1ra-1053/2022 — art. 264 alin. 4 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 264 alin. 4 CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 10 CPP
1ra-1053/2022 — art. 264 alin. 4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 1ra-1053/2022
1-20146515-01-1ra-18072022
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
27 septembrie 2022 mun. Chișinău
Colegiul penal lărgit în următoarea componență:
Președinte - Timofti Vladimir
Judecători - Cobzac Elena, Țurcan Anatolie, Plămădeală Ghenadie și Miron Aliona
judecând, fără citarea părților recursul ordinar declarat de către acuzatorul de stat,
procuror în Procuratura UTA Găgăuzia, Sîrbu Lilia, prin care se solicită casarea
deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 19 aprilie 2022, în cauza
penală privindu-l pe
Chirilov Nicolae xxxxx.
Termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 20.11.2020-08.12.2021;
Instanța de apel: 02.02.2022-19.04.2022;
Instanța de recurs: 18.07.2022-27.09.2022.
Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții
Supreme de Justiție,
C O N S T A T Ă :
Prin sentința Judecătoriei Cimișlia sediul central din 08 decembrie 2021,
Chirilov Nicolae, a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.264 alin.(4) Cod
penal la 3 (trei) ani închisoare, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip deschis.
Potrivit art.90 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării
pedepsei pe o perioada de probațiune de 1 (unu) ani.
S-a dispus încasarea de la inculpatul Chirilov Nicolae suma de 705,80 lei (șapte
sute cinci lei 80 bani) în contul statului cu titlul de cheltuieli de judecată.
A fost soluționată soarta corpurilor delicte.
1.2. Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că, Chirilov Nicolae,
ne-dispunând de permis pentru conducerea mijloacelor de transport, dându-și seama
de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, la data de 24 februarie 2020, aproximativ
la orele 00.50, conducând în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat automobilul
de model „Mitsubishi Galant” cu numerele de înmatriculare xxxxx, astfel încălcînd
cerințele pct.14 lit. a) a Regulamentului Circulației Rutiere, care interzice
conducătorului de vehicul să conducă mijlocul de transport în stare de ebrietate
alcoolică, având ca pasageri pe bancheta din spate pe cet. Telesețchii Oleg, și cet.
Cojocari Artur, ambii locuitori a xxxxx, deplasându-se pe traseul R-3, L-554, km.
0+650 m. (Albina-Fetița), încălcând cerințele art.45 alin.(1) a Regulamentului
Circulației Rutiere, care prevede că conducătorul trebuie să conducă vehiculul în
1
conformitate cu limita de viteză stabilită ținând permanent seama de următorii factori:
- starea psiho-fiziologică ce influențează atenția și reacția; - dexteritatea în conducere,
care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase; - situația rutieră, nu s-a isprăvit cu
conducerea mijlocului de transport și a pierdut controlul, ca consecință a derapat de
pe traseu și s-a inversat în chiuvet, în urma cărui fapt pasagerul Telesețchii Oleg,
potrivit raportului de expertiză judiciară medico-legală nr.202014D0073 din
22.05.2020 s-a ales cu leziuni corporale sub formă de fractură a claviculei drepte în
treime medie cu deplasarea fragmentelor, fractură a coastelor 3,4 din dreapta, care au
fost cauzate prin acțiunea traumatică a unor corpuri dur- contondente, condiționează
dereglarea sănătății pe timp lung și conform acestui criteriu se califică ca vătămare
corporală MEDIE, iar pasagerul Cojocari Artur, potrivit raportului de expertiză
judiciară medico-legală nr.202014D0134 din 01 octombrie 2020 s-a ales cu leziuni
corporale sub formă de traumatism asociat: fractura arcurilor posterioare a vertebrei
C6 fără deplasare, fractură compresivă a vertebrei ThlII cu scăderea în înălțime, cu
distrugere totală a discului vertebral Th 3 și fragmente osoase în canalul vertebral,
fractură compresivă a platoului superior a vertebrei Th 4, fractura arcului posterior Th
3 pe dreapta, fractură liniară a manubriumului sternului în treime inferioară,
parapareză ușoară a membrelor superioare, plagă pe cap, care au fost cauzate prin
acțiunea traumatică a unor corpuri dur - contondente, sunt periculoase pentru viață în
momentul cauzării și conform acestui criteriu se califică ca vătămare corporală
GRAVĂ, ca urmare fiind ambii internați în Spitalul Raional Cimișlia după producerea
accidentului rutier.
Acțiunile descrise au fost calificate pe art. 264 alin. (4) Cod penal - încălcarea
regulilor de securitate a circulației de către persoana care conduce mijlocul de
transport, încălcare ce a cauzat din imprudență o vătămare gravă a integrității
corporale, săvârșit în stare de ebrietate.
Cauza penală în prima instanță a fost examinată în ordinea prevăzută de art. 3641
Cod de procedură penală în baza probelor administrate în cadrul urmăririi penale.
Sentința, menționată, a fost atacată cu apel de către procurorul în procuratura
raionului Cimișlia Bojinov Marcel, în care a solicitat admiterea apelului și casarea
sentinței cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima
instanță, prin care Chirilov Nicolae să fie declarat vinovat în comiterea infracțiunii
prevăzute de art.264 alin.(4) Cod penal și condamnat la 3 ani de închisoare cu
ispășirea pedepsei în penitenciar de tip deschis. În rest sentința a o menține fără
modificări.
2.1 În motivarea cererii de apel acuzarea a invocat că, deși instanța de judecată,
a dat apreciere corectă circumstanțelor de fapt a cauzei și la condamnat pe Chirilov
Nicolae în baza art.264 alin.(4) Cod penal, fără a ține cont de faptul că acesta nu deține
permis de conducere a mijloacelor de transport valabil și perfectat pe numele său
pentru categoria (subcategoria) din care face parte vehiculul condus de acesta la
24.02.2020, și anume de categoria „B”.
De asemenea, a menționat faptul că, această infracțiune a fost comisă de către
Chirilov Nicolae conducând mijlocul de transport, automobilul de model „Mitsubishi
2
Galant”, în stare de ebrietate avansată, ca urmare a comis infracțiunea prevăzută la
art.264 alin.(4) Cod penal, adică accident rutier ce s-a soldat cu provocarea leziunilor
corporale la două persoane, unuia din aceștia și anume lui Cojocari Artur, vătămare
corporală GRAVĂ.
Astfel, a indicat acuzarea că, Chirilov Nicolae a admis o atitudine negativă și
iresponsabilă vis-â-vis de obligațiunile unui conducător al mijlocului de transport
implicat în trafic, și o situație de neglijare totală a regulilor prevăzute în Regulamentul
Circulației Rutiere.
În această ordine de idei, personalitatea făptuitorului Chirilov Nicolae, indică
asupra faptului că acesta prezintă un pericol social și, corespunzător, reeducarea
efectivă a unei astfel de persoane, neaplicându-se pedeapsa penală proporțional faptei
săvârșite și în scopul corijării acestuia, contravine scopului legii penale.
Respectiv, a considerat procurorul că, de către instanță s-a ușurat într-o măsură
sporită, nejustificată, situația făptuitorului și anume prin aplicarea prevederilor art.90
Cod penal, suspendând condiționat executarea pedepsei aplicate, pe un termen de un
an.
În așa mod, instanța de judecată a stabilit inculpatului o pedeapsă prea blândă,
de aceea sentința urmează a fi casată.
Pornind de la cele relatate mai sus, a considerat acuzarea oportun în cazul dat
aplicarea în privința inculpatului Chirilov Nicolae a pedepsei cu închisoare.
Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 19 aprilie 2022
a fost admis apelul, casată parțial sentința, în partea stabilirii pedepsei, cu adoptarea
în această parte a unei noi hotărâri prin care lui Chirilov Nicolae, pentru comiterea
infracțiunii prevăzute de art.264 alin.(4) Cod penal cu aplicarea prevederilor art.3641
al.(8) Cod de procedură penală, i s-a aplicat pedeapsa sub formă de închisoare pe un
termen de 3 (trei) ani, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip deschis.
Potrivit art.90 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării
pedepsei pe o perioada de probațiune de 3 (trei) ani.
În rest sentința a fost menținută fără modificări.
3.1 În motivarea soluției adoptate instanța de apel, verificând împrejurările de
fapt și aspectele de drept ale cauzei, precum și efectuând cercetarea nemijlocită,
multilaterală și obiectivă a probelor administrate, a conchis că, instanța de fond corect
l-a recunoscut pe inculpatul Chirilov Nicolae vinovat de comiterea infracțiunii
imputate, calificând corect acțiunile lui în baza art. 264 alin. (4) Cod penal.
Faptul comiterii infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (4) Cod penal de către
Chirilov Nicolae a fost constatat din totalitatea de probe acumulate la cauza penală,
fiind corect apreciate de către instanță, respectându-se prevederile art. 101 Cod de
procedură penală din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și
veridicității, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere a coroborării lor.
În contextul stabilirii pedepsei inculpatului Colegiul judiciar, studiind
materialele cauzei, analizând hotărârea judecătorească atacată sub acest aspect, în
raport cu circumstanțele cauzei, în prezenta speță, a considerat că, soluția instanței de
3
fond în latura stabilirii pedepsei este neîntemeiată, la adoptarea căreia nu s-a ținut cont
în deplină măsură de prevederile art. 75 Cod penal.
Instanța de apel a constatat că, în urma examinării cauzei, prima instanță, după
ce a stabilit pedeapsa potrivit tuturor criteriilor generale de individualizare a pedepsei
(art. 75 din Codul penal), just a ținut cont de toate circumstanțele cauzei și corect a
concluzionat că scopul pedepsei poate fi atins prin suspendarea executării pedepsei
aplicate vinovatului pe un termen de probă, însă la aplicarea pedepsei, instanța
insuficient i-a stabilit inculpatului suspendarea condiționată a executării pedepsei cu
închisoare pe o perioadă de probațiune de doar un an.
La caz, instanța de apel a reținut: lipsa circumstanțelor atenuante și celor
agravante, personalitatea inculpatului Chirilov Nicolae, care la locul de trai se
caracterizează pozitiv, recunoaște vina și se căiește sincer de cele comise, acordarea
ajutorului material cât și moral părților vătămate, lipsa pretențiilor din partea acestora
față de inculpat, examinarea cauzei în ordinea prevăzută de art. 3641 Cod de procedură
penală în baza probelor administrate în cadrul urmăririi penale. Or, Colegiul a conchis
că în circumstanțele indicate, corectarea și reeducarea inculpatului Chirilov Nicolae
este posibilă fără privarea de libertate și consideră oportun a-i aplica pedeapsa cu
închisoarea, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, în baza art.90 Cod
penal.
Din considerentele menționate, Colegiul judiciar a ajuns la concluzia că instanța
de fond la emiterea sentinței, a aplicat practic limita minimă posibilă din segmentul
de individualizare a pedepsei, stabilindu-i suspendarea condiționată a executării
pedepsei pe o perioadă de probațiune de 1 (unu) ani, motiv din care Colegiul a
pronunțat o nouă hotărâre prin care lui Chirilov Nicolae să i se stabilească pedeapsa
cu închisoarea pe un termen de 3 ani, cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, cu
suspendare condiționată pe o perioadă cu termen de probă de 3 ani.
Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către acuzatorul de
stat, procuror în Procuratura UTA Găgăuzia, Sîrbu Lilia care invocând temeiurile
prevăzute la art.427 alin.(1) pct.6) și 10) Cod de procedură penală solicită admiterea
recursului, casarea parțială deciziei cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța
de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de
recurs.
4.1 În motivarea recursului ordinar acuzarea invocă:
- la stabilirea pedepsei lui Chirilov Nicolae pentru comiterea infracțiunii
prevăzute de art.264 alin.(4) Cod penal, Colegiul judiciar eronat a ajuns la concluzia
că corectarea și reeducarea inculpatului este posibilă fără ca acesta să fie izolat de
societate și a stabilit pedeapsa cu aplicarea prevederilor art.90 Cod penal;
- instanța de apel nu a ținut cont de faptul că inculpatul Chirilov Nicolae a comis
o infracțiune gravă, în rezultatul acțiunilor inculpatului două persoane au suferit, fiind
constatată prezența vătămărilor corporale medie și grave, inculpatul a condus mijlocul
de transport fără a deține permis de conducere și în stare de ebrietate (rezultatul
alcooltestului nr.4319 din 24.02.2020, potrivit căruia concentrația vaporilor de alcool
4
în aerul expirat de Chirilov Nicolae constituie 0,37 mg/l), ceea ce a servit temei
producerii accidentului rutier;
- instanța de apel la stabilirea categoriei și termenului pedepsei, pe de o parte, a
ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui
vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează răspunderea, și a constatat necesar
stabilirea pedepsei sub formă de închisoare, și, pe de o altă parte, bazîndu-se pe
aceleași circumstanțe, stabilește un termen de probațiune în temeiul art.90 Cod penal,
respectiv, acordând o dublă valență juridică circumstanțelor care influențează la
individualizarea pedepsei penale. Aplicarea suspendării condiționate a pedepsei
penale cu închisoare nu este motivată conform art. 394 alin.(2) p.3) Cod de procedură
penală;
- în cauza dată nu există și nu au fost stabilite careva circumstanțe care ar micșora
esențial gravitatea faptei inculpatului Chirilov Nicolae ce ar permite de a concluziona
că corectarea lui este posibilă fără executarea pedepsei de închisoare.
Judecând recursul declarat în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal
lărgit concluzionează că acesta urmează a fi respins, din următoarele considerente:
Potrivit art. 424 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de recurs ordinar
examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de
procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate de
recurent.
Conform art. 427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel
pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond
și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate.
Recurentul în recursul ordinar declarat, indică temeiurile de casare a hotărârii
instanței de apel, prevederile art. 427 alin.(1) pct.6) și 10) Cod de procedură penală
ce stipulează că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara
erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în cazul când hotărârea atacată
nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, s-au aplicat pedepse
individualizate contrar prevederilor legale.
5.1. Referitor la temeiul de recurs invocate de recurent prin prisma pct.6) alin.(1)
art. 427 Cod de procedură penală, care stabilește, că hotărârile instanței de apel pot fi
supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de
apel, în cazul când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate
în apel, sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori
motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, sau acesta este expus neclar, sau
instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, Colegiul penal
lărgit constată că, recursul nu a fost motivat sub acest aspect, iar în urma studiului
lucrărilor dosarului, în opinia Colegiului, temeiul menționat nu și-a găsit confirmare,
dat fiind faptul că, instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art.
art. 414, 415, 417 alin.8) Cod de procedură penală, hotărârea cuprinzând motivele pe
care se întemeiază soluția pronunțată.
5.2 În prezenta speță, procurorul mai invocă ca temei de casare a deciziei
instanței de apel, prevederile art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, ce
5
stipulează că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile
de drept comise de instanțele de fond și de apel, în cazul când s-au aplicat pedepse
individualizate contrar prevederilor legale.
La fel, Colegiul penal reține că, autorul recursului este de acord cu starea de fapt
stabilită de instanțele de judecată, precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor
inculpatului și critică decizia adoptată numai referitor la executarea pedepsei cu
închisoare în privința inculpatului, pe o perioadă de probațiune, conform art. 90 Cod
penal, considerând că nu este proporțională cu gravitatea infracțiunii săvârșite și
vinovăția autorului.
În urma studiului lucrărilor dosarului, în opinia Colegiului penal, în prezenta
speță, nu și-au găsit confirmare temeiurile pentru recurs invocate, deoarece instanța
de apel și-a motivat întemeiat soluția adoptată, acordând deplină eficiență
prevederilor art.art. 7, 61, 75, Cod penal, la soluționarea chestiunii cu privire la
individualizarea pedepsei inculpatului și n-a admis careva erori, stabilindu-i întemeiat
pedeapsă sub limita minimă, prevăzută de legea penală pentru infracțiunile respective
de care a fost recunoscut vinovat, ținând cont de prevederile art. 3641 Cod de
procedură penală, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei cu închisoare,
conform art. 90 Cod penal, pe o perioadă de probațiune de 3 ani.
Opozant celor invocate de recurent, la capitolul modului de executare a pedepsei
inculpatului, aplicându-i dispozițiile art. 90 Cod penal, instanța de recurs reține faptul,
că argumentele invocate de recurent precum că inculpatul poate fi corectat și reeducat,
cu excluderea aplicării prevederilor art. 90 Cod penal, au constituit obiect al
examinării la judecarea cauzei în instanța de apel, și asupra cărora s-a formulat și s-a
punctat minuțios și veridic răspunsurile asupra tuturor alegațiilor recurentului în
hotărârea pronunțată, pe care Colegiul penal le însușește, ce este conform practicii
CEDO, hotărârea Albert vs România din 16.02.2010.
Astfel că, Colegiul penal este solidar cu concluzia instanței de apel care a conchis
că, corectarea și reeducarea inculpatului Chirilov Nicolae este posibilă fără privarea
de libertate, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, în baza art.90 Cod
penal pe o perioadă de probațiune de 3 ani, fiind luat în considerație faptul că
inculpatul a recunoscut vina, s-a căit sincer de cele comise, lipsa circumstanțelor
atenuante și agravante, la locul de trai se caracterizează pozitiv, acordarea ajutorului
material și moral părților vătămate, lipsa pretențiilor din partea acestora față de
inculpat, fapt ce demonstrează că scopul pedepsei poate fi atins și cu aplicarea în
privința acestuia a prevederilor art.90 Cod penal, adică condamnarea cu suspendarea
executării pedepsei cu închisoare.
Ținând cont de toate împrejurările cauzei, având în vedere atât principiul
umanismului, prevăzut de art. 4 Cod penal, cât și prevederile art. 61 alin. (2) Cod
penal, instanța de recurs consideră că nu este rațională executarea pedepsei reale cu
închisoarea de către inculpat, iar instanța de apel just a conchis de a menține aplicarea
în privința acestuia a prevederilor art. 90 Cod penal, fiindu-i suspendată condiționat
executarea pedepsei pe o perioadă de probațiune de 3 ani.
6
Astfel, instanța de recurs apreciază că, la stabilirea modalității de executare a
pedepsei, instanța de apel a acordat deplină eficiență prevederilor art. 7, 61, 75 Cod
penal, ținând cont de prevederile art. 3641 Cod de procedură penală constatând că
pedeapsa aplicată va fi echitabilă faptei infracționale comise, ce corespunde normelor
legale și va atinge scopul de corectare și reeducare a inculpatului, precum și
prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, ca urmare, nefiind justificată solicitarea
recurentului privind excluderea aplicării dispozițiilor art. 90 Cod penal, în privința lui
Chirilov Nicolae.
Din considerentele menționate, Colegiul penal conchide, că în cauza dată nu și-
au găsit confirmare temeiurile de recurs la care face referire recurentul și nu sânt
motive de a interveni în soluția adoptată, fiindcă hotărârea instanței de apel cuprinde
motivele pe care se întemeiază soluția, iar pedeapsa aplicată inculpatului a fost
individualizată potrivit legii.
Având ca reper cele menționate supra, Colegiul penal concluzionează că,
recursul declarat de către procuror, este neîntemeiat și urmează a fi respins ca
inadmisibil.
În conformitate cu prevederile art. 434, 435 alin.(1) pct.1) Cod de procedură
penală, Colegiul penal lărgit,
D E C I D E :
Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către acuzatorul de stat,
procuror în Procuratura UTA Găgăuzia, Sîrbu Lilia, împotriva deciziei Colegiului
judiciar al Curții de Apel Comrat din 19 aprilie 2022, în cauza penală privindu-l pe
Chirilov Nicolae xxxxx, cu menținerea deciziei atacate.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată pronunțată la 03 noiembrie 2022.
Președinte Timofti Vladimir
Judecători Cobzac Elena
Țurcan Anatolie
Plămădeală Ghenadie
Miron Aliona
7
27 septembrie 2022 Dosarul nr. 1ra-1053/2022
1-20146515-01-1ra-18072022
O p i n i e s e p a r a t ă
a judecătorilor Cobzac Elena și Timofti Vladimir
Conform art. 339 alin (7), 340 alin (3) Cod de procedură penală în cauza penală
privindu-l pe Chirilov Nicolae.
Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 27
septembrie 2022, a fost respins, ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către
acuzatorul de stat, procuror în Procuratura UTA Găgăuzia, Sîrbu Lilia, împotriva
deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 19 aprilie 2022, în cauza
penală privindu-l pe Chirilov Nicolae, cu menținerea deciziei atacate
În conformitate cu prevederile art. 339 alin (7), 340 alin (3) Cod de procedură
penală am semnat decizia, dar, cu privire la soluția adoptată, exprimăm dezacordul cu
majoritatea completului de judecată, deoarece considerăm că recursul ordinar urma a
fi admis, casată parțial decizia și sentința, în partea aplicării art.90 Cod penal și
pronunțată în această parte o nouă hotărâre privind excluderea aplicării prevederilor
art. 90 Cod penal în privința lui Chirilov Nicolae.
Din materialele cauzei rezultă că, prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul
Buiucani din 26 august 2020, pe baza probelor administrate în faza de urmărire
penală, potrivit art.3641 Cod de procedură penală, Chirilov Nicolae a fost recunoscut
vinovat și condamnat în baza art.264 alin.(4) Cod penal, la 3 ani închisoare, cu
executare în penitenciar de tip deschis, iar potrivit art.90 Cod penal, executarea
pedepsei a fost suspendată condiționat pentru perioada de probațiune de 2 ani.
Sentința menționată a fost atacată cu apel de către acuzatorul de stat în partea
stabilirii pedepsei, invocând că, pedeapsa aplicată este prea blândă, instanța la
stabilirea pedepsei nu a ținut cont de faptul că inculpatul nu deține permis de
conducere a mijloacelor de transport valabil și perfectat pe numele său, a comis
infracțiunea în stare de ebrietate avansată, soldată cu provocarea leziunilor corporale
la două persoane, unuia din aceștia și anume lui Cojocari Artur, vătămare corporală
GRAVĂ.
Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 19 aprilie 2022,
a fost admis apelul, casată parțial sentința, în partea stabilirii pedepsei, cu adoptarea
în această parte a unei noi hotărâri prin care lui Chirilov Nicolae, condamnat în baza
art.264 alin.(4) Cod penal la 3 (trei) ani închisoare, potrivit art.90 Cod penal, s-a
dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o perioada de probațiune de
3 (trei) ani.
8
Procurorul, invocând temeiul pentru recurs prevăzut de art.427 alin. (1) pct.6),
10) Cod de procedură penală, declară recurs ordinar, solicitând casarea deciziei cu
trimiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată.
Considerăm întemeiate argumentele procurorului, precum că, instanța de apel
n-a luat în considerație toate circumstanțele cauzei, inclusiv și faptul că inculpatul
Chirilov Nicolae a comis o infracțiune gravă, în rezultatul căreia au suferit două
persoane, fiind constatată prezența vătămărilor corporale medie și grave, inculpatul a
condus mijlocul de transport fără a deține permis de conducere și în stare de ebrietate
cu grad avansat.
Astfel, aplicarea suspendării condiționate a pedepsei stabilită inculpatului nu
este una echitabilă în raport cu cele săvârșite, la stabilirea ei instanța de apel urma să
țină cont atât de scopul preventiv și educativ al pedepsei, de împrejurările în care a
fost comisă fapta, circumstanțele cauzei, comportamentul inculpatului și anume
atitudinea negativă și iresponsabilă a acestuia vis-â-vis de obligațiunile unui
conducător al mijlocului de transport implicat în trafic, neglijarea totală a regulilor
prevăzute în Regulamentul Circulației Rutiere or, anume acest comportament și
denotă atitudinea sa în raport cu acele obligații impuse de către lege față de el,
circumstanțe, care în cumul condiționează concluzia, că la caz nu sunt aplicabile
prevederile art.90 Cod penal.
În acest sens, considerăm că instanțele de fond la aplicarea prevederilor art.90
Cod penal, față de inculpat, nu au ținut cont în măsură deplină de circumstanțele
cauzei, persoana celui vinovat, circumstanțe care n-au fost elucidate pe deplin de către
instanța de apel, la caz argumentele procurorului indicate în recurs fiind întemeiate.
Având în vedere cele menționate, cât și materialele cauzei considerăm că, doar
prin executarea reală a pedepsei, inculpatul v-a conștientiza gravitatea acțiunilor sale,
precum și va fi atins scopul legii penale de restabilire a echității sociale, de corectare
a condamnaților, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea
acestora, cât și a altor persoane.
Pentru aceste motive am optat pentru soluția de admitere a recursului ordinar
declarat de către acuzatorul de stat, cu casarea deciziei Colegiului judiciar al Curții de
Apel Comrat din 19 aprilie 2022, în partea modului de executare a pedepsei, privind
excluderea aplicării art. 90 Cod penal, în cauza penală de învinuire a lui Chirilov
Nicolae.
Judecător Cobzac Elena
Judecător Timofti Vladimir
9