1ra-1462/22 — 361 alin.2,lit.b CP

Prin sentința Judecătoriei Strășeni (sediul Călărași) din 28 decembrie 2021, pe baza probelor administrate la faza de urmărire penală, în procedura prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, Bragoi Eugeniu a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.361 alin. (2) lit. b) Cod penal, la 2 (doi) ani închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În conformitate cu art. 84 alin. (4) Cod penal, în termenul pedepsei stabilite a fost inclusă parțial pedeapsa stabilită prin decizia Curții de Apel Chișinău din 26.05.2021, fiind stabilit lui Bragoi Eugeniu pedeapsa definitivă 6 (șase) ani închisoare în penitenciar de tip semiînchis. Termenul executării pedepsei a fost calculat din 28 decembrie 2021, cu includerea în acest termen a arestului preventiv, din momentul reținerii la 03 februarie 2021 pînă la 26 mai 2021 și perioada de la 12 octombrie 2016 pînă la 26 octombie2016. Au fost încasate din contul lui Bragoi Eugeniu în beneficiul statului cheltuielile de judecată în sumă de 2100 (două mii o sută) lei. Prin încheiere din 17 ianuarie 2022 a fost înlăturată omisiunea admisă în sentința, fiind inclus aliniatul nou cu următorul conținut: “Se aplică în privința lui 1 Bragoi Eugeniu măsura preventivă- arestul preventiv și se menține pînă la intrarea sentinței în vigoare.”

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat în fapt că, Bragoi Eugeniu în perioada 19.04.2017 - 03.02.2021, prin înțelegere și împreună cu persoane nestabilite la moment, și în circumstanțe necunoscute, au falsificat cartea de identitate românească cu seria și numărul VS729132 eliberată la 19.04.2017 pe numele lui Graur Vlad și permisul de conducere cu nr. VS 00467578S eliberat la 19.12.2018 pe numele lui Graur Vlad, a. n. 15.06.1993, și care, conform raportului de constatare tehnico - științifică nr. 34/11-R-45 din 11.03.2021, au fost confecționate cu folosirea aparatelor computerizate multiplicative nu la întreprinderea specializată în confecționarea blanchetelor de documente de acest tip, pe care le-a deținut până la 03 februarie 2021 când au fost depistate în cadrul percheziției corporale la reținerea lui Eugeniu Bragoi și au fost ridicate. Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Bragoi Eugeniu Vasile a comis infracțiunea prevăzută de art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal al RM, adică - confecționarea, deținerea documentelor oficiale false după indicii săvârșită de mai multe persoane.

Sentința a fost contestată cu apel de către avocatul Ivasiutic Mariana în numele inculpatului, care a solicitat casarea acesteia, pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care să-i fie aplicată o pedeapsă mai blândă sub formă de amendă în mărime de 500(cinci sute) u.c. În motivarea apelului înaintat a invocat că ,instanța de judecată nu a luat în considerație cumul de circumstanțe atenuante și faptul că Bragoi Eugeniu și-a recunoscut vina în săvârșirea infracțiunii incriminate, are domiciliu permanent, a săvârșit infracțiune ușoară ca urmare unui concurs de împrejurări grele de ordin familial, regretă pentru săvârșirea infracțiunii. A considerat că, instanța de judecată nu s-a expus asupra necesității aplicării celei mai aspre pedepse prevăzute pentru infracțiune ușoară, or pedeapsa cu închisoare are un caracter excepțional. Consideră că, instanța nu a ținut cont de trei principii care stau la baza individualizării pedepsei, iar sancțiunea nu este echitabilă, proporțională gravității infracțiunii comise și individualizată incorect.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 06 iulie 2022, apelul avocatului în interesele inculpatului a fost respins ca nefondat, cu menținerea sentinței fără modificări. 4.1.În motivarea deciziei adoptate instanța de apel a indicat, că, pedepsele aplicate anterior în privința lui Bragoi Eugeniu, nu a avut efectul să determine schimbarea de către inculpat a conduitei sale. Ori, semnale anterioare transmise de organele de ocrotire a normelor de drept și de instanță în adresă inculpatului nu au fost înțelese de acesta în modul corespunzător, încălcările au continuat prin săvârșirea infracțiunilor de același gen și nu numai. Prin urmare, nu poate fi reținut argumentul apărării de a stabili inculpatului o pedeapsa neprivativă de libertate, și nici nu au fost găsite motive de a dispune suspendarea pedepsei. 2 De către instanța de apel a fost menționat că, prin sentința Judecătoriei Hîncești din 30 martie 2018 și decizia Curții de Apel Chișinău din 26 mai 2021 Bragoi Eugeniu a fost condamnat în baza art. art. 42 alin.(3); 362 alin.(1); 42 alin.(3); 248 alin.(5) lit. b), d) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni cu aplicarea pedepsei definitive sub forma de închisoare pe un termen de 4 ani 10 luni. În conformitate cu art. 84 alin.(4) Cod penal, a fost adăugată la pedeapsa aplicată, partea neexecutată a pedepsei de 1 an stabilite prin sentința Judecătoriei Hîncești din 02.12.2016, fiind stabilită pedeapsa definitivă lui Bragoi Eugen sub forma de închisoare pe un termen de 5 ani 6 luni închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Instanța de apel a menționat că, argumentul apărării privind reținerea în calitate de circumstanțe excepționale - recunoașterea vinovăției, căință sinceră și caracteristica pozitivă a inculpatului urmează a fi respins, or judecarea cauzei a avut loc în baza probelor administrate la urmărire penală, iar reținerea în calitate de circumstanțe atenuante sau excepționale ar însemna acordarea unei bivalențe juridice unei și aceleiași circumstanțe. Totodată aceste circumstanțe sunt unele obișnuite și nu pot fi calificate drept excepționale, or careva excepție de la normele sociale acestea nu conțin. Astfel a fost reținut că, la stabilirea termenului pedepsei în privința lui Bragoi Eugeniu, prima instanță a ținut cont de circumstanțele cauzei, de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea inculpatului, de lipsa circumstanțelor atenuante și prezența celor agravante, coroborate cu art. 78 Cod penal, de influenta scopului pedepsei asupra corectării și reeducării inculpatului, criterii care impun aplicarea unei pedepse între limitele prevăzute de art. 361 alin.(2) lit.b) precum și de faptul că nu sunt temeiuri de aplicare a pedepsei sub limita minimă.

Avocatul Ludmila Bîrcă în numele inculpatului Bragoi Eugeniu invocând temeiurile pentru recurs prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, contestă decizia instanței de apel cu recurs ordinar, solicitând casarea acesteia în partea stabilirii pedepsei cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatului Bragoi Eugeniu să fie stabilită pedeapsa mai blândă prevăzută de legea penală și anume amendă în mărime de 500 u.c. În argumentarea recursului partea apărării a reiterat argumentele din cererea de apel, privind faptul că instanțele de fond nu s-au expus asupra necesității aplicării celei mai aspre pedepse prevăzute pentru o infracțiune ușoară, or pedeapsa cu închisoare are un caracter excepțional, iar motivarea că anume pedeapsa sub formă de privațiune de libertate ar asigura atingerea scopului pedepsei penale este lipsită de argumentare timp cât inculpatul și-a recunoscut vina . Suplimentar invocând că, ținând cont de scopul pedepsei penale preventiv și coercitiv, de personalitatea inculpatului, de vârsta fragedă a acestuia de circumstanțele și gravitatea infracțiunii imputate, apărarea consideră că pedeapsa sub formă de amendă va fi suficientă pentru a asigura atingerea scopului acesteia. 3 Totodată a invocat că inculpatul a înțeles caracterul ilegal al acțiunilor sale, fapt pentru care se căiește sincer de cele comise, a contribuit activ la descoperirea infracțiunii prin recunoașterea vinei și căință activă și sinceră de care a dat dovadă pe parcursul urmării penale și promite că nu se va repeta. La locul de muncă și trai se caracterizează pozitiv. Susține că, primă instanță nu a individualizat pedeapsa potrivit prevederilor art. 64, 75 Cod penal și a practicii judiciare constante, ce a dus la stabilirea unei pedepse neechitabile. La individualizarea pedepsei, conform criteriilor generale de individualizarea pedepsei instanța de judecată trebuie să respecte toate cerințele prevăzute de legea penală ce asigură aplicarea fața de inculpat a unei pedepse echitabile, legale și individualizate. Invocă că, la stabilirea pedepsei, instanța de fond nu a luat în considerație gradul infracțiunii comise, împrejurările în care a fost consumată infracțiunea, personalitatea inculpatului, dar și prezența circumstanțelor atenuante- recunoașterea vinovăției și căința sinceră.

Procurorul a prezentat referință pe marginea recursului depus de partea apărării, și a pledat pentru inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității acestuia din următoarele considerente. Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Colegiul menționează, că potrivit practicii judiciare constante, erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică, dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Din textul recursului declarat, Colegiul penal constată că partea apărării invocă temeiul pentru declararea recursului prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, potrivit căruia hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Așadar, verificând materialele cauzei, instanța de recurs a stabilit că argumentele recursului apărării se întemeiază pe dezacordul în privința corectitudinii individualizării pedepsei penale aplicate inculpatului Bragoi Eugeniu, și anume pedeapsa prea aspră pentru săvârșirea unei infracțiuni ușoare. În acest context, Colegiul penal menționează, că potrivit art. 75 Cod penal, persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o 4 pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea specială a Codului penal în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a acestuia. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele atenuante și agravante, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Astfel, Colegiul penal reține, că persoanei declarate vinovate, trebuie să i se aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza căruia persoana se declară vinovată. Totodată, instanța de recurs reamintește, că categoriile pedepselor aplicate persoanelor fizice sunt expuse în Codul penal într-o anumită consecutivitate: de la cea mai blândă - amendă, până la cea mai aspră - detențiune pe viață. În conformitate cu criteriile generale de individualizare a pedepsei, o pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative, prevăzute pentru săvârșirea infracțiunii, se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai blândă, din numărul celor menționate, nu va asigura atingerea scopului pedepsei. Respectiv, doar instanța de judecată este în măsură să înfăptuiască acțiunea de individualizare a pedepsei pentru infractorul care a săvârșit o infracțiune, având deplina libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii respective, ținând seama de regulile și principiile prevăzute de Codul penal, la stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei. Analizând decizia contestată, Colegiul penal apreciază ca fiind lipsite de suport juridic cerințele părții apărării cu privire la aplicarea unei pedepse mai blânde, instanțele de fond corect a ținut cont de caracterul și gradul de pericol social al infracțiunilor incriminate inculpatului Bragoi Eugeniu, care au fost săvârșite cu intenție, precum și de personalitatea inculpatului, care anterior a fost condamnat inclusiv pentru infracțiuni similare și anume: prin sentința Judecătoriei Hîncești din 30 martie 2018 și decizia Curții de Apel Chișinău din 26 mai 2021 Bragoi Eugeniu a fost condamnat în baza art. art. 42 alin.(3); 362 alin.(1); 42 alin.(3); 248 alin.(5) lit. b), d) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni cu aplicarea pedepsei definitive sub forma de închisoare pe un termen de 4 ani 10 luni. În conformitate cu art. 84 alin.(4) Cod penal, a fost adăugată la pedeapsa aplicată, partea neexecutată a pedepsei de 1 an stabilite prin sentința Judecătoriei Hîncești din 02.12.2016, fiind stabilită pedeapsa definitivă lui Bragoi Eugeniu sub forma de închisoare pe un termen de 5 ani 6 luni închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis și din nou a comis infracțiune. Astfel, Colegiul penal relevă că instanța de apel corect a conchis că pedeapsa cu închisoare este în acord cu principiul proporționalității, luîndu-se în vedere fapta comisă și urmările acțiunilor făptuitorului, cât și comportamentul său post infracțional, care are antecedente penale, anterior a comis infracțiuni similare, a fost tras la răspundere penală cu muncă neremunerată în folosul comunității, dar care nu a fost executată. 5 În acest sens Colegiul penal reține că la stabilirea tipului și măsurii de pedeapsă instanța de apel a ținut cont de prevederile art. 7, 75, 76-78 Cod penal, de faptul că inculpatul a comis o nouă infracțiune cu intenție, de persoana celui vinovat și prin aplicarea prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, corect a concluzionat că pedeapsa sub formă de 3 luni închisoare, va fi pe măsură să asigure atingerea scopului pedepsei stipulate în art. 61 Cod penal, de reeducare și prevenire a săvârșirii de noi infracțiuni de către inculpat. Prin urmare, nu poate fi reținut argumentul recurentului precum că inculpatului i-a fost stabilită neîntemeiat o pedeapsă cu închisoare, or, la individualizarea pedepsei penale instanța de apel a ținut cont de principiul individualizării pedepsei (art. 7 Cod penal) în coroborare cu criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute la art. 75 alin. (1) Cod penal și întemeiat a concluzionat că atingerea scopului pedepsei se va asigura doar prin stabilirea față de inculpat a pedepsei închisorii în limitele sancțiunii normei incriminate. Prin urmare, Colegiul penal constată că, concluzia instanței de apel corespunde circumstanțelor cauzei și criteriilor de stabilire a pedepsei, aceasta fiind motivată și aplicată în limitele legii, motiv din care se impune soluția inadmisibilității recursului ordinar declarat de către avocatul Liudmila Bîrca în numele inculpatului, ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Bîrcă Ludmila în numele inculpatului Bragoi Eugeniu, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 06 iulie 2022, în cauza penală în privința lui Bragoi Eugeniu XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 10 februarie 2023. Președinte Toma Nadejda Judecătorii Catan Liliana Guzun Ion 6