1ra-1055/22 — Art.217 alin.3 lit. c Cp

Prin sentința Judecătoriei Comrat, sediul Central din 26 ianuarie 2023, Chioroglo Artiom a fost recunoscut vinovat în baza art.217 alin.(3) lit. c) Cod penal, s-a încetat procedura pe cauza penală de învinuirea acestuia în temeiul art.2 din Legea nr. 243 din 24 decembrie 2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova. S-a dispus de a încasa de la Chioroglo Artiom în beneficiul statului 3 360 (trei mii trei sute șaizeci) lei ca compensare a cheltuielilor judiciare suportate în legătură cu cercetările tehnice-științifice efectuate pe caz. A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, Chioroglo Artiom în vara anului 2019, în decursul urmăririi penale nefiind stabilită o dată concretă, în scopul obținerii substanței narcotice a rupt frunzele de pe tufarii de cânepă ce cresc în regiunea „Combinatul de carne” mun. Ceadâr-Lunga, pe care anterior le-a uscat și a confecționat, fără a avea scopul înstrăinării, 0,263 gr. de rășină de canabis care potrivit Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora aprobate prin 1 Hotărârea Guvernului Republicii Moldova cu nr. 79 din 23.01.2006 reprezintă substanțe narcotice în cantități mari și le-a păstrat ilegal în locuința sa situată în XXX până la 13.09.2019 – până la depistarea de către colaboratorii de poliție în cadrul efectuării unei percheziții sancționate. Pe baza stării de fapt expuse, confirmată de probele administrate, prima instanță a reținut în drept că, faptele inculpatului Chioroglo Artiom întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.217 alin.(3) lit. c) Cod penal – păstrarea, confecționarea și prelucrarea ilegală a substanțelor narcotice săvârșite fără scop de înstrăinare, în proporții mari, circulația cărora în scopuri medicinale este interzisă.

Procurorul, a contestat cu apel sentința, solicitând casarea acesteia rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Chioroglo Artiom să fie recunoscut vinovat în comiterea prevăzute de art.217 alin.(3) lit. c) Cod penal, cu stabilirea pedepsei sub formă de 1 an închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. În temeiul prevederile art.79 alin.(1) Cod penal, să nu-i fie aplicată inculpatului pedeapsa complementară prevăzută ca fiind obligatorie – privarea de dreptul de a ocupa anumite posturi sau de a se ocupa de o anumită activitate. În baza art.90 Cod penal, pedeapsa numită sub formă de închisoare să nu fie pusă în executare, cu stabilirea termenului de probațiune de 2 (doi) ani, obligându-l pe inculpatul Chioroglo Artiom să nu-și schimbe fără permisiunea organului competent locul domiciliului și/sau aflării și de a trece o cură de tratament anti narcomanie. De asemenea, a dispune încasarea din contul inculpatului Chioroglo Artiom a cheltuielilor judiciare în mărime de 3 360 lei pentru efectuarea cercetărilor tehnice- științifice. În motivarea cerințelor sale, acuzarea a invocat că este ilegală, neîntemeiată și pasibilă casării sentința, în partea încetării procedurii pe cauză penală în temeiul art.2 din Legea nr.243 din 24 decembrie 2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova din următoarele temeiuri. Or, în conformitate cu art.2 alin.(3) și (4) din Legea nr.243 din 24 decembrie 2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, încetarea procesului penal conform alin.(1) și (2) are loc cu acordul scris al persoanei bănuite, învinuite sau inculpate. În privința persoanei care refuză încetarea procesului penal, conform alin.(1)– (3) din prezentul articol, instanța de judecată, la pronunțarea sentinței, poate hotărî încetarea procesului penal dacă, în urma cercetării judecătorești, vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii a fost confirmată, inculpatul întrunește criteriile stabilite la art.1 și nu cade sub incidența art.

Din conținutul acestei norme, acuzarea a reținut că, pentru încetarea procedurii penale în legătură cu amnistia este necesar acordul scris al inculpatului, iar în cazul lipsei acestuia instanța de judecată poate, din oficiu, înceta procedura penală. Totodată, în oricare din aceste cazuri chestiunea privind posibilitatea încetării procedurii penale în legătură cu amnistia urmează a fi pus în discuție în cadrul 2 ședinței de judecată pentru ca părțile în proces, în special inculpatul, să-și exprime opinia/acordul privind posibilitatea aplicării amnistiei. În același timp, acuzarea susține că, potrivit materialelor dosarului, cercetarea judecătorească și dezbateri judecătorești pe această cauză au avut loc înaintea adoptării Legii cu nr.243 din 24.12.2021, susținerile verbale au avut loc la 09.12.2021, respectiv părților la proces nu le putea fi cunoscută legea în cauză, prin urmare, ei nu puteau să se expună referitor la posibilitatea aplicării acestuia. Însă, cu încălcarea prevederilor nominalizate supra, acuzarea a relevat că prima instanță a încetat procedura penală în legătură cu survenirea amnistiei, încălcând, la caz, în primul rând drepturile inculpatului, inclusiv și dreptul la apărare, cât și principiul egalității armelor în procesul penal, ceea ce contravine normelor legislației în vigoare. 3.1. Avocatul Mihaliciuc Anna în numele inculpatului, a contestat cu apel sentința, solicitând casarea acesteia rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Chioroglo Artiom să fie achitat, în legătura cu lipsa în acțiunile acestuia a elementelor infracțiunii prevăzute de art.217 alin.(3) lit. c) Cod penal. În motivarea cererii de apel, apărarea a indicat că consideră sentința primei instanțe a fi una ilegală și pasibilă casării. Drept temei pentru declararea apelului este acel fapt că instanța de judecată a admis o semnificativă eroare de fapt care a influențat asupra soluției adoptate. Avocatul a considerat că, pentru calificarea acțiunilor lui Chioroglo Artiom în baza art.217 alin.(3) lit. c) Cod penal, se presupune că la producerea rășinii de canabis acesta urma să folosească și alte droguri, etnobotanicelor sau analogilor acestora, a căror circulație în scopuri medicinale este interzisă. În hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție nr.2 din 26.12.2011 cu privire la practica judiciară de aplicare a legislației penale ce reglementează circulația drogurilor, etnobotanicelor sau analogiilor acestora și a precursorilor nr.2 din 26.12.2011 se explică că: „utilizarea drogurilor, etnobotanicelor sau analogiilor acestora a căror circulație în scopuri medicale este interzisă presupune folosirea substanțelor menționate la producerea, prepararea, experimentarea, extragerea, prelucrarea, transformarea lor în diferite scopuri: spre exemplu, producerea unor noi preparate, medicamente, adaosul lor în produse”. Luând în calcul argumentele menționate, avocatul a considerat că în acțiunile lui Chioroglo Artiom lipsesc elementele infracțiunii prevăzute de art.217 alin.(3) lit. c) Cod penal, iar prima instanță a admis, de fapt, o eroare gravă calificând acțiunile acestuia în baza art.217 alin.(3) lit. c) Cod penal, ceea ce a dus la adoptarea unei sentințe ilegale. 4. Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 31 martie 2022, au fost admise cererile de apel, casată sentința, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Chioroglo Artiom a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art.217 alin.(2) Cod penal, cu liberarea de la răspundere penală din cauză expirării termenului de prescripție de atragere la răspundere penală. 3 S-a dispus de a încasa de la inculpatul Chioroglo Artiom în bugetul de stat al Republicii Moldova cheltuielile judiciare în suma de 3 360 (trei mii trei sute șaizeci) lei, suportate în legătura cu efectuarea cercetărilor tehnic-științifice. 4.1 Pentru a decide, instanța de apel a constatat că, apreciind fiecare probă din punctul de vedere a utilității, veridicității, iar toate probe enumerate mai sus, în ansamblu, din punctul de vedere a pertinenței acestora, analizând probele prezentate de acuzarea de stat în concomitent cu conținutul depozițiilor martorilor, a inculpatului, ajunge la concluzia că învinuirea înaintată inculpatului Chioroglo Artiom în comiterea infracțiunii ce i se incriminează nu și-a găsit confirmarea, întrucât în acțiunile acestuia nu se atestă componența infracțiunii prevăzute de art.217 alin.(3) lit. c) Cod penal. Totodată, acțiunile lui cad sub incidența indicilor infracțiunii prevăzute de art.217 alin.(2) Cod penal. În această ordine de idei, instanța de apel a găsit oportun de a recalifica acțiunile inculpatului Chioroglo Artiom din art.217 alin.(3) lit. c) Cod penal în baza art.217 alin.(2) Cod penal. Așadar, dispoziția art.217 alin.(3) lit. c) Cod penal prevede răspunderea pentru acțiunile de producerea, prepararea, experimentarea, extragerea, prelucrarea, transformarea, procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora, săvârșite în proporții mari și fără scop de înstrăinare săvârșite cu utilizarea drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora, a căror circulație în scopuri medicinale este interzisă. Totodată, este relevantă și Hotărârea Plenului CSJ nr. 2 din 26.12.2011 cu privire la practica judiciară de aplicare a legislației penale ce reglementează circulația drogurilor, etnobotanicelor sau analogiilor acestora și a precursorilor unde se explică că utilizarea drogurilor, etnobotanicelor sau analogiilor acestora a căror circulație în scopuri medicale este interzisă presupune folosirea substanțelor menționate la producerea, prepararea, experimentarea, extragerea, prelucrarea, transformarea lor în diferite scopuri: spre exemplu, producerea unor noi preparate, medicamente, adaosul lor în produse etc. Respectiv, instanța de apel a stabilit că indicele calificative pe art.217 alin.(3) lit. c) Cod penal, reprezintă utilizarea drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora, a căror circulație în scopuri medicinale este interzisă. Totodată, după cum rezultă din învinuirea înaintată inculpatului Chioroglo Artiom, acestuia i se impută păstrarea, confecționarea și prelucrarea ilegală a substanțelor narcotice săvârșite fără scop de înstrăinare, în proporții mari, circulația cărora în scopuri medicinale este interzisă și nu utilizarea drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora, a căror circulație în scopuri medicinale este interzisă, adică indicele calificativ prevăzut de art.217 alin.(3) lit. c) Cod penal. Astfel, în opinia instanței de apel, acțiunile inculpatului Chioroglo Artiom au fost eronat calificate pe art.217 alin.(3) lit. c) Cod penal ca păstrarea, confecționarea și prelucrarea ilegală a substanțelor narcotice săvârșite fără scop de înstrăinare, în proporții mari, circulația cărora în scopuri medicinale este interzisă. La rândul său, instanța de apel a constatat că, în acțiunile inculpatului Chioroglo 4 Artiom se regăsește componența infracțională prevăzută de art.217 alin.(2) Cod penal, imputată, de facto, inculpatului Chioroglo Artiom și anume păstrarea, confecționarea și prelucrarea ilegală a substanțelor narcotice săvârșite fără scop de înstrăinare, în proporții mari, circulația cărora în scopuri medicinale este interzisă. Instanța de apel a constatat că, vinovăția inculpatului Chioroglo Artiom în comiterea infracțiunii prevăzute de art.217 alin.(2) Cod penal, se conformă atât prin depozițiile date de însuși inculpat, cât și prin declarațiile martorilor, inclusiv, probele scrise existente la dosar, care sunt coerente și corespund evenimentelor ce au avut loc. Respectiv, instanța de apel a reiterat că este constatat faptul că inculpatul Chioroglo Artiom, la prepararea rășinii de canabis din frunze de cânepă nu a utilizat alte droguri, etnobotanice sau analogele acestora, circulația cărora în scopuri medicinale este interzisă. De asemenea, instanța de apel a constatat faptul că inculpatul Chioroglo Artiom a preparat rășină de canabis ridicată fără a avea ca scop producerea noilor preparate sau medicamente, ci pentru sine. În legătură cu aceasta, acțiunile acestuia, inclusiv și din aceste temeiuri, urmau a fi calificate în baza art.217 alin.(2) Cod penal. Instanța de apel a constatat că, inculpatul Chioroglo Artiom, în vara anului 2019, în decursul urmăririi penale nefiind stabilită o dată concretă, în scopul obținerii substanței narcotice a rupt frunzele de pe tufarii de cânepă ce cresc în regiunea „Combinatul de carne” mun. Ceadâr-Lunga, pe care anterior le-a uscat și a confecționat, fără a avea scopul înstrăinării, 0, 263 gr. de rășină de canabis care potrivit Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora aprobate prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova cu nr. 79 din 23.01.2006 reprezintă substanțe narcotice în cantități mari și le-a păstrat ilegal în locuința sa situată în or. Ceadâr-Lunga, str. Zarecinaia, 34 până la 13.09.2019 – până la depistarea de către colaboratorii de poliție în cadrul efectuării unei percheziții sancționate. Instanța de apel a calificat acțiunile lui Chioroglo Artiom în baza art.217 alin.(2) Cod penal – păstrarea, confecționarea și prelucrarea ilegală a substanțelor narcotice săvârșite fără scop de înstrăinare, în proporții mari. 4.2. Instanța de apel a ajuns la concluzia că sentința de condamnare în privința inculpatului Chioroglo Artiom urmează a fi adoptată fără liberarea de la răspunderea penală în temeiul art.389 alin.(4) pct. 3) Cod de procedură penală din cauza expirării termenului de prescripție. Conform art.389 alin.(4) pct. 3 Cod de procedură penală, sentința de condamnare se adoptă fără stabilirea pedepsei, cu liberarea de răspundere penală în cazurile prevăzute în art.57 și 58 din Codul penal, cu liberarea de pedeapsă în cazul prevăzut în art.93 din Codul penal sau al expirării termenului de prescripție. Conform art.60 alin.(1) lit. a) Cod penal, persoana se liberează de răspundere penală dacă din ziua săvârșirii infracțiunii au expirat următoarele termene 2 ani de la săvârșirea unei infracțiuni ușoare. Luând în considerație art.60 alin.(1) lit. a) Cod penal, precum și faptul că 5 infracțiunea în cauză a fost comisă de Chioroglo Artiom în vara anului 2019, adică perioada de doi ani stabilită de legiuitorul pentru atragerea la răspunderea penală au scurs vara anului 2021, precum și că inculpatul, care a săvârșit această infracțiune nu s-a eschivat de la urmărirea penală sau judecată, în această perioadă nu a comis o nouă infracțiune, respectiv, termenele de prescripție nu s-au întrerupt, în legătură cu care fapt, instanța de apel a considerat că inculpatul Chioroglo Artiom, urmează a fi recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art.217 alin.(2) Cod penal și eliberat de la răspundere penală din cauză expirării termenului de prescripție de atragere la răspundere penală. 4.3. Instanța de apel a constatat din materialele dosarului, că pentru a fi stabilit adevărul la caz, în decursul urmăririi penale s-au efectuat următoarele acțiuni de procedură, care au dus la cheltuieli judiciare: - cercetarea tehnic-științifică cu nr.34/12/3-R-519 din 08.10.2019 în suma de 1 680 lei; - cercetarea tehnic-științifică cu nr.34/12/3-R-520 din 06.11.2019 în suma de 1 680 lei. Ținând cont de normele elucidate supra, cât și obiectivele procedurii penale, instanța de apel a considerat că este relevant de a încasa de la inculpatul Chioroglo Artiom cheltuielile judiciare în suma de 3 360 lei suportate în legătura cu efectuarea cercetărilor tehnice-științifice, întrucât starea materială a acestuia îi permite să achite cheltuielile judiciare nominalizate, cât și ținând cont de fapta criminală comisă de ultimul. 5. Procurorul, în temeiul art.427 alin.(1) pct.6), 12), 16) Cod de procedură penală, contestă cu recurs ordinar decizia instanței de apel, solicitând casarea acesteia, cu remiterea cauzei la rejudecare. În motivarea cerințelor, acuzarea invocă argumente că, la judecarea cauzei, instanța de apel neîntemeiat a recalificat acțiunile inculpatului în baza art.217 alin.(2) Cod penal. Astfel, instanța de apel nu a luat în considerație în mod corespunzător, că conform tabelelor și listele substanțelor stupefiante, psihotrope și precursorilor acestora, supuse controlului, aprobate prin Hotărâre Guvernului nr.1088 din 05.10.2004 și anume tabelul nr.1 stabilește substanțe stupefiante a căror circulație în scopuri medicinale este interzisă, dintre care se află și rășină de canabis, prepararea, prelucrarea, păstrarea căreia este incriminată inculpatului Chioroglo Artiom. Art.(21) din Legea nr.382 din 06.05.1999 cu privire la circulație substanțelor stupefiante, psihotrope și precursorilor stabilește că, pe teritoriul Republicii Moldova se interzice circulația analogilor substanțelor stupefiante și psihotrope și a produselor etnobotanice în alte scopuri decât cele științifice și/sau de expertiză. Cu atât mai mult, acuzarea reține că cauză analogică în care a fost ridicată întrebarea cu privirea la recalificarea acțiunilor similare celor comise de inculpatul Chioroglo Artiom, a fost examinată de către Curtea Supremă de Justiție. La 26 mai 2021 Curtea Supremă de Justiție a adoptat decizia prin care a respins recursul avocatului în interesele inculpatului I. Gaiduchevici învinuit în comiterea infracțiunii prevăzute de art.217 alin.(3) lit. b), c) Cod penal (dosar nr.lra-1168/2021) și a menținut calificarea acțiunilor efectuată de procuror și instanțele de fond. 6 Respectiv, în cazul dat, reieșind din cele expuse, rezultă că acțiunile inculpatului au fost calificate corect de către organul de urmărire penală și prima instanță. Motivele care au stat la baza apelului declarat de procuror au fost ilegalitatea sentinței în partea încetării procesului penal în legătură cu amnistia și/sau aplicarea incorectă a prevederilor Legii nr.243 din 24.12.2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a 30 de la proclamarea Independenței Republicii Moldova. Însă, lecturând decizia instanței de apel, acuzarea nu a constat ca ele să fie examinate și asupra lor instanța de apel să se fi expus, adică argumentele invocate au rămas fără aprecierea corespunzătoare, ceea ce contravine legislației procesual-penale în vigoare. 6. Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat, din următoarele considerente. Potrivit dispoziției art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul este vădit neîntemeiat. Conform prevederilor art.424 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art.427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Or, art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. Reieșind din conținutul recursului ordinar declarat de procuror, Colegiul penal reține că, titularul acestuia critică decizia instanței de apel sub aspectul temeiurilor de casare stipulate la art.427 alin.(1) pct. 6), 12), 16) Cod de procedură penală, potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, când faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, precum și când norma de drept aplicată în hotărârea atacată contravine unei hotărâri de aplicare a aceleiași norme date anterior de către Curtea Supremă de Justiție. Însă, verificând alegațiile recurentului, în raport cu actele cauzei, Colegiul penal conchide că acestea sunt neîntemeiate, iar instanța de apel la adoptarea soluției, a respectat prevederile legale, adoptând o soluție corectă și întemeiată. Astfel, Colegiul penal ține să menționeze că, împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârii contestate, inclusiv cele reproduse în pct.4. din prezenta decizie, relevă în mod concludent că instanța de apel a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind vinovăția inculpatului, în conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material, prin prisma cumulului de probe anexate la dosar care au fost apreciate în conformitate cu prevederile art.101 alin.(1) Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității, veridicității și coroborării lor, instanța de apel 7 pronunțându-se argumentat și detaliat asupra motivelor pentru care a recalificat acțiunile inculpatului, probele administrate pe caz demonstrând concludent prezenta în acțiunile inculpatului Chioroglo Artiom a elementelor infracțiunii prevăzute de art.217 alin.(2) Cod penal. Sub acest aspect, Colegiul penal apreciază drept întemeiată poziția instanței de apel, prin care a stabilit că, în speță fapta prejudiciabilă a lui Chioroglo Artiom s-a manifestat prin păstrarea, confecționarea și prelucrarea ilegală a substanțelor narcotice săvârșite fără scop de înstrăinare, în proporții mari, circulația cărora în scopuri medicinale este interzisă și nu utilizarea drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora, a căror circulație în scopuri medicinale este interzisă, adică indicele calificativ prevăzut de art.217 alin.(3) lit. c) Cod penal. În continuare, Colegiul penal atestă că, instanța de apel corect a stabilit prezența în acțiunile inculpatului atât a elementelor care caracterizează latura obiectivă a infracțiunii imputate, cât și cea care caracterizează latura subiectivă, precum și obiectul și subiectul infracțiunii. Or, instanța de apel a reiterat că este constatat faptul că inculpatul Chioroglo Artiom, la prepararea rășinii de canabis din frunze de cânepă nu a utilizat alte droguri, etnobotanice sau analogele acestora, circulația cărora în scopuri medicinale este interzisă și a constatat faptul că inculpatul Chioroglo Artiom a preparat rășină de canabis ridicată fără a avea ca scop producerea noilor preparate sau medicamente, ci pentru sine. Mai mult, instanța de recurs, apreciază critic argumentul acuzării precum că, concluziile instanței de apel nu sunt bazate pe probe. Acesta este un argument invocat în mod declarativ, or, reținând circumstanțele de fapt ale cauzei instanța de apel și-a motivat concluzia prin cumulul de probe administrate în cauză, cărora le-a dat o apreciere justă și obiectivă, prin prisma art.101 Cod de procedură penală, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept. Colegiul penal lărgit respinge alegațiile invocate de către procuror precum că, instanța de apel a omis să se pronunțe detaliat și amănunțit asupra aplicării incorecte de către prima instanță a prevederilor Legii nr.243 din 24.12.2021 privind amnistia. De fapt, instanța de apel nu s-a expus asupra acestor motive dat fiind că sunt decăzute prin consecutivitatea legală a examinării temeiurilor de încetare a procesului penal. La caz, instanța de apel a liberat de răspundere penală inculpatul din motiv că a expirat termenul de prescripție de atragere la răspundere penală. Ce ține de temeiul invocat de recurent prevăzut de art.427 alin.(1) pct. 16) Cod de procedură penală, Colegiul penal atestă că, este invocat de recurent declarativ, în conținutul recursului nefiind specificate argumente în susținerea temeiului invocat. Analizând textul hotărârii atacate în coraport cu motivele invocate de recurent, Colegiul penal atestă că, instanța de apel s-a expus argumentat și motivat, bazându-și just soluția din hotărâre, iar instanța de recurs ordinar, în virtutea corectitudinii acestei motivări, pentru a evita repetări inutile, o acceptă și o însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct.37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art.6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să 8 își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct.61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale. Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că, hotărârea contestată conține motive clare și legale pe care se întemeiază soluția, instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, iar faptele inculpatului întrunesc toate elementele infracțiunii prevăzute de art.217 alin.(2) Cod penal. În consecință, raportând situația reținută în cauză la prevederile art.432 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de recurs nu constată prezența erorilor de drept ce ar genera casarea hotărârii atacate, impunându-se soluția inadmisibilității recursului ordinar declarat, ca fiind vădit neîntemeiat.

În corespundere cu art.432 alin.(1), (2) pct.4) Cod de procedură penală, Colegiul penal DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de procurorul în Procuratura UTA Găgăuzia Oficiul Central, Sîrbu Lilia, împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 31 martie 2022, în cauza penală în privința lui Chioroglo Artiom XXX, deoarece este vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 02 martie 2023. Președinte Timofti Vladimir Judecători Țurcan Anatolie Plămădeală Ghenadie 9