1ra-1038/2022 — art. 264 alin. 1 CP

1ra-1038/2022 — art. 264 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr.1ra-1038/2022

1-20112788-01-1ra-14072022

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

24 ianuarie 2023 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Țurcan Anatolie, Diaconu Iurie, Cobzac Elena, Plămădeală Ghenadie,

judecând fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către procurorul în

Procuratura de circumscripție Bălți, Pasat Liliana, prin care se solicită casarea

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 12 aprilie 2022, în cauza penală

în privința lui

Godoroja Viorel xxxx

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 15.09.2020 – 29.04.2021;

Instanța de apel: 20.05.2021 – 12.04.2022;

Instanța de recurs: 14.07.2022 – 24.01.2023.

a c o n s t a t a t:

baza probelor administrate la faza de urmărire penală, în procedura prevăzută de

art.3641 Cod de procedură penală, Godoroja Viorel a fost recunoscut vinovat de

comiterea infracțiunii prevăzute art.264 alin.(1) Cod penal, fiindu-i stabilită

pedeapsa sub formă de 160 ore de muncă neremunerată în folosul comunității.

A fost dispusă încasarea de la Compania de Asigurare „Moldasig” S.A. în

beneficiul lui Botușanschii Vadim recuperarea prejudiciului material pentru

reparația autovehiculului accidentat de model „Skoda Octavia" cu n/î XXXX, în

sumă totală de 51 370,73 lei.

A fost admisă parțial acțiunea civilă, fiind dispusă încasarea de la Godoroja

Viorel în beneficiul lui Tcaciuc Liudmila, suma de 20 000 lei, cu titlu de prejudiciu

moral și suma de 3 000 lei, cu titlu de cheltuieli de asistență juridică.

A fost admisă parțial acțiunea civilă, fiind dispusă încasarea de la Godoroja

Viorel în beneficiul lui Botușanschii Vadim, suma de 3 000 lei, cu titlu de prejudiciu

moral, suma de 3 500 lei, cu titlu de cheltuieli pentru de asistența juridică și suma de

6 210 lei, pentru aflarea automobilului deteriorat la parcare.

A fost dispusă încasarea de la Godoroja Viorel în beneficiul statului suma de

765,16 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.

1

la 21 iulie 2019, aproximativ la ora 13:30, deplasându-se la volanul automobilului

de model „Mercedes C 200 ” cu n/î xxxx, pe traseul M-5 km, 128+660 m, direcția

de deplasare spre raionul Râșcani, în apropiere de satul Corlăteni, raionul Râșcani,

neținând permanent seama de starea sa psihofiziologică ce influențează atenția și

reacția, dexteritatea în conducere care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase,

cât și de situația rutieră, care reprezintă totalitatea factorilor ce caracterizează

condițiile rutiere, fără să lase liber un spațiu (distanță) față de vehiculul precedent,

neisprăvindu-se cu conducerea automobilului, l-a tamponat în spate pe automobilul

de model „Audi A6” cu n/î xxxx, condus regulamentar de Popa Dorin, care de la

lovitura primită a ieșit pe contrasens și s-a tamponat frontal cu automobilul de model

“Skoda Octavia cu n/î XXXX, condus de Botușanschii Vadim, care se deplasa

regulamentar din partea opusă a traseului.

Ca rezultat al accidentului rutier, conform raportului de expertiză medico-

legală nr.201918D0061 din 15.08.2019, pasagerei Tcaciuc Ludmila, care se afla pe

bancheta din față a automobilului de model “Skoda Octavia cu n/î XXXX, i-au fost

cauzate vătămări corporale medii, condiționând dereglarea sănătății de lungă durată,

sub formă de fractură închisă a oaselor articulației meta-tarsiene mânii drepte, iar

șoferului Botușanschii Vadim, conform raportului de expertiză judiciară medico-

legală nr.202027D0126 din 25 august 2020, i-au fost cauzate vătămări corporale

neînsemnate sub formă de contuzia țesuturilor moi a toracelui cu edem, echimoze și

excoriații pe partea anterioară.

Astfel, Godoroja Viorel prin acțiunile sale a încălcat următoarele prevederi

ale Regulamentului Circulației Rutiere aprobat prin Hotărârea Guvernului

Republicii Moldova nr.357 din 13.05.2009, încălcări care sunt în legătură cauzală

directă cu producerea accidentului rutier și consecințele survenite și anume:

- prevederile pct.3, conform cărora participanții la trafic sunt obligați să

respecte regulile de circulație, semnificația mijloacelor de semnalizare rutieră,

condițiile tehnice ale prezentului Regulament și prin acțiunile lor să nu cauzeze

prejudicii altor participanți la trafic, să nu-i expună pericolului;

- prevederile pct.45 subpunctul (1) lit. a), b), d) și subpunctul (2), conform

cărora conducătorul trebuie să conducă vehiculul în conformitate cu limita de viteză

stabilită, ținând permanent seama de următorii factori: starea sa psihofiziologică ce

influențează atenția și reacția; dexteritatea în conducere care i-ar permite să prevadă

situațiile periculoase; situația rutieră; iar în cazul în care în limita vizibilității apar

obstacole care pot fi observate de conducător, el trebuie să reducă viteza sau chiar

să oprească, pentru a nu pune în pericol siguranța traficului;

- prevederile pct.49 conform cărora în funcție de viteza de deplasare,

conducătorul de vehicul trebuie să lase liber un spațiu (distanță) față de vehiculul

precedent care, în caz de frânare bruscă a acestuia, i-ar permite să oprească vehiculul,

evitând coliziunea.

Acțiunile inculpatului Godoroja Viorel au fost încadrate în baza art.264

alin.(1) Cod penal, încălcarea regulilor de securitate a circulației de către persoana

care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență vătămarea

2

medie a integrității corporale și a sănătății.

Liudmila și Botușanschii Vadim, au declarat apel, solicitând adoptarea unei noi

hotărâri, prin care lui Godoroja Viorel să-i fie aplicată o pedeapsă mai aspră, cu

privarea acestuia de dreptul de a conduce mijloace de transport, acțiunea civilă

privind repararea prejudiciului material și moral să fie admisă integral.

3.1. Inculpatul Godoroja Viorel, a contestat sentința cu apel, solicitând casarea

acesteia, rejudecarea cauzei, cu adoptarea unei noi soluții prin care să-i fie stabilită

o pedeapsă mai blândă, sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității, la

limita minimă a sancțiunii art.264 alin.(1) Cod penal, având în vedere reducerile din

pedeapsă ce derivă din prevederile art.3641 alin.(8) din Codul de procedură penală,

și respingerea cerințelor privind încasarea prejudiciului material, prejudiciului moral

cât și a cheltuielilor judiciare.

fost respins ca nefondat, apelul declarat de către părțile vătămate Tcaciuc Liudmila

și Botușanschi Vadim, admis apelul declarat de către inculpat, inclusiv și din oficiu,

casată sentința, în latura penală, cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului

stabilit pentru prima instanță prin care:

În temeiul art.2 alin.(1) a Legii cu privire la amnistie în legătură cu aniversarea

a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova nr.243 din

24.12.2021, procesul penal în privința lui Godoroja Viorel pe art.264 alin.(1) Cod

penal, a fost încetat cu liberarea acestuia de răspundere penală stabilită prin sentință.

În rest, dispozițiile sentinței au fost menținute.

4.1. În motivarea soluției pronunțate instanța de apel a menționat, că prima

instanță a respectat normele procesuale, a verificat complet, sub toate aspectele și în

mod obiectiv circumstanțele cauzei și a dat probelor administrate o apreciere legală

din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar tuturor

în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, corect ajungând la concluzia

privind vinovăția inculpatului Godoroja Viorel în baza art.264 alin.(1) Cod penal,

încălcarea regulilor de securitate a circulației de către persoana care conduce

mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență vătămarea medie a

integrității corporale și a sănătății, calificarea faptelor fiind corectă.

Instanța de apel a remarcat că potrivit art.2 alin.(1) din Legea nr.243 din

24.12.2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea

independenței Republicii Moldova, procesele penale în privința infracțiunilor

săvârșite până la adoptarea prezentei legi, pentru care Codul penal nr.985/2002

prevede drept pedeapsă principală maximă o pedeapsă nu mai aspră decât pedeapsa

cu închisoare pe un termen de 7 ani, încetează la faza de urmărire penală sau la cea

de judecare a cauzei, cu excepțiile prevăzute de prezenta lege.

Potrivit art.2 alin.(3) al Legii menționate se indică că, încetarea procesului

penal conform alin.(1) și (2) are loc cu acordul scris al persoanei bănuite, învinuite

sau inculpate.

Instanța de apel a reținut că, pentru infracțiunea prevăzută de art.264 alin.(1)

Cod penal, săvârșită de către inculpatul Godoroja Viorel, legislația prevede o

3

pedeapsă maximă sub formă de închisoare pe un termen de până la 3 ani.

În continuare instanța de apel a reiterat că, art.1 din Legea nr.243 din

24.12.2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea

independenței Republicii Moldova expres stabilește că prezenta lege se aplică

condiționat și exclusiv persoanelor bănuite, învinuite și inculpate, precum și

persoanelor condamnate, care sunt caracterizate pozitiv pe parcursul executării

pedepsei, al perioadei de probațiune sau al termenului de probă și sunt evaluate

psihologic ca prezentând risc de recidivă mediu sau redus, dacă persoanele

respective cad sub incidența prevederilor art.2–5, 7, 8 din Legea nr.243.

Astfel, ținând cont de prevederile enunțate, instanța de apel a considerat, că în

conformitate cu art.2 alin.(1) a Legii cu privire la amnistie în legătură cu aniversarea

a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova nr.243 din

24.12.2021, a înceta procesul penal în latura penală de învinuire a lui Godoroja

Viorel în comiterea infracțiunii prevăzute de art.264 alin.(1) Cod penal.

Referitor la cerința părții vătămate Botușanschii Vadim privind încasarea

despăgubirii pentru autovehiculul accidentat, instanța de apel a menționat că prima

instanță corect a admis parțial acțiunea civilă, în corespundere cu prevederile art.225

alin.(1), 219 alin.(1), 220 alin.(1) Cod de procedură penală și a încasat de la

,,Moldasig” S.A. în baza raportului de evaluare a pagubei nr.286/09A din

23.09.2019 privind evaluarea costului de manoperă, pieselor de schimb și a

materialelor necesare pentru reparația autovehiculului accidentat de model Skoda

Octavia cu n/î XXXX, daună materială, ținând cont de prevederile art.1998 alin.(1),

1822 alin.(1) Cod civil, menționând că Botușanschii Vadim ca persoană păgubită în

urma accidentului rutier, Compania de asigurări „Moldasig” S.A. a deschis dosarul

de daune în scopul verificării autenticității evenimentului produs și constatării

mărimii daunei. Procesul - verbal de constatare a pagubelor descrie deteriorările

(defectele) stabilite automobilului Skoda Octavia cu n/î XXXX constatări stabilite

de comun acord cu proprietarul – Botușanschii Vadim. Prin cererea din 12.02.2021

Botușanschii Vadim a fost notificat de către Compania de asigurări „Moldasig” S.A.

asupra acordării despăgubirii de asigurare în mărime de 51 370,73 lei. Botușanschii

Vadim la data de 23.09.2019 s-a adresat la expert independent auto „Expert Auto

Plus” care conform raportului de evaluare a pagubei nr.2286/09A a automobilului

“Skoda Octavia cu n/î XXXX constituie 70 336,12 lei, înainte de depunerea cererii

la Compania de asigurări „Moldasig” S.A..

Astfel, instanța de apel a menționat că, Compania de asigurări „Moldasig” S.A

a stabilit cuantumul despăgubirilor automobilului Skoda Octavia cu n/î XXXX în

mărime de 51 370,73 lei. Despre faptul stabilirii cuantumul despăgubirilor prin

cererea din 12.02.2021, Botușanschii Vadim a fost notificat de către Compania de

asigurări asupra acordării despăgubirii de asigurare în mărime de 51 370,73 lei.

Totodată, instanța de apel a menționat că, Compania de asigurări „Moldasig”

S.A a stabilit cuantumul despăgubirilor automobilului Skoda Octavia cu n/î XXXX

în mărime de 51 370,73 lei în dependență de prețurile medii practicate de trei unități

de specialitate, iar despăgubirea pentru avarierea sau distrugerea autovehiculului nu

poate depăși diferența dintre valoarea autovehiculului de la data producerii

4

accidentului și valoarea rămasă conform actului de reevaluare.

Instanța de apel a notat că cuantumul despăgubirii de 70 336,12 lei, solicitat

de Botușanschii Vadim, a fost stabilit de către - SRL ”Expert Auto Plus”, prin

raportul de evaluare a pagubei nr.2286/09A din 23.09.2019 la care nu a participat

CA „Moldasig” S.A și Godoroja Viorel, deși în raport este indicat că au fost

notificați oficial dar lipsește astfel de probă.

Prin urmare, raportul de evaluare a pagubei nr.2286/09A din 23.09.2019,

întocmit de SRL ” Expert Auto Plus”, de unde rezultă cuantumul despăgubirilor în

sumă de 70 336,12 lei, nu poate fi reținut și urmează a fi respins, întrucât a fost

efectuat în afara procedurilor.

Totodată, instanța de apel a menționat că, prima instanță corect a admis parțial

acțiunea civilă în latura prejudiciului moral, ținând cont de prevederile art.art.2036

alin.(1), 2037 alin.(1) Cod civil, evaluând în echitate dauna morală cauzată părților

vătămate prin infracțiune, prin atribuirea compensației bănești în sumă de 20 000 lei

părții vătămate Tcaciuc Liudmila și suma de 3 000 lei - părții vătămate Botușanschii

Vadim.

În acest sens, instanța de apel a susținut soluția primei instanțe, reținând că la

aprecierea cuantumului despăgubirii morale instanța a luat în considerare

circumstanțele faptice de comiterea a infracțiunii, stabilirea vinovăției inculpatului,

consecințele negative asupra stării psihice a părților vătămate, cât și veniturile

inculpatului raportate la cerințele părților vătămate de reparare a prejudiciului moral

și cuantumul solicitat.

Astfel, compensația bănească în mărime de 3 000 lei atribuită părții vătămate

Botușanschii Vadim și suma de 20 000 lei atribuită părții vătămate Tcaciuc Liudmila

întru repararea prejudiciului moral, este un cuantum echitabil și în măsură să aibă un

efect compensator și să înlăture efectele negative sau suferințele trăite de părțile

vătămate în legătură cu săvârșirea infracțiunii în privința acestora, iar cuantumul

despăgubirii morale în sumă de 75 000 lei cât și în sumă de 20 000 lei solicitat de

părțile vătămate este unul exagerat.

Referitor la cerința părților vătămate privind recuperarea cheltuielilor de

asistență juridică în mărime de 5 000 lei, confirmate prin bonul de plată nr.725902

din 16.10.2019, instanța de apel a apreciat ca fiind neîntemeiată, precizând că suma

dată nefiind motivată prin borderoul de calcul conform anexei nr.2 din Decizia nr. 2

din 30.03.2012 aprobată de Consiliului Uniunii Avocaților din Republica Moldova,

totodată, s-a ținut cont și de hotărârea Guvernului nr.679 din 27.12.209 privind

aprobarea cuantumului salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul

2021 (ce constă în mărime de 8716,00 lei), întrucât acțiunea civilă a fost admisă

parțial, instanța a încasat din contul lui Godoroja Viorel în beneficiul lui

Botușanschii Vadim reprezentarea și participarea în ședința de judecată suma în

mărime de 3 500 lei (1 500 lei pentru întocmirea cereri de chemare în judecată și 2

000 lei pentru participare în ședințe) cu titlu de cheltuielile legate de acordarea

asistenței juridice pe litigiul în cauză, conform probelor prezentate de către acesta.

prin care, invocă prevederile art.427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicită

5

casarea deciziei instanței de apel, cu remiterea cauzei la rejudecare într-un alt

complet de judecată.

Susține că, deciziei instanței de apel, în partea încetării procesului penal în

privința lui Godoroja Viorel recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute

de art.264 alin.(1) Cod penal în baza Legii nr.243 din 24 decembrie 2021 privind

amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței

Republicii Moldova, cu liberarea acestuia de răspundere penală, o consideră

neîntemeiată, întrucât, susține că amnistia este actul prin care se înlătură răspunderea

penală și consecințele condamnării pentru infracțiunile săvârșite până la apariția sa.

Noțiunea de amnistie se regăsește în art.107 alin.(1) Cod penal, unde se stipulează

că aceasta reprezintă actul ce are ca efect înlăturarea răspunderii penale sau a

pedepsei, fie reducerea pedepsei aplicate sau comutarea ei.

A subliniat că, luând în considerație, că o hotărâre judecătorească de aplicare

a amnistiei nu constituie temei de reabilitare a persoanei (art.art.285 alin.(2) și 274

pct. 4) Cod de procedură penală), amnistia poate fi aplicată doar după cercetarea

tuturor probelor și stabilirea vinovăției persoanei în comiterea infracțiunii

incriminate, în ordinea art.389 alin(4) pct.2) Cod de procedură penală, pe caz urmând

a fi adoptată o hotărâre de condamnare cu liberarea, reducere ori comutate a

pedepselor penale.

Instanța de apel, corect a concluzionat faptul că, inculpatul Godoroja Viorel

cade sub incidența Legii nr.243 din 24 decembrie 2021 privind amnistia, corect a

fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.264 alin.(1) Cod

penal, însă greșit a fost dispusă încetarea procesului penal cu liberarea acestuia de

răspundere penală.

Prin urmare, instanța de apel greșit a aplicat normele de procedură penală, ce

prevăd aplicarea amnistiei.

motivele invocate, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că

acesta urmează a fi admis, din considerentele ce succed.

În conformitate cu art.435 alin.(1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

instanța de recurs, judecând recursul, admite recursul, casează hotărârea atacată și

dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară

nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

După cum rezultă din conținutul recursului declarat, recurentul critică decizia

instanței de apel din punct de vedere al prezenței temeiului de casare prevăzut de

art.427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală, potrivit cărora hotărârile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel, în cazurile când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care

se întemeiază soluția.

În acest context instanța de recurs menționează, că obiect de examinare a

instanței de recurs îl reprezintă chestiunea privind aplicarea Legii nr. 243 privind

amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței

Republicii Moldova.

6

Analizând textul deciziei contestate prin prisma argumentelor invocate în

recurs și temeiului de casare nominalizat, Colegiul penal lărgit constată că criticile

aduse de către titularul cererii de recurs și-au găsit confirmare în speța dedusă

judecății, iar hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată.

Mai mult, Colegiul penal lărgit reține și faptul, că din raportarea jurisprudenței

naționale la cea a CtEDO rezultă că în cazul în care se constată încălcări ale

prevederilor legale referitoare la chestiunile ce urmează să le soluționeze instanța de

apel, hotărârea acesteia urmează a fi desființată, cu trimiterea cauzei la rejudecare,

or eroarea de drept admisă în cadrul unei proceduri precedente, afectează echitatea

procedurii și instanțele de recurs sunt obligate de a rectifica eroarea de procedură

admisă de instanțele ierarhic inferioare, în caz contrar, art.6 CEDO este încălcat

(hotărârea CEDO Leoni versus Italia).

Astfel, Colegiul penal lărgit menționează că la întocmirea unei hotărâri,

instanța trebuie să îndeplinească cerințele art.394 Cod de procedură penală și să

soluționeze toate chestiunile prevăzute în art.385 și art.397 Cod de procedură penală.

Potrivit art.384 alin.(3) Cod de procedură penală, sentința instanței de judecată

trebuie să fie legală, întemeiată și motivată, iar conținutul ei se expune în mod

consecvent, astfel ca noua situație să decurgă din cea anterioară și să aibă legătură

logică cu ea.

Totodată, potrivit art.417 alin.(1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia

instanței de apel trebuie să cuprindă printre altele și motivele adoptării soluției date.

La caz, prima instanță a examinat învinuirea adusă în fond și a adoptat soluția

de condamnare a lui Godoroja Viorel în baza art.264 alin.(1) Cod penal, fiindu-i

stabilită pedeapsa sub formă de 160 ore de muncă neremunerată în folosul

comunității.

Criticând sentința pentru netemeinicie, apeluri au declarat inculpatul

Godoroja Viorel cât și părțile vătămate Tcaciuc Liudmila și Botușanschi Vadim,

care au solicitat casarea acesteia, iar în ședința de judecată a instanței de apel,

inculpatul cu avocatul acestuia, Popa Alexandru au solicitat aplicarea față de

inculpat a Legii nr. 243 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la

proclamarea independenței Republicii Moldova.

Instanța de apel expunându-se asupra solicitării inculpatului și avocatului

acestuia a conchis că starea de fapt concordă cu cea de drept, Godoroja Viorel fiind

recunoscut vinovat în baza art.264 alin.(1) Cod penal și a decis că „În temeiul art.2

alin.(1) a Legii cu privire la amnistie în legătură cu aniversarea a XXX-a de la

proclamarea independenței Republicii Moldova nr.243 din 24.12.2021, procesul

penal în privința lui Godoroja Viorel pe art.264 alin.(1) Cod penal, se încetează cu

liberarea acestuia de răspundere penală stabilită prin sentință”.

Cu toate că în descriptivul deciziei, instanța de apel, nu face referire la

prevederile art.389 alin.(4) pct. 2) Cod de procedură penală, care prevede că sentința

de condamnare se adoptă cu stabilirea pedepsei și cu liberarea de la executarea ei în

cazul amnistiei, conform art.107 Cod penal și în cazurile prevăzute de art.89 alin.

(2) lit. a), b), c), e), f) și g) din Codul penal, în dispozitiv a pronunțat soluția de

încetare a procesului penal în privința lui Godoroja Viorel recunoscut vinovat în

7

baza art.264 alin.(1) Cod penal, cu liberarea acestuia de răspundere penală în temeiul

art.2 din Legea nr. 243 din 24 decembrie 2021 privind amnistia în legătură cu

aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova.

Colegiul penal lărgit găsește necesar a puncta că această statuare a instanței

de apel contravine normelor penale și celor de procedură penală precum și practicii

judiciare constante, or, chiar dacă se constată că sentința de condamnare este

întemeiată (partea descriptivă a hotărârii), se conchide că procesele penale urmează

a fi încetate (partea dispozitivă).

În corespundere cu art.107 alin.(1) Cod penal, amnistia este actul ce are ca

efect înlăturarea răspunderii penale sau a pedepsei, fie reducerea pedepsei aplicate

sau comutarea ei.

Astfel, ținând cont de faptul că solicitarea de aplicare a actului de amnistie a

intervenit la faza de judecare a apelului, instanța urma a adopta și pronunța o hotărâre

în conformitate cu prevederile art.389 alin.(4) pct. 2) Cod de procedură penală,

potrivit cărora se adoptă o sentință de condamnare cu stabilirea pedepsei și cu

liberarea de executarea ei în cazul amnistiei conform art.107 Cod penal, deoarece

adoptarea unei sentințe de încetare a procesului penal conform art.391 Cod de

procedură penală, este posibilă doar la faza punerii pe rol a cauzei (art.345 Cod de

procedură penală coroborat cu art.350 Cod de procedură penală), în celelalte cazuri,

hotărârea se adoptă în baza art.389-390 Cod de procedură penală.

Tot aici se menționează că, legiuitorul în prevederile art.391 Cod de procedură

penală (sentința de încetare a procesului penal), nu a statuat că, după ce procedura

continuă în mod obișnuit și instanța hotărăște asupra învinuirii înaintate inculpatului,

ea va adopta o sentință de încetare a procesului penal în cazul aplicării actului

amnistiei, ca de altfel și al prescripției.

Or, aceste două cazuri de nereabilitare a persoanei, spre deosebire de celelalte

situații similare, regăsite în art.391 Cod de procedură penală, sunt soluționate, după

faza ședinței preliminare (art.332 alin.(5), 384 Cod de procedură penală), doar în

cadrul adoptării unei sentințe sau deciziei (instanței de apel) de condamnare, în

virtutea esenței sale procedurale și a specificului de a hotărî asupra învinuirii

formulate inculpatului în condițiile prescrise la art.389, 394 alin.(1) și (2) și 395 Cod

de procedură penală, spre deosebire de cele prevăzute în art.394 alin.(4) și 396 Cod

de procedură penală, adică cele proprii unei sentințe de încetare.

Mai mult, prevederile de drept enunțate nu sunt declarate neconstituționale și

nici nu contravin reglementărilor internaționale, pentru a fi exceptate și omise, deci

urmează a fi aplicate întocmai (art.1 alin.(1), art.7 alin.(1) – (8) Cod de procedură

penală).

Dat fiind că încălcările normelor procedurale specificate, comise de către

instanța de apel, constituie erori de drept prescrise în art.427 alin.(1) pct. 6) Cod de

procedură penală și care nu pot fi corectate de către instanța de recurs, se impune

soluția admiterii recursului ordinar, casării totale a deciziei și dispunerea rejudecării

cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să se conducă de prevederile

art.436 Cod de procedură penală, care reglementează procedura de rejudecare și

8

limitele acesteia, să se pronunțe corespunzător și în strictă conformitate cu

prevederile legii penale și procesual-penale asupra tuturor circumstanțelor de fapt și

de drept ale cauzei și să țină seama de cele invocate în prezenta decizie și nemijlocit

de motivele casării acesteia, să înlăture omisiunile admise și să pronunțe o hotărâre

legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art.417 Cod de procedură penală.

penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de

circumscripție Bălți, Pasat Liliana, casează total decizia Colegiului penal al Curții

de Apel Bălți din 12 aprilie 2022, în cauza penală în privința lui Godoroja Viorel

xxxx, și dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, într-un alt

complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.

Decizia motivată pronunțată la 02 martie 2023.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Țurcan Anatolie

Diaconu Iurie

Cobzac Elena

Plămădeală Ghenadie

9