1ra-322/2021 — Art.320 alin.1 CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 04 decembrie 2019, s-a încetat procesul penal în privința lui Trofim Nicolae învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 320 alin.(1) Cod penal, din motiv că aceasta constituie contravenție. Trofim Nicolae a fost recunoscut vinovat de comiterea contravenției prevăzută de art. 318 alin. (1) din Codul contravențional. S-a încetat procesul contravențional în privința lui Trofim Nicolae, în baza art. 318 alin. (1) din Codul contravențional în legătură cu expirarea terminului de prescripție prevăzut de art. 30 Cod contravențional.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, Trofim Nicolae este învinuit de faptul că, în perioada de timp 2010 până în prezent intenționat nu execută hotărârea Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău, nr. XXXXX din 31.03.2010 privind încasarea de la Trofim Nicolae în beneficiul lui Simcenco Serghei a sumei în mărime de 39 683,04 euro. Prin hotărârea Judecătorii Botanica, mun. Chișinău din 25.06.2013, Trofim Nicolae a fost recunoscut vinovat în comiterea contravenției prevăzute de art. 319 Cod Contravențional al Republicii Moldova, fiindu-i aplicată sancțiunea contravențională, ultimul intenționat nu execută hotărârea Judecătorii 1 Botanica, mun. Chișinău nr. XXXXX din 31.03.2010. Astfel, Trofim Nicolae a pus sub învinuire pentru comiterea infracțiuni prevăzute de art.320 alin.(1) din Codul penal, adică acțiunea de neexecutare a hotărârii instanței de judecată, dacă aceasta a fost comisă după aplicarea sancțiunii contravenționale. Prin ordonanța din 11 aprilie 2019 acuzatorul de stat a modificat învinuirea adusă inculpatului Trofim Nicolae prin care ultimul este învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzută de art.320 alin.(l) Cod penal, adică acțiunea de neexecutare a hotărârii instanței de judecată, dacă aceasta a fost comisă după aplicarea sancțiunii contravenționale, în următoarele circumstanțe: În perioada de timp 2010 până în prezent, după aplicarea sancțiunii contravenționale în baza Hotărârii Judecătorii sect. Botanica, mun. Chișinău din 25.06.2013 prin care a fost recunoscut vinovat în comiterea contravenției prevăzute de art. 319 Cod contravențional, Trofim Nicolae intenționat se eschivează de la executarea hotărârii Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău nr. XXXXX din 31.03.2010, privind încasarea de la Trofim Nicolae în beneficiul lui Simcenco Serghei a sumei în mărime de 39 683,04 euro. Prima instanță a încadrat acțiunile lui Trofim Nicolae în baza art. 318 alin. (1) Cod Contravențional și anume, neexecutarea intenționată sau eschivarea de la executare a hotărârii instanței de judecată.

Sentința a fost atacată cu apel de către inculpatul Trofim Nicolae prin care a solicitat admiterea apelului, casarea totală a sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri de achitare, din motiv că acțiunile sale nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 320 alin. (1) Cod penal. 3.1. În motivarea apelului inculpatul a invocat că: - instanța de judecată prin sentință, după stabilirea nevinovăției sale în săvârșirea infracțiuni încriminate conform art. 320 alin. (1) Cod penal, fără să-i se aducă acuzație de săvârșirea unei contravenții, neîntemeiat l-a recunoscut vinovat de săvârșirea contravenției prevăzută la art. 318 alin. (1) Cod Contravențional; - pe parcursul cercetării judecătorești, nu i s-a adus la cunoștință fapta contravențională pentru care urma să fie recunoscut vinovat printr-o sentință penală, astfel, fiind lipsit de dreptul de a cunoaște de o eventuală acuzație contravențională și de dreptul de a se apăra de aceasta.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 03 august 2020, s-a respins apelul inculpatului Trofim Nicolae declarat 2 împotriva sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 04 decembrie 2019, cu menținerea sentinței fără modificări. 4.1 În motivarea soluției, instanța de apel a menționat că, la pronunțarea sentinței, prima instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a ajuns la concluzia că fapta imputată lui Trofim Nicolae urmează a fi recalificată în baza art.318 alin.(1) Cod Contravențional și anume, neexecutarea intenționată sau eschivarea de la executare a hotărârii instanței de judecată. Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza penală sus-indicată și care au fost corect apreciate, respectându-se prevederile art.101 Codul de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor. Necătând la faptul că inculpatul Trofim Nicolae vina n-a recunoscut- o, instanța de apel a conchis că prima instanță motivat și întemeiat a concluzionat referitor la vinovăția lui în comiterea faptei contravenționale prevăzute de art.318 alin.(1) Cod Contravențional, bazându-se pe următoarele probe, care sunt pertinente, concludente, utile și veridice și coroborează între ele, cum ar fi: declarațiile martorului Pașa Nicolae (f.d.190); titlul executoriu nr. XXXXX, potrivit căruia, Judecătoria a hotărât: a încasa de la Trofim Nicolae în folosul lui Simcenco Serghei suma datorată în mărime de 39683,04 euro, convertiți în lei în momentul executării hotărârii (f.d.8); încheierea privind intentarea procedurii de executare nr. 018-217/10 din 09.12.2010 potrivit căreia s-a dispus intentarea procedurii de executare în temeiul documentului executoriu nr. XXXXX din 31.03.2010 emis de Judecătoria Botanica mun. Chișinău privind încasarea de la Trofim Nicolae în beneficiul lui Simenco Serghei a sumei de 39683,04 euro (f.d.9); încheierea privind strămutarea documentului executoriu nr. 018-57/13 din 23.02.2013 potrivit căruia s-a dispus strămutarea documentului executoriu nr. XXXXX din 31.03.2010 emis de Judecătoria Botanica, mun. Chișinău spre executare ulterior, executorului judecătoresc Pașa Nicolae (f.d.11); încheierea privind asigurarea executării nr. XXXXX din 20.03.2013 potrivit căruia întreprinderea de stat ,,Cadastru” a fost obligată să furnizeze informația dacă debitorul Trofim Nicolae IDNP: XXXXX, născut la XXXXX, dispune de careva bunuri cu drept de proprietate și cu-i aparțin bunurile menționate, drepturile reale și alte sarcini care grevează bunurile interpelate (f.d.12); decizia din 25 iunie 2013, potrivit căreia s-a constatat că, Trofim Nicolae a comis contravenția de neîndeplinire a cernitelor executorului judecătoresc în cadrul procedurii de executare și împiedicarea executării documentului executoriu prevăzută de art. 319 alin.(1) Cod Contravențional (f.d.13); 3 cererea din 27 iunie 2013, potrivit căreia debitorul Trofim Nicolae anunță despre schimbarea domiciliului (f.d.14); demersul executorului judecătoresc, Pașa Nicolae, nr. 019-2101/13 din 08 aprilie 2013 potrivit căruia debitorului Trofim Nicolae, i-a fost aplicat interdicția de a nu părăsi țara pe un termen de 6 luni (f.d.17); informația parvenită de la CRIS ,,REGISTRU” potrivit căruia sunt înregistrate următoarele unități de transport XXXXX Volkswagen Golf (f.d.18); telefonogramă 12 aprilie 2018 nr. 019-624/18 ora 13:04, potrivit căruia debitorul Trofim Nicolae, a fost citat pentru a se prezenta la sediu biroul executorului judecătoresc de pe str. Zelinschi 1 mun. Chișinău (f.d.23); proces-verbal de constatarea a imposibilității 12 aprilie 2018 nr. 019-624b/18 Chișinău (f.d.24); citație potrivit căreia executorul judecătoresc citează debitorul Trofim Nicolae pentru data de 17 aprilie 2018 ora 10:00, pentru a se prezenta la biroul executorului judecătoresc Nicolae Pașa situat pe str. Zelinschi 1, mun. Chișinău, în cadrul procedurii de executare nr. XXXXX (f.d.25). Analizând probele enumerate și apreciindu-le, din punct de vedere al coroborării lor cu celelalte probe, analizate, instanța de apel a constatat că ele demonstrează cu certitudine vina lui Trofim Nicolae în comiterea faptei contravenționale și care combat argumentele declarate de către el. Instanța de apel a conchis că, declarațiile depuse de către Trofim Nicolae, prin care nu-și recunoaște vina în comiterea faptei imputate lui, sunt declarații ce nu corespund adevărului, depuse în încercarea de a se eschiva de la răspunderea prevăzută de lege și se combat prin probele analizate și apreciate mai sus, prin prisma prevederilor art.101 Codul de procedură penală. Instanța de apel a menționat că prima instanță corect a stabilit că fapta săvârșită de Trofim Nicolae cade sub incidența prevederilor Codului contravențional, or, conform art.332 alin.2 Codul de procedură penală, în cazul în care fapta persoanei constituie o contravenție administrativă, instanța încetează procesul penal și, concomitent, soluționează cauza conform prevederilor Codului contravențional al Republicii Moldova. Conform art.391 alin.(2) Cod de procedură penală, în cazul prevăzut în art.332 alin.(2), instanța încetează procesul penal, cu aplicarea sancțiunii administrative prevăzute în Codul contravențional al Republicii Moldova. Instanța de apel a constatat cu certitudine că Trofim Nicolae a comis contravenția care a fost corect calificată de către prima instanță prin prisma art. 318 alin. (1) Cod Contravențional și anume, neexecutarea intenționată sau eschivarea de la executare a hotărârii instanței de judecată. 4 Referitor la argumentul invocat de inculpat, instanța de apel a reținut că, în conformitate cu art.325 alin.(2) Cod de procedură penală, modificarea învinuirii în instanța de judecată se admite dacă prin aceasta nu se agravează situația inculpatului și nu se lezează dreptul lui la apărare. Modificarea învinuirii în sensul agravării situației inculpatului se admite numai în cazurile și în condițiile prevăzute de prezentul cod. Reieșind din norma legală menționată supra instanța de apel a reținut că pentru a fi aplicate prevederile art.325 alin.(2) Cod de procedură penală, urmează a fi respectate cumulativ două condiții și anume:1) să nu agraveze situația inculpatului și 2) să nu lezeze dreptul inculpatului la apărare. Prin urmare instanța de apel a reținut că, inculpatul Trofim Nicolae a fost pus sub învinuire în comiterea infracțiunii prevăzute de art.320 alin. (1) Cod penal, iar prima instanță a recalificat acțiunile inculpatului în comiterea contravenției prevăzute de art.318 alin.(1) Cod Contravențional, prin urmare nu i-a agravat situația inculpatului. Referitor la a doua condiție, instanța de apel a menționat că, dacă schimbarea încadrării juridice a faptei are impact doar asupra unor semne ale componenței infracțiunii, prin care se exclud anumite capete de acuzare, ca, într-un final, să se rețină în noua încadrare doar o parte din învinuirea adusă de către acuzare, se constată că dreptul la apărare al inculpatului nu are cum să fie lezat. Prin urmare, instanța de apel a relevat că, inculpatul a fost pus sub învinuire precum că, în perioada de timp 2010 până în prezent, după aplicarea sancțiunii contravenționale în baza Hotărârii Judecătorii sect. Botanica, mun. Chișinău din 25.06.2013 prin care a fost recunoscut vinovat în comiterea contravenției prevăzute de art. 319 Cod contravențional, Trofim Nicolae intenționat s-a eschivat de la executarea hotărârii Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău nr. XXXXX din 31.03.2010, privind încasarea de la Trofim Nicolae în beneficiul lui Simcenco Serghei a sumei în mărime de 39 683, 04 euro. Instanța de apel a conchis că, prima instanță constatând că, nu este întrunită latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art.320 alin. (1) Cod penal și anume nu a executat hotărârea instanței de judecată, dacă aceasta a fost comisă după aplicarea sancțiunii contravenționale, însă s-a reținut în noua încadrare doar o parte din învinuirea adusă de către acuzare și anume că inculpatul în perioada de timp 2010 până în prezent intenționat nu execută hotărârea Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău, nr. XXXXX din 31.03.2010, prin urmare, instanța de apel a constatat că dreptul la apărare al inculpatului nu are cum să fie lezat. 5

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către inculpatul Trofim Nicolae, prin care invocând ca temei de drept prevederile art. 427 alin.(1) pct. 6), 8), 12) Cod de procedură penală, a solicitat casarea totală a sentinței și deciziei, cu adoptarea unei noi hotărâri de achitare pe învinuirea înaintată în baza art. 320 alin.(1) Cod penal, din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii. 5.1 În susținerea recursului inculpatul Trofim Nicolae invocă: - instanța de apel nu a ținut cont de faptul că lipsește elementul constitutiv a infracțiunii prevăzute de art. 320 alin. (1) Cod penal, adică lipsește latura obiectivă; - instanța de apel prin decizie, după stabilirea nevinovăției lui Trofim Nicolae în săvârșirea infracțiuni încriminate conform art. 320 alin (1) Cod penal, fără să-i aducă acuzație de săvârșirea unei contravenții, neîntemeiat l- a recunoscut vinovat de săvârșirea contravenției prevăzută la art.318 alin (1) din Codul Contravențional; - instanța de judecată în decizie nu a descris fapta contravențională pe care am săvârșit-o, n-a indicat perioada și modul de realizare a acesteia, prin acțiune, sau inacțiune. Pe parcursul cercetării judecătorești, nu mi s-a adus la cunoștință fapta contravențională pentru care urma să fiu recunoscut vinovat printr-o sentință penală, astfel, fiind lipsit de dreptul de a cunoaște de o eventuală acuzație contravențională și de dreptul de a mă apăra de aceasta.

Referință asupra recursului declarat a fost depusă de către procuror prin care a solicitat trimiterea cauzei la rejudecare, deoarece nu a fost soluționat fondul apelului.

Judecând recursul ordinar pe baza materialului din dosarul cauzei și argumentelor invocate, Colegiul penal lărgit concluzionează că acesta urmează a fi admis din următoarele considerente. Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol. În conformitate cu prevederile art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită, să dispună rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. De asemenea, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. 6 În conformitate cu art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar și oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de instanța de fond. Instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel. Potrivit cerințelor aceluiași articol, chestiunile de fapt asupra cărora s- a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului de probe anexate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală. La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual penal sau contravențional au fost corect aplicate și hotărârea adoptată să conțină răspuns la toate motivele invocate. Colegiul penal lărgit constată, că aceste prevederi legale, deși sunt obligatorii, nu au fost întocmai respectate la judecarea cauzei în apel, iar erorile admise nu pot fi corectate în ordinea procedurii de recurs. Analizând conținutul recursului declarat, Colegiul penal lărgit consideră că recurentul invocă temeiurile pentru casare prevăzute în art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12) Cod de procedură penală și anume: „instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; nu au fost întrunite elementele infracțiunii, precum și faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. Examinând argumentele recursului prin prisma temeiurilor de casare invocate, Colegiul penal constată că acestea și-au găsit confirmare în speța dedusă judecății, iar hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată, din considerentele ce urmează. Potrivit rechizitoriului, Trofim Nicolae a fost deferit justiției pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 320 alin. (1) Cod penal, conform indicilor calificativi: neexecutarea intenționată sau eschivarea de la executare a hotărârii instanței de judecată, dacă aceasta a fost comisă după aplicarea sancțiunii contravenționale, iar prima instanță reiterând în întregime cele indicate în rechizitoriu, a încetat procesul penal de acuzare a 7 lui Trofim Nicolae, învinuit de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 320 alin.(1) Cod penal, din motiv că fapta acestuia constituie contravenție, iar procesul contravențional a fost încetat din motivul expirării termenului de prescripție a răspunderii contravenționale. Fiind învestită cu judecarea apelului declarat de către inculpat, instanța de apel a respins apelul inculpatului Trofim Nicolae și a menținut sentința primei instanțe fără modificări, reținând la rândul său învinuirea adusă ultimului de către organul de urmărire penală, prin ce au fost încălcate prevederile art. 385 alin. (1) pct. 1), 2) Cod procedură penală, și anume, nu a fost soluționată chestiunea dacă a avut loc sau nu fapta de săvârșirea căreia este învinuit inculpatul, dacă această faptă a fost săvârșită de inculpat. Colegiul penal lărgit constată că instanța de apel de asemenea nu a ținut cont în deplină măsură de prevederile art. 384 alin. (3) Cod de procedură penală, potrivit cărora hotărârea instanței de judecată trebuie să fie legală, întemeiată și motivată. Potrivit practicii judiciare constante, una din condițiile adoptării unei sentințe legale este corespunderea părții descriptive a ei cu circumstanțele constatate în ședința de judecată. La întocmirea ei, instanța trebuie să îndeplinească cerințele art. 394 Cod de procedură penală și să soluționeze toate chestiunile prevăzute în art. 385 Cod de procedură penală, în aceeași consecutivitate. Partea descriptivă a sentinței de condamnare trebuie să cuprindă descrierea faptei criminale, considerată ca fiind dovedită, indicându-se locul, timpul, modul săvârșirii ei, forma și gradul de vinovăție, motivele și consecințele infracțiunii. Astfel, prima instanță, constatând că în acțiunile inculpatului Trofim Nicolae nu sunt întrunite elementele componenței infracțiunii prevăzute de art. 320 alin. (1) Cod Penal descriind, prin preluare, conform rechizitoriului, aceeași fapta infracțională, eronat a recalificat-o drept contravenție prevăzută de art. 318 Cod Contravențional – neexecutarea intenționată sau eschivarea de la executare a hotărârii instanței de judecată, fără a constata fapta contravențională, cu evidențierea semnelor componente ale cărei le consideră instanța ca fiind confirmate. În acest sens, în situația în care instanța de apel acceptând concluzia reîncadrării acțiunilor inculpatului Trofim Nicolae din prevederile art. 320 alin. (1) Cod penal, în baza art. 318 Cod contravențional, urma să dezvăluie concluzia privind reîncadrarea faptelor imputate inculpatului, expunându- și punctul său de vedere asupra fiecărei probe aduse în sprijinul învinuirii, precum și celor puse la baza soluției de recalificare. Potrivit rechizitoriului, lui Trofim Nicolae i-a fost incriminată 8 săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 320 alin.(1) Cod penal, pentru faptul, că: în perioada de timp 2010 până în prezent intenționat nu execută hotărârea Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău, nr. XXXXX din 31.03.2010 privind încasarea de la Trofim Nicolae în beneficiu lui Simcenco Serghei a sumei în mărime de 39 683,04 euro. Prin hotărârea Judecătorii Botanica, mun. Chișinău din 25.06.2013, Trofim Nicolae a fost recunoscut vinovat în comiterea contravenției prevăzute de art. 319 Cod Contravențional al Republicii Moldova, fiindu-i aplicată sancțiunea contravențională, ultimul intenționat nu execută hotărârea Judecătorii Botanica, mun. Chișinău nr. XXXXX din 31.03.2010. Astfel, Trofim Nicolae a pus sub învinuire pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art.320 alin.(1) din Codul penal, adică acțiunea de neexecutare a hotărârii instanței de judecată, dacă aceasta a fost comisă după aplicarea sancțiunii contravenționale. Prin ordonanța din 11 aprilie 2019 acuzatorul de stat a modificat învinuirea adusă inculpatului Trofim Nicolae prin care ultimul este învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzută de art.320 alin.(1) din Codul penal, adică acțiunea de neexecutare a hotărârii instanței de judecată, dacă aceasta a fost comisă după aplicarea sancțiunii contravenționale, în următoarele circumstanțe: În perioada de timp 2010 până în prezent, după aplicarea sancțiunii contravenționale în baza Hotărârii Judecătorii sect. Botanica, mun. Chișinău din 25.06.2013 prin care a fost recunoscut vinovat în comiterea contravenției prevăzute de art. 319 Cod contravențional, Trofim Nicolae intenționat se eschivează de la executarea hotărârii Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău nr. XXXXX din 31.03.2010, privind încasarea de la Trofim Nicolae în beneficiul lui Simcenco Serghei a sumei în mărime de 39 683,04 euro. Astfel, inculpatul Trofim Nicolae prin rechizitoriu, este învinuit că a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 320 alin. (1) Cod penal – acțiunea de neexecutare a hotărârii instanței de judecată, dacă aceasta a fost comisă după aplicarea sancțiunii contravenționale. Conform art. 113 alin. (1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii, prevăzute de norma penală. Prin sentința judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, fără a fi constatată și descrisă fapta contravențională, a fost reîncadrată aceiași acțiune calificată de către organul de urmărire penală în baza art.320 alin.(1) Cod penal, în baza art. 318 Cod contravențional – adică, neexecutarea intenționată sau eschivarea de la executare a hotărârii instanței de judecată. 9 Urmare a examinării cererii de apel, în care apelantul solicită casarea sentinței și pronunțarea hotărârii de achitare de sub învinuirea adusă în baza art.320 alin.(1) Cod penal, instanța de apel neîntemeiat a menținut sentința primei instanțe, care limitându-se la transcrierea faptei din rechizitoriu a dispus reîncadrarea acțiunilor inculpatului în fapta contravențională neconstatată. Decizia instanței de apel este lipsită de analiza minuțioasă a aspectelor importante enunțate de către inculpat în cererea sa de apel, acestea ne fiind combătute argumentat, fapt ce constituie potrivit art.427 alin.(1) pct. (6) Codul de procedură penală eroare de drept, care nu poate fi corectată de către instanța de recurs. În acest sens este de menționat că, în conformitate cu art. 10 Cod contravențional, constituie contravenție fapta – acțiunea sau inacțiunea – ilicită, cu un grad de pericol social mai redus decât infracțiunea, săvârșită cu vinovăție, care atentează la valorile sociale ocrotite de lege, este prevăzută de prezentul cod și este pasibilă de sancțiune contravențională. Potrivit art. 462 alin. (4) Cod contravențional, partea descriptivă cuprinde: a) circumstanțele constatate în judecarea cauzei; b) probele pe care se întemeiază concluzia și motivele de respingere a probelor; c) norma contravențională pe care se întemeiază soluționarea cauzei. În asemenea condiții, Colegiul penal lărgit consideră justificată admiterea recursului ordinar declarat la caz, casarea deciziei instanței de apel cu remiterea cauzei în aceiași instanță de apel pentru rejudecare, în alt complet de judecători, pentru adoptarea unei soluții corecte. La rejudecarea cauzei, instanța de apel are obligația să înlăture erorile menționate, să țină seama de împrejurările expuse, care au servit temei de casare a soluției adoptate și, cu respectarea prevederilor art. 414 Cod de procedură penală, să verifice legalitatea și temeinicia sentinței atacate, să dea o apreciere obiectivă probelor administrate în cauză, având în vedere prevederile art. art. 93, 95, 101 Cod de procedură penală, să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel, să – și argumenteze clar concluziile sale în decizia adoptată, ținând cont de practica unitară în acest domeniu și de practica relevantă a CtEDO, în cadrul unui proces de judecată contradictoriu, iar în dependență de datele obținute, să pronunțe o hotărâre legală, întemeiată și motivată, care să corespundă prevederilor art. 417 Cod de procedură penală.

În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, 10 DECIDE: Admite recursul ordinar declarat de către inculpatul Trofim Nicolae, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 03 august 2020, în cauza penală în privința lui Trofim Nicolae XXXXX și dispune rejudecarea cauzei, de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată. Decizia motivată pronunțată la 27 iulie 2021. Președinte Toma Nadejda Judecători Boico Victor Diaconu Iurie Catan Liliana Guzun Ion 11