1ra-1841/21 — Art.art.362 al.1, 248 al.5 lit. b, d Cp

Prin sentința Judecătoriei Hîncești, sediul Central din 30 martie 2018, Bragoi Eugeniu a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza: - art.art.42 alin.(3), 362 alin.(1) Cod penal, la 1 an închisoare; - art.art.42 alin.(3), 248 alin.(5) lit. b) și d) Cod penal, la 4 ani închisoare. Conform art.84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul total al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă 5 ani 6 luni închisoare. În temeiul art.85 alin.(1) Cod penal, i-a fost adăugat în întregime, la pedeapsa aplicată prin actuala sentință, partea neexecutată a pedepsei stabilite prin sentința Judecătoriei Hîncești din 02 decembrie 2016, numindu-i definitiv pedeapsa închisorii pe un termen de 7 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Potrivit art.106 Cod penal, s-a dispus de a confisca din contul lui Bragoi Eugeniu în folosul statului contravaloarea bunurilor obiect al infracțiunii - 215 fiole și 15 700 comprimate care conțin substanțe anabolizante, în sumă de 308 090 MDL.

Pentru a se pronunța, prima instanță a constatat în fapt că, Bragoi Eugeniu, pe parcursul anului 2016, acționând împreună și de comun acord cu alte persoane în privința cărora cauza penală a fost disjunsă, unele identificate, altele neidentificate la moment de organul de urmărire penală, împărțind rolurile în dependență de necesitățile activității infracționale bine chibzuite, planificate și bine determinate cu desemnarea funcțiilor și atribuțiilor, a unor acțiuni concrete, cât și separate care nu au fost cunoscute de toți participanții, au elaborat un plan criminal complex, potrivit căruia au organizat trecerea ilegală a lui Cebotari Ion, peste frontiera de stat a Republicii Moldova, eludându-se controlului de frontieră vamală, cu scopul scoaterii 1 din țară prin a 215 fiole și 15 700 comprimate care conțin 141 grame de substanțe dopante de mare risc. Astfel, la data de 25 septembrie 2016, aproximativ la orele 13.00, Bragoi Eugeniu, aflându-se împreună în automobilul de model „Mercedes Benz ML" cu n/î xxx, la volanul căruia se afla Manaf Egor, acționând în calitate de organizatori, l-au transportat pe Cebotari Ion în sat. Cotul - Morii r-nul Hîncești. În continuare, la data de 26 septembrie 2016, aproximativ la orele 02.00, Cebotari Ion, în calitate de autor, acționând conform planului elaborat de Manaf Egor și Bragoi Eugeniu, s-a deplasat pe direcția segmentului de frontieră 1 138 aval 200 metri, de pe raza localității Cotul - Morii, r-nul Hîncești, după care, eludând controlul vamal, ilegal a scos din țară în înot peste râul Prut, ce reprezintă frontiera vamală naturală a R. Moldova, a următoarelor substanțe anabolizante și anume: 35 cutiuțe conținând flecare câte o fiolă, inscripționate cu denumirea de NANDROLONE DECANOATE 10 ml; 35 cutiuțe conținând fiecare câte o fiolă, inscripționate cu denumirea de METHANDIENONE 10 ml; 20 cutiuțe conținând flecare câte o fiolă, inscripționate cu denumirea de TEST -MIX 10 ml; 22 cutiuțe conținând fiecare câte o fiolă, inscripționate cu denumirea de TRENBOLONE A 10 ml; 30 cutiuțe conținând fiecare câte o fiolă, inscripționate cu denumirea de TESTOSTERONE E 10 ml; 22 cutiuțe conținând fiecare câte o fiolă, inscripționate cu denumirea de NEO — MIX 10 ml; 10 cutiuțe conținând fiecare câte o fiolă, inscripționate cu denumirea de TESTOSTERONE C 10 ml; 17 cutiuțe conținând fiecare câte o fiolă, inscripționate cu denumirea de METHENOLONE ENANTHATE C 10 ml; 13 cutiuțe conținând fiecare câte o fiolă, inscripționate cu denumirea de STAR -MIX C 10 ml; 8 cutiuțe conținând fiecare câte o fiolă, inscripționate cu denumirea de TREMBOLONE E 10 ml; 3 cutiuțe conținând fiecare câte o fiolă, inscripționate cu denumirea de TREN - MIX 10 ml; 40 blistere conținând fiecare 25 comprimate, în total 1000 comprimate, inscripționate cu denumirea OXAVER 10 mg; 38 blistere conținând fiecare 50 comprimate, în total 1900 comprimate, inscripționate cu denumirea STANOZOLOT 12 mg; 40 blistere conținând fiecare 50 comprimate, în total 2000 comprimate, inscripționate cu denumirea CHLORDEHYDROMETHYL TESTOSTERONE 12 mg; 10 blistere conținând fiecare 50 comprimate, în total 500 comprimate, inscripționate cu denumirea OXYMETHOLONE 50 mg; 20 blistere conținând fiecare 25 comprimate, în total 500 comprimate, inscripționate cu denumirea PROVIRON - VER 50 mg; 20 blistere conținând fiecare 25 comprimate, în total 500 comprimate, inscripționate cu denumirea CYTOVER 0,05 mg; 26 blistere conținând fiecare 50 comprimate, în total 1300 comprimate, inscripționate cu denumirea CLENBUTEROL HYDROCHLORIDE 0,04 mg; 16 blistere conținând fiecare 25 comprimate, în total 400 comprimate, inscripționate cu denumirea ANASTROVER 1 mg; 12 blistere conținând fiecare 50 comprimate, în total 600 comprimate, inscripționate cu denumirea OXYMETHOLONE 50 mg; 140 blistere conținând fiecare 50 comprimate, în total 7 000 comprimate, inscripționate cu denumirea OXANDROLONE 10 mg. Conform raportului de evaluare nr.28/29-2158 din 18.11.2016, emis de către Secția venituri și valoare în vamă și clasificarea mărfurilor a biroului vamal Leușeni, s-a constatat că valoarea în vamă a substanțelor anabolizante constituie suma de 308 090 MDL. În continuare, Cebotari Ion, înaintând circa 500 metri în interiorul României, în apropierea comunicației DN 28, Iași - Albița, a ascuns sacoșele în care se aflau 215 fiole și 15 700 comprimate care conțin substanțe anabolizante, însă, la întoarcere pe același traseu, a fost depistat și reținut de reprezentanții poliției de frontieră ai României. 2 Prima instanță a încadrat acțiunile inculpatului Bragoi Eugeniu în baza art.art.42 alin.(3), 362 alin.(1) Cod penal - organizator a trecerii frontierei de stat a Republicii Moldova prin sustragerea de la controlul efectuat la trecerea acesteia, precum și în baza art.art.42 alin.(3), 248 alin.(5) lit. b) și d) Cod penal, organizarea contrabandei, adică trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova a mărfurilor în proporții deosebit mari, eludându-se controlul vamal, săvârșit de mai multe persoane.

Avocatul Dumbrăveanu Nicolae în numele inculpatului Bragoi Eugeniu a contestat cu apel sentința, solicitând repunerea în termen a acestuia, casarea sentinței, cu pronunțarea unei hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatul Bragoi Eugeniu să fie achitat. În motivarea apelului, apărarea a invocat că probele prezente la materialele cauzei, confirmă doar faptul trecerii ilegal a frontierei de stat de către Cebotari Ion, fără a releva care este rolul sau atitudinea lui Bragoi Eugeniu față de acțiunile lui Cebotari Ion. A reținut că, prima instanță contrar art.100-101 Cod de procedură penală, nu a motivat din care considerente respectivele probe pot sta la baza condamnării lui Bragoi Eugeniu. De asemenea, apărarea a evidențiat că, prima instanță nu a specificat prin ce probele confirmă vina lui Bragoi Eugeniu în cele incriminate, care este esența acestora vizavi de pretinsa ilegalitate invocată ultimului. Totodată, apărarea a remarcat că sentința de condamnare a inculpatului Manaf Egor, precum și a inculpatului Cebotari Ion anexate la materialele cauzei ca probe, nu pot fi apreciate ca fiind pertinente atâta timp cât prima instanță nu a specificat care anume date din sentințele judecătorești supra menționate confirmă vina lui Bragoi Eugeniu în cele incriminate. Avocatul a relevat că, un aspect important care nu a fost probat nici la urmărirea penală, și respectiv, nici în instanța de judecată este obiectul infracțiunii. Or, la materialele cauzei penale nu sunt anexate acte procesuale în care ar fi fost consemnată ridicarea, examinarea obiectului infracțiunii. Apărarea a reținut că, în materialele dosarului cu referință la pretinsul obiect al infracțiunii de contrabandă este prezentă adresare Șefului DR Vest a DPF a MAI, Vladimir Sava, din 07.10.2016, prin care solicită de la autoritățile României, acte procesuale privind obiectele depistate de aceștia la 26.09.2016, și anume raportul de expertiză privind constatarea categoriei la care se referă aceste obiecte. Iar, în răspunsul din 12.10.2016, autoritățile României au nominalizat anumite obiecte depistate la 26.09.2016, specificând că copia legalizată a raportului de expertiză și respectiv a altor date sau documente din dosar pot fi obținute printr-o cerere de asistenta juridică internațională în materie penală (comisie rogatorie). În circumstanțele descrise, apărarea a evidențiat că, la dosar nu se regăsește nici un act de constatare sau raport de expertiză care ar confirma că ceea ce scrie pe blistere într-adevăr este anabolizant, dar nu este un simplu preparat medicamentos "citramonă". A enunțat că aceste circumstanțe știrbesc din obiectivitatea stabilirii valorii în vamă a mărfurilor trecute peste frontiera de stat. Mai mult, deși obiectul infracțiunii nu este probat, prima instanță ilegal a dispus ca în temeiul art.106 Cod penal, din contul lui Bragoi Eugeniu să fie confiscată în folosul statului, contravaloarea bunurilor, obiect al infracțiuni - 215 fiole și 15 700 comprimate care conțin substanțe anabolizante, în sumă de 308 090 lei. Suplimentar, a reținut că, organul de urmărire penală, la instrumentarea cauzei penale de învinuire a lui Bragoi Eugeniu, nu a respectat cerințele prevăzute de legea 3 procesual penală și anume art.252 Cod de procedură penală „Urmărirea penală are ca obiect colectarea probelor necesare cu privire la existența infracțiunii, la identificarea făptuitorului, pentru a se constata dacă este sau nu cazul să se transmită cauza penală în judecată în condițiile legii și pentru a se stabili răspunderea acestuia", și totodată prevederile art.254 alin.(1) Cod de procedură penală, conform cărora "Organul de urmărire penală este obligat să ia toate măsurile prevăzute de lege pentru cercetarea sub toate aspectele, completă și obiectivă, a circumstanțelor cauzei pentru stabilirea adevărului". Totodată, apărarea a invocat că, prima instanță nu a stabilit circumstanțe esențiale cum sunt autorii, timpul, locul, modul, rolul fiecăruia și scopul săvârșirii infracțiunii, care este un element indispensabil individualizării faptei penale pentru care inculpatul Bragoi Eugeniu a fost găsit culpabil și condamnat. Astfel, a conchis că aplicarea eronată de către prima instanță a legii procesuale, soldate cu judecarea eronată a cauzei, determină necesitatea casării sentinței atacate și pronunțării unei noi hotărâri, nefiind atins scopul procesului penal prevăzut în art.1 Cod de procedură penală. Totodată, chiar dacă apărarea solicită achitarea inculpatului, în cazul în care instanța va considera că Bragoi Eugeniu se face vinovat de comiterea faptei incriminate, atrage atenția instanței că, în privința lui Bragoi Eugeniu sunt aplicabile prevederile art.10 Cod penal. În acest sens, sentința privind condamnarea lui Bragoi Eugeniu a fost emisă în lipsa acestuia la 30.03.2018, iar prin Legea nr.179 din 26.07.2018 în vigoare din 17.08.2018, au fost operate modificări la dispozițiile art.248 alin.(l) Cod penal. Potrivit Hotărârii Guvernului nr.879 din 23.12.2015, cuantumul salariului mediu lunar pe economie pentru anul 2016 a fost stabilit în mărime de 5 050 lei, respectiv 100 de salarii medii lunare constituie suma de 505 000 lei, astfel că norma penală modificată înlătură caracterul penal al pretinsei fapte încriminate lui Bragoi Eugeniu. În plus, a reținut că, prin Legea nr.257 din 16.12.2020, în vigoare din 01.01.2021, au fost operate modificări la dispozițiile art.248 alin.(1) Cod penal, ca valoarea mărfurilor să fie mai mare de 8 000 unități convenționale, adică mai mult de 400 000 lei. La caz, lui Bragoi Eugeniu îi este incriminată trecerea ilegală a bunurilor peste frontiera vamală a Republicii Moldova, în sumă de 308 090 lei, astfel că prezenta normă înlătură caracterul penal al pretinsei fapte de contrabandă. Judecarea cauzei penale de învinuire a lui Bgaroi Eugeniu, a avut loc în lipsa acestuia, sentința de condamnarea din 30.03.2018 la fel a fost emisă în lipsa lui Bragoi Eugeniu, ultimul doar la 03.02.2021, ora 19 și 50 min, când a fost reținut, a fost informat despre faptul că în privința sa există o sentință de condamnare.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 mai 2021, a fost admis, din alte motive, apelul declarat de avocat, casată parțial sentința, inclusiv din oficiu în partea individualizării pedepsei, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri după cum urmează: - lui Bragoi Eugeniu recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.art.42 alin.(3), 362 alin.(1) Cod penal, i-a fost aplicată pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 1 an; - lui Bragoi Eugeniu recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.art.42 alin.(3), 248 alin.(5) lit. b) și d) Cod penal, i-a fost aplicată pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani. În baza art.84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, i-a stabilit lui Bragoi Eugeniu pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani și 10 luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. 4 În baza art.84 alin.(4) Cod, i-a adăugat la pedeapsa aplicată, partea neexecutată a pedepsei de 1 an închisoare stabilită prin sentința Judecătoriei Hîncești din 02 decembrie 2016 și i-a stabilit pedeapsa definitivă lui Bragoi Eugeniu sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani și 6 luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În rest, sentința a fost menținută fără modificări. 4.1. În motivarea soluției sale, instanța de apel a remarcat că potrivit art.402 alin.(1) Cod de procedură penală, termenul de apel este de 15 zile de la data pronunțării sentinței integrale, dacă legea nu dispune altfel. Raportând normele legale la circumstanțele speței, instanța de apel a considerat apelul declarat de avocatul Nicolae Dumbrăveanu în interesele inculpatului Bragoi Eugeniu ca fiind depus în termen, luând în considerație că sentința Judecătoriei Hîncești, sediul Central din 30 martie 2018, a fost pronunțată public la data de 30.01.2018, în lipsa pârților, în privința inculpatului Bragoi Eugeniu fiind pornit dosar de căutare nr.2017200042 de către IP Hîncești, astfel ultimul la data de 03.02.2021, ora 19:50, a fost reținut și a fost informat că, în privința acestuia există o sentință de condamnare, iar la data de 17.02.2021 a fost depusă cererea de apel ceea ce se confirmă prin ștampila instanței de judecată. În continuare, instanța de apel a reținut că, prima instanță a apreciat probele corespunzător și justificat a considerat că Bragoi Eugeniu, urmează a fi recunoscut vinovat în comiterea infracțiunilor prevăzute de art.art.42 alin.(3) și 362 alin.(1), 42 alin.(3), 248 alin (5) lit. b) și d) Cod penal. Totodată, instanța de apel a evidențiat că inculpatul Bragoi Eugeniu, în ședințele de judecată nu s-a prezentat, ultimul fiind anunțat în căutare în baza încheierii Judecătoriei Hâncești din 04 aprilie 2017. Concomitent, potrivit informației eliberate de DPF al MAI, la 13.04.2017, în temeiul actului judiciar numit, în privința lui Bragoi Eugeniu a fost pornit dosar de căutare nr. 2017200042 de către IP Hîncești. Instanța de apel a enunțat că inculpatul intenționat se eschivează de la proces, din care considerente va dispune examinarea cauzei penale în lipsa acestuia, cu respectarea prevederilor art.321 alin.(3) Cod procedură penală, potrivit căreia, în cazul judecării cauzei în lipsa inculpatului, participarea apărătorului și, după caz, a reprezentantului lui legal este obligatorie. Astfel, cauza penală privind învinuirea lui Bragoi Eugeniu a fost examinată cu participarea apărătorului inculpatului, avocatului Afteni Marin desemnat de către autoritatea competentă, din motivul neprezentării repetate a avocatului ales de inculpat Rusu Victor. În acest sens instanța de apel a indicat la faptul, că avocatul Rusu Victor, fiind informat în mai multe rânduri despre judecarea pricinii, în perioada mai 2017 - martie 2018 nu s-a prezentat nici la o ședința de judecată. Urmare a acestui fapt și în corespundere cu prevederile art.70 Cod de procedură penală, instanța de apel a decis desemnarea unui avocat de către Consiliul National pentru Asistenta Juridică Garantată de Stat, în vederea reprezentării intereselor și apărării inculpatului Bragoi Eugeniu în actualul proces, în situațiile de absență a avocatului său ales. În continuare, instanța de apel din probatoriul administrat a relevat faptul că, acțiunile lui Bragoi au fost concomitente si cooperante în vederea realizării scopului propus, îndreptat spre organizarea și trecerea propriu-zisă de către complicii săi, printr-un loc neautorizat, peste frontiera vamală a Republicii Moldova a mărfurilor în proporții deosebit de mari, eludându-se atât controlul vamal cât și controlul poliției de frontieră, săvârșită de mai multe persoane, or acesta a desfășurat în mod concordant și 5 coordonat, împreună și de comun acord cu Manaf Egor și Cebotari Ion (în privința cărora cauzele de acum au fost examinate și pronunțate sentințe de condamnare irevocabile) și alte persoane neidentificate, în privința cărora cauza a fost disjunsă în procedură separată, împărțind rolurile, au elaborat un plan criminal complex, potrivit căruia urmăreau trecerea ilegală peste frontiera de stat a Republicii Moldova a mărfurilor (anabolizante) prin contrabandă, în proporții deosebit de mari. 4.2. Cu referire la individualizarea pedepsei în privința inculpatului Bragoi Eugeniu, instanța de apel a acordat deplină eficientă prevederilor art.art.6, 7, 61, 75 Cod penal și a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele care atenuează ori agravează răspunderea penală, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. În conformitate cu prevederile art.76 Cod penal, circumstanțe atenuante de către instanța de apel nu au fost stabilite, ca circumstanță agravantă, prevăzută de art.77 Cod penal, instanța de apel a reținut faptul săvârșirii infracțiunii de către o persoană care anterior a fost condamnată pentru infracțiuni similare. Reieșind din circumstanțele indicate, instanța de apel în conformitate cu art.415 alin.(1) pct. 2) Cod de procedură penală, a admis apelul avocatului, din alte motive, potrivit art.409 alin.(2) Cod de procedură penală, sentința a fost casată parțial în partea individualizării pedepsei adoptând în această parte o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță.

Avocatul Bobeica Calin în numele inculpatului Bragoi Eugeniu, contestă cu recurs ordinar hotărârile și solicită casarea acestora, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatul Bragoi Eugeniu să fie achitat, din motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunilor incriminate. În motivarea cerințelor sale, avocatul notează argumente similare celor invocate în apel, suplimentar reține că decizia instanței de apel o apreciază ca fiind ilegală și nefondată, criticând-o sub aspectul motivării deficitare, precum și ezitarea instanței de apel de a se expune asupra mai multor motive invocate în apel.

Asupra recursului declarat, prezintă referință procurorul, care se pronunță pentru admisibilitatea în principiu a acestuia, cu transmiterea acestuia Colegiului penal lărgit, pentru a fi dispusă înlăturarea erorilor de drept contestate. În motivarea poziției, acuzatorul de stat notează că, instanța de apel a ignorat motive esențiale invocate de către partea apărării referitoare la caracterul penal al faptei, dar și la pertinența, admisibilitatea și legalitatea probelor puse la baza sentinței.

Judecând recursul ordinar declarat în baza materialelor dosarului și în raport cu motivele invocate, Colegiul penal lărgit consideră că acesta urmează a fi admis, din următoarele considerente. Conform art.435 alin.(1) pct.2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de recurs, judecând recursul, admite recursul, casează hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Potrivit art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol. În sensul cerințelor art.414 Cod de procedură penală, chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat ori trebuia să se pronunțe prima instanță și care, prin apel, se transmit instanței de apel sunt următoarele: dacă fapta reținută ori numai imputată a 6 fost săvârșită ori nu; dacă fapta a fost comisă de inculpat și, dacă da, în ce împrejurări a fost comisă; în ce constă participația, contribuția materială a fiecărui participant; dacă există circumstanțe atenuante și agravante; dacă probele corect au fost apreciate; dacă toate în ansamblu au fost apreciate de prima instanță prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, în conformitate cu art.101 Cod de procedură penală. În ce privește chestiunile de drept pe care le poate soluționa instanța de apel, acestea sunt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii; dacă infracțiunea a fost corect calificată; dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just; dacă normele de drept procesual, penal, administrativ ori civil au fost corect aplicate. În corespundere cu art.384 alin.(3) Cod de procedură penală, hotărârea instanței de judecată trebuie să fie legală, întemeiată și motivată. Conform art.414 alin.(5) Cod de procedură penală, instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. Potrivit art.417 alin.(1) pct.8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. Colegiul penal lărgit reține că, din conținutul recursului recurentul nu invocă vreun temei de drept prevăzut la art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, însă criticele acestuia se cuprind în pct.6) al normei menționate, care prevede, că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, precum și când instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței. Analizând textul deciziei contestate, Colegiul penal lărgit retine că, instanța de apel nu a respectat prescripțiile de drept nominalizate și în acest context ține să menționeze următoarele. Instanța de recurs evidențiază că, nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele de fond, aceasta fiind sarcina primordială a instanțelor respective. Din aceste considerente, Colegiul penal lărgit nu examinează criticele referitoare la presupusa greșită reținere, pe baza probelor administrate în cauză, a anumitor elemente faptice, ci verifică, prin raportare la situația de fapt stabilită de instanța de apel, corectitudinea dispunerii condamnării inculpatului Bragoi Eugeniu în baza infracțiunilor incriminate. Așadar, instanța de recurs lecturând materialele cauzei penale, raportând cererea de apel declarată de avocatul Dumbrăveanu Nicolae în numele inculpatului la conținutul, argumentele și motivarea cuprinsă în decizia instanței de apel constată că, instanța de apel nu s-a expus asupra motivelor esențiale invocate în apel, care ar putea răsturna hotărârea primei instanțe. În aceeași ordine de idei, instanța de recurs reiterează că, instanța de apel urma să dea o apreciere erorilor identificate de către apărare, care prin prisma art.10 Cod penal a indicat la textul art.248 Cod penal, în redacția prin care s-a modificat dispoziția articolului astfel în cât, în opinia avocatului fapta comisă de către inculpatul Bragoi Eugeniu nu este prevăzută de legea penală sau legea penală nu este aplicabilă în virtutea efectului neretroactivității. De asemenea, nu au primit o apreciere nici argumentele semnalate de către apărare prin care au fost contestat probele administrate de către partea acuzării referitoare nemijlocit la obiectul material al infracțiunii de contrabandă - ,,la dosar nu 7 se regăsește nici un act de constatare sau raport de expertiză care ar confirma că ceea ce scrie pe blistere într-adevăr este anabolizant, dar nu este un simplu preparat medicamentos citramonă”. În această latură, partea apărării a contestat prin prisma art.157 Cod de procedură penală statutul procesual al răspunsului autorității române prin care anunță organele abilitate ale Republicii Moldova despre procedura reținerii cet. I. Cebotari (autorul infracțiunii de contrabandă și trecere ilegală peste frontiera țării) și substanțele anabolizante depistate asupra sa, (f.d.14, Vol. 1). Partea română a informat autoritățile moldave că "copiile legalizate a raportului de expertiză și a ordonanței de începere a urmării penale ... pot fi obținute printr-o cerere de asistență juridică internațională". Materialele cauzei nu conțin astfel de acte procesuale. Tot în acest context, Colegiul penal lărgit ține să menționeze că, motivarea hotărârii judecătorești trebuie realizată într-o manieră clară și coerentă, întrucât, pe de o parte, este indispensabil necesară pentru controlul exercitat de jurisdicția ierarhic superioară, iar pe de altă parte, constituie, pentru părțile litigante, o garanție împotriva arbitrariului, furnizându-le dovada că cererile și mijloacele lor de apărare au fost riguros analizate. Astfel, Colegiul penal lărgit reține că, motivarea hotărârii reprezintă un element de transparență a justiției inerent oricărui act jurisdicțional, iar hotărârea judecătorească este rezultatul unui proces logic de analiză științifică a pretențiilor deduse judecății, dispozițiilor legale incidente și probelor administrate în cauză în scopul aflării adevărului, urmare a unui raționament logic-juridic care se reflectă în motivarea acesteia. Conform jurisprudenței CtEDO, expuse în cazurile aplicării art.6 al Convenției, o hotărâre motivată demonstrează că părțile au fost auzite în cadrul procesului penal, oferă posibilitatea ca această hotărâre să poată fi verificată în cadrul căilor de atac și posibilitatea persoanelor interesate de a pregăti o cerere de apel sau recurs. (Suominen c. Finlandei (2003) § 37, Kuznetsov și alții c. Rusiei (2007) § 85). În afară de aceasta, motivarea hotărârilor este un instrument important în asigurarea transparenței justiției și existența unui control social asupra acesteia. (Hirvisaari c. Finlandei, (2001) § 30). Pe de altă parte, instanța de recurs apreciază ca fiind drept întemeiate argumentele apărării precum că ,,atât prima instanță cât și instanța de apel au pus la bază hotărârii de condamnare a inculpatului Bragoi Eugeniu sentințele de condamnare a inculpaților Manaf Egor și Cebotari Ion, fără a evidenția care anume date din sentințele judecătorești vizate confirmă vinovăția inculpatului Bragoi Eugeniu. Mai mult, Manaf Egor și Cebotari Ion nici nu au fost audiați în calitate de martori în cauza respectivă”. În plus, Colegiul penal lărgit reține și faptul că, instanțele de fond au reținut la baza hotărârilor de condamnare următoarele probe: procesul-verbal de percheziție din 13.10.2016, din care rezultă că la domiciliul lui Bragoi Eugeniu a fost depistat telefona1 mobil Alcatel; procesul-verbal de examinare a telefonului mobil marca Nokia ridicat in rezultatul percheziției corporale la reținerea lui Cebotari Ion; procesul-verbal de examinare a telefonului mobil marca Alcatel, ridicat în rezultatul percheziționării domiciliului lui Bragoi Eugeniu. Cu referire la probele indicate mai sus, Colegiul penal lărgit constată că, deși materialele cauzei conțin demersul privind autorizarea ridicării informației din 03.11.2016, încheierea judecătorului de instrucție din 05.11.2016 în acest sens și Ordonanța de ridicare a informației de la instituțiile de telecomunicație din 8 03.11.2016 (f.d.53-58, vol.1), la materialele dosarului nu se regăsește nici o informație despre realizarea acțiunilor de urmărire autorizate, cercetarea rezultatelor efectuate și eventual anexarea la materialele dosarului. Astfel, atât instanța de fond cât și cea de apel în sensul dat au folosit formulări generale fără a indica rolul probei la demonstrarea vinovăției pentru fapta incriminate: - organizarea sau dirijarea realizării infracțiunii de trecere ilegală a frontierei de stat și contrabandă. Așadar, Colegiul penal lărgit atestă că, concluziile instanței de apel nu cuprind un substrat factologic, având la bază doar probe indirecte și intermediare. Or, conform prevederilor art.art.100 alin.(4), 101 alin.(1)-(4) Cod de procedură penală, verificarea probelor este o activitate a instanței privind constatarea veridicității probei sub aspectul corespunderii datelor de fapt pe care le conține proba cu realitatea obiectivă. Verificarea constă în analiza probelor administrate, coroborarea lor cu alte probe, verificarea sursei de proveniență a probelor. Verificarea probelor poate avea loc doar prin aplicarea procedeelor probatorii prevăzute de cod și se efectuează la toate fazele procesului penal. Sunt supuse verificării atât datele de fapt, cât și mijloacele de probă din care au fost obținute. Probele se verifică atât prin efectuarea acțiunilor procesuale prevăzute de Codul de procedură penală, cât și printr-o analiză logică a conținutului probei, a coroborării lor. Într-o hotărâre este necesar nu numai de a enumera statistic probele, dar și de a expune esența acestora și legătura lor cu conținutul altor probe care în ansamblu confirmă sau infirmă o circumstanță pe cauză, de a argumenta de ce unele probe sunt admise, iar altele respinse. Astfel, concluziile instanței de apel formulate în decizie, poartă un caracter generic asupra operațiunii de cercetare și verificare a probelor, însă, așa cum examinarea probelor constituie elementul-cheie la pronunțarea unei hotărâri corecte și legale, lăsarea fără apreciere și aprecierea abstractă a acestora duce la pronunțarea unei hotărâri incomplete, neîntemeiate și cu o doză sporită de incertitudine asupra calității efectuării actului de justiție. Potrivit prescripțiilor art.414 Cod de procedură penală, judecând apelul, instanța de apel verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar și oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de instanța de fond. Generalizând cele expuse, Colegiul penal lărgit constată că, în speța discutată, și-a găsit confirmare temeiul invocat de recurent și prevăzut în art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, „instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și decizia atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția”, ceea ce duce la casarea deciziei instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, în alt complet de judecată. La noua rejudecare a cauzei, instanța de apel are obligația să înlăture erorile menționate, să țină seama de împrejurările expuse, care au servit temei de casare a soluției adoptate și, cu respectarea prevederilor art.414 Cod de procedură penală, să verifice legalitatea și temeinicia sentinței atacate, să cerceteze minuțios aspectele învinuirii înaintate, să dea o apreciere obiectivă probelor administrate în cauză, având în vedere prevederile art.art.93, 95, 101 Cod de procedură penală și, în dependență de datele obținute, să pronunțe o hotărâre legală, întemeiată și motivată, care să corespundă prevederilor art.417 Cod de procedură penală, argumentând clar concluziile sale, ținând cont de motivele expuse în pct.7 din prezenta decizie. 9

În conformitate cu art.art.434, 435 alin.(1) pct.2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit DECIDE : Admite recursul ordinar declarat de avocatul Bobeica Calin în numele inculpatului, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 mai 2021, în cauza penală în privința inculpatului Bragoi Eugeniu xxx și dispune rejudecarea cauzei, de către Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată. Decizia nu se supune căilor de atac. Decizia motivată pronunțată la 18 aprilie 2022. Președinte /semnătura/ Timofti Vladimir Judecători /semnătura/ Țurcan Anatolie /semnătura/ Toma Nadejda Cobzac Elena Plămădeală Ghenadie 10