat pentru casarea totală a deciziei Colegiului penal

al Curții de Apel Chișinău din 19 ianuarie 2022, în cauza penală privindu-l pe

Stamati Vsevolod, cu dispunerea rejudecării cauzei de către Curtea de Apel

Chișinău, în alt complet de judecată.

Judecător Cobzac Elena

16