1ra-638/2022 — art.art.324 alin. 4 si 352/1 alin. 2 CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 21 octombrie 2019, Stamati Vsevolod: - a fost achitat în comiterea infracțiunii prevăzute de art.324 alin.(4) Cod penal (pe episodul cu FPC ,,Rogob” din 15.09.2016), pe motiv că fapta comisă constituie contravenția prevăzută de art.315 Cod contravențional, fiind liberat de răspundere contravențională, în legătură cu expirarea termenului prescripției răspunderii contravenționale; - a fost liberat de răspundere penală în comiterea infracțiunii prevăzute de art.3521 alin.(2) Cod penal, în legătură cu expirarea termenului prescripției răspunderii penale, cu încetarea procesului penal.

Pentru a se pronunța, prima instanță a reținut în fapt că, Stamati Vsevolod, deținând funcția de Director general adjunct al Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 291 din 14 martie 2016, fiind în conformitate cu prevederile art.123 alin.(3) Cod penal și Legea nr. 199 din 16 iulie 2010” cu privire la statutul persoanei cu funcție de demnitate publică”, persoana cu funcție de demnitate publică, căreia, într-o instituție de stat, i-au fost acordate permanent, prin stipularea legii și prin numire, drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor autorității publice, contrar prevederilor art.22 alin.(1) lit. a), b), d), f) și g) din Legea cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public nr.158-XVI din 04 iulie 2008, conform cărora funcționarul public este 1 obligat să respecte Constituția, legislația în vigoare, să respecte cu strictețe drepturile și libertățile cetățenilor, să îndeplinească cu responsabilitate, obiectivitate și promptitudine, în spirit de inițiativă și colegialitate - toate atribuțiile de serviciu, să respecte normele de conduită profesională prevăzută de lege, să respecte regulamentul intern, prevederile lit. a), b), h), k) alin. (1) art.4 al Legii nr.133 din 17 iunie 2016 ,,Cu privire la declararea averii și intereselor personale” conform cărora subiecții prevăzuți la art.3 alin.(1) declară- veniturile obținute de subiectul declarării împreună cu membrii familiei, concubinul/ concubina în anul fiscal precedent, bunurile mobile și imobile, inclusiv cele nefinalizate, deținute în proprietate cu drept de uzufruct, de uz, de abitație, de superficie de către subiectul declarării, inclusiv în calitate de beneficiar efectiv, de membrii familiei lui și de concubinul/concubina lui ori aflate în posesia acestora în baza unor contracte de mandat, de comision, de administrare fiduciară, a unor contracte translative de posesie și de folosință, cota-parte/acțiunile în capitalul social al unui agent economic deținute de subiectul declarării personal sau de membrii familiei, concubinul/concubina lui, calitatea de asociat, de acționar sau de membru în cadrul unui agent economic, al unei organizații necomerciale sau organizații internaționale, deținută de subiectul declarării, a comis coruperea pasivă de o persoană cu funcție de demnitate publică și falsul în declarații în următoarele împrejurări. Stamati Vsevolod, fiind Director general adjunct al Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, pe 15 septembrie 2016, ora 12:26, fiind în biroul de serviciu amplasat în mun. Chișinău str. XXXXX, a fost telefonat de către reprezentantul firmei de producere și comerț „Rogob” SRL, Draghici Dumitru, ultimul relatând despre acțiuni pretins ilegale a persoanelor publice din cadrul postului de control sanitar veterinar și fitosanitar Chișinău, în persoana șefului postului Chilaru Vitalie, cu privire la refuzul de a permite importul salamurilor crud zvântate din Italia, în lipsa certificatului sanitar veterinar omologat. În continuare, în cadrul aceleiași discuții, urmare celor relatate de petiționar, Stamati Vsevolod întru a primi bunuri ce nu i se cuvin, a pretins de la reprezentantul FPC „Rogob” SRL, Draghici Dumitru, mezeluri și salamuri care sunt produse de către firma de producție și comerț „Rogob” SRL, în schimbul soluționării impedimentelor apărute la importul salamurilor crud zvântate din Italia de către agentul economic menționat, atribuții ce intrau în exercitarea funcției sale. Mai târziu, în aceiași zi, la ora 14:14, Stamati Vsevolod, aflându-se în biroul de serviciu amplasat pe în mun. XXXXX, str. XXXXX, a primit bunurile pretinse sub formă de salamuri și mezeluri în sumă de 500 lei de la reprezentantul FPC „Rogob” SRL, Dumitru Draghici, bunurile fiind plasate la rugămintea lui Stamati Vsevolod în automobilul de serviciu de model „Chevrolet Cruze” cu n/î XXXXX, întărit după Stamati Vsevolod, parcat în preajma sediului central al Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor din mun. Chișinău, str. Mihail Kogălniceanu 63. Tot Stamati Vsevolod, urmare primirii bunurilor ce nu i se cuvin de la reprezentantul FPC „Rogob” SRL, Draghici Dumitru, exercitând atribuțiile de serviciu, în aceiași zi la ora 14:55, l-a telefonat pe Chilaru Vitalie, șeful postului de control sanitar veterinar și fitosanitar comunicându-i ultimului despre neefectuarea 2 impedimentelor la importul salamurilor crud zvântate din Italia de către FPC „Rogob” SRL. Prin rechizitoriu, se mai învinuiește Stamati Vsevolod precum că, în continuarea acțiunilor sale în perioada lunilor septembrie - decembrie 2016, activând în funcția menționată, întru a primi bunurile ce nu i se cuvin de la reprezentantul FPC „Rogob” SRL, Draghici Dumitru, aflându-se în biroul de serviciu amplasat în mun. XXXXX, str. XXXXX, în diferite perioade de timp, a pretins și a primit în continuare de la Draghici Dumitru - reprezentantul FPC „Rogob” SRL bunuri sub formă de salamuri și mezeluri produse de agentul economic menționat în valoare totală de 1 500 lei, urmare exercitării atribuțiilor de serviciu de favorizare la importul produselor din carne crud zvântate de către FPC „Rogob” SRL. Bunurile sub formă de salamuri și mezeluri în valoare totală de 1 500 lei pretinse în perioada menționată de către Stamati Vsevolod, au fost lăsate de către reprezentantul agentului economic menționat în automobilul de serviciu de model „Chevrolet Cruze”, cu n/î XXXXX, întărit după Stamati Vsevolod, care era parcat în preajma sediului central al Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor din mun. Chișinău, str. XXXXX. Tot el, Stamati Vsevolod, activând în funcția menționată, la data de 28 septembrie 2016, cu scopul de a obține bunuri ce nu i se cuvin în cantitate de 20 litri de vin alb muscat de la SC ,,Migdal-P” SRL din r-nul Strășeni s. Cojușna, i-a telefonat pe persoanele care gestionează activitatea agentului economic menționat: Crăcan Mihai și Panuș Grigore. Prezentându-se, ca director adjunct al Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, a pretins de la persoanele care gestionează SC ,,Migdal-P” SRL, Crăcan Mihai și Panuș Grigore, o cantitate de 20 litri de vin alb muscat la preț de 15 lei un litru, în total 300 lei, pentru neefectuarea diferitor impedimente la activitatea agentului economic menționat. În aceiași zi, în jurul orei 18:00, bunurile pretinse au fost primite de Stamati Vsevolod prin intermediul șoferului său, Vîsoceanschii Vitalie, ultimul fiind la volanul automobilului de serviciu de model ,,Chevrolet Cruze”, cu n/î XXXXX, întărit după Stamati Vsevolod, care a transportat produsul menționat de la fabrica agentului economic amplasată în r-nul Strășeni, s. Cojușna. Astfel, faptele nominalizate au fost încadrate juridic de către acuzatorul de stat în baza art.324 alin.(3) lit. a) Cod penal, iar în ședința de judecată, acesta a modificat învinuirea în baza ordonanței de învinuire din 05 iunie 2019, solicitând reîncadrarea acțiunilor în baza art.324 alin.(4) Cod penal- corupere pasivă, adică pretinderea, acceptarea, primirea personal și prin mijlocitor de către o persoană publică, de bunuri ce nu i se cuvin, pentru sine, pentru îndeplinirea acțiunilor în exercitarea funcției sale, săvârșită în proporții care nu depășesc 100 unități convenționale. Prin sentință, instanța de judecată a stabilit că, prin acțiunile sale intenționate Stamati Vsevolod a comis contravenția prevăzută de art.315 Cod contravențional- primirea (luarea) în exercițiul funcțiunii de recompensă nelegitimă sau de folos material, dacă fapta nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii. 3 Tot Stamati Vsevolod, deținând funcția de director general adjunct al Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 291 din 14 martie 2016, fiind în conformitate cu prevederile art.123 alin.(3) Cod penal și Legea cu privire la statutul persoanei cu funcție de demnitate publică nr.199 din 16 iulie 2010, persoana cu funcție de demnitate publică, subiect al declarării averii și intereselor personale contrar prevederilor lit. a), b), d), h), k) alin.(1) art.4, alin.2) art.5 din Legea cu privire la declararea averii și intereselor personale nr.133 din 17 iunie 2016, intenționat nu a inclus în declarația de avere și interese personale pentru anul 2016 următoarele bunuri mobile și imobile cât și veniturile obținute împreună cu soția sa Stamati Tamara după cum urmează: venitul soției sale Stamati Tamara obținut din efectuarea livrărilor către SA ,,Migdal-P” în sumă de 20 445 lei; 3 terenuri în intravilanul s. Șireți r-nul Strășeni cu număr cadastral - 8037206.238, 8037213.124, 8037213.201; 3 construcții în s. Șireți r-nul Strășeni cu numere cadastrale - 8037213.124.03, 8037213.124.05, 8037213.201.02; 4 terenuri din extravilanul s. Șireți r-nul Strășeni cu numere cadastrale - 8037301.025, 8037301.083, 8037301.136, 8037311.181; mijloc de transport - tractor de fabricație individuală cu n/î XXXXX; mijloc de transport - tractor de model T40 AM cu n/î XXXXX cu remorca de model 2PTS4 fabricate în anul 1990. De asemenea, Stamati Vsevolod intenționat nu a inclus în declarația de avere și interese personale pentru anul 2016 că este fondator unic la SRL „Sancosvet”, IDNO 1006600038523 și că soția sa, Stamati Tamara, este fondator unic și conducător la SRL „Dilmun”, IDNO 1003601003266. Astfel, prin acțiunile sale intenționate Stamati Vsevolod a comis infracțiunea prevăzută de art.3521 alin.(2) Cod penal - falsul în declarații, adică neincluderea intenționată a unor date în declarația de avere și interese personale.

Procurorul a contestat cu apel sentința, solicitând casarea acesteia și rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care Stamati Vsevolod să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.324 alin.(4) Cod penal și să fie eliberat de răspundere penală, în legătură cu intervenirea termenului de prescripție de atragere la răspundere penală. A-l recunoaște pe Stamati Vsevolod vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.3521 alin (2) Cod penal și a-1 elibera de răspundere penală pe acesta în legătură cu intervenirea termenului de prescripție de atragere la răspundere penală. În conformitate cu prevederile art.106 alin.(1), (2) lit. b) Cod penal, a supune confiscării speciale din contul inculpatului Stamati Vsevolod Mihail, contravaloarea obiectului infracțiunii de corupere pasivă în mărime 2 300 lei. În motivarea apelului a invocat că, instanța de judecată eronat a reîncadrat acțiunile lui Stamati Vsevolod Mihail ca contravenție prevăzută de art.315 Cod contravențional, pe faptul pretinderii, acceptării și primirii de către acesta, de bunuri de la FPC „Rogob” SRL și SC ,,Migdal-P” SRL ce nu i se cuvin pentru îndeplinirea acțiunilor în exercitarea funcției sale, săvârșite în proporții care nu depășesc 100 unități convenționale, încetând procesul penal în privința acestuia. A menționat că, instanța de judecată, în partea dispozitivă a sentinței, nu s-a expus referitor la capătul de acuzare prevăzut de art.324 alin.(4) Cod penal (episodul SC ,,Migdal-P” SRL), referindu-se doar la episodul FPC „Rogob” SRL. 4 La fel, instanța de judecată, în partea dispozitivă a sentinței, nu s-a expus referitor la solicitarea acuzatorului privind confiscarea specială din contul inculpatului Stamati Vsevolod, a contravalorii obiectului infracțiunii de corupere pasivă în mărime 2 300 lei. Astfel, acuzarea a considerat că, în baza probatoriului administrat în cauză, se constată întrunirea laturii constitutive a coruperii pasive, care include vinovăția lui Stamati Vsevolod sub formă de intenție directă, adică făptuitorul își dădea seama și dorea să comită pretinderea, acceptarea și primirea personală de bunuri pentru a îndeplini acțiuni în vederea exercitării funcției sale și anume neefectuarea impedimentelor la importul produselor de salamuri crud zvântate din Italia de către FPC ,,Rogob” SRL și neefectuarea de impedimente la activitatea întreprinderii SA ,,Migdal-P”. Prin urmare, sentința în cauză a considerat-o ilegală și sub aspectul expunerii (în dispozitiv) vis-a-vis de capătul de acuzare prevăzut de art.324 alin.(4) Cod penal, referitor la episodul SC ,,Migdal-P” SRL, instanța referindu-se doar la episodul FPC „Rogob” SRL. Concomitent s-a reținut că, instanța de judecată, în partea dispozitivă a sentinței, nu s-a expus pe marginea solicitării acuzatorului în temeiul art.106 alin.(1) și (2) Cod penal privind confiscarea specială din contul inculpatului Stamati Vsevolod, a contravalorii obiectului infracțiunii de corupere pasivă în mărime 2 300 lei.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 iunie 2020, apelul declarat de procuror a fost admis, s-a casat sentința și pronunțat o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează: ,,Se încasează de la Vsevolod Stamati în beneficiul statului, suma de 500 lei, cu titlu de contravaloare a bunurilor rezultate din contravenție”. În rest, au fost menținute dispozițiile sentinței atacate. 4.1. În motivarea soluției sale, instanța de apel a indicat că, instanța de judecată corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, just a ajuns la concluzia că, inculpatul a săvârșit contravenția prevăzute de art.315 Cod contravențional și corect a dispus încetarea procesului penal și contravențional, din motivul expirării termenului general de prescripție a răspunderii penale și contravenționale. De asemenea, instanța de apel a menționat că, probele administrate în respectiva cauză penală demonstrează indubitabil vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii și contravenției constatate. Deși s-a stabilit că, inculpatului Stamati Vsevolod i s-a transmis salam și mezeluri în suma de 500 lei de către reprezentantul SRL „Rogob”, faptul dat nu constituie o acțiune de corupere pasivă, în situația în care, în schimbul acestor bunuri, inculpatul nu a exercitat vreo influență, asupra obținerii unui rezultat pozitiv la soluționarea pretinsei probleme de către SRL „Rogob”, iar în cazul dat, acuzatorul de stat nu a specificat detaliat și clar prin care acțiuni sau inacțiuni, inculpatul nu și-a îndeplinit potrivit obligațiunile de serviciu, ca element obligatoriu al infracțiunii imputate. Or, la capitolul dat, instanța de fond legal a stabilit că, în acțiunile inculpatului sunt prezente elementele constitutive ale contravenției de primirea (luarea) în exercițiul funcțiunii de recompensă nelegitimă sau de folos material, dacă fapta nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii, contravenție 5 prevăzută la art.315 Cod contravențional. În continuare, instanța de apel a subliniat că, instanța de fond întemeiat a dispus ca Vsevolod Stamati urmează a fi liberat de răspundere contravențională în baza art.315 Cod contravențional în legătură cu expirarea termenului de prescripție privind tragerea la răspundere contravențională. Cu referire la capătul de acuzație- SC ,,Migdal-P" SRL, instanța de apel a menționat că concluziile pretinse ale acuzatorului de stat, sunt declarative, în situația în care din declarațiile martorilor audiați rezultă evident că, Stamati Vsevolod a primit vin, anume pentru primirea unei delegații de peste hotare în legătură cu activitatea de serviciu, acest fapt fiind confirmat prin declarațiile martorului Crăcan Mihail. În acesta ordine de idei, instanța de apel a stabilit că, deși coruperea pasivă ține ca subiectul infracțiunii să-și folosească funcția deținută în vederea realizării unei finalități, de care să se bucure persoana ce transmite remunerația ilicită, în speță faptul dat nu s-a confirmat. În acest context, instanța de apel a constatat că, instanța de judecată justificat a stabilit că faptele incriminate inculpatului Vsevolod Stamati nu întrunesc elementele infracțiunii prevăzute de art.324 alin.(4) Cod penal - latura obiectivă și subiectivă, iar în cele din urmă, faptele date urmează a fi excluse din învinuire, dat fiind faptul că faptele nu au fost încadrate juridic fiecare separat în temeiul art.324 alin.(4) Cod penal, învinuirea pe acest capăt de acuzare fiind înaintată urmare a unei pretinse infracțiuni continue din partea inculpatului. Cu privire la fapta incriminată în baza art.3521 alin.(2) Cod penal, instanța de apel a conchis că, Stamati Vsevolod a cunoscut despre bunuri, inclusiv și ale soției sale, însă intenționat nu le-a indicat în declarația sa de avere și interese personale pentru anul 2016, or, faptul pretins de inculpat precum că, careva bunuri aparțin fostei soții sau a uitat să declare careva bunuri, instanța de apel le-a apreciat ca fiind declarative. Totodată, instanța de apel a stabilit ca fiind întemeiată sentința prin care Stamati Vsevolod a fost liberat de răspundere penală în baza art.3521 alin.(2) Cod penal, în legătură cu expirarea termenului de prescripție privind tragerea la răspundere penală, or, infracțiunea comisă de inculpat - art.3521 alin.(2) Cod penal, face parte din categoria infracțiunilor ușoare, iar din momentul comiterii faptei, până la adoptarea sentinței, a expirat mai mult de 1 an, prin urmare, în privința inculpatului Stamati Vsevolod fiind aplicabil art.60 alin.(1) lit. a) Cod penal. De asemenea, instanța de apel a menționat că în speță, în cadrul cercetării judecătorești s-a constatat că, suma bănească de 500 lei, care a constituit contravaloarea salamurilor și mezelurilor, pe episodul cu SRL „Rogob” din 15 septembrie 2016, a rezultat din săvârșirea contravenției, prevăzute de art.315 Cod contravențional, fapt ce denotă că aceasta sumă urmează a fi încasată din contul inculpatului în beneficiul statului, cu titlu de contravaloare a bunurilor rezultate din contravenție, din care motiv, sentința a fost casată anume în partea acesta.

Procurorul, în temeiul art.427 alin.(l) pct. 6) și 12) Cod de procedură a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând casarea acesteia cu remiterea cauzei spre rejudecare de către aceiași instanță de apel. În motivarea sa, recurentul a indicat dezacordul cu aprecierea probelor dată de instanța de apel, or, probele administrate de acuzare demonstrează indubitabil 6 vinovăția inculpatului în cele imputate prin rechizitoriu. De asemenea, procurorul a susținut că, este lipsită de suport juridic soluția instanței de apel privind neaplicarea confiscării speciale, or, dispunerea de a încasa din contul inculpatului suma de 500 lei, contravaloarea bunurilor rezultate din săvârșirea contravenției este eronată, deoarece s-a constatat cu certitudine că inculpatul a pretins și primit bunuri în valoare de 2 300 lei.

Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 01 martie 2021, s-a admis recursul ordinar declarat de procuror, s-a casat total decizia instanței de apel, și s-a dispus rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. 6.1. În motivarea deciziei, instanța de recurs a menționat că, atât instanța de fond cât și cea de apel urma la recalificare să indice care sunt semnele constitutive ale contravenției imputate raportate cu acțiunile comise de către inculpat, or, art.315 Cod contravențional este prevăzut de capitolul XVI al Codului menționat ce prevede contravențiile ce afectează activitatea autorităților publice. Așadar, prin sentința pronunțată, instanța de fond nu se pronunță asupra acestui fapt, și anume, să indice clar cum și în ce mod inculpatul a prejudiciat prin acțiunile întreprinse activitatea Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor. În acest sens, instanța de recurs a susținut că, instanța de fond, recalificând acțiunile inculpatului nu a stabilit corect fapta, însă, judecând apelul declarat de către procuror, instanța de apel a omis să expună în acest sens și să corecteze eroarea comisă. Or, fapta descrisă de către instanța de judecată conține semnele calificative ale infracțiunii prevăzute de art.324 Cod penal, deoarece în dispozițiile contravenției prevăzute de art.315 Cod contravențional, nu este prevăzută acțiunea exprimată prin pretinderea de bunuri și foloase, indicată de către instanța de fond în partea descriptivă a sentinței. De asemenea, instanța de recurs a subliniat faptul că, partea descriptivă a deciziei contravine dispozitivului, deoarece instanța de apel motivează precum că: ,,Cu referire pe capătul de acuzație, din lunile septembrie - decembrie 2016 „Rogob" SRL, instanța de apel a stabilit în cazul respectiv că, acuzatorul de stat nu a prezentat probe concludente și pertinente ce ar confirmă că inculpatul Vsevolod Stamati ar fi comis infracțiune de corupere pasivă (…)”, însă, în dispozitiv nu ține cont de acest fapt, or, în urma acestor constatări inculpatul urma să fie achitat de sub învinuirea înaintată pe acest capăt de învinuire. La fel, menținând sentința în partea stabilirii vinovăției inculpatului prin care a fost constatate faptele comise prin primire și pretindere a bunurilor ce nu i se cuveneau, inculpatul exercitând atribuțiile de serviciu - în partea descriptivă a deciziei, instanța de apel reține că: ,,(….) nu s-a confirmat pretinderea și primirea în continuare de la Dumitru Draghici - reprezentantul FPC „Rogob” SRL bunuri sub formă de salamuri și mezeluri produse de agentul economic menționat în valoare totală de 1 500 lei, urmare exercitării atribuțiilor de serviciu de favorizare la importul produselor din carne crud zvântate de către FPC „Rogob” SRL.” Rezumând cele menționate mai sus, încălcările enunțate au determinat incontestabil ca instanța de recurs să concluzioneze asupra necesității de a casa decizia instanței de apel cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță, în alt complet de judecată. 7 Mai mult, instanța de recurs a remarcat că, în partea descriptivă a deciziei, instanța de apel urma să indice și să motiveze soluția pronunțată în corelație cu cumulul de probe administrat conform art.101 Cod de procedură penală și nu doar să le indice, ceia ce denotă că instanța nu a intrat în esența problemei și nu a dat o motivare suficientă pentru ca părțile să conștientizeze că au fost auzite.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 ianuarie 2022, a fost admis din alte motive, apelul procurorului declarat împotriva sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 21 octombrie 2019, casată parțial această sentință în partea învinuirii pe art.324 alin.(4) Cod penal și în partea confiscării speciale în baza art.106 Cod penal și pronunțată în această parte o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță după cum urmează: S-a încetat procesul penal în privința lui Stamati Vsevolod în comiterea infracțiunii, prevăzute de art.324 alin.(4) Cod penal pe motiv că fapta constituie contravenție. S-a recunoscut vinovat Stamati Vsevolod de comiterea contravenției, prevăzute de art.315 Cod contravențional și în baza art.30 Cod contravențional, s-a încetat procesul contravențional din motivul expirării termenului general de prescripție a răspunderii contravenționale. Conform art.106 Cod penal s-a supus confiscării speciale de la Stamati Vsevolod Mihail cu trecerea forțat și gratuit în beneficiul statului a sumei de 500 lei, cu titlu de contravaloare a bunurilor rezultate din contravenție. S-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței. 7.1. În motivarea deciziei, instanța de apel a constatat că, rezumând normele de drept în raport cu circumstanțele de fapt, în acțiunile inculpatului, pe parcursul cercetării judecătorești, nu s-a confirmat elementele constitutive ale infracțiunii de corupere pasivă. Astfel, Stamati Vsevolod a fost numit prin Hotărârea Guvernului nr.291 din 14 martie 2016, în funcția de Director general adjunct al Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor. Acuzatorul de stat, la înaintarea învinuirii lui Stamati Vsevolod, pe episodul din 15 septembrie 2016, „Rogob” SRL, i-a incriminat acestuia faptul că, acesta a pretins, acceptat și a primit bunuri ce nu i se cuvin și anume mezeluri și salam în suma totală de 500 lei, de la reprezentantului SRL „Rogob”. Or, deși acuzatorul de stat a reținut în fapta imputată lui Stamati Vsevolod, precum că acesta a pretins, acceptat și a primit mezeluri și salam în suma totală de 500 lei, în vederea soluționării impedimentelor apărute la importul salamurilor crud zvântate din Italia de către SRL „Rogob”, acuzatorul de stat în actul de învinuire nu a specificat care anume clar și fără dubii ar fi fost atribuțiile de serviciu ale inculpatului, în raport cu activitatea agentului economic vizat. Astfel, din declarațiile martorului Draghici Dumitru rezultă că acesta a apelat la Stamati Vsevolod, deoarece avea probleme la importul de produse de origine animală și anume, la devamarea produselor comandate din Italia, colaboratorii Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor au refuzat de a se prezenta la terminalul vamal, motivând că la terminalul vamal nu sunt condiții sanitare pentru verificarea mărfii respective. În acest sens, inculpatul Stamati Vsevolod i-a explicat lui Draghici Dumitru că instituțiile sanitar veterinare italiene sunt în cadrul Ministerului Sănătății, 8 respectiv cunoștea că aceștia dispuneau de Certificatul de conformitate „Cu atentul” al Ministerului Sănătății Italiei și ștampila Ministerului Sănătății. Astfel, a telefonat șefului direcției sanitar veterinare la frontieră și transport, Donică Alexandru, însă deoarece nu i-a răspuns, a telefonat colaboratorul direcției respective la vama Leușeni, Chilaru Vitalie, comunicându-i că, în Italia instituțiile sanitar veterinare sunt în cadrul Ministerului Sănătății, iar certificatul este valabil. Totodată, i-a comunicat că în cazul în care agentul nu dispune de certificat, acesta urmează să prezinte o declarație pe propria răspundere, iar deoarece produsele importate sunt ușor alterabile, trebuie să-i permită importul. Cu referire pe capătul de acuzare, din lunile septembrie - decembrie 2016 „Rogob” SRL, instanța de apel a reținut în cazul respectiv că, acuzatorul de stat nu a prezentat probe concludente și pertinente ce ar confirmă că inculpatul ar fi comis infracțiune de corupere pasivă, or, în susținerea învinuirii, acuzatorul de stat a ținut cont doar de declarațiile martorului Draghici Dumitru, care în ședința de judecată a menționat că, a dus lui Stamati Vsevolod produse de mezeluri de aproximativ 2-3 ori, însă deoarece ultimul nu l-a ajutat cu nimic, nici dânsul la rândul său nu l-a mulțumit. Astfel, în cadrul cercetării judecătorești, nu s-a confirmat pretinderea și primirea de la Draghici Dumitru - reprezentantul FPC „Rogob” SRL bunuri sub formă de salamuri și mezeluri produse de agentul economic menționat în valoare totală de 1 500 lei, urmare exercitării atribuțiilor de serviciu de favorizare la importul produselor din carne crud zvântate de către FPC „Rogob” SRL. Mai mult, instanța de apel a reiterat că, pentru încadrarea juridică a faptei în temeiul art.324 alin.(4) Cod penal, este necesar ca foloasele necuvenite să constituie un contra echivalent al conduitei pe care persoana cu funcție de răspundere se angajează să o aibă, adică al îndeplinirii sau neîndeplinirii, întârzierii sau grăbirii îndeplinirii unei acțiuni ce ține de obligațiile ei de serviciu, al îndeplinirii unei acțiuni contrar acestor obligații ori al obținerii de la autorități piețelor de desfacere sau a unei oarecare decizii favorabile. În acest caz, lipsește unul din semnele obligatorii ale componenței de infracțiune prevăzute la art.324 alin.(4) Cod penal și anume, scopul infracțiunii. În caz contrar, chiar dacă persoana cu funcție de răspundere obține respectiva remunerație ilicită, aceasta o obține nu pentru a îndeplini sau nu a îndeplini, ori pentru a întârzia sau grăbi îndeplinirea unei acțiuni în exercitarea funcției sale ori contrar funcției în cauză.

Procurorul, în temeiul art.427 alin.(1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, declară recurs, solicitând casarea parțială a deciziei, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, de către un alt complet de judecată. 8.1. În motivarea recursului, procurorul menționează că, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului, în cazurile când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau a acesta este expus neclar precum și faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, toate fiind valabile în prezenta cauză penală. Consideră acuzarea că, soluția instanței de fond cât și de apel în privința inculpatului este una vădit neîntemeiată și ilegală și anume în partea ce ține de recalificarea acțiunilor inculpatului din prevederile art.324 alin.(4) Cod penal în 9 contravenția prevăzută de art.315 Cod contravențional, urmând a fi casată. La fel, decizia instanței de apel prin care a fost constatată vinovăția inculpatului de comiterea contravenției prevăzute de art.315 Cod contravențional este neîntemeiată și pasibilă casării, deoarece, instanța de apel având dreptul sa reformeze sentința atacată în sensul casării soluției adoptate de prima instanță, nu a supus unei aprecieri corecte probele administrate în cauza penală. Consideră că, instanța de judecată a dat o apreciere incorectă probelor prezentate de acuzare și nu a apreciat multilateral și obiectiv probele administrate, care în cumul dovedesc cu certitudine vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii încriminate, or nu s-a expus asupra tuturor motivelor indicate în apelul procurorului. Vina inculpatului în săvârșirea infracțiunii incriminate este dovedită pe deplin prin faptele și probele administrate în cadrul urmăririi penale și cercetate în instanța de judecată, fiind indicate și ca motive ale apelului procurorului, iar instanța de apel nu s-a expus asupra lor, ori nu le-a apreciat, ori le-a apreciat eronat, fiind respinsă puterea de acuzare fără o motivare plauzibilă sau bazată pe probe ce ar combate învinuirea incriminată inculpatului. Procurorul remarcă și faptul că, instanța de fond cât și cea de apel nu și-a bazat constatările pe probele prezentate și nefiind analizate faptele acuzatorii bine justificate, standardul de dovadă fiind acel al „în afara dubiilor rezonabile". Astfel de dovadă, poate rezulta din coexistența deducerilor suficient de puternice, clare și concordante sau a similarelor prezumții de fapt necombătute. În opinia acuzării, este lipsită de suport juridic și soluția instanței de apel privind neaplicarea confiscării speciale. În cazul de față, instanța de apel a dispus încasarea din contul inculpatului în beneficiul statului a sumei de 500 de lei cu titlu de contravaloare a bunurilor rezultate din contravenție ceea ce este eronat deoarece prin probe s-a constatat cu certitudine că inculpatul a pretins, acceptat și a primit bunuri sub formă de produse de mezeluri și salamuri în sumă de 2 000 de lei și vin muscat în sumă de 300 de lei, respectiv suma totală bunurilor rezultate din comiterea infracțiunii este de 2 300 lei și urmează a fi confiscată contravaloarea obiectului infracțiunii de corupere pasivă în mărime de 2 300 lei în beneficiul statului, ca fiind bunuri rezultate din activitatea criminală. Chiar și în cazul constatării faptei contravenționale, instanța de apel urma să dispună confiscarea sumei integrale, solicitată de partea acuzării.

În conformitate cu prevederile art.431 alin.(1) pct. 11 ) Cod de procedură penală, avocatul Copețchi Stanislav în interesele inculpatului, a depus referință privitor la opinia sa asupra recursului declarat, menționând că acesta urmează a fi respins, susținând decizia instanței de apel.

Verificând argumentele recursului declarat în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal lărgit decide inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente. În conformitate cu prevederile art.435 alin.(1) pct.1) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța este în drept să-l respingă, ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate, în cazul în care se constată că recursul nu este întemeiat legal (este nefondat). Recursul este nefondat atunci când hotărârea atacată nu este legală, întemeiată și motivată. Reieșind din conținutul recursului ordinar declarat, Colegiul penal lărgit 10 evidențiază că, autorul acestuia invocă drept temei de casare prevederile art.427 alin.(1) pct. 6) și 12) Cod de procedură penală, potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazurile când: 6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau a acesta este expus neclar și 12) faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. Analizând textul deciziei contestate prin prisma argumentelor invocate de procuror și temeiurilor de casare nominalizate de acesta, Colegiul penal lărgit constată că, criticile aduse de acesta în cererea de recurs, nu și-au găsit confirmare în speța dedusă judecății. În sensul cerințelor art.414 Cod de procedură penală, chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat ori trebuia să se pronunțe prima instanță și care, prin apel, se transmit instanței de apel sunt următoarele: dacă fapta reținută ori numai imputată a fost săvârșită ori nu; dacă fapta a fost comisă de inculpat și, dacă da, în ce împrejurări a fost comisă; în ce constă participația, contribuția materială a fiecărui participant; dacă există circumstanțe atenuante și agravante; dacă probele corect au fost apreciate; dacă toate în ansamblu au fost apreciate de prima instanță prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, în conformitate cu art.101 Cod de procedură penală. În ce privește chestiunile de drept pe care le poate soluționa instanța de apel, acestea sunt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii; dacă infracțiunea a fost corect calificată; dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just; dacă normele de drept procesual, penal, administrativ ori civil au fost corect aplicate. Cu referire la temeiul de recurs invocat de recurent, prin prisma pct. 6) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit ține să menționeze că, împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârii contestate, relevă în mod concludent că, instanța de apel a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept, în conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material, prin prisma cumulului de probe anexate la dosar care au fost apreciate în conformitate cu prevederile art.101 alin.(1) Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității, veridicității și coroborării lor, instanța de apel pronunțându-se argumentat și detaliat asupra motivelor pentru care a respins argumentele părți apărării, la caz fiind administrate probe pertinente și concludente, susceptibile să întemeieze într- un mod substanțial condamnarea inculpatului. Mai mult, Colegiul penal lărgit constată că, la examinarea cauzei, instanța de apel a respectat prevederile art.art.414 alin.(1), 417 alin.(1) pct. 8) Cod de procedură penală și prin hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor relevante invocate în apelul declarat, întemeind corect soluția, prin care inculpatul a fost recunoscut vinovat de comiterea contravenției prevăzute de art.315 Cod contravențional, fiind liberat de răspundere contravențională, în legătură cu expirarea termenului prescripției răspunderii contravenționale. Totodată, în decizia sa, instanța de apel, a dispus aplicarea confiscării speciale de la Stamati Vsevolod cu trecerea forțat și gratuit în beneficiul statului a sumei de 500 lei, cu titlu de contravaloare a bunurilor rezultate din contravenție. 11 Astfel, argumentul recurentului potrivit căruia instanța de apel nu s-a expus asupra tuturor motivelor invocate în apel nu poate fi reținut, reieșind din cele menționate supra. La caz, Colegiul penal lărgit reține că, recurentul a invocat ca temei pentru declararea recursului ordinar și prevederile art.427 alin.(1) pct. 12) Cod de procedură penală. Analizând temeiul respectiv în raport cu motivele invocate în recursul declarat, se constată că acesta nu și-a găsit confirmare la examinarea recursului. După cum rezultă din conținutul recursului, autorul acestuia nu este de acord cu faptul că instanța de apel a recalificat acțiunile inculpatului din art.324 alin.(4) Cod penal, în art.315 Cod contravențional, încetând procesul contravențional din motivul expirării termenului general de prescripție a răspunderii contravenționale. Însă, verificând alegațiile procurorului și circumstanțele cauzei în raport cu actele cauzei, Colegiul penal lărgit conchide că, acestea sunt neîntemeiate, iar temeiurile invocate nu au fost încălcate în speța dedusă judecății. La acest capitol, Colegiul penal lărgit ține să menționeze că, în coraport cu motivele invocate de recurent, instanța de apel s-a expus argumentat și motivat, bazându-și just soluția din decizie. Respectiv, instanța de recurs ordinar, în virtutea corectitudinii acestei motivări, pentru a evita repetări inutile, o acceptă și o însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO. Astfel, pct.37 a hotărârii în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art.6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs. Olanda, 19 aprilie 1994, pct.61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale. Cât privește cerința recurentului referitor la aplicarea confiscării speciale integrale în sumă de 2 300 lei, constituită din comiterea infracțiunii și fiind bunuri rezultate din activitatea criminală, instanța de recurs la fel o consideră ca fiind neîntemeiată și lipsită de temei juridic. Pe această linie de considerente, Colegiul penal lărgit menționează că, în accepțiunea dispoziției art.106 Cod penal și respectiv art.439 Cod contravențional, confiscarea specială este o măsură de siguranță cu caracter patrimonial, care constă în trecerea forțată și gratuită în patrimoniul statului a unor bunuri sau valori care au servit la săvârșirea faptei penale sau au rezultat din săvârșirea acesteia, ori sunt deținute contrar legii. Instanța de recurs constată că, prin decizia sa, instanța de apel a supus confiscării speciale de la Stamati Vsevolod cu trecerea forțat și gratuit în beneficiul statului a sumei de 500 lei, cu titlu de contravaloare a bunurilor rezultate din contravenție, apreciere ce o considerăm a fi corectă, deoarece instanța de apel a reținut în acțiunile inculpatului doar prezența semnelor faptei contravenționale prevăzute de art.315 Cod contravențional.

În conformitate cu art.art.434, 435 alin.(1) pct.1) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit d e c i d e : 12 Respinge, ca inadmisibil, recursul ordinar declarat de procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Sâli Radu, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 ianuarie 2022, în cauza penală în privința lui Stamati Vsevolod Mihail, cu menținerea hotărârii contestate. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 09 februarie 2023. Președinte /semnătura/ Timofti Vladimir Judecători /semnătura/ Țurcan Anatolie Cobzac Elena Filincova Svetlana Mardari Dumitru 13 Dosarul nr. 1ra-638/2022 1-18149535-01-1ra-26042022 20 decembrie 2022 mun. Chișinău O p i n i e s e p a r a t ă a judecătorului Cobzac Elena Conform art. 339 alin (7), 340 alin (3) Cod de procedură penală, în cauza penală în privința lui Stamati Vsevolod Mihail. 1. Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 20 decembrie 2022, a fost respins ca inadmisibil, recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Sâli Radu, cu menținerea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 ianuarie 2022, în cauza penală în privința lui Stamati Vsevolod. 2. Am semnat decizia, conform prevederilor art.339 alin.(7) Cod de procedură penală, dar cu privire la soluția adoptată, exprim dezacordul cu majoritatea completului de judecată, deoarece consider că recursul ordinar declarat de către procurorul Sâi Radu, urma a fi admis, cu casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 ianuarie 2022 și remiterea la rejudecare pe motiv că instanța de apel eronat a pronunțat soluția în privința inculpatului Stamati Vsevolod, care este una vădit neîntemeiată și ilegală și anume în partea ce ține de recalificarea acțiunilor inculpatului din prevederile art. 324 alin. (4) Cod penal în contravenția prevăzută de art. 315 Cod contravențional, totodată nu s-a expus asupra tuturor motivelor indicate în apelul procurorului - temeiuri prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 12) Cod de procedură penală. 3. Având în vedere materialele cauzei, consider că decizia instanței de apel este neîntemeiată și instanța de apel nu a dat răspuns la toate motivele invocate în apel. 4. Așadar, din materialele cauzei se atestă faptul, că prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 21 octombrie 2019, Stamati Vsevolod a fost achitat în comiterea infracțiunii prevăzute de art.324 alin.(4) Cod penal (pe episodul cu FPC ,,Rogob” din 15.09.2016), pe motiv că fapta comisă constituie contravenția prevăzută de art.315 Cod contravențional, fiind liberat de răspundere contravențională, în legătură cu expirarea termenului prescripției răspunderii contravenționale. A fost liberat de răspundere penală în comiterea infracțiunii prevăzute de art.3521 alin.(2) Cod penal, în legătură cu expirarea termenului prescripției răspunderii penale, cu încetarea procesului penal. 5. Împotriva sentinței a declarat apel procurorul Rurac Eugeniu, prin care a solicitat casarea acesteia și rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care Stamati Vsevolod să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.324 alin.(4) Cod penal și să fie eliberat de răspundere penală, în legătură cu intervenirea termenului de prescripție de atragere la răspundere penală. A-l recunoaște pe Stamati Vsevolod vinovat de comiterea infracțiunii 14 prevăzute de art.3521 alin. (2) Cod penal și a-1 elibera de răspundere penală pe acesta în legătură cu intervenirea termenului de prescripție de atragere la răspundere penală. În conformitate cu prevederile art.106 alin.(1), (2) lit. b) Cod penal, a supune confiscării speciale din contul inculpatului Stamati Vsevolod, contravaloarea obiectului infracțiunii de corupere pasivă în mărime 2 300 lei. 6. Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 iunie 2020, apelul a fost admis, casată sentința și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care s-a încasat de la Stamati Vsevolod în beneficiul statului, suma de 500 lei, cu titlu de contravaloare a bunurilor rezultate din contravenție. În rest, au fost menținute dispozițiile sentinței atacate. 7. Procurorul Țurcanu Svetlana, în temeiul art.427 alin.(l) pct. 6) și 12) Cod de procedură a declarat recurs ordinar împotriva deciziei instanței de apel, solicitând casarea acesteia cu remiterea cauzei spre rejudecare de către aceiași instanță de apel. 8. Ulterior, prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 01 martie 2021 a fost admis recursul ordinar declarat de procuror, casată total decizia instanței de apel și dispusă rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. În motivarea soluției adoptate instanța de recurs ordinar a menționat că instanțele de fond și de apel urmau la recalificare să indice care sunt semnele constitutive ale contravenției imputate raportate cu acțiunile comise de către inculpat, or, art.315 Cod contravențional este prevăzut de capitolul XVI al Codului menționat ce prevede contravențiile ce afectează activitatea autorităților publice. 9. Rejudecând cauza, instanța de apel prin decizia sa din 19 ianuarie 2022 a admis din alte motive, apelul procurorului declarat împotriva sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 21 octombrie 2019, casată parțial această sentință în partea învinuirii pe art.324 alin.(4) Cod penal și în partea confiscării speciale în baza art.106 Cod penal și a fost pronunțată în această parte o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță după cum urmează: S-a încetat procesul penal în privința lui Stamati Vsevolod în comiterea infracțiunii, prevăzute de art.324 alin.(4) Cod penal pe motiv că fapta constituie contravenție. S-a recunoscut vinovat Stamati Vsevolod de comiterea contravenției, prevăzute de art.315 Cod contravențional și în baza art.30 Cod contravențional, s-a încetat procesul contravențional din motivul expirării termenului general de prescripție a răspunderii contravenționale. Conform art.106 Cod penal s-a supus confiscării speciale de la Stamati Vsevolod cu trecerea forțat și gratuit în beneficiul statului a sumei de 500 lei, cu titlu de contravaloare a bunurilor rezultate din contravenție. S-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței. 15 10. Consider, că instanța de apel incorect a recalificat faptele inculpatului Stamati Vsevolod din prevederile art. 324 alin. (4) Cod penal în baza art. 315 Cod contravențional, procesul contravențional fiind încetat în legătură cu expirarea termenului de prescripție pentru atragere la răspundere contravențională. Sunt solidară cu argumentele din recursul procurorului, precum că soluția instanței de apel este contrară stării de fapt stabilite în baza probelor examinate în cadrul cercetării judecătorești, contravine prevederilor art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală care stipulează expres că „Fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor”. Astfel, în speță instanța de apel a dat apreciere numai la unele probe care în opinia instanței de apel dovedește nevinovăția inculpatului Stamati Vsevolod. În așa mod, instanța de apel a încălcat prevederile art. 394 alin. (3) pct.2) și alin. (4) Cod de procedură penală, conform cărora instanța de judecată la pronunțarea sentinței de achitare sau de încetare a procesului penal are obligația de a indica motivele pentru care sînt respinse probele aduse în sprijinul acuzării. Prin urmare, instanța de apel nu s-a expus, nu a cercetat și nu a apreciat la justa valoare probele expuse în apelul procurorului care dovedesc cu certitudine vonovăția inculpatului Stamaati Vsevolod în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (4) Cod penal. Consider că instanța de apel neîntemeiat a apreciat critic declarațiile martorilor Draghici Dumitru, Chilaru Vitalie, Visoceanschi Vitalie, Cracan Mihail și Panuș Grigore, care în coroborare cu probele administrate în cauză, se apreciază că ele reflectă situația veridică privind pretinderea, acceptarea, primirea personal și prin mijlocitor de către o persoană public de bunuri ce nu i se cuvin, pentru sine, pentru îndeplinirea acțiunilor în exercitarea funcției sale, săvîrșite în proporții care nu depășesc 100 unități convenționale. Prin urmare, conchid, că instanța de apel, fără a efectua o verificare multilaterală și obiectivă a probelor prezentate de partea acuzării în sprijinul învinuirii și circumstanțelor de fapt ale cauzei, invocate în cererea de apel, a ajuns la o concluzie pripită privind reîncadrarea acțiunilor lui Stamati Vsevolod în baza art. 315 Cod contravențional. Aceste circumstanțe, n-au fost elucidate de către instanța de apel, la caz argumentele procurorului indicate în recurs fiind întemeiate. Pentru aceste motive am optat pentru casarea totală a deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 ianuarie 2022, în cauza penală privindu-l pe Stamati Vsevolod, cu dispunerea rejudecării cauzei de către Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată. Judecător Cobzac Elena 16