1ra-1657/2022 — art. 179 alin. 2, art. 192/1 alin. 1 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 179 alin. 2, art. 192/1 alin. 1 CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6, 10 CPP
1ra-1657/2022 — art. 179 alin. 2, art. 192/1 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)
Dosarul nr. 1ra-1657/2022
1-21151719-01-1ra-08122022
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE
D E C I Z I E
18 iulie 2023 mun. Chișinău
Colegiul penal lărgit în următoarea componență:
Președinte – Guzun Ion,
Judecători – Țurcan Anatolie, Talpă Boris, Eremciuc Ghenadie și Puica Viorica,
a judecat în ședință, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către
procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Plîngău Alexandru, prin care se
solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 octombrie
2022, în cauza penală în privința lui
Varvariuc Chiril XXXXX, născut la
XXXXX, originar și domiciliat în XXXXX
Termenul examinării cauzei:
Prima instanță: 13.10.2021−12.05.2022;
Instanța de apel: 07.06.2022−19.10.2022;
Instanța de recurs: 08.12.2022−18.07.2023.
A C O N S T A T A T :
Prin sentința Judecătoriei Ungheni, sediul Central din 12 mai 2022, Varvariuc Chiril a
fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 179 alin. (2) Cod penal
și în baza Legii privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea
independenței Republicii Moldova nr. 243 din 24.12.2021, a fost încetat procesul penal cu
înlăturarea răspunderii penale.
Tot, Varvariuc Chiril a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute
de art. 1921 alin. (1) Cod penal și în baza Legii privind amnistia în legătură cu aniversarea
a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova nr. 243 din 24.12.2021, a
fost încetat procesul penal cu înlăturarea răspunderii penale.
A fost soluționată soarta corpurilor delicte.
Pentru a pronunța sentința prima instanță a constatat că, la 31.07.2021, în jurul
orei 01:30, Varvariuc Chiril, fiind în stare de ebrietate alcoolică, aflându-se în s.
Buzduganii de Sus, r-ul Ungheni, pe fonul unor relații ostile cu partea vătămată Costiuc
Serghei, locuitor al aceluiași sat, a pătruns în ograda gospodăriei lui Costiuc Serghei, fără
a avea acordul ultimului, iar la solicitările părții vătămate Costiuc Serghei de a părăsi
ograda gospodăriei sale Varvariuc Chiril a refuzat categoric, amenințându-l cu aplicarea
forței fizice. Continuându-și acțiunile sale infracționale Varvariuc Chiril în vederea
realizării amenințărilor expuse părții vătămate a deteriorat geamurile casei și ușa de la
intrare, însă datorită faptului că, Costiuc Serghei a părăsit domiciliul său nu a aplicat
violența față acesta.
1
Tot el, în noaptea de 01.08.2021 spre 02.08.2021, aflându-se în s. Morenii Noi, r-ul
Ungheni în gospodăria lui Mițelea Anatolie, urmărind scopul răpirii motocicletei de
model Tiger 150, fără număr de înmatriculare, profitând că partea vătămată Mițelea
Anatolie dormea în locuință sa, a răpit mijlocul de transport de tip motocicletă Tiger 150,
fără număr de înmatriculare și împreună cu Batîr Vasile au pornit cu motocicleta sus
menționată în direcția s. Buzduganii de Sus, r-ul Ungheni, însă datorită faptului că pe
traseu s-a finisat combustibilul de la motocicletă, nu au ajuns în s. Buzduganii de Sus.
Instanța a considerat că vina inculpatului Varvariuc Chiril este pe deplin dovedită,
iar acțiunile acestuia au fost încadrate în baza art. 179 alin. (2) Cod penal - violarea de
domiciliu, adică pătrunderea sau rămânerea ilegală în domiciliul sau reședința unei
persoane fără consimțământul acesteia, ori refuzul de a le părăsi cu amenințarea aplicării
violenței și art. 1921 alin. (1) Cod penal - răpirea mijlocului de transport, fără scop de
însușire.
Nefiind de acord cu soluția instanței de fond, procurorul în Procuratura raionului
Ungheni, Ciugureanu Maxim, cu respectarea termenului legal, a declarat apel împotriva
sentinței, solicitând casarea parțială a sentinței atacate, rejudecarea și pronunțarea unei
noi hotărâri prin care Varvariuc Chiril, să fie recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii
prevăzute de art. 179 alin. (2) Cod penal, cu aplicarea unei pedepse de 500 unități
convenționale, vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de 1921 alin. (1) Cod penal, cu
aplicarea unei pedepse de 700 unități convenționale, iar în baza art. 84 Cod penal, pentru
concurs de infracțiuni și prin cumul parțial al pedepselor, a-i stabili o pedeapsă definitivă
sub formă de amendă în mărime de 900 unități convenționale, cu liberarea acestuia de
executarea pedepsei penale în baza Legii nr. 243 din 24.12.2021 privind amnistia în
legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova și
art. 389 alin. (4) pct. 2) Cod de procedură penală.
3.1. În motivarea apelului s-a invocat că, sentința instanței de fond este una ilegală,
invocând prin prisma prevederilor art. 107 alin. (1) Cod penal și 285 alin. (2) Cod de
procedură penală, hotărârea judecătorească de aplicare a amnistiei nu constituie temei de
reabilitare a persoanei, or, amnistia poate fi aplicată doar după cercetarea tuturor
probelor și stabilirea vinovăției persoanei în comiterea infracțiunii incriminate, pe caz
urmând a fi adoptată a hotărâre de condamnare în ordinea art. 389 alin. (4) pct. 2) Cod de
procedură penală.
În acest context a indicat că, adoptarea sentinței de încetare a procesului din motivul
intervenirii amnistiei, precum și aplicarea amnistiei cu emiterea unei hotărâri de încetare
a procesului penal nu se regăsește în conținutul art. 391 Cod de procedură penală, iar
astfel încetarea procesului în temeiul art. 391 alin. (1) pct. 6), 350 alin. (1) și 332 alin. (5)
Cod de procedură penală, contravine normelor procesuale în vigoare.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 octombrie 2022, a fost
admis, inclusiv din oficiu în temeiul art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală, apelul
acuzatorului de stat, procurorul în Procuratura raionului Ungheni, Ciugureanu Maxim, s-
a casat sentința Judecătoriei Ungheni (sediul Central) din 12 mai 2022, în partea
condamnării, și s-a pronunțat, în această parte, o nouă hotărâre potrivit modului stabilit
pentru prima instanță, după cum urmează:
”Se încetează procesul penal privindu-l pe Varvariuc Chiril XXXXX, învinuit în comiterea
infracțiunilor prevăzute de art. 179 alin. (2), 1921 alin. (1) Cod penal, din motivul intervenirii
2
actului de amnistie în temeiul Legii Republicii Moldova nr. 243 din 24.12.2021 privind amnistia
în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova.
În partea soluționării chestiunii cu privire la corpurile delicte sentința se menține.”
4.1. Instanța de apel pentru a decide în sensul dat a reținut că faptele incriminate
inculpatului, cad sub incidența Legii nr. 243 din 24.12.2021 privind amnistia în legătură
cu aniversarea a XXX-a de la Proclamarea Independenței Republicii Moldova, iar
temeiuri pentru neaplicare a actului de amnistie Colegiul penal nu a stabilit.
S-a statuat că, instanța de fond eronat în partea dispozitivă a sentinței atacate l-a
recunoscut vinovat pe Varvariuc Chiril în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 179
alin. (2) și 1921 alin. (1) Cod penal. Colegiul penal indicând că, secțiunea I a Capitolului III
al Titlului II al Părții Speciale al Codului de Procedură Penală identifică doar trei categorii
de sentințe ce urmează a fi adoptate de către instanțele de judecată la finalizarea
examinării cauzei penale și anume: sentințe de condamnare (art. 389 Codul de procedură
penală); sentințe de achitare (art. 390 Codul de procedură penală); sentință de încetare a
procesului penal (art. 391 Codul de procedură penală), iar în această ordine este imposibil
ca în privința unei și aceleași fapte să existe atât o soluție de condamnare și, concomitent,
o soluție de încetare. Drept urmare, unica soluție care poate fi adoptată la finalizarea
examinării cauzei penale în cazul aplicării prevederilor Legii nr. 243 din 24.12.2021,
reprezintă o sentință de încetare, acest fapt fiind expres prevăzut la art. 332 Cod de
procedură penală.
În această formulă, instanța de apel a considerat necesar de a interveni în sentința
atacată în speță, dat fiind că instanța de fond a comis o eroare de drept, care urmează a fi
corectată de instanța ierarhic superioară, prin pronunțarea unei noi hotărâri, ținând cont
și de prevederile art. 332 alin. (1) Cod de procedură penală, raportat la art. 285 alin. (2),
art. 275 pct. 4) Cod de procedură penală, care obligă instanța de judecată să înceteze
procesul imediat, or legea spune că, în cazul în care, pe parcursul judecării cauzei, se
constată vreunul din temeiurile prevăzute în art. 275 pct. 5)–9), 285 alin. (2), precum și în
cazurile prevăzute în art. 53-60 Cod penal, instanța, prin sentință motivată, încetează
procesul penal în cauza respectivă.
Totodată, s-a menționat că și Legea nr. 243 privind amnistia indică asupra emiterii
unei sentințe de încetare în asemenea cazuri așa cum rezidă din art. 2 al Legii nr. 243
privind amnistia.
Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către procurorul în
Procuratura de circumscripție Chișinău, Plîngău Alexandru, care invocând incidența pct.
6), 10) a dispozițiilor art. 427 Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei Colegiului
penal al Curții de Apel Chișinău din 19 octombrie 2022, în privința inculpatului
Varvariuc Chiril, cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel în alt complet de
judecată.
5.1. În motivarea recursului ordinar declarat a invocat că instanța de apel verificând
cauza sub aspectul întrunirii de către inculpat a exigențelor actului de amnistie urma să
aprecieze just, dacă acesta poate fi aplicat ținându-se cont nu numai de sancțiunea normei
penale imputate inculpatului, ci și de alte criterii ce țin de practica judiciară în materia
aplicării dispozițiilor art. 107 Cod penal, inclusiv și de raționamentele expuse în Legea nr.
243 din 24.12.2021.
3
Pornind de la prevederile normelor enunțate, indică că aplicarea amnistiei față de
inculpat, nu constituie temei de reabilitare a persoanei, fapt care prezumă că inculpatul
urmează a fi recunoscut vinovat de comiterea faptei imputate, sau, în cazul încetării
procesului penal, de către instanțele de judecată, în temeiul Legii nr. 243 din 24.12.2021,
prevederile doar ”încetarea procesului penal” nu sunt aplicabile, deoarece hotărârea, prin
care s-a încetat procesul penal, este un act procedural de liberare a persoanei de
răspunderea penală. Liberarea de executare a pedepsei are loc în cazul când în privința
persoanei a fost adoptată o hotărâre de condamnare.
Așadar, amnistia este actul de clemență al puterii legiuitoare, prin care aceasta din
considerente de ordin politic sau social, înlătură răspunderea penală și consecințele
condamnării pentru infracțiunile săvârșite, până la apariția sa. Consecințele produse de
actul de amnistie, conduc la înlăturarea cu liberarea inculpatului de răspundere penală, a
executării pedepsei sau după caz alte consecințe ale condamnării, pentru faptele săvârșite
anterior apariției actului de clemență.
Adoptând o soluție de încetare a procesului penal instanța de judecată nu poate
determina și constata din punct de vedere juridic corespunderea exactă între semnele
faptei prejudiciabile săvârșite de către inculpat și semnele componenței infracțiunii,
prevăzute de norma penală, fapt ce contravine prevederilor art. 107 Cod penal, 285 alin.
(2), 275 pct. 4) Cod de procedură penală și Legii nr. 243 din 24.12.2021.
Astfel, reieșind din textul legii se conchide că, pentru aplicarea amnistiei față de
persoanele inculpate/condamnate, acestea urmează să fie liberate/absolvite de executarea
pedepsei, or adoptarea unei soluții de încetare a procesului penal este contrară situației
prevăzute la art. 8 al Legii privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la
proclamarea independenței Republicii Moldova, care prevede posibilitatea absolvirii
inculpatului de la executarea pedepsei principale, însă nu și a pedepsei secundare - dacă
sancțiunea normei prevede și pedeapsa complimentară care urmează a fi aplicată
inculpatului și poate fi făcută doar la emiterea unei sentințe de condamnare.
Mai mult ca atât, lecturând decizia instanței de apel din 19.10.2022, în partea
încetării procesului penal în legătură cu aplicarea actului amnistiei, deducem, că instanța
de apel nu a individualizat pedeapsa care urma să o aplice inculpatului Varvariuc Chiril.
Cu toate că a fost examinat fondul cauzei, cercetate probele, instanța de fond a omis să
individualizeze pedeapsa. Or, altfel aplicarea actului amnistiei constituie un temei de
nereabilitare a persoanei, fiind în prezența unei sentințe de condamnare.
Judecând recursul ordinar în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit constată
că acesta urmează a fi admis din următoarele considerente.
Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,
judecând recursul, instanța de recurs este în drept să admită recursul și să dispună
rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi
corectată de către instanța de recurs.
Potrivit art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează
cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală,
fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația
condamnaților. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile
instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise
de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.
4
Instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv și să o
caseze, atunci când se constată comiterea unei erori de drept, care a dus la adoptarea unei
hotărâri neîntemeiate, totodată verificând dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute
prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor
de drept formal și material.
Apelul este o cale de atac sub aspect de fapt și de drept, întrucât odată exercitat
produce un efect devolutiv complet în sensul că provoacă un control integral atât în fapt,
cât și în drept în privința persoanelor care l-au declarat.
Potrivit practicii cu privire la judecarea cauzelor penale în ordine de apel și conform
art. 414 Cod de procedură penală, chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat ori
trebuia să se pronunțe prima instanță și care, prin apel, se transmit instanței de apel sunt
următoarele: dacă fapta reținută ori numai imputată a fost săvârșită ori nu, dacă fapta a
fost comisă de inculpat și, dacă da, în ce împrejurări a fost comisă, în ce constă
participația, contribuția materială a fiecărui participant, dacă există circumstanțe
atenuante și agravante, dacă probele corect au fost apreciate, dacă toate în ansamblu au
fost apreciate de prima instanță prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, în
conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală. În ce privește chestiunile de drept pe
care le poate soluționa instanța de apel, acestea sunt: dacă fapta întrunește elementele
infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată
și aplicată just, dacă normele de drept procesual sau penal, au fost corect aplicate.
În cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la chestiunile
menționate, hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată, cu trimiterea cauzei la
rejudecare, dacă eroarea constatată nu poate fi corectată de instanță de recurs.
Din conținutul recursului ordinar declarat de procurorul în Procuratura de
circumscripție Chișinău, Plîngău Alexandru, se constată temeiul pentru recurs prevăzut
la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, potrivit căruia, hotărârile instanței de
apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de
fond și apel atunci când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția,
instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței.
Colegiul penal lărgit atestă, că criticele procurorului, în esență, se referă la
deficiențele părții dispozitive a deciziei pronunțate de instanța de apel, relevând că
instanța vădit greșit a formulat soluția, fiind în fond de acord cu aplicarea, în prezența
speță a Legii nr. 243 din 24.12.2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a
de la proclamarea independenței Republicii Moldova, în privința inculpatului Varvariuc
Chiril.
Verificând criticele expuse de recurent, în raport cu lucrările cauzei, Colegiul penal
lărgit constată că acestea sunt întemeiate, este incident cazul de casare invocat de
procuror, prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, deoarece instanța
de al doilea grad de jurisdicție judecând cauza în ordine de apel, a adoptat o decizie care nu
cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, iar dispozitivul hotărârii este expus neclar, erori
de drept ce nu pot fi corectate în prezenta procedură, or instanța de recurs nu este
abilitată cu atribuții de a judeca cauza în fond, substituind instanța care a judecat apelul
cu încălcarea prevederilor legii procesual-penale.
Potrivit dispozitivului deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19
octombrie 2022, s-a dispus:
5
”Se admite, inclusiv din oficiu în temeiul art. 409 alin. (2) CPP, apelul acuzatorului de stat,
procurorul în Procuratura raionului Ungheni, Maxim Ciugureanu.
Se casează sentința Judecătoriei Ungheni (sediul Central) din 12 mai 2022, în partea
condamnării, și se pronunță, în această parte, o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru
prima instanță după cum urmează:
Se încetează procesul penal privindu-l pe Varvariuc Chiril XXXXX, învinuit în comiterea
infracțiunilor prevăzute de art. 179 alin. (2), 1921 alin. (1) Cod penal, din motivul intervenirii
actului de amnistie în temeiul Legii Republicii Moldova nr. 243 din 24.12.2021 privind amnistia
în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova.
În partea soluționării chestiunii cu privire la corpurile delicte sentința se menține.
Colegiul penal lărgit menționează că la 24 decembrie 2021 a fost adoptată și la 31
decembrie 2021 a intrat în vigoare Legea nr. 243 privind amnistia în legătură cu
aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, în continuare
Legea nr. 243.
În corespundere cu art. 107 alin. (1) Cod penal, amnistia este actul ce are ca efect
înlăturarea răspunderii penale sau a pedepsei, fie reducerea pedepsei aplicate sau
comutarea ei.
În acest sens, Colegiul penal lărgit notează că instanța de apel la adoptarea soluției
în speță nu a ținut cont că, pronunțarea unei sentințe (hotărâri) de încetare a procesului
penal în legătură cu intervenirea amnistiei în temeiul art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de
procedură penală, când –„există alte circumstanțe care exclud sau condiționează pornirea
urmăririi penale și tragerea la răspundere penală”, poate avea loc doar dacă pe parcursul
judecării cauzei, în ședința preliminară, se constată aplicabilitatea Legii nr. 243, iar
inculpatul își manifestă acordul privind încetarea procesului penal în privința sa, în baza
acestui temei.
Acest fapt, rezultă din contrapunerea și interpretarea prevederilor art. 350 alin. (1)
Cod de procedură penală, ce stipulează că: – „Dacă în ședința preliminară s-au constatat
temeiurile prevăzute în art. 332, instanța, prin sentință motivată, încetează procesul penal
în cauza respectivă”, precum și a art. 332 alin. (1), (5) Cod de procedură penală, care
prevede că: - „ (1) În cazul în care, pe parcursul judecării cauzei, se constată vreunul din
temeiurile prevăzute în art. 275 pct. 5)–9), 285 alin. (2), precum și în cazurile prevăzute în
art. 53-60 din Codul penal, instanța, prin sentință motivată, încetează procesul penal în
cauza respectivă. (5) În cazul prevăzut la art. 275 pct. 4), încetarea procesului penal nu se
admite fără acordul inculpatului. În acest caz, procedura continuă în mod obișnuit”, art.
285 alin. (2) Cod de procedură penală, care stipulează că: „Încetarea urmăririi penale are
loc în cazurile de nereabilitare a persoanei, prevăzute la art. 275 pct. 4)–9) din prezentul
cod”, și art. 275 pct. 4) Cod de procedură penală, care prevede că: – „Urmărirea penală nu
poate fi pornită, iar dacă a fost pornită, nu poate fi efectuată, și va fi încetată în cazurile în
care a intervenit termenul de prescripție sau amnistia”.
În ipoteza în care în procesul judecării cauzei, după ședința preliminară, inclusiv la
faza judecării apelului, instanța de judecată constată aplicabilitatea Legii nr. 243, atunci
instanța de judecată care examinează cauza, poate pronunța în privința inculpatului, fie o
sentință de achitare conform prevederilor art. 390 Cod de procedură penală, dacă se
constată nevinovăția inculpatului, fie o sentință de condamnare, conform prevederilor
6
art. 389 alin. (4) pct. 2) Cod de procedură penală, cu stabilirea pedepsei și liberarea de
executarea acesteia în cazul amnistiei conform art. 107 Cod penal.
În consecință, Colegiul penal lărgit atestă că instanța de apel a adoptat o soluție
neclară, fără a se expune pe aspectele esențiale menționate supra, lăsându-le fără o
argumentare cuvenită, având în vedere circumstanțele particulare ale cauzei, prin ce a
fost afectată soluția adoptată și astfel, recursul declarat de procuror urmează a fi admis,
iar decizia instanței de apel casată total, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de
apel.
În acest context, Colegiul penal lărgit indică că potrivit jurisprudenței constante a
CtEDO, expuse în cazurile aplicării art. 6 al Convenției, s-a conchis că o hotărâre motivată
demonstrează că părțile au fost auzite în cadrul procesului penal (Suominen c. Finlandei
(2003) §37, Kuznetsov și alții c. Rusiei (2007) §85).
La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să se conducă de dispozițiile art.
436 Cod de procedură penală, care prevede procedura de rejudecare și limitele acesteia,
să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile Legii procesual
penale – asupra motivelor esențiale indicate în cererea de apel și chestiunile esențiale
supuse atenției sale, și în măsura competenței sale asupra motivelor din recursul ordinar
declarat, nominalizate în prezenta decizie, să țină cont de toate circumstanțele de fapt și
de drept ale cauzei, să elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și promptă
a cauzei date, să-și argumenteze clar concluziile sale în decizia adoptată, și în dependență
de circumstanțele constatate, ținând cont de motivele casării deciziei atacate, să pronunțe
o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură
penală și jurisprudența CtEDO.
În conformitate cu prevederile art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură
penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,
D E C I D E :
Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de
circumscripție Chișinău, Plîngău Alexandru, casează total decizia Colegiului penal al
Curții de Apel Chișinău din 19 octombrie 2022, în cauza penală în privința lui Varvariuc
Chiril XXXXX, și dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt
complet de judecată.
Decizia nu este susceptibilă căilor de atac și este pronunțată integral la 10 august
2023.
Președinte Guzun Ion
Judecători Țurcan Anatolie
Talpă Boris
Eremciuc Ghenadie
Puica Viorica
7