1ra-182/21 — art. 324 alin.4, 352-1 alin. 2

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 21 octombrie 2019, a fost încetat procesul penal în privința lui Vsevolod Stamati învinuit de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (4) Cod penal (episodul FPC „Rogob” SRL din 15 septembrie 2016) și a fost recunoscut vinovat în săvârșirea contravenției prevăzute de art. 315 Cod contravențional. În baza art. 30 alin. (1), (2) Cod contravențional, a fost încetat procesul contravențional în privința lui Vsevolod Stamati de comiterea contravenției prevăzute de art. 315 Cod contravențional (episodul FPC „Rogob” SRL din 15.09.2016) din motivul expirării termenului general de prescripție a răspunderii contravenționale. Vsevolod Stamati a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 3521 alin. (2) Cod penal. În baza art. 60 alin. (1) lit. a) Cod penal, a fost liberat de la răspunderea penală Vsevolod Stamati de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 3521 alin. (2) Cod penal din motivul expirării termenului de prescripție de tragere la răspundere penală, cu încetarea procesului penal 1

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a reținut că, Vsevolod Stamati deținând funcția de Director general adjunct al Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 291 din 14 martie 2016, fiind în conformitate cu prevederile art. 123 alin.(3) Cod penal și Legea nr. 199 din 16 iulie 2010” cu privire la statutul persoanei cu funcție de demnitate publică”, persoana cu funcție de demnitate publică, căreia, într-o instituție de stat, i-au fost acordate permanent, prin stipularea legii și prin numire, drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor autorității publice, contrar prevederilor art.22 alin. (1) lit. lit. a), b), d), f), g) din Legea cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public nr. 158- XVI din 04.07.2008, conform cărora funcționarul public este obligat să respecte Constituția RM, legislația în vigoare, să respecte cu strictețe drepturile și libertățile cetățenilor, să îndeplinească cu responsabilitate, obiectivitate și promptitudine în spirit de inițiativă și colegialitate toate atribuțiile de serviciu, să respecte normele de conduită profesională prevăzută de lege, să respecte regulamentul intern, prevederilor lit. a), b), h), k) alin. (1) art.4 al Legii nr.133 din 17 iunie 2016 ,,cu privire la declararea averii și intereselor personale” conform cărora subiecții prevăzuți la art.3 alin.(1) declară - veniturile obținute de subiectul declarării împreună cu membrii familiei, concubinul / concubina în anul fiscal precedent, bunurile mobile și imobile, inclusiv cele nefinalizate, deținute în proprietate cu drept de uzufruct, de uz, de abitație, de superficie de către subiectul declarării, inclusiv în calitate de beneficiar efectiv, de membrii familiei lui și de concubinul/concubina lui ori aflate în posesia acestora în baza unor contracte de mandat, de comision, de administrare fiduciară, a unor contracte translative de posesie și de folosință, cota-parte/acțiunile în capitalul social al unui agent economic deținute de subiectul declarării personal sau de membrii familiei, concubinul/concubina lui, calitatea de asociat, de acționar sau de membru în cadrul unui agent economic, al unei organizații necomerciale sau organizații internaționale, deținută de subiectul declarării, a comis coruperea pasivă de o persoană cu funcție de demnitate publică și falsul în declarații în următoarele împrejurări: Vsevolod Stamati fiind Director general adjunct al Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, la data de 15 septembrie 2016, ora 12:26 min., fiind în biroul de serviciu amplasat în mun. Chișinău str. Mihail Kogălniceanu nr.63, a fost telefonat de către reprezentantul firmei de producere și comerț „Rogob” SRL, Dumitru Draghici, ultimul relatând despre acțiuni pretins ilegale a persoanelor publice din cadrul postului de control sanitar veterinar și fitosanitar Chișinău în persoana șefului postului Vitalie Chilaru cu privire la refuzul de a permite importul 2 salamurilor crud zvântate din Italia în lipsa certificatului sanitar veterinar omologat. În continuare în cadrul aceleiași discuții, urmare celor relatate de petiționar, Vsevolod Stamati întru a primi bunuri ce nu i se cuvin, a pretins de la reprezentantul FPC „Rogob” SRL, Draghici Dumitru, mezeluri și salamuri care sunt produse de către firma de producție și comerț „Rogob” SRL, în schimbul soluționării impedimentelor apărute la importul salamurilor crud zvântate din Italia de către agentul economic menționat, atribuții ce întrau în exercitarea funcției sale. Mai târziu, în aceiași zi la ora 14:14 min., Stamati Vsevolod aflându-se în biroul de serviciu amplasat pe str. M. Kogălniceanu nr.63, mun. Chișinău a primit bunurile pretinse sub formă de salamuri și mezeluri în sumă de 500 lei de la reprezentantul FPC „Rogob” SRL, Dumitru Draghici, bunurile fiind plasate la rugămintea lui Vsevolod Stamati în automobilul de serviciu de model „Chevrolet Cruze” cuXXXXX, întărit după Vsevolod Stamati, parcat în preajma sediului central ANSA de pe str. Mihail Kogălniceanu nr.63 din mun. Chișinău. Tot el, Vsevolod Stamati, urmare primirii bunurilor ce nu i se cuvin de la reprezentantul FPC „Rogob” SRL, Dumitru Draghici, exercitând atribuțiile de serviciu, în aceiași zi la ora 14:55 min., l-a telefonat pe Vitalie Chilaru șeful postului de control sanitar veterinar și fitosanitar - Chișinău, în cadrul discuției purtate, comunicând ultimului privind neefectuarea împiedimentelor la importul salamurilor crud zvântate din Italia de către FPC „Rogob” SRL. Prin rechizitoriu, se mai învinuiește Vsevolod Stamati precum că, în continuarea acțiunilor sale în perioada lunilor septembrie - decembrie 2016, activând în funcția menționată, întru a primi bunurile ce nu i se cuvin de la reprezentantul FPC „Rogob” SRL, Dumitru Draghici, aflându-se în biroul de serviciu amplasat pe str. M. Kogălniceanu nr.63, mun. Chișinău, în diferite perioade de timp, a pretins și a primit în continuare de la Dumitru Draghici - reprezentantul FPC „Rogob” SRL bunuri sub formă de salamuri și mezeluri produse de agentul economic menționat în valoare totală de 1 500 lei, urmare exercitării atribuțiilor de serviciu de favorizare la importul produselor din carne crud zvântate de către FPC „Rogob” SRL. Bunurile sub formă de salamuri și mezeluri în valoare totală de 1 500 lei pretinse în perioada menționată de către Vsevolod Stamati, fiind lăsate de către reprezentantul agentului economic menționat în automobilul de serviciu de model „Chevrolet Cruze”, cu n/î XXXXX, întărit după Vsevolod Stamati, care era parcat în preajma sediului central al Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor de pe str. Mihail Kogălniceanu 63, mun. Chișinău. 3 Tot el, Vsevolod Stamati, activând în funcția menționată, la data de 28 septembrie 2016, în a obține bunuri ce nu i se cuvin, în cantitate de 20 litri de vin alb muscat de la SC “Migdal-P” SRL din s. Cojușna, r-nul Strășeni, i-a telefonat pe persoanele care gestionează activitatea agentului economic menționat Mihai Crăcan și Grigore Panuș. Prezentându-se, ca Director adjunct al Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, a pretins de la persoanele care gestionează SC ”Migdal-P” SRL, Mihai Crăcan și Grigore Panuș, o cantitate de 20 litri de vin alb muscat la preț de 15 lei un litru, în total 300 lei, pentru neefectuarea diferitor impedimente la activitatea agentului economic menționat. În aceiași zi, în jurul orei 18:00 min., bunurile pretinse au fost primite de către Stamati Vsevolod prin intermediul șoferului său Vitalie Vîsoceanschii, ultimul fiind la volanul automobilului de serviciu de model ,,Chevrolet Cruze”, cu n/î XXXXX, întărit după Vsevolod Stamati, care a transportat produsul menționat de la fabrica agentului economic amplasată în s.Cojușna, r-nul Strășeni. Astfel, faptele nominalizate au fost încadrate juridic de către acuzatorul de stat în baza art. 324 alin. (3) lit. a) Cod penal, iar în ședința de judecată, acuzatorul de stat a modificat învinuirea în baza ordonanței de învinuire din 05.06.2019, solicitând reîncadrarea acțiunilor în baza art. 324 alin. (4) Cod penal, după semnele calificative „corupere pasivă, adică pretinderea, acceptarea, primirea personal și prin mijlocitor de către o persoană publică, de bunuri ce nu i se cuvin, pentru sine, pentru îndeplinirea acțiunilor în exercitarea funcției sale, săvârșită în proporții care nu depășesc 100 unități convenționale.” Prin sentință, instanța de judecată a stabilit că, prin acțiunile sale intenționate Vsevolod Stamati a comis contravenția prevăzută de art. 315 Cod contravențional, individualizată prin „primirea (luarea) în exercițiul funcțiunii de recompensă nelegitimă sau de folos material, dacă fapta nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii.” Tot el, Vsevolod Stamati, deținând funcția de Director general adjunct al Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 291 din 14 martie 2016, fiind în conformitate cu prevederile art.123 alin.(3) Cod penal și Legea cu privire la statutul persoanei cu funcție de demnitate publică nr. 199 din 16 iulie 2010, persoana cu funcție de demnitate publică, subiect al declarării averii și intereselor personale contrar prevederilor lit. a), b), d), h), k) alin. (1) art. 4, alin. 2) art. 5 din Legea cu privire la declararea averii și intereselor personale nr. 133 din 17.06.2016, intenționat nu a inclus în declarația de avere și interese personale pentru anul 2016 următoarele bunuri mobile și imobile cât și veniturile obținute împreună cu soția sa Tamara Stamati după cum urmează: venitul soției sale Tamara 4 Stamati obținut din efectuarea livrărilor către SA Migdal-P în sumă de 20445 lei; 3 terenuri în intravilanul s. Șireți, r-nul Strășeni cu număr cadastral XXXXX. De asemenea, Vsevolod Stamati intenționat nu a inclus în declarația de avere și interese personale pentru anul 2016 că este fondator unic la SRL „SANCOSVET”, IDNO XXXXX și că soția sa Tamara Stamati este fondator unic si conducător la SRL

Împotriva sentinței a declarat apel procurorul prin care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care a-l recunoaște pe inculpatul Vsevolod Stamati vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (4) Cod penal și a-l elibera de răspundere penală pe acesta, în legătură cu intervenirea termenului de prescripție de atragere la răspundere penală. A-l recunoaște pe inculpatul Vsevolod Stamati vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 3521 alin. (2) Cod penal și a-l elibera de răspundere penală pe acesta în legătură cu intervenirea termenului de prescripție de atragere la răspundere penală. În conformitate cu prevederile art. 106 alin. (1) și alin. (2) lit. b) Cod penal, a supune confiscării speciale din contul inculpatului Vsevolod Stamati, contravaloarea obiectului infracțiunii de corupere pasivă în mărime 2 300 lei. În motivarea apelului, acuzatorul de stat a indicat că, instanța de judecată eronat a reîncadrat acțiunile lui Vsevolod Stamati ca și contravenție prevăzută de art. 315 Cod contravențional, pe faptul pretinderii, acceptării și primirii de către acesta, de bunuri de la FPC „Rogob” SRL și SC ,,Migdal-P” SRL ce nu i se cuvin pentru îndeplinirea acțiunilor în exercitarea funcției sale, săvârșite în proporții care nu depășesc 100 unități convenționale, încetând procesul penal în privința acestuia; Totodată, instanța de judecată în partea dispozitivă a sentinței, nu s-a expus vis-a-vis de capătul de acuzare prevăzut de art. 324 alin. (4) Cod penal - episodul SC ,,Migdal-P” SRL, referindu-se doar la episodul FPC „Rogob” SRL; Instanța de judecată, în partea dispozitivă a sentinței, nu s-a expus vis-a-vis de solicitarea acuzatorului privind confiscarea specială din contul inculpatului Vsevolod Stamati XXXXX, a contravalorii obiectului infracțiunii de corupere pasivă în mărime 2 300 lei. Astfel, procurorul a menționat că, în baza probatoriului administrat în cauză, se constată întrunirea laturii constitutive a coruperii pasive, care include vinovăția lui Vsevolod Stamati sub formă de intenție directă, adică făptuitorul își dădea seama și dorea să comită pretinderea, acceptarea și primirea personală de bunuri 5 pentru a îndeplini acțiuni în vederea exercitării funcției sale și anume neefectuarea împiedimentelor la importul produselor de salamuri crud dezvățate din Italia de către FPC ,,Rogob” SRL și neefectuarea impedimentelor la activitatea întreprinderii ,,Migdal-P” SA. În același timp, procurorul a subliniat că, sentința în cauză este ilegală și sub aspectul expunerii (în dispozitiv) vis-a-vis de capătul de acuzare prevăzut de art. 324 alin. (4) Cod penal (episodul SC ,,Migdal-P” SRL), instanța referindu-se doar la episodul FPC „Rogob” SRL. Concomitent, procurorul a menționat că, instanța de judecată în partea dispozitivă a sentinței, nu s-a expus vis-a-vis de solicitarea acuzatorului în temeiul art. 106 alin. (1) și alin. (2) Cod penal privind confiscarea specială din contul inculpatului Vsevolod Stamati, a contravalorii obiectului infracțiunii de corupere pasivă în mărime 2 300 lei.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 iunie 2020, a fost admis apelul procurorului, casată parțial sentința și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță după cum urmează: ,,Se încasează de la Vsevolod Stamati în beneficiul statului, suma de 500 lei, cu titlu de contravaloare a bunurilor rezultate din contravenție”. În rest, au fost menținute dispozițiile sentinței atacate. 4.1. În motivarea deciziei adoptate instanța de apel a conchis că, instanța de judecată corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a ajuns la concluzia că, inculpatul a săvârșit contravenția prevăzute de art. 315 Cod contravențional, după indicii calificativi - primirea (luarea) în exercițiul funcțiunii de recompensă nelegitimă sau de folos material, dacă fapta nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii, precum și infracțiunea prevăzută de art. 3521 alin. (2) Cod penal, după indicii calificativi - falsul în declarații, adică neincluderea intenționată a unor date în declarația de avere si interese personale. Totodată, instanța de fond corect a dispus încetarea procesului penal și contravențional, din motivul expirării termenului general de prescripție a răspunderii penale și contravenționale. De asemenea, instanța de apel a menționat că, probele administrate în respectiva cauză penală demonstrează indubitabil vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii și contravenției constatate. Astfel, examinând probatoriul administrat, instanța de apel a conchis ca fiind dovedită în afara dubiilor rezonabile vina inculpatului Vsevolod Stamati și pe deplin prin următoarea sistemă de probe pertinente, concludente, utile și veridice, care coroborează între ele, cum ar fi: Episoadele privind coruperea pasivă din 15 septembrie 2016, perioada lunilor septembrie - decembrie 2016 - „Rogob"SRL și din 28 septembrie 2016 - SC “Migdal-P" 6 SRL: declarațiile martorilor Dumitru Draghici, Vitalie Chilaru, Mihail Crăcan, Grigore Panuș, Vitalii Visocianschii, procesul-verbal privind efectuarea măsurii speciale de investigație din 10 octombrie 2016 de interceptare și înregistrarea comunicărilor telefonice efectuate de la nr. XXXXX utilizat de către Vsevolod Stamati (f.d.73-90); document - oferta de preț eliberată de SC ,,Migdal-P” SA, cu privire la un litru de vin alb muscat anul roadei 2016, conform căreia prețul minim de vânzare este de 12,50 lei pentru un litru, iar maxim de 15 lei pentru un litru în vrac (f.d. 101). Episodul privind falsul în declarații art. 3521 alin. (2) Cod penal: declarațiile martorului Tamara Stamati, procesul-verbal de examinare din 05 aprilie 2018, a documentelor anexate la procesul-verbal de audiere a lui Tamara Stamati în copii autentificate, prin care s-au stabilit că bunurile nedeclarate de către Vsevolod Stamati se aflau în proprietatea lor în devălmășie (f.d. 180-181); procesul-verbal de ridicare din 29 martie 2018 din cadrul Agenției Naționale de Integritate a declarațiilor pentru anii 2015-2016 a lui Vsevolod Stamati (f.d. 187-206); procesul- verbal de examinare din 05 aprilie 2018 de examinare a declarațiilor cu privire la venituri și proprietăți depusă de către Vsevolod Stamati (f.d.207-208). Instanța de apel a constatat că, în acțiunile inculpatului Vsevolod Stamati pe parcursul cercetării judecătorești, nu s-a confirmat elementele constitutive ale infracțiunii de corupere pasivă. Astfel, instanța a menționat că din materialele cauzei penale rezultă că, Vsevolod Stamati a fost numit prin Hotărârea Guvernului nr. 291 din 14 martie 2016, în funcția de Director general adjunct al Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor. Procurorul, la înaintarea învinuirii lui Vsevolod Stamati, pe episodul din 15 septembrie 2016, „Rogob" SRL, i-a incriminat acestuia faptul că, dânsul a pretins, acceptat și a primit bunuri ce nu i se cuvin și anume mezeluri și salam în suma de 500 lei, de la reprezentantului SRL „Rogob”. Or, deși acuzatorul de stat a reținut în fapta imputată lui Vsevolod Stamati, precum că acesta a pretins, acceptat și a primit mezeluri și salam în suma de 500 lei, în vederea soluționării impedimentelor apărute la importul salamurilor crud zvântate din Italia de către SRL „Rogob”, acuzatorul de stat în actul de învinuire nu a specificat care anume clar și fără dubii ar fi fost atribuțiile de serviciu ale inculpatului, în raport cu activitatea agentului economic vizat. În aceste circumstanțe, instanța de apel a remarcat că din declarațiile martorului Dumitru Draghici rezultă că acesta a apelat la Vsevolod Stamati, deoarece avea probleme la importul de produse de origine animală și anume, la devamarea produselor comandate din Italia, colaboratorii ANSA au refuzat de a se 7 prezenta la terminalul vamal, motivând că la terminalul vamal nu sunt condiții sanitare pentru verificarea mărfii respective. În acest sens, inculpatul Stamati Vsevolod XXXXX i-a explicat lui Dumitru Draghici că instituțiile sanitar veterinare Italiene sunt în cadrul Ministerului Sănătății, respectiv cunoștea că aceștia dispuneau de Certificatul de conformitate „Cu atentul” al Ministerului Sănătății Italiei și ștampila Ministerului Sănătății. Astfel, a telefonat șefului direcției sanitar veterinare la frontieră și transport, Alexandru Donică, însă deoarece nu i-a răspuns, a telefonat colaboratorul direcției respective la vama Leușeni, Vitalie Chilaru, comunicându-i că, în Italia instituțiile sanitar veterinare sunt în cadrul Ministerului Sănătății, iar certificatul este valabil. Totodată, i-a comunicat că în cazul în care agentul nu dispune de certificat, acesta urmează să prezinte o declarație pe propria răspundere, iar deoarece produsele importate sunt ușor alterabile, trebuie să-i permită, importul. Conform procesul-verbal privind efectuarea măsurii speciale de investigație din 10 octombrie 2016 de interceptarea și înregistrarea comunicărilor telefonice efectuate de la nr. XXXXX utilizat de către Vsevolod Stamati, rezultă că la data 15 septembrie 2016, ora 12:26 min., reprezentantul FPC ,,Rogob” SRL Dumitru Draghici l-a telefonat pe Vsevolod Stamati, comunicând despre problema apărută privitor la acțiunile persoanelor publice din cadrul postului sanitar veterinar din mun. Chișinău la importul salamului crud dezvântat din Italia de către FPC ,,Rogob” SRL, iar ca urmare a discuției, inculpatul Vsevolod Stamati i-a comunicat că îl va ajuta, totodată, ultimul i-a solicitat „niște zacuscă de aceia de-a lor”, ceea ce se are în vedere produse - salamuri, mezeluri produse de către FPC ,,Rogob” SRL. Faptul menționat supra denotă că, inculpatul i-a oferit consultații reprezentantului SRL „Rogob”, având în vedere că, agentul economic dispunea de toate actele necesare pentru devamarea mărfii, fapt confirmat ulterior și de martorul Chilaru Vitalie, care la rândul său, a relatat că, din anul 2009 până în luna martie 2017, a exercitat funcția de șef-secție, ulterior după reorganizarea instituției a trecut la postul vamal Leușeni în calitate de Șef al postului sanitar veterinar. Activând în calitate de șef secție post veterinar, a întâmpinat mai multe dificultăți referitor la certificatele eliberate de unele țări din Europa, care nu erau omologate cu Republica Moldova. Astfel, agenții economici care întâmpinau dificultăți plecau la conducerea ANSA, pentru a se documenta despre modalitatea soluționării problemei privind certificatele în cauză. Totodată, martorul în cauză a mai declarat că, în cazul FPC „Rogob” SRL, problema a fost soluționată în termen, deoarece sunt produse alimentare cu regim termic și necesită o depozitare cât mai rapidă pentru a nu se altera, respectiv a permis depozitarea la agentul economic. Ulterior, produsele au fost verificate la 8 laboratorul Centrului Diagnostic veterinar. Confirmă că, în cazul FPC „Rogob” SRL a fost telefonat de Vsevolod, Stamati care i-a solicitat să soluționeze problema, deoarece produsele sunt ușor alterabile și trebuie să fie depozitate cât mai rapid, ceea ce a și făcut. Vsevolod Stamati l-a telefonat ca pe o persoană subalternă și i-a solicitat de a permite agentului economic de a efectua devamarea. A îndeplinit cerința d-lui Stamati, deoarece acesta îndeplinea funcția de director general ANSA. Apelul telefonic al lui Vsevolod Stamati l-a perceput că a fost telefonat de către o persoana din conducerea ANSA. Astfel, instanța de apel a conchis că, circumstanțele menționate confirmă integral că, verificarea conformității certificatelor de proveniență a mărfii la import a produselor de mezeluri, ține nu de competența a Directorului adjunct ANSA, ci de șeful de secție a postului de control sanitar veterinar și fitosanitar Chișinău, prin urmare, deși s-a stabilit că, inculpatului Vsevolod Stamati i s-a transmis salam și mezeluri în suma de 500 lei de către reprezentantul SRL „Rogob”, faptul dat nu constituie o acțiune de corupere pasivă, în situația în care, în schimbul acestor bunuri, inculpatul nu a exercitat vreo influență, asupra obținerii unui rezultat pozitiv la soluționarea pretinsei probleme de către SRL „Rogob”, iar în cazul dat, acuzatorul de stat nu a specificat detaliat și clar prin care acțiuni sau inacțiuni, inculpatul nu și-a îndeplinit potrivit obligațiunile de serviciu, ca element obligatoriu al infracțiunii imputate. Or, la capitolul dat, instanța de fond legal a stabilit că în acțiunile inculpatului sunt prezente elementele constitutive ale contravenției de primirea (luarea) în exercițiul funcțiunii de recompensă nelegitimă sau de folos material, dacă fapta nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii, contravenția prevăzută la art. 315 Cod contravențional. În continuare, instanța de apel a subliniat că, instanța de fond întemeiat a dispus ca Vsevolod Stamati urmează a fi liberat de răspundere contravențională în baza art. 315 Cod contravențional în legătură cu expirarea termenului de prescripție privind tragerea la răspundere contravențională, or, contravenția comisă de inculpat a fost comisă la data de 15.09.2016, iar până la adoptarea sentinței, a expirat mai mult de 1 an, prin urmare, în privința inculpatului sunt aplicabile prevederile art. 30 alin. (1) Cod contravențional. Cu referire pe capătul de acuzație, din lunilor septembrie - decembrie 2016 „Rogob" SRL, instanța de apel a stabilit în cazul respectiv că, acuzatorul de stat nu a prezentat probe concludente și pertinente ce ar confirmă că inculpatul Vsevolod Stamati ar fi comis infracțiune de corupere pasivă, or, în susținerea învinuirii, acuzatorul de stat a ținut cont doar de declarațiile martorului Dumitru Draghici, care în ședința de judecată a menționat că, produse de mezeluri a dus lui Vsevolod 9 Stamati de aproximativ 2-3 ori, însă deoarece ultimul nu l-a ajutat cu nimic, nici dânsul la rândul său nu l-a mulțumit. Așadar, în cadrul cercetării judecătorești, nu s-a confirmat pretinderea și primirea în continuare de la Dumitru Draghici - reprezentantul FPC „Rogob” SRL bunuri sub formă de salamuri și mezeluri produse de agentul economic menționat în valoare totală de 1 500 lei, urmare exercitării atribuțiilor de serviciu de favorizare la importul produselor din carne crud zvântate de către FPC „Rogob” SRL. Mai mult decât atât, instanța de apel a subliniat că, pentru încadrarea juridică a faptei în temeiul art. 324 alin. (4) Cod penal, este necesar ca foloasele necuvenite să constituie un contra echivalent al conduitei pe care persoana cu funcție de răspundere se angajează să o aibă, adică al îndeplinirii sau neîndeplinirii, întârzierii sau grăbirii îndeplinirii unei acțiuni ce ține de obligațiile ei de serviciu, al îndeplinirii unei acțiuni contrar acestor obligații ori al obținerii de la autorități pieților de desfacere sau a unei oarecare decizii favorabile. În acest caz, lipsește unul din semnele obligatorii ale componenței de infracțiune prevăzute la art. 324 alin. (4) Cod penal, și anume, scopul infracțiunii. În caz contrar, chiar dacă persoana cu funcție de răspundere obține respectiva remunerație ilicită, aceasta o obține nu pentru a îndeplini sau nu a îndeplini, ori pentru a întârzia sau grăbi îndeplinirea unei acțiuni în exercitarea funcției sale ori contrar funcției în cauză. Cu referire pe capătul de acuzație - SC ,,Migdal-P" SRL, instanța de apel a reținut că din actul de învinuire, rezultă că Vsevolod Stamati activând ca director adjunct al Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, a pretins de la persoanele care gestionează SC ”Migdal-P” SRL, Mihai Crăcan și Grigore Panuș, o cantitate de 20 litri de vin alb muscat la preț de 15 lei un litru, în total 300 lei, pentru neefectuarea diferitor impedimente la activitatea agentului economic menționat. În acest context, instanța de apel a menționat că concluziile pretinse ale acuzatorului de stat, sunt declarative, în situația în care din declarațiile martorilor audiați rezultă evident că, Vsevolod Stamati a primit vin, anume pentru primirea unei delegații de peste hotare în legătură cu activitatea de serviciu, acest fapt fiind confirmat prin declarațiile martorului Mihail Crăcan, care fiind audiat în ședința de judecată, a relatat că, aproximativ la începutul anului 2018, a fost telefonat de Vsevolod Stamati, care i-a solicitat livrarea a 20 litri de vin. În cadrul discuției a întrebat dacă livrarea va fi cu achitare, la care Vsevolod Stamati i-a răspuns „nu”, din care considerente i-a comunicat să-l telefoneze pe directorul companiei Grigore Panus. Ulterior, vinul a fost transmis la decizia directorului. Motivul acceptării transmiterii vinului a fost pentru deservirea unor delegații. Cele relatate de martorul în cauză, este confirmat și prin declarațiile martorului Grigore Panuș, care 10 la rândul său a indicat că, aproximativ cu doi ani în urmă, în cadrul discuției telefonice, Vsevolod Stamati l-a întrebat dacă este posibil de făcut 10 litri de vin. I- a răspuns să-l telefoneze pe dl. Mihai, după care a întrebat șeful direcției producere dacă s-a rezolvat întrebarea. Vsevolod Stamati i-a solicitat un ajutor de 10 litri de vin, în legătură cu sosirea unei delegații. Nu cunoaște exactitatea câți litri de vin au fost transmise. Totodată, din procesul-verbal privind efectuarea măsurii speciale de investigație din 10 octombrie 2016 de interceptare și înregistrarea comunicărilor telefonice efectuate de la nr. XXXXX utilizat de către Vsevolod Stamati, rezultă că inculpatul a dus convorbiri telefonice cu martorii C Mihail răcan și Grigore Panuș cu privire la vin în cantitate de 15-20 litri, care până la urmă a și fost primit de inculpat, prin intermediul șoferului său Vitalii Visocianschii, fapt confirmat de ultimul în ședința de judecată. În acesta ordine de idei, instanța de apel a stabilit că, deși corupere pasive ține ca subiectul infracțiunii să-și folosească funcția deținută în vederea realizării unei finalități, de care să se bucure persoana ce transmite remunerația ilicită, în speță faptul dat nu s-a confirmat, or, din declarațiile martorului Grigore Panuș rezultă elocvent că, din partea lui Vsevolod Stamati nu i-au fost create careva obstacole în desfășurarea activității întreprinderii, iar cantitatea de 10 litri de vin este neînsemnată și oferirea acesteia nu este o facilitate pentru companie. Prin urmare, în cadrul cercetării judecătorești, nu au fost prezentate careva probe ce ar confirma careva condiții sau subînțelegerea unei condiții în scopul facilitării agentului economic, pentru neefectuarea diferitor impedimente în activitatea acestuia, de către inculpatul, or, afirmațiile acuzatorului de stat sunt bazate doar pe presupuneri nefondate, cu atât mai mult că, inculpatul nici nu avea careva atribuții de serviciu, în raport cu activitatea agentului economic vizat. În acest context, instanța de apel a constatat că, instanța de judecată justificat a stabilit că faptele incriminate inculpatului Vsevolod Stamati nu întrunesc elementele infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (4) Cod penal - latura obiectivă și subiectivă, iar în cele din urmă, faptele date urmează a fi excluse din învinuire, dat fiind faptul că faptele nu au fost încadrate juridic fiecare separat în temeiul art. 324 alin. (4) Cod penal, învinuirea pe acest capăt de acuzare fiind înaintată urmare a unei pretinse infracțiuni continue din partea inculpatului. Astfel, deoarece fapta constatată de către instanța de fond ca fiind comisă de către inculpat, pe episodul din 15.09.2016, care a fost reîncadrată din art. 324 alin. (4) Cod penal, în art. 315 Cod contravențional, constituie în sine o acțiunie ilicită prevăzută de codul contravențional, care este și o faptă distinctă de celelalte 2 fapte imputate de către partea acuzării (episodul de pretindere și primire a bunurilor sub formă de salamuri în valoare de 1 500 lei, precum și episodul de pretindere și 11 primire a 20 litri de vin), desprinderea acestor două fapte, pentru a fi apreciate sub aspectul încadrării juridice a lor, nu este posibilă, urmare a încadrării de către partea acuzării, a acestor fapte (3 la număr), doar în baza art. 324 alin. (4) Cod penal, dar nu separat pentru fiecare faptă. Așadar, în cazul în care faptele imputate inculpatului pe cele 3 episoade, erau încadrate juridic fiecare pe art. 324 alin. (4) Cod penal, ulterior fiind constatat că inculpatul este vinovat doar pe un episod, dar care necesită a fi reîncadrat pe art. 315 Cod contravențional, iar celelalte două episoade nefiind constatate urmare a lipsei faptelor imputate, inculpatul trebuia pe celelalte două episoade să fie achitat din lipsa faptei infracțiunii. Însă, având în vedere că partea acuzării a încadrat doar în baza art. 324 alin. (4) Cod penal cele 3 episoade, soluția corectă în opinia instanței de apel a fost de a exclude din învinuire a celor 2 episoade care nu au fost constatate că au avut loc, or, în caz contrar instanța era să-și depășească la examinarea cauzei, limitele judecării cauzei, ținând cont de o singură învinuire înaintată inculpatului în baza art. 324 alin. (4) Cod penal, fiind astfel încălcate prevederile art. 325 Cod de procedură penală. Cu privire la fapta incriminată în baza art. 3521 alin. (2) Cod penal, instanța de apel a conchis că, inculpatul se face vinovat de comiterea infracțiunii - fals în declarații, or, potrivit analizei operațională privind veniturile și proprietățile deținute de Vsevolod Stamati în perioada 2016-2017 efectuată în baza solicitării Procuraturii Anticorupție nr. 69 din 03.01.2018, rezultă că în perioada 2016 - 2017, Vsevolod Stamati contrar prevederilor art. 5 alin. (2) al Legii nr. 133 din 17.06.2016 privind declararea averii și a intereselor personale, nu a declarat următoarele: venitul soției sale Tamara Stamati obținut din efectuarea livrărilor către SA ,,Migdal-P”, în sumă de 20 445 lei; 3 terenuri în intravilanul satului Șireți, raionul Strășeni cu număr cadastral - XXXXX. În sensul dat, instanța de apel a menționat că, în temeiul alin. (1) lit. a), b), d), h), k) art.3, 4, alin. 2) art. 5 din Legea cu privire la declararea averii și intereselor personale nr. 133, subiectul declarării este obligat de a depune declarația cu privire la avere și interese personale completă și în termenul stabilit, iar în speță, inculpatul Vsevolod, Stamati nu a inclus toate datele ale averii sale, deși în sensul dat din declarațiile martorului Tamara Stamati rezultă că acesta în anul 2016 a vorbit cu soțul în privința proprietăților deținute. Astfel, inculpatul Vsevolod Stamati a cunoscut despre bunurile, inclusiv și ale soției sale, însă intenționat nu le-a indicat în declarația sa de avere și interese personale pentru anul 2016, or, faptul pretins de inculpat precum că, careva bunuri aparțin fostei soții sau a uitat să declare careva bunuri, instanța de apel le-a apreciat ca fiind declarative. 12 Totodată, instanța de apel a stabilit ca fiind întemeiată sentința prin care Vsevolod Stamati a fost liberat de răspundere penală în baza art. 3521 alin. (2) Cod penal, în legătură cu expirarea termenului de prescripție privind tragerea la răspundere penală, or, infracțiunea comisă de inculpat - art. 3521 alin. (2) Cod penal, face parte din categoria infracțiunilor ușoare, iar din momentul comiterii faptei, până la adoptarea sentinței, a expirat mai mult de 1 an, prin urmare, în privința inculpatului Vsevolod Stamati sunt aplicabile prevederile art. 60 alin. (1) lit. a) Cod penal. De asemenea, instanța de apel a menționat că în speță, în cadrul cercetării judecătorești s-a constatat că, suma bănească de 500 lei, care a constituit contravaloare salamurilor și mezeluri, pe episodul cu SRL „Rogob” din 15 septembrie 2016, a rezultat din săvârșirea contravenției, prevăzute de art. 315 Cod contravențional, fapt ce denotă că aceasta sumă urmează a fi încasată din contul inculpatului în beneficiul statului, cu titlu de contravaloare a bunurilor rezultate din contravenție, din care motiv, sentința a fost casată anume în partea acesta.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către procuror care în temeiurile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 12) Cod de procedură penală solicită casarea acesteia cu remiterea cauzei spre rejudecare de către aceiași instanță de apel în alt complet de judecată. În susținerea celor solicitate, recurentul indică dezacordul cu aprecierea probelor dată de către instanța de apel, or, probele administrate de către acuzare demonstrează indubitabil vinovăția inculpatului în cele imputate prin rechizitoriu. De asemenea, procurorul susține că este lipsită de suport juridic soluția instanței de apel privind neaplicarea confiscării speciale, or, dispunerea de a încasa din contul inculpatului a sumei de 500 lei, contravaloarea bunurilor rezultate din săvârșirea contravenției este eronată, deoarece s-a constatat cu certitudine că inculpatul a pretins și primit bunuri în valoare de 2 300 lei.

Judecând recursul ordinar declarat, în raport cu actele cauzei și ținând cont de opinia avocatului Stanislav Copețchi expusă în referință, Colegiul penal lărgit ajunge la concluzia că acesta urmează a fi admis, pentru considerentele de drept și de fapt expuse în contextul ce urmează. Potrivit prevederilor art. 434 Cod de procedură penală, judecând recursul împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din dosar și se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în recurs de titularul acestuia. Soluția de admitere a recursului declarat, în drept, se întemeiază pe dispoziția art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, potrivit căreia judecând recursul instanța este în drept să-l admită, cu casarea totală a hotărârii atacate și 13 dispunerea rejudecării cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanță, la această etapă a procedurilor. Din conținutul recursului deferit judecății se constată că, procurorul își întemeiază recursul ordinar pe temeiurile de casare prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 12) Cod de procedură penală, critică decizia instanței de apel prin aceea că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta expus neclar sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței și faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. Colegiul penal lărgit subliniază că, procurorul critică soluția adoptată de către instanța de apel, deoarece contravine circumstanțelor cauzei și probelor administrate în prezenta speță și nu corespunde cerințelor prevăzute de art. 414 Cod de procedură penală. Așadar, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv și să o caseze, atunci când se constată comiterea erorilor de drept, ce au dus la adoptarea unei hotărâri ilegale, în același timp, verificându-se dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Din dispozițiile art. 414 Cod de procedură penală, rezultă că instanța de apel, judecând apelul, este obligată să verifice legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau să cerceteze suplimentar probele administrate de prima instanță. În vederea soluționării apelului, instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor. Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel. Prin urmare, Colegiul penal lărgit menționează că, declanșând o continuare a judecării cauzei în fond, apelul este o cale de atac sub aspect de fapt și de drept, întrucât odată exercitat, produce un efect devolutiv complet, în sensul că provoacă un control integral, atât în fapt, cât și în drept, în privința persoanelor ce a fost declarat. Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat ori trebuia să se pronunțe prima instanță și care, prin apel, se transmit instanței de apel sunt următoarele: dacă fapta reținută ori numai imputată a fost săvârșită ori nu; dacă fapta a fost comisă de către inculpat și, dacă da, în ce împrejurări a fost comisă; dacă există circumstanțe atenuante și agravante; dacă probele au fost corect apreciate; dacă toate în ansamblu au fost apreciate de prima instanță prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală. 14 În ce privește chestiunile de drept pe care le poate soluționa instanța de apel, acestea sunt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual, penal ori civil au fost corect aplicate și hotărârea adoptată să conțină răspuns la toate motivele invocate. În cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la chestiunile menționate supra, hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată, cu trimiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Relevant este de specificat în acest context că, hotărârea instanței de apel, potrivit art. 417 Cod de procedură penală, trebuie să cuprindă, printre altele, și temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. Deci, fiind investită cu o situație de fapt, instanța de apel ca urmare a efectuării cercetării judecătorești, urmează să expună în hotărârea adoptată situația de fapt reținută pe baza probatoriului administrat și să formuleze concluzii temeinice, cu suport probator, privitor la vinovăția inculpatului și încadrarea juridică a faptei săvârșite de către acesta sau nevinovăția acestuia și temeiul achitării, prevăzut de normele procesual penale. Însă, contrar celor stipulate de legea procesual penală, în cauza deferită judecății instanța de apel nu a exercitat în deplină măsură aceste atribuții legale reglementate exhaustiv de legislator. Astfel, verificând asupra principiului respectării normelor de drept menționate mai sus, Colegiul penal lărgit constată că, potrivit deciziei recurate instanța de apel a admis apelul procurorului, casată parțial sentința în partea încasării de la inculpat a contravalorii bunurilor rezultate din contravenție, echivalent a 500 de lei, în rest a menținut sentința fără modificări. Însă, Colegiul penal lărgit judecând cauza a conchis că, instanța de fond recalificând acțiunile inculpatului de la art. 324 alin. (4) Cod penal la art. 315 Cod contravențional, nu stabilește fapta conform elementelor constitutive ale infracțiunii, ci descrie fapta exact ca și în rechizitoriu, însă face remarca că ,,(…) instanța de judecată a stabilit că, prin acțiunile sale intenționate Vsevolod Stamati a comis contravenția prevăzută de art. 315 Cod contravențional, individualizată prin „primirea (luarea) în exercițiul funcțiunii de recompensă nelegitimă sau de folos material, dacă fapta nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii” (vezi pct. 2 din prezenta decizie). În această ordine de idei, Colegiul penal lărgit susține că, atât instanța de de fond cât și cea de apel urma la recalificare să indice care sunt semnele constitutive 15 ale contravenției imputate raportate cu acțiunile comise de către inculpat, or, art. 315 Cod contravențional este prevăzut de capitolul XVI al Codului menționat ce prevede contravențiile ce afectează activitatea autorităților publice. Așadar, prin sentința pronunțată, instanța de fond nu se pronunță asupra acestui fapt, și anume, să indice clar cum și în ce mod inculpatul a prejudiciat prin acțiunile întreprinse activitatea Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor. În acest sens, Colegiul penal lărgit susține că, instanța de fond recalificând acțiunile inculpatului nu a stabilit corect fapta, iar instanța de apel judecând apelul declarat de către procuror a omis să expună în acest sens și să corecteze eroarea comisă. Or, fapta descrisă de către instanța de judecată conține semnele calificative ale infracțiunii prevăzute de art. 324 Cod penal, deoarece în dispozițiile contravenției prevăzute de art. 315 Cod contravențional, nu este prevăzută acțiunea exprimată prin pretinderea de bunuri și foloase, indicată de către instanța de fond în partea descriptivă a sentinței (a se vedea pct. 2 din prezenta decizie). De asemenea, Colegiul penal lărgit subliniază faptul că, partea descriptivă a deciziei contravine dispozitivului, deoarece instanța de apel motivează precum că ,,Cu referire pe capătul de acuzație, din lunilor septembrie - decembrie 2016 „Rogob" SRL, instanța de apel a stabilit în cazul respectiv că, acuzatorul de stat nu a prezentat probe concludente și pertinente ce ar confirmă că inculpatul Vsevolod Stamati ar fi comis infracțiune de corupere pasivă (…)”, însă în dispozitiv nu ține cont de acest fapt, or, în urma acestor constatări inculpatul urma să fie achitat de sub învinuirea înaintată pe acest capăt de învinuire. La fel, instanța de apel menținând sentința în partea stabilirii vinovăției inculpatului prin care a fost constatate faptele comise prin primire și pretindere a bunurile ce nu i se cuvenea, ultimul exercitând atribuțiile de serviciu, în partea descriptivă a deciziei indică că, ,,(….) nu s-a confirmat pretinderea și primirea în continuare de la Dumitru Draghici - reprezentantul FPC „Rogob” SRL bunuri sub formă de salamuri și mezeluri produse de agentul economic menționat în valoare totală de 1 500 lei, urmare exercitării atribuțiilor de serviciu de favorizare la importul produselor din carne crud zvântate de către FPC „Rogob” SRL”. Rezumând cele menționate mai sus, încălcările enunțate determină incontestabil Colegiul penal lărgit să concluzioneze asupra necesității de a casa decizia instanței de apel cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță, în alt complet de judecată. Mai mult decât atât, Colegiul penal lărgit remarcă că, instanța de apel urma să indice în partea descriptivă a deciziei și să motiveze soluția pronunțată în corelație cu cumulul de probe administrat în respectiva cauză conform art. 101 Cod 16 de procedură penală, nu doar să le indice, ceia ce denotă că instanța nu a intrat în esența problemei și nu a dat o motivare suficientă pentru ca părțile să conștientizeze că au fost auzite. Așadar, Colegiu penal lărgit ajunge la concluzia că instanța de apel a pronunțat și în această parte o deciziei contradictorie și insuficient motivată, contrară prevederilor art. 6 al Convenției europene a drepturilor omului, or, jurisprudența CtEDO indică faptul că, „(…) rolul unei decizii motivate este să demonstreze părților că ele au fost auzite. Mai mult, o decizie motivată oferă părții posibilitatea de a o contesta, precum și posibilitatea ca decizia să fie revizuită de către o instanță de recurs. Doar prin adoptarea unei decizii motivate poate avea loc un control public al administrării justiției. Dreptul de a fi auzit, prin urmare, include nu doar posibilitatea de a prezenta argumente instanței, dar de asemenea obligația corespunzătoare a instanței de a arăta, în motivarea sa, motivele pentru care anumite argumente au fost acceptate sau respinse.”(vezi cauza Fomin vs Moldovei din 11 octombrie 2011). În aceste împrejurări, Colegiul penal lărgit consideră că, erorile comise de către instanța de apel, nu pot fi reparate de către instanța de recurs în prezenta procedură, deoarece instanța de recurs nu este abilitată cu atribuții de a judeca cauza pe fond, substituind instanța care a judecat apelul cu încălcarea prevederilor procesual penale. La rejudecarea cauzei instanța de apel are obligația cu strictețe să respecte prevederile art. 414 Cod de procedură penală, să înlăture erorile enumerate mai sus, să verifice legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor prezentate, minuțios să studieze și corect să aprecieze juridic materialele cauzei în tot ansamblul lor, să țină cont de jurisprudența națională, de cele expuse în prezenta decizie legate de justa apreciere, sub toate aspectele, complet și obiectiv a tuturor împrejurărilor cauzei, să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în recurs și în dependență de datele obținute, să pronunțe o hotărâre legală, întemeiată și motivată, care să corespundă prevederilor art. 417 Cod de procedură penală.

În conformitate cu prevederile art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, d e c i d e : Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău Sveltana Țurcanu, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 iunie 2020, în cauza penală, în privința lui Stamati Vsevolod XXXXX, și dispune rejudecarea cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată. 17 Decizia nu este susceptibilă căilor de atac, pronunțată integrală la 25 martie 2021. Președinte Iurie Diaconu Judecători Ion Guzun Liliana Catan Nadejda Toma Victor Boico 18