1ra-1402/22 — Art. 264-1, al. 4, art.349 al. 1-1 CP

Prin sentința Judecătoriei Cahul, sediul Central din 04 noiembrie 2021, Matcaș Radu a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. art. 2641 alin. (4), 349 alin. (11) Cod penal și în baza acestei Legi, cu aplicarea prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, a fost condamnat după cum urmează: - în baza art. 2641 alin. (4) Cod penal – 4 (patru) luni închisoare; - în baza art. 349 alin. (11) Cod penal – 6 (șase) luni închisoare. În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni prin cumul total al pedepselor, lui Matcaș Radu i-a fost stabilită o pedeapsă - 10 (zece) luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. S-a încasat de la Matcaș Radu în folosul Statului suma de 23, 24 lei cu titlu de cheltuieli judiciare. S-a soluționat soarta corpurilor delicte. 1

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat în fapt că, Matcaș Radu la 16 august 2020, aproximativ la ora 0l.24 min., fără a deține permisul de conducere, ignorând rigorile art. 10 pct. 2) lit. a) și art. 14 lit. a) a Regulamentului Circulației Rutiere aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.357 din 13.05.2009, conform cărora: „Persoana care conduce un autovehicul trebuie să posede și, la cererea polițistului, polițistului de frontieră, ofițerului echipei mobile a Serviciului Vamal, este obligată să înmâneze pentru control permisul de conducere perfectat pe numele său, valabil pentru categoria (subcategoria) din care face parte autovehiculul condus, și respectiv: conducătorului de vehicul îi este interzis să conducă vehiculul în stare de ebrietate”, fiind în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, s-a urcat la volanul automobilului de model „xxxxx”, cu numere de înmatriculare XXXXX, și deplasându-se pe str. Vasile Alecsandri, mun. Cahul, a fost stopat de către colaboratorii al Direcției Patrulare SUD a INSP al IGP al MAI. Fiind suspectat de consum de alcool, Matcaș Radu a fost supus testării alcoolscopice, în rezultat s-a constatat că concentrația vaporilor de alcool în aerul expirat de el constituie 0,60 mg/1, care conform art. 13412 Cod penal al Republicii Moldova, se consideră ca starea de ebrietate alcoolică cu „Grad Avansat”. Astfel, acțiunile inculpatului Matcaș Radu au fost încadrate juridic în baza art. 2641 alin. (4) Cod penal, conform semnelor calificative - ”conducerea mijlocului de transport de către o persoană care se află în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, săvârșită de către o persoană care, nu deține permis de conducere”. Tot el, la 11.10.2021, în jurul ori 22:30, în s. Andrușul de Jos, r. Cahul, în timpul efectuării serviciului și anume documentarea stării de ebrietate în privința conducătorului auto, Postu Piotr, a ignorat cerințele legale a colaboratorului de poliție, fiind în uniforma de serviciu, de a înceta comportamentul agresiv ce împiedica desfășurarea atribuțiilor de serviciu, intenționat, i-a aplicat subofițerului superior al SP al DP Sud al INSP - Sergiu Munteanu, o lovitură cu pumnul în regiunea pieptului, în urma cărui fapt, i-a cauzat ultimului suferință fizică și psihică. Astfel, acțiunile inculpatului Matcaș Radu au fost încadrate juridic în baza art. 349 alin. (11 ) Cod penal, conform semnelor calificative – ”aplicarea violenței nepericuloase pentru viață sau sănătate față de persoana cu funcție de răspundere ori a rudelor ei apropiate, fie nimicirea bunurilor acestora în scopul sistării activității lor de serviciu ori schimbării caracterului ei în interesul celui care aplică violența sau al altei persoane, precum și aceleași acțiuni aplicate împotriva persoanei care își îndeplinește datoria obștească sau a rudelor ei apropiate în legătură cu participarea acestei persoane la prevenirea ori curmarea unei infracțiuni sau a unei fapte antisociale ”. 2.1 Prin încheierea Judecătoriei Cahul, sediul central din 28.10.2021, s-a conexat cauza penală nr. 1-566/2020 privind învinuirea lui Matcaș Radu în baza art. 2641 alin. (4) Cod penal cu cauza penală nr.1-522/2021 de învinuire a lui Matcaș Radu în baza art. 349 alin. (11 ) Cod penal. 2

Nefiind de acord cu sentința, avocatul Gorlenco Oleg în numele inculpatului Matcaș Radu, a declarat apel, prin care a solicitat casarea sentinței și a deciziei, cu trimiterea cauzei la rejudecare, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului pentru prima instanță, prin care inculpatului, cu aplicarea art. 3641 Cod de procedură penală, să-i fie stabilită o pedeapsă pentru infracțiunile imputate după cum urmează: în baza art. 2641 alin. (4) Cod penal – 120 ore de muncă neremunerată în folosul comunității; în baza art. 349 alin. (11 ) Cod penal – 135 ore de muncă neremunerată în folosul comunității. Cu aplicarea prevederilor art. 84 alin. (1) Cod penal – 140 ore de muncă neremunerată în folosul comunității. 3.1 În motivarea apelului, apelantul a invocat că, pedeapsa stabilită de către prima instanță nu este argumentată și nu se bazează pe suport legal, precum și nu a ținut cont de toate circumstanțe și împrejurările cauzei, stabilind incorect pedeapsa inculpatului. În ceea ce privește vinovăția inculpatului Matcaș Radu și încadrarea juridică a acțiunilor acestuia, a considerat că, prima instanță corect a constatat vinovăția inculpatului și corect a încadrat acțiunile acestuia în baza art. art. 2641 alin. (4) și 349 alin. (11 ) Cod penal. Însă, prima instanță a admis abateri de la criteriile de individualizare pedepsei penale stabilite inculpatului. Astfel, la stabilirea pedepsei inculpatului Matcaș Radu, prima instanță nu a ținut cont pe deplin de prevederile art. art. 61, 75 Cod penal și de criteriile generale de individualizare a pedepsei. La fel, prima instanță nu a ținut cont de un șir de circumstanțe atenuante, și anume că, inculpatul a recunoscut vina în cele incriminate și a solicitat examinarea cauzei penale în procedura simplificată, s-a căit sincer de cele comise. A mai menționat că, prima instanță nu a luat în considerație personalitatea inculpatului, precum că deține un loc permanent de trai, anterior nu a fost judecat, nu se află la evidență medicului narcolog sau psihiatru și este orfan. A considerat că, prin pronunțarea sentinței cu stabilirea unei pedepse destul de aspre, prima instanță nu a contat de prevederile art. 5 CEDO, care stipulează că orice persoană are dreptul la libertate și la siguranță și nimeni nu poate fi lipsit de libertatea sa, cu excepția unor cazuri și potrivit căilor legale. Totodată s-a invocat că, o pedeapsă mai aspră din numărul celor alternative pentru săvârșirea infracțiunii, se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai blândă nu va asigura atingerea scopului pedepsei penale, precum și pedeapsa stabilită trebuie să fie echitabilă, legală și individualizată ca să fie capabilă să restabilească echitatea socială, și să realizeze scopurile legii penale și pedepsei penale potrivit art. 61 Cod penal. A concluzionat că, în urma unei analize mai profunde a tuturor circumstanțelor și împrejurărilor cazului cât și personalității inculpatului Matcaș Radu, prima instanță a dispus de toate temeiurile legale, de a-i aplica acestuia o pedeapsă mai blândă. 3

Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 19 aprilie 2022, s-a respins ca nefundat apelul declarat de avocatul Gorlenco Oleg în numele inculpatului Matcaș Radu, cu menținerea sentinței. 4.1. În motivarea soluției, instanța de apel a reținut că, prin modalitatea de a realiza cercetarea judecătorească, prima instanță a oferit inculpatului Matcaș Radu ocazia potrivită și suficientă pentru a-și valorifica în mod util dreptul său de apărare și a asigurat echilibru și egalitatea de arme care trebuie să primeze pe tot parcursul procesului penal între acuzare și apărare. A relatat instanța de apel că, probele indicate au fost detaliat descrise în sentința contestată, fiind pertinente și concludente, utile și veridice, coroborează între ele, nu prezintă temei de îndoială, astfel fiind dovedită prezența în acțiunile inculpatului a elementelor constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (4) Cod penal, conform indicilor calificativi - ”conducerea mijlocului de transport de către o persoană care se află în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, săvârșită de către o persoană care, nu deține permis de conducere”, și infracțiunii prevăzute la art. 349 alin. (11) Cod penal, conform indicilor calificativi – ”aplicarea violenței nepericuloase pentru viață sau sănătate față de persoana cu funcție de răspundere ori a rudelor ei apropiate, fie nimicirea bunurilor acestora în scopul sistării activității lor de serviciu ori schimbării caracterului ei în interesul celui care aplică violența sau al altei persoane, precum și aceleași acțiuni aplicate împotriva persoanei care își îndeplinește datoria obștească sau a rudelor ei apropiate în legătură cu participarea acestei persoane la prevenirea ori curmarea unei infracțiuni sau a unei fapte antisociale”. Instanța de apel a considerat că, la stabilirea pedepsei, prima instanță a ținut cont de gravitatea infracțiunilor săvârșite de inculpatul Matcaș Radu, a elucidat corect circumstanțe de fapt referitor la personalitatea inculpatului, ajungând corect la stabilirea acestuia pedepsei sub formă de închisoare. De asemenea, a constatat că, deși inculpatul Matcaș Radu anterior nu a fost judecat, totuși, potrivit materialelor cauzei se atestă că acesta este caracterizat negativ la locul de trai, fapt confirmat prin adeverință eliberată de Primăria satului Andrușul de Jos, r-nul Cahul (f. d. 23, vol. I). La caz, instanța de apel a menționat că, în cazul din speță, inculpatul Matcaș Radu a comis un concurs de infracțiuni, ceea ce denotă comportamentul antisocial al acestuia și atitudinea acestuia față de legea și normele de conduită a societății. Or, săvârșind în luna august 2020 infracțiune prevăzută de art. 2641 alin. (4) Cod penal, peste aproximativ 2 luni inculpatul deja a săvârșit o infracțiune mai gravă, prevăzută de art. 349 alin. (11 ) Cod penal, ceea ce demonstrează caracterizarea negativ comportamentul inculpatului, și atitudinea indiferentă al acestuia față de Lege. Astfel, instanța de apel a menționat că, într-o perioadă scurtă de timp, inculpatul Matcaș Radu a derapat de la un comportament adecvat acceptat de societate și săvârșind o infracțiune ușoară, a continuat comportamentul antisocial prin săvârșirea unei infracțiuni mai puțin grave, cu aplicarea violenței nepericuloase. 4 Această circumstanță a demonstrat că, inculpatul Matcaș Radu reprezintă pericol pentru societate și ordinea publică instaurată, din care considerente, prima instanță just a concluzionat că corectarea și reeducarea inculpatului, poate fi atinsă doar prin stabilirea pedepsei cu închisoarea. Instanța de apel a considerat că, în privința inculpatului Matcaș Radu nu a putut fi stabilită o pedeapsă sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității, așa cum a solicitat apărătorul acestuia. Or, în opinia instanței de apel, deși inculpatul este de acord să execute pedeapsa cu muncă neremunerată în folosul comunității, există riscul ca această pedeapsă nu va fi efectivă și respectiv nu va fi atins scopul pedepsei penale. Instanța de apel a respins argumentul părții apărării, precum că prima instanță nu a constatat ca circumstanță atenuantă recunoașterea vinovăției în săvârșirea infracțiunilor de către inculpatul Matcaș Radu. Or, prima instanță just a reținut că în urma recunoașterii vinovăției de către inculpat, cauza penală a fost examinată în procedura simplificată prevăzută, și inculpatul Matcaș Radu a beneficiat de reducere din limitele pedepsei cu închisoare cu o treime. Instanța de apel a reținut că prima instanță, respectând prevederile art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală, a dat o apreciere corectă prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, utilității, concludenții, veridicității și coroborării reciproce. Mai mult, instanța de apel a constatat că, prima instanță, corect a stabilit starea de fapt ce corespunde probelor din cauză, acțiunile inculpatului Matcaș Radu fiind corect calificate și fiindu-i stabilită o pedeapsă conform infracțiunilor comise. Astfel, pedeapsa fiind legală și echitabilă, care corespunde atât principiului proporționalității, cât și scopului pedepsei penale prevăzut în art. 61 alin. (2) Cod penal. 5 Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, avocatul Gorlenco Oleg în numele inculpatului Matcaș Radu, făcând trimitere temeiurile prevăzute la art. 427 alin. (1), pct. 5), 6) Cod de procedură penală, declară recurs, prin care solicită, casarea sentinței și a deciziei, cu trimiterea cauzei la rejudecare, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatului, cu aplicarea art. 3641 Cod de procedură penală, să-i fie stabilită o pedeapsă pentru infracțiunile imputate după cum urmează: - în baza art. 2641 alin. (4) Cod penal – 120 ore de muncă neremunerată în folosul comunității; - în baza art. 349 alin. (11 ) Cod penal – 135 ore de muncă neremunerată în folosul comunității. Cu aplicarea prevederilor art. 84 alin. (1) Cod penal – 140 ore de muncă neremunerată în folosul comunității. 5.1. În argumentarea recursului ordinar, recurentul menționează că, instanța de fond corect a examinat și acceptat cererea inculpatului Matcaș Radu privind judecarea cauzei în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, considerând că din probele administrate rezultă 5 că, fapta este stabilită și există suficiente date cu privire la personalitatea inculpatului pentru a permite stabilirea unei pedepse după cum o cere prevederile art. 3641 Cod de procedură penală. A mai relatat că, prima instanță corect a stabilit starea de fapt și de drept, just a apreciat că din probele administrate în cursul urmăririi penale rezultă că faptele ce au avut loc și au fost săvârșite de către Matcaș Radu La fel, a menționat că prima instanță, corect a calificat infracțiunile inculpatului în baza art. art. 2641 alin. (4), art. 349 alin. (11 ) Cod penal. Cu toate acestea, recurentul nu este de acord cu stabilirea și individualizarea pedepsei, considerând că, prima instanță a admis abateri de la criteriile de individualizare a pedepsei. La caz, recurentul face trimitere asupra faptului că, o dată ce infracțiunea prevăzută la art. 349 alin. (11 ) Cod penal, imputată inculpatului, a fost constatată și examinată în procedură de flagrant, prima instanță ținând cont de faptul că a pus pe rol cauza cu încălcarea termenului prevăzut la art. 517 alin. (1) – (2) Cod de procedură penală, a fost obligată la adoptarea sentinței să aplice art. 385 alin. (4) Cod de procedură penală, care prevede că, dacă, în cursul urmăririi penale sau judecării cauzei, s-au constatat încălcări care au afectat grav drepturile inculpatului ce derivă din calitatea procesuală a inculpatului, instanța examinează posibilitatea reducerii pedepsei inculpatului drept compensare pentru aceste încălcări. La individualizarea pedepsei stabilite inculpatului, prima instanță, nu a ținut cont de art. art. 7, 61, 75, 76 Cod de procedură penală. Consideră că și decizia instanței de apel este una ilegală în partea stabilirii pedepsei și este pasibilă casării din motiv că instanța de apel analizând eronat circumstanțele cauzei, a ajuns la concluzia respingerii apelului părții apărării. Consideră că, instanțele de fond, la pronunțarea unor hotărâri destul de aspre inculpatului, nu au ținut cont de prevederile art. 5 CEDO, care stipulează că orice persoană are dreptul la libertate și la siguranță. Nimeni nu poate fi lipsit de libertatea sa, cu excepția unor cazuri și potrivit căilor legale. La fel, invocă că, la pronunțarea deciziei instanței de apel nu s-a respectat condițiile art. 385 alin. (1), pct. 6), 7), 8) Cod de procedură penală.

Împotriva recursului ordinar, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1), pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul în secția judiciar penală, Crijanovschii Sergiu, care pledează pentru inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat. Susține că, pedeapsa stabilită de către instanța de apel este în dependență de circumstanțele atenuante și agravante prevăzute la art. art. 76 – 77 Cod de procedură penală și efectele acestora prescrise în art. art. 78 Cod penal.

Judecând recursul ordinar în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit constată că, acesta urmează a fi respins ca inadmisibil din următoarele considerente. 6 În corespundere cu prevederile art. 435 alin. (1), pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de recurs, judecând recursul, îl respinge ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate. Potrivit prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. Instanța de recurs verifică, dacă s-a aplicat corect Legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Din textul recursului declarat, Colegiul penal lărgit constată că, partea apărării face trimitere în drept la temeiurile prevăzute la art. 427 alin.(1), pct. 5) și 6) Cod de procedură penală, pe când din conținutul recursului se atestă că acesta își manifestă dezacordul cu aplicarea de către prima instanță și menținută de către instanța de apel a unei pedepse individualizate contrar prevederilor legale, temei ce se atribuie prevederilor art. 427 alin. (1), pct. 10) Cod de procedură penală și astfel, Colegiul penal lărgit va judeca recursul doar prin prisma normei de drept citate supra. Analizând decizia instanței de apel prin prisma erorii de drept constatate în recursul ordinar declarat, Colegiul penal lărgit constată că, eroarea de drept nominalizată, nu și-a găsit confirmare la examinarea recursului, dat fiind faptul, că instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. art. 414 alin. (1), 417 alin. (8) Cod de procedură penală, și hotărârea adoptată cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată, dispozitivul fiind expus clar, iar careva erori de fapt care ar fi afectat soluția instanței, nu s-au stabilit. Potrivit prevederilor art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Prevederile art. 417 alin. (8) Cod de procedură penală, stabilesc că decizia instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. Cu referire la criticile recurentului, invocate prin prisma temeiului de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1), pct. 10) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit atestă că sunt neîntemeiate aceste critici și acestea reprezintă opinia subiectivă a recurentului față de aceleași circumstanțe apreciate în speță de instanțele de judecată, or, instanța de apel în decizie, și-a motivat corect soluția de menținere a sentinței primei instanțe, prin care aceasta și-a argumentat detaliat soluția în partea individualizării pedepsei și modului de executare a acesteia, stabilind inculpatului o pedeapsă definitivă de 10 luni închisoare cu executare în penitenciar de tip semiînchis. Analizând circumstanțele cauzei, în raport cu argumentele expuse de recurent, Colegiul penal lărgit conchide că, instanțele de fond au luat 7 în considerare circumstanțele invocate de recurent, au ținut cont în deplină măsură de criteriile generale de individualizare a pedepsei penale, prevăzute de art. art. 7, 75 Cod penal, de cerințele prevăzute de art. 61 alin. (2) Cod penal, în vederea realizării scopului Legii penale, de restabilirea echității sociale, corectare și reeducarea inculpatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, atât din partea acestuia, cât și a altor persoane. În acest sens, se reține că aceste prevederi legale au fost raportate just la circumstanțele cauzei penale, la gravitatea infracțiunilor săvârșite, având în vedere faptul că, într-o perioadă scurtă de timp, inculpatul Matcaș Radu a derapat de la un comportament adecvat acceptat de societate și săvârșind o infracțiune ușoară prevăzută la art. 2641 alin. (4) Cod penal, ca apoi continuându-și comportamentul antisocial a mai săvârșit o infracțiune prevăzută de art.16 alin.3 Cod penal - mai puțin gravă raportată la prevederile art. 349 alin. (11 ) Cod penal, cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viața și sănătatea persoanei cu funcție de răspundere în scopul sistării activității de serviciu – prevăzută de Capitolul XVII – infracțiune contra autorităților publice și a securității de stat. În acest sens, Colegiul penal lărgit constată că, instanța de apel întemeiat a conchis că, inculpatul Matcaș Radu a comis un concurs de infracțiuni, ceea ce denotă comportamentul antisocial al acestuia și atitudinea acestuia față de legea și normele de conduită a societății. La fel, se atestă că, deși inculpatul Matcaș Radu anterior nu a fost condamnat, acesta, potrivit materialelor cauzei, este caracterizat negativ la locul de trai ducând un mod de viață neadecvat, fără un domiciliu concret, nivelul de educație fiind unul care lasă de dorit, fapt confirmat prin Caracteristica nr.213 din 25.08.2020, eliberată de Primăria satului Andrușul de Jos, r-nul Cahul (f. d. 23, vol. I). În concluzie, în atingerea scopului de restabilire a echității sociale și prevenire a săvârșirii de noi infracțiuni din partea inculpatului, instanța de apel corect a constatat că, corectarea și reeducarea inculpatului, poate fi atinsă doar prin stabilirea pedepsei cu închisoarea. Colegiul penal lărgit, statuează că, pentru a se putea constata dacă inculpatul se poate corecta prin stabilirea unei pedepse non privative de libertate, se analizează persoana inculpatului sub raportul periculozității sale, decurgând, în primul rând, din faptă și din împrejurările în care aceasta a fost săvârșită, iar în al doilea rând, din persoana infractorului, care trebuie studiată. În aceste condiții, Colegiul penal lărgit conchide că, stabilirea unei pedepse neprivative de libertate nu este rațională în circumstanțele stabilite pe caz și nu ar asigura scopul pedepsei penale prevăzut de art. 61 alin. (2) Cod penal, care reglementează, că pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea și resocializarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane. Mai mult, Colegiul penal lărgit statuează că, o pedeapsă prea blândă va fi apreciată ca o atitudine tolerantă din partea statului a comportamentului prejudiciabil și va diminua încrederea societății în 8 eficacitatea și echitatea sistemului de justiție, or, practica judiciară demonstrează că o pedeapsă prea blândă generează dispreț față de ea și nu este suficientă nici pentru corectarea infractorului și nici pentru prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni. Referitor la alegațiile recurentului precum că, instanțele de fond nu au ținut cont de prevederile art. 5 CEDO, Colegiul penal lărgit conchide că, în sensul normei indicate, principalul scop urmărit, este protecția individuală împotriva unei lipsiri arbitrare sau nejustificate de libertate. Astfel, în cazul unei privări de libertate, este deosebit de important să fie respectat principiul general al securității juridice. Prin urmare, este esențial ca condițiile privării de libertate să fie clar definite în dreptul național și legea însăși să fie previzibilă în aplicare pentru a satisface cerința ”legalității” prevăzută de Convenție, un standard care impune normelor de drept să fie suficient de precise, întrucât să permită persoanei, să prevadă rezonabil consecințele ce pot deriva dintr- un anumit comportament în circumstanțele particulare ale cauzei sale. Sub aspectul principiului securității juridice, Colegiul penal lărgit conchide că, normele penale și procesual penale care reglementează criteriile generale de individualizare a pedepsei penale sunt prevăzute de art. art. 7, 75 Cod penal, și în vederea realizării scopului Legii penale, de restabilirea echității sociale, corectare și reeducarea inculpatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, atât din partea acestuia, cât și a altor persoane sunt prevăzute de art. 61 alin. (2) Cod penal. Cât privește argumentul recurentului privind încălcarea de către prima instanță a termenului de 5 zile prevăzut la art. 517 alin. (1) – (2) Cod de procedură penală, astfel, la caz nefiind aplicată norma prevăzută la art. 385 alin. (4) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit atestă ca fiind neîntemeiată o astfel de abordare. Potrivit art. 517 alin. (1) – (2) Cod de procedură penală, punerea pe rol a cauzelor privind infracțiunile flagrante se va efectua în termen de 5 zile de la data primirii dosarului. Prezența inculpatului, a apărătorului acestuia, a părții vătămate și a martorilor în ședința de judecată este asigurată de către procuror judecarea cauzei se efectuează în ordinea generală prevăzută de prezentul cod, iar dacă este încheiat acord de recunoaștere a vinovăției, se aplică procedura respectivă. Dacă, în ședința de judecată, părțile solicită un termen pentru a pregăti apărarea sau pentru a prezenta probe suplimentare conform dispozițiilor art. 327, acest termen nu va depăși 10 zile. Conform art. 385 alin. (4) Cod de procedură penală, în cazul constatării încălcării drepturilor privind condițiile de detenție, garantate de art. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, reducerea pedepsei se va calcula în felul următor: două zile de închisoare pentru o zi de arest preventiv. La caz, din prin procesul – verbal din 12.10.2021 s-a constatat în privința lui Matcaș Radu, săvârșirea infracțiunii flagrante în baza art. 349 alin. (11) Cod penal (f. d. 3, Vol. II). Conform fișei de repartizare a dosarului, cauza penală în privința lui Matcaș Radu, a fost înregistrată la 14.10.2021 cu nr. 1-21152305-15-1- 9 14102021, în cadrul Judecătoriei Cahul, sediul Central și repartizată spre examinare aleatoriu judecătorului Bosîi Dumitru la 14.10.2021 (f. d. 58, Vol. II). Prin încheierea Judecătorului Judecătoriei Cahul, sediul Central, Dumitru Bosîi din 18.10.2021, s-a dispus primirea în procedură a cauzei menționate, cu fixarea termenului ședinței preliminare pentru 20.10.2021, ora 16:00 (f. d. 59, Vol. II). Conform procesului-verbal din 20.10.2021, urmare a imposibilității examinării cauzei în lipsa inculpatului Matcaș Radu, instanța de judecată a dispus amânarea ședinței pentru 28.10.2021, ora 09:00 (f. d. 63, Vol. II). Prin încheierea Judecătoriei Cahul, sediul Central din 28.10.2021, s-a dispus conexarea cauzei penale privind învinuirea lui Matcaș Radu în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 2641 alin. (4) Cod penal, înregistrată cu nr. 1-566, PIGD 1-20110871-15-1-10092020, cu cauza penală privind învinuirea lui Matcaș Radu, în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 349 alin. (11) Cod penal, înregistrată cu nr. PIGD 1- 21152305-15-1-14102021. Astfel, Colegiul penal lărgit conchide că, în cadrul speței în cauză, nu se atestă aplicabilitatea prevederilor art. 385 alin. (4) Cod de procedură penală, or, judecarea cauzei s-a efectuat fără încălcarea drepturilor procesuale ale inculpatului, inclusiv punerea pe rol a cauzei s-a efectuat în interiorul termenului de 5 zile de la data primirii dosarului în procedură. De asemenea, Colegiul penal lărgit, atestă că la caz, inculpatul a avut parte de un proces penal echitabil în privința sa, unde instanțele de fond, primordial, în scopul neadmiterii privării arbitrare de libertate, au ținut cont ca pedeapsa inculpatului să fie una echitabilă și proporțională scopului Legii penale. În aceste condiții, Colegiul penal lărgit conchide că, eroarea de drept specificată în recurs, nu și-a găsit confirmare la examinarea acestuia, cele descrise căpătând forma unor alegații declarative care nu pot fi puse la baza admisibilității recursului ordinar. Cele consemnate supra, evidențiază în mod clar că, instanța de apel a acordat o atenție sporită materialelor cauzei, înlăturând justificat și prin argumente temeinice versiunea părții apărării despre necesitatea stabilirii în privința inculpatului a unei pedepse cu muncă neremunerată în folosul comunității. Mai mult ca atât, Colegiul penal conchide că temeiuri de a pune la îndoială veridicitatea argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale nu se identifică, pe care în virtutea corectitudinii lor și pentru a evita repetări inutile, le acceptă și le însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct.37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art.6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale. 10 În acest context, Colegiul penal lărgit atestă că, la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța a respectat cu strictețe prevederile enunțate la art. art. 414-419 Cod de procedură penală, pronunțând o hotărâre legală și întemeiată sub toate aspectele, iar recursul ordinar declarat urmează a fi respins ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 434, 435 alin. (1), pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit DECIDE : Se respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către avocatul Gorlenco Oleg în numele inculpatului Matcaș Radu, cu menținerea deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 19 aprilie 2022, în cauza penală în privința lui Matcaș Raduîxxxxx. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 16 februarie 2023. Președinte Timofti Vladimir Judecători Plămădeală Ghenadie Toma Nadejda Țurcan Anatolie Cobzac Elena 11