1ra-1841/21 — art.art.362 al.1, 248 al.5 lit. b, d Cp

1ra-1841/21 — art.art.362 al.1, 248 al.5 lit. b, d Cp (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-1841/2021

1-17095641-01-1ra-20082021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

15 februarie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Țurcan Anatolie, Toma Nadejda, Cobzac Elena și Plămădeală Ghenadie,

judecând, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de avocatul Bobeica

Calin în numele inculpatului, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 26 mai 2021, în cauza penală în privința lui

Bragoi Eugeniu xxx, născut la xxx, originar și

domiciliat în xxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 16.03.2018 – 30.03.2018;

Instanța de apel: 18.02.2021 – 26.05.2021;

Instanța de recurs: 20.08.2021 – 15.02.2022.

A C O N S T A T A T :

Eugeniu a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza:

- art.art.42 alin.(3), 362 alin.(1) Cod penal, la 1 an închisoare;

- art.art.42 alin.(3), 248 alin.(5) lit. b) și d) Cod penal, la 4 ani închisoare.

Conform art.84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul

total al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă 5 ani 6 luni

închisoare.

În temeiul art.85 alin.(1) Cod penal, i-a fost adăugat în întregime, la pedeapsa

aplicată prin actuala sentință, partea neexecutată a pedepsei stabilite prin sentința

Judecătoriei Hîncești din 02 decembrie 2016, numindu-i definitiv pedeapsa închisorii

pe un termen de 7 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Potrivit art.106 Cod penal, s-a dispus de a confisca din contul lui Bragoi

Eugeniu în folosul statului contravaloarea bunurilor obiect al infracțiunii - 215 fiole și

15 700 comprimate care conțin substanțe anabolizante, în sumă de 308 090 MDL.

pe parcursul anului 2016, acționând împreună și de comun acord cu alte persoane în

privința cărora cauza penală a fost disjunsă, unele identificate, altele neidentificate la

moment de organul de urmărire penală, împărțind rolurile în dependență de

necesitățile activității infracționale bine chibzuite, planificate și bine determinate cu

desemnarea funcțiilor și atribuțiilor, a unor acțiuni concrete, cât și separate care nu au

fost cunoscute de toți participanții, au elaborat un plan criminal complex, potrivit

căruia au organizat trecerea ilegală a lui Cebotari Ion, peste frontiera de stat a

Republicii Moldova, eludându-se controlului de frontieră vamală, cu scopul scoaterii

1

din țară prin a 215 fiole și 15 700 comprimate care conțin 141 grame de substanțe

dopante de mare risc.

Astfel, la data de 25 septembrie 2016, aproximativ la orele 13.00, Bragoi

Eugeniu, aflându-se împreună în automobilul de model „Mercedes Benz ML" cu n/î

xxx, la volanul căruia se afla Manaf Egor, acționând în calitate de organizatori, l-au

transportat pe Cebotari Ion în sat. Cotul - Morii r-nul Hîncești.

În continuare, la data de 26 septembrie 2016, aproximativ la orele 02.00,

Cebotari Ion, în calitate de autor, acționând conform planului elaborat de Manaf Egor

și Bragoi Eugeniu, s-a deplasat pe direcția segmentului de frontieră 1 138 aval 200

metri, de pe raza localității Cotul - Morii, r-nul Hîncești, după care, eludând controlul

vamal, ilegal a scos din țară în înot peste râul Prut, ce reprezintă frontiera vamală

naturală a R. Moldova, a următoarelor substanțe anabolizante și anume: 35 cutiuțe

conținând flecare câte o fiolă, inscripționate cu denumirea de NANDROLONE

DECANOATE 10 ml; 35 cutiuțe conținând fiecare câte o fiolă, inscripționate cu

denumirea de METHANDIENONE 10 ml; 20 cutiuțe conținând flecare câte o fiolă,

inscripționate cu denumirea de TEST -MIX 10 ml; 22 cutiuțe conținând fiecare câte o

fiolă, inscripționate cu denumirea de TRENBOLONE A 10 ml; 30 cutiuțe conținând

fiecare câte o fiolă, inscripționate cu denumirea de TESTOSTERONE E 10 ml; 22

cutiuțe conținând fiecare câte o fiolă, inscripționate cu denumirea de NEO — MIX 10

ml; 10 cutiuțe conținând fiecare câte o fiolă, inscripționate cu denumirea de

TESTOSTERONE C 10 ml; 17 cutiuțe conținând fiecare câte o fiolă, inscripționate

cu denumirea de METHENOLONE ENANTHATE C 10 ml; 13 cutiuțe conținând

fiecare câte o fiolă, inscripționate cu denumirea de STAR -MIX C 10 ml; 8 cutiuțe

conținând fiecare câte o fiolă, inscripționate cu denumirea de TREMBOLONE E 10

ml; 3 cutiuțe conținând fiecare câte o fiolă, inscripționate cu denumirea de TREN -

MIX 10 ml; 40 blistere conținând fiecare 25 comprimate, în total 1000 comprimate,

inscripționate cu denumirea OXAVER 10 mg; 38 blistere conținând fiecare 50

comprimate, în total 1900 comprimate, inscripționate cu denumirea STANOZOLOT

12 mg; 40 blistere conținând fiecare 50 comprimate, în total 2000 comprimate,

inscripționate cu denumirea CHLORDEHYDROMETHYL TESTOSTERONE 12

mg; 10 blistere conținând fiecare 50 comprimate, în total 500 comprimate,

inscripționate cu denumirea OXYMETHOLONE 50 mg; 20 blistere conținând fiecare

25 comprimate, în total 500 comprimate, inscripționate cu denumirea PROVIRON -

VER 50 mg; 20 blistere conținând fiecare 25 comprimate, în total 500 comprimate,

inscripționate cu denumirea CYTOVER 0,05 mg; 26 blistere conținând fiecare 50

comprimate, în total 1300 comprimate, inscripționate cu denumirea CLENBUTEROL

HYDROCHLORIDE 0,04 mg; 16 blistere conținând fiecare 25 comprimate, în total

400 comprimate, inscripționate cu denumirea ANASTROVER 1 mg; 12 blistere

conținând fiecare 50 comprimate, în total 600 comprimate, inscripționate cu

denumirea OXYMETHOLONE 50 mg; 140 blistere conținând fiecare 50 comprimate,

în total 7 000 comprimate, inscripționate cu denumirea OXANDROLONE 10 mg.

Conform raportului de evaluare nr.28/29-2158 din 18.11.2016, emis de către

Secția venituri și valoare în vamă și clasificarea mărfurilor a biroului vamal Leușeni,

s-a constatat că valoarea în vamă a substanțelor anabolizante constituie suma de 308

090 MDL. În continuare, Cebotari Ion, înaintând circa 500 metri în interiorul

României, în apropierea comunicației DN 28, Iași - Albița, a ascuns sacoșele în care

se aflau 215 fiole și 15 700 comprimate care conțin substanțe anabolizante, însă, la

întoarcere pe același traseu, a fost depistat și reținut de reprezentanții poliției de

frontieră ai României.

2

Prima instanță a încadrat acțiunile inculpatului Bragoi Eugeniu în baza

art.art.42 alin.(3), 362 alin.(1) Cod penal - organizator a trecerii frontierei de stat a

Republicii Moldova prin sustragerea de la controlul efectuat la trecerea acesteia,

precum și în baza art.art.42 alin.(3), 248 alin.(5) lit. b) și d) Cod penal, organizarea

contrabandei, adică trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova a mărfurilor

în proporții deosebit mari, eludându-se controlul vamal, săvârșit de mai multe

persoane.

a contestat cu apel sentința, solicitând repunerea în termen a acestuia, casarea

sentinței, cu pronunțarea unei hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță,

prin care inculpatul Bragoi Eugeniu să fie achitat.

În motivarea apelului, apărarea a invocat că probele prezente la materialele

cauzei, confirmă doar faptul trecerii ilegal a frontierei de stat de către Cebotari Ion,

fără a releva care este rolul sau atitudinea lui Bragoi Eugeniu față de acțiunile lui

Cebotari Ion. A reținut că, prima instanță contrar art.100-101 Cod de procedură

penală, nu a motivat din care considerente respectivele probe pot sta la baza

condamnării lui Bragoi Eugeniu.

De asemenea, apărarea a evidențiat că, prima instanță nu a specificat prin ce

probele confirmă vina lui Bragoi Eugeniu în cele incriminate, care este esența acestora

vizavi de pretinsa ilegalitate invocată ultimului.

Totodată, apărarea a remarcat că sentința de condamnare a inculpatului Manaf

Egor, precum și a inculpatului Cebotari Ion anexate la materialele cauzei ca probe, nu

pot fi apreciate ca fiind pertinente atâta timp cât prima instanță nu a specificat care

anume date din sentințele judecătorești supra menționate confirmă vina lui Bragoi

Eugeniu în cele incriminate.

Avocatul a relevat că, un aspect important care nu a fost probat nici la

urmărirea penală, și respectiv, nici în instanța de judecată este obiectul infracțiunii.

Or, la materialele cauzei penale nu sunt anexate acte procesuale în care ar fi fost

consemnată ridicarea, examinarea obiectului infracțiunii.

Apărarea a reținut că, în materialele dosarului cu referință la pretinsul obiect al

infracțiunii de contrabandă este prezentă adresare Șefului DR Vest a DPF a MAI,

Vladimir Sava, din 07.10.2016, prin care solicită de la autoritățile României, acte

procesuale privind obiectele depistate de aceștia la 26.09.2016, și anume raportul de

expertiză privind constatarea categoriei la care se referă aceste obiecte. Iar, în

răspunsul din 12.10.2016, autoritățile României au nominalizat anumite obiecte

depistate la 26.09.2016, specificând că copia legalizată a raportului de expertiză și

respectiv a altor date sau documente din dosar pot fi obținute printr-o cerere de

asistenta juridică internațională în materie penală (comisie rogatorie).

În circumstanțele descrise, apărarea a evidențiat că, la dosar nu se regăsește nici

un act de constatare sau raport de expertiză care ar confirma că ceea ce scrie pe

blistere într-adevăr este anabolizant, dar nu este un simplu preparat medicamentos

"citramonă". A enunțat că aceste circumstanțe știrbesc din obiectivitatea stabilirii

valorii în vamă a mărfurilor trecute peste frontiera de stat.

Mai mult, deși obiectul infracțiunii nu este probat, prima instanță ilegal a dispus

ca în temeiul art.106 Cod penal, din contul lui Bragoi Eugeniu să fie confiscată în

folosul statului, contravaloarea bunurilor, obiect al infracțiuni - 215 fiole și 15 700

comprimate care conțin substanțe anabolizante, în sumă de 308 090 lei.

Suplimentar, a reținut că, organul de urmărire penală, la instrumentarea cauzei

penale de învinuire a lui Bragoi Eugeniu, nu a respectat cerințele prevăzute de legea

3

procesual penală și anume art.252 Cod de procedură penală „Urmărirea penală are ca

obiect colectarea probelor necesare cu privire la existența infracțiunii, la identificarea

făptuitorului, pentru a se constata dacă este sau nu cazul să se transmită cauza penală

în judecată în condițiile legii și pentru a se stabili răspunderea acestuia", și totodată

prevederile art.254 alin.(1) Cod de procedură penală, conform cărora "Organul de

urmărire penală este obligat să ia toate măsurile prevăzute de lege pentru cercetarea

sub toate aspectele, completă și obiectivă, a circumstanțelor cauzei pentru stabilirea

adevărului".

Totodată, apărarea a invocat că, prima instanță nu a stabilit circumstanțe esențiale

cum sunt autorii, timpul, locul, modul, rolul fiecăruia și scopul săvârșirii infracțiunii, care

este un element indispensabil individualizării faptei penale pentru care inculpatul Bragoi

Eugeniu a fost găsit culpabil și condamnat. Astfel, a conchis că aplicarea eronată de către

prima instanță a legii procesuale, soldate cu judecarea eronată a cauzei, determină

necesitatea casării sentinței atacate și pronunțării unei noi hotărâri, nefiind atins scopul

procesului penal prevăzut în art.1 Cod de procedură penală.

Totodată, chiar dacă apărarea solicită achitarea inculpatului, în cazul în care

instanța va considera că Bragoi Eugeniu se face vinovat de comiterea faptei

incriminate, atrage atenția instanței că, în privința lui Bragoi Eugeniu sunt aplicabile

prevederile art.10 Cod penal.

În acest sens, sentința privind condamnarea lui Bragoi Eugeniu a fost emisă în

lipsa acestuia la 30.03.2018, iar prin Legea nr.179 din 26.07.2018 în vigoare din

17.08.2018, au fost operate modificări la dispozițiile art.248 alin.(l) Cod penal.

Potrivit Hotărârii Guvernului nr.879 din 23.12.2015, cuantumul salariului mediu lunar

pe economie pentru anul 2016 a fost stabilit în mărime de 5 050 lei, respectiv 100 de

salarii medii lunare constituie suma de 505 000 lei, astfel că norma penală modificată

înlătură caracterul penal al pretinsei fapte încriminate lui Bragoi Eugeniu.

În plus, a reținut că, prin Legea nr.257 din 16.12.2020, în vigoare din

01.01.2021, au fost operate modificări la dispozițiile art.248 alin.(1) Cod penal, ca

valoarea mărfurilor să fie mai mare de 8 000 unități convenționale, adică mai mult de

400 000 lei. La caz, lui Bragoi Eugeniu îi este incriminată trecerea ilegală a bunurilor

peste frontiera vamală a Republicii Moldova, în sumă de 308 090 lei, astfel că

prezenta normă înlătură caracterul penal al pretinsei fapte de contrabandă.

Judecarea cauzei penale de învinuire a lui Bgaroi Eugeniu, a avut loc în lipsa

acestuia, sentința de condamnarea din 30.03.2018 la fel a fost emisă în lipsa lui Bragoi

Eugeniu, ultimul doar la 03.02.2021, ora 19 și 50 min, când a fost reținut, a fost

informat despre faptul că în privința sa există o sentință de condamnare.

a fost admis, din alte motive, apelul declarat de avocat, casată parțial sentința, inclusiv

din oficiu în partea individualizării pedepsei, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea în

această parte a unei noi hotărâri după cum urmează:

- lui Bragoi Eugeniu recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de

art.art.42 alin.(3), 362 alin.(1) Cod penal, i-a fost aplicată pedeapsa sub formă de

închisoare pe un termen de 1 an;

- lui Bragoi Eugeniu recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de

art.art.42 alin.(3), 248 alin.(5) lit. b) și d) Cod penal, i-a fost aplicată pedeapsa sub

formă de închisoare pe un termen de 4 ani.

În baza art.84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, i-a stabilit lui

Bragoi Eugeniu pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani și

10 luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

4

În baza art.84 alin.(4) Cod, i-a adăugat la pedeapsa aplicată, partea neexecutată

a pedepsei de 1 an închisoare stabilită prin sentința Judecătoriei Hîncești din 02

decembrie 2016 și i-a stabilit pedeapsa definitivă lui Bragoi Eugeniu sub formă de

închisoare pe un termen de 5 ani și 6 luni închisoare, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis.

În rest, sentința a fost menținută fără modificări.

4.1. În motivarea soluției sale, instanța de apel a remarcat că potrivit art.402

alin.(1) Cod de procedură penală, termenul de apel este de 15 zile de la data

pronunțării sentinței integrale, dacă legea nu dispune altfel.

Raportând normele legale la circumstanțele speței, instanța de apel a considerat

apelul declarat de avocatul Nicolae Dumbrăveanu în interesele inculpatului Bragoi

Eugeniu ca fiind depus în termen, luând în considerație că sentința Judecătoriei

Hîncești, sediul Central din 30 martie 2018, a fost pronunțată public la data de

30.01.2018, în lipsa pârților, în privința inculpatului Bragoi Eugeniu fiind pornit dosar

de căutare nr.2017200042 de către IP Hîncești, astfel ultimul la data de 03.02.2021,

ora 19:50, a fost reținut și a fost informat că, în privința acestuia există o sentință de

condamnare, iar la data de 17.02.2021 a fost depusă cererea de apel ceea ce se

confirmă prin ștampila instanței de judecată.

În continuare, instanța de apel a reținut că, prima instanță a apreciat probele

corespunzător și justificat a considerat că Bragoi Eugeniu, urmează a fi recunoscut

vinovat în comiterea infracțiunilor prevăzute de art.art.42 alin.(3) și 362 alin.(1), 42

alin.(3), 248 alin (5) lit. b) și d) Cod penal.

Totodată, instanța de apel a evidențiat că inculpatul Bragoi Eugeniu, în

ședințele de judecată nu s-a prezentat, ultimul fiind anunțat în căutare în baza

încheierii Judecătoriei Hâncești din 04 aprilie 2017. Concomitent, potrivit informației

eliberate de DPF al MAI, la 13.04.2017, în temeiul actului judiciar numit, în privința

lui Bragoi Eugeniu a fost pornit dosar de căutare nr. 2017200042 de către IP Hîncești.

Instanța de apel a enunțat că inculpatul intenționat se eschivează de la proces,

din care considerente va dispune examinarea cauzei penale în lipsa acestuia, cu

respectarea prevederilor art.321 alin.(3) Cod procedură penală, potrivit căreia, în cazul

judecării cauzei în lipsa inculpatului, participarea apărătorului și, după caz, a

reprezentantului lui legal este obligatorie.

Astfel, cauza penală privind învinuirea lui Bragoi Eugeniu a fost examinată cu

participarea apărătorului inculpatului, avocatului Afteni Marin desemnat de către

autoritatea competentă, din motivul neprezentării repetate a avocatului ales de

inculpat Rusu Victor. În acest sens instanța de apel a indicat la faptul, că avocatul

Rusu Victor, fiind informat în mai multe rânduri despre judecarea pricinii, în perioada

mai 2017 - martie 2018 nu s-a prezentat nici la o ședința de judecată. Urmare a acestui

fapt și în corespundere cu prevederile art.70 Cod de procedură penală, instanța de apel

a decis desemnarea unui avocat de către Consiliul National pentru Asistenta Juridică

Garantată de Stat, în vederea reprezentării intereselor și apărării inculpatului Bragoi

Eugeniu în actualul proces, în situațiile de absență a avocatului său ales.

În continuare, instanța de apel din probatoriul administrat a relevat faptul că,

acțiunile lui Bragoi au fost concomitente si cooperante în vederea realizării scopului

propus, îndreptat spre organizarea și trecerea propriu-zisă de către complicii săi,

printr-un loc neautorizat, peste frontiera vamală a Republicii Moldova a mărfurilor în

proporții deosebit de mari, eludându-se atât controlul vamal cât și controlul poliției de

frontieră, săvârșită de mai multe persoane, or acesta a desfășurat în mod concordant și

5

coordonat, împreună și de comun acord cu Manaf Egor și Cebotari Ion (în privința

cărora cauzele de acum au fost examinate și pronunțate sentințe de condamnare

irevocabile) și alte persoane neidentificate, în privința cărora cauza a fost disjunsă în

procedură separată, împărțind rolurile, au elaborat un plan criminal complex, potrivit

căruia urmăreau trecerea ilegală peste frontiera de stat a Republicii Moldova a

mărfurilor (anabolizante) prin contrabandă, în proporții deosebit de mari.

4.2. Cu referire la individualizarea pedepsei în privința inculpatului Bragoi

Eugeniu, instanța de apel a acordat deplină eficientă prevederilor art.art.6, 7, 61, 75

Cod penal și a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de

persoana celui vinovat, de circumstanțele care atenuează ori agravează răspunderea

penală, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului,

precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

În conformitate cu prevederile art.76 Cod penal, circumstanțe atenuante de

către instanța de apel nu au fost stabilite, ca circumstanță agravantă, prevăzută de

art.77 Cod penal, instanța de apel a reținut faptul săvârșirii infracțiunii de către o

persoană care anterior a fost condamnată pentru infracțiuni similare.

Reieșind din circumstanțele indicate, instanța de apel în conformitate cu art.415

alin.(1) pct. 2) Cod de procedură penală, a admis apelul avocatului, din alte motive,

potrivit art.409 alin.(2) Cod de procedură penală, sentința a fost casată parțial în

partea individualizării pedepsei adoptând în această parte o nouă hotărâre potrivit

modului stabilit pentru prima instanță.

contestă cu recurs ordinar hotărârile și solicită casarea acestora, cu pronunțarea unei

noi hotărâri prin care inculpatul Bragoi Eugeniu să fie achitat, din motiv că fapta

inculpatului nu întrunește elementele infracțiunilor incriminate.

În motivarea cerințelor sale, avocatul notează argumente similare celor

invocate în apel, suplimentar reține că decizia instanței de apel o apreciază ca fiind

ilegală și nefondată, criticând-o sub aspectul motivării deficitare, precum și ezitarea

instanței de apel de a se expune asupra mai multor motive invocate în apel.

pentru admisibilitatea în principiu a acestuia, cu transmiterea acestuia Colegiului

penal lărgit, pentru a fi dispusă înlăturarea erorilor de drept contestate.

În motivarea poziției, acuzatorul de stat notează că, instanța de apel a ignorat

motive esențiale invocate de către partea apărării referitoare la caracterul penal al

faptei, dar și la pertinența, admisibilitatea și legalitatea probelor puse la baza sentinței.

cu motivele invocate, Colegiul penal lărgit consideră că acesta urmează a fi admis, din

următoarele considerente.

Conform art.435 alin.(1) pct.2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, judecând recursul, admite recursul, casează hotărârea atacată și dispune

rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate

fi corectată de către instanța de recurs.

Potrivit art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și

de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

În sensul cerințelor art.414 Cod de procedură penală, chestiunile de fapt

asupra cărora s-a pronunțat ori trebuia să se pronunțe prima instanță și care, prin apel,

se transmit instanței de apel sunt următoarele: dacă fapta reținută ori numai imputată a

6

fost săvârșită ori nu; dacă fapta a fost comisă de inculpat și, dacă da, în ce împrejurări

a fost comisă; în ce constă participația, contribuția materială a fiecărui participant;

dacă există circumstanțe atenuante și agravante; dacă probele corect au fost apreciate;

dacă toate în ansamblu au fost apreciate de prima instanță prin prisma cumulului de

probe anexate la dosar, în conformitate cu art.101 Cod de procedură penală.

În ce privește chestiunile de drept pe care le poate soluționa instanța de apel,

acestea sunt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii; dacă infracțiunea a fost

corect calificată; dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just; dacă normele de

drept procesual, penal, administrativ ori civil au fost corect aplicate.

În corespundere cu art.384 alin.(3) Cod de procedură penală, hotărârea

instanței de judecată trebuie să fie legală, întemeiată și motivată.

Conform art.414 alin.(5) Cod de procedură penală, instanța de apel se

pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Potrivit art.417 alin.(1) pct.8) Cod de procedură penală, decizia instanței de

apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la

respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date.

Colegiul penal lărgit reține că, din conținutul recursului recurentul nu invocă

vreun temei de drept prevăzut la art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, însă

criticele acestuia se cuprind în pct.6) al normei menționate, care prevede, că hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel în cazul când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția, precum și când instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a

afectat soluția instanței.

Analizând textul deciziei contestate, Colegiul penal lărgit retine că, instanța

de apel nu a respectat prescripțiile de drept nominalizate și în acest context ține să

menționeze următoarele.

Instanța de recurs evidențiază că, nu stabilește o altă situație de fapt, decât

cea constatată de instanțele de fond, aceasta fiind sarcina primordială a instanțelor

respective. Din aceste considerente, Colegiul penal lărgit nu examinează criticele

referitoare la presupusa greșită reținere, pe baza probelor administrate în cauză, a

anumitor elemente faptice, ci verifică, prin raportare la situația de fapt stabilită de

instanța de apel, corectitudinea dispunerii condamnării inculpatului Bragoi Eugeniu în

baza infracțiunilor incriminate.

Așadar, instanța de recurs lecturând materialele cauzei penale, raportând cererea

de apel declarată de avocatul Dumbrăveanu Nicolae în numele inculpatului la

conținutul, argumentele și motivarea cuprinsă în decizia instanței de apel constată că,

instanța de apel nu s-a expus asupra motivelor esențiale invocate în apel, care ar putea

răsturna hotărârea primei instanțe.

În aceeași ordine de idei, instanța de recurs reiterează că, instanța de apel urma

să dea o apreciere erorilor identificate de către apărare, care prin prisma art.10 Cod

penal a indicat la textul art.248 Cod penal, în redacția prin care s-a modificat

dispoziția articolului astfel în cât, în opinia avocatului fapta comisă de către inculpatul

Bragoi Eugeniu nu este prevăzută de legea penală sau legea penală nu este aplicabilă

în virtutea efectului neretroactivității.

De asemenea, nu au primit o apreciere nici argumentele semnalate de către

apărare prin care au fost contestat probele administrate de către partea acuzării

referitoare nemijlocit la obiectul material al infracțiunii de contrabandă - ,,la dosar nu

7

se regăsește nici un act de constatare sau raport de expertiză care ar confirma că ceea

ce scrie pe blistere într-adevăr este anabolizant, dar nu este un simplu preparat

medicamentos citramonă”. În această latură, partea apărării a contestat prin prisma

art.157 Cod de procedură penală statutul procesual al răspunsului autorității române

prin care anunță organele abilitate ale Republicii Moldova despre procedura reținerii

cet. I. Cebotari (autorul infracțiunii de contrabandă și trecere ilegală peste frontiera

țării) și substanțele anabolizante depistate asupra sa, (f.d.14, Vol. 1). Partea română a

informat autoritățile moldave că "copiile legalizate a raportului de expertiză și a

ordonanței de începere a urmării penale ... pot fi obținute printr-o cerere de asistență

juridică internațională". Materialele cauzei nu conțin astfel de acte procesuale.

Tot în acest context, Colegiul penal lărgit ține să menționeze că, motivarea

hotărârii judecătorești trebuie realizată într-o manieră clară și coerentă, întrucât, pe de

o parte, este indispensabil necesară pentru controlul exercitat de jurisdicția ierarhic

superioară, iar pe de altă parte, constituie, pentru părțile litigante, o garanție împotriva

arbitrariului, furnizându-le dovada că cererile și mijloacele lor de apărare au fost

riguros analizate.

Astfel, Colegiul penal lărgit reține că, motivarea hotărârii reprezintă un element

de transparență a justiției inerent oricărui act jurisdicțional, iar hotărârea

judecătorească este rezultatul unui proces logic de analiză științifică a pretențiilor

deduse judecății, dispozițiilor legale incidente și probelor administrate în cauză în

scopul aflării adevărului, urmare a unui raționament logic-juridic care se reflectă în

motivarea acesteia.

Conform jurisprudenței CtEDO, expuse în cazurile aplicării art.6 al Convenției,

o hotărâre motivată demonstrează că părțile au fost auzite în cadrul procesului penal,

oferă posibilitatea ca această hotărâre să poată fi verificată în cadrul căilor de atac și

posibilitatea persoanelor interesate de a pregăti o cerere de apel sau recurs. (Suominen

c. Finlandei (2003) § 37, Kuznetsov și alții c. Rusiei (2007) § 85).

În afară de aceasta, motivarea hotărârilor este un instrument important în

asigurarea transparenței justiției și existența unui control social asupra acesteia.

(Hirvisaari c. Finlandei, (2001) § 30).

Pe de altă parte, instanța de recurs apreciază ca fiind drept întemeiate

argumentele apărării precum că ,,atât prima instanță cât și instanța de apel au pus la

bază hotărârii de condamnare a inculpatului Bragoi Eugeniu sentințele de condamnare

a inculpaților Manaf Egor și Cebotari Ion, fără a evidenția care anume date din

sentințele judecătorești vizate confirmă vinovăția inculpatului Bragoi Eugeniu. Mai

mult, Manaf Egor și Cebotari Ion nici nu au fost audiați în calitate de martori în cauza

respectivă”.

În plus, Colegiul penal lărgit reține și faptul că, instanțele de fond au reținut la

baza hotărârilor de condamnare următoarele probe: procesul-verbal de percheziție din

13.10.2016, din care rezultă că la domiciliul lui Bragoi Eugeniu a fost depistat

telefona1 mobil Alcatel; procesul-verbal de examinare a telefonului mobil marca

Nokia ridicat in rezultatul percheziției corporale la reținerea lui Cebotari Ion;

procesul-verbal de examinare a telefonului mobil marca Alcatel, ridicat în rezultatul

percheziționării domiciliului lui Bragoi Eugeniu.

Cu referire la probele indicate mai sus, Colegiul penal lărgit constată că, deși

materialele cauzei conțin demersul privind autorizarea ridicării informației din

03.11.2016, încheierea judecătorului de instrucție din 05.11.2016 în acest sens și

Ordonanța de ridicare a informației de la instituțiile de telecomunicație din

8

03.11.2016 (f.d.53-58, vol.1), la materialele dosarului nu se regăsește nici o

informație despre realizarea acțiunilor de urmărire autorizate, cercetarea rezultatelor

efectuate și eventual anexarea la materialele dosarului. Astfel, atât instanța de fond cât

și cea de apel în sensul dat au folosit formulări generale fără a indica rolul probei la

demonstrarea vinovăției pentru fapta incriminate: - organizarea sau dirijarea realizării

infracțiunii de trecere ilegală a frontierei de stat și contrabandă.

Așadar, Colegiul penal lărgit atestă că, concluziile instanței de apel nu cuprind

un substrat factologic, având la bază doar probe indirecte și intermediare. Or, conform

prevederilor art.art.100 alin.(4), 101 alin.(1)-(4) Cod de procedură penală, verificarea

probelor este o activitate a instanței privind constatarea veridicității probei sub

aspectul corespunderii datelor de fapt pe care le conține proba cu realitatea obiectivă.

Verificarea constă în analiza probelor administrate, coroborarea lor cu alte

probe, verificarea sursei de proveniență a probelor.

Verificarea probelor poate avea loc doar prin aplicarea procedeelor probatorii

prevăzute de cod și se efectuează la toate fazele procesului penal.

Sunt supuse verificării atât datele de fapt, cât și mijloacele de probă din care au

fost obținute. Probele se verifică atât prin efectuarea acțiunilor procesuale prevăzute

de Codul de procedură penală, cât și printr-o analiză logică a conținutului probei, a

coroborării lor.

Într-o hotărâre este necesar nu numai de a enumera statistic probele, dar și de a

expune esența acestora și legătura lor cu conținutul altor probe care în ansamblu

confirmă sau infirmă o circumstanță pe cauză, de a argumenta de ce unele probe sunt

admise, iar altele respinse.

Astfel, concluziile instanței de apel formulate în decizie, poartă un caracter

generic asupra operațiunii de cercetare și verificare a probelor, însă, așa cum

examinarea probelor constituie elementul-cheie la pronunțarea unei hotărâri corecte și

legale, lăsarea fără apreciere și aprecierea abstractă a acestora duce la pronunțarea

unei hotărâri incomplete, neîntemeiate și cu o doză sporită de incertitudine asupra

calității efectuării actului de justiție.

Potrivit prescripțiilor art.414 Cod de procedură penală, judecând apelul, instanța

de apel verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate

de prima instanță, conform materialelor din dosar și oricăror probe noi prezentate

instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de instanța de fond.

Generalizând cele expuse, Colegiul penal lărgit constată că, în speța discutată,

și-a găsit confirmare temeiul invocat de recurent și prevăzut în art.427 alin.(1) pct.6)

Cod de procedură penală, „instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel și decizia atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția”,

ceea ce duce la casarea deciziei instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei în

instanța de apel, în alt complet de judecată.

La noua rejudecare a cauzei, instanța de apel are obligația să înlăture erorile

menționate, să țină seama de împrejurările expuse, care au servit temei de casare a

soluției adoptate și, cu respectarea prevederilor art.414 Cod de procedură penală, să

verifice legalitatea și temeinicia sentinței atacate, să cerceteze minuțios aspectele

învinuirii înaintate, să dea o apreciere obiectivă probelor administrate în cauză, având

în vedere prevederile art.art.93, 95, 101 Cod de procedură penală și, în dependență de

datele obținute, să pronunțe o hotărâre legală, întemeiată și motivată, care să

corespundă prevederilor art.417 Cod de procedură penală, argumentând clar

concluziile sale, ținând cont de motivele expuse în pct.7 din prezenta decizie.

9

penală, Colegiul penal lărgit

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de avocatul Bobeica Calin în numele

inculpatului, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26

mai 2021, în cauza penală în privința inculpatului Bragoi Eugeniu xxx și dispune

rejudecarea cauzei, de către Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune căilor de atac.

Decizia motivată pronunțată la 18 aprilie 2022.

Președinte /semnătura/ Timofti Vladimir

Judecători /semnătura/ Țurcan Anatolie

/semnătura/ Toma Nadejda

Cobzac Elena

Plămădeală Ghenadie

10