1ra-1109/22 — art.art.287 al.1, 164 al.1 Cp

Prin sentința Judecătoriei Edineț, sediul Ocnița din 07 februarie 2019, Cucereavîi Eduard a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza: - art.287 alin.(1) Cod penal, fiindu-i aplicată pedeapsa de 2 ani închisoare; - art.164 alin.(1) Cod penal, fiindu-i aplicată pedeapsa de 3 ani închisoare. În baza art.84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsă definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis.

Pentru a se pronunța, prima instanță a constatat în fapt că, la 21 octombrie 2012, aproximativ la ora 20:00, Cucereavîi Eduard, aflându-se în centrul s. Clocușna, r-nul Ocnița, în fața magazinului alimentar s-a întâlnit cu Tofan Stanislav, cu care din motiv de gelozie a inițiat un conflict, aplicându-i câteva lovituri lui S. Tofan, astfel încălcând grosolan ordinea publică. 1 La 22 octombrie 2012, aproximativ la ora 03:00 deplasându-se cu automobilul împreună cu Mazur Denis, Cazac Artur și Țapoc Sergiu, toți locuitori ai s. Clocușna, r-nul Ocnița, urmărind același scop, adică a se clarifica cu S. Tofan, fără să le explice celorlalți, Cucereavîi Eduard a solicitat lui Mazur Denis, care conducea automobilul de model „Ford Mondeo”, să stopeze automobilul la gospodăria unde domiciliază Tofan S., apoi a intrat în gospodărie, de unde peste un timp a ieșit împreună cu S. Tofan, căruia i-a spus să urce în portbagajul automobilului de model „Ford Mondeo” și apoi s-au deplasat cu toții în gospodăria lui E. Cucereavîi, unde ultimul i-a mai aplicat câteva lovituri lui S. Tofan, apoi l-a lăsat să plece din gospodărie. La 22 octombrie 2012, aproximativ la ora 04:00, tot Cucereavîi Eduard, împreună cu Mazur Denis, Cazac Artur și Țapoc Sergiu, trecând pe lângă pichetul de grăniceri „Clocușna”, a coborât din automobil și sub pretextul că a fost insultat de către Tofan Stanislav, a intrat pe teritoriul pichetului, unde s-a apropiat de grănicerul de serviciu Frunze Eugeniu, cu care a intrat în conflict, aplicându-i multiple lovituri în diferite regiuni ale corpului, apoi s-a întors la automobil și au plecat în direcție necunoscută. Conform raportului de expertiză medico-legală nr.237 din 26 decembrie 2012, la E. Frunze s-au constatat echimoză și excoriație la față, care au fost produse prin acțiunea traumatică a unui corp contondent și se califică ca vătămări corporale neînsemnate. Conform raportului de expertiză medico-legală nr.236 din 26 decembrie 2012, la S. Tofan s-au constatat edem, echimoză și plagă la față, care au fost produse prin acțiunea traumatică a unui corp contondent și se califică ca vătămări corporale neînsemnate. Tot el, în timpul comiterii actelor de huliganism asupra lui S. Tofan, la data de 22 octombrie 2012 fiind în gospodăria ultimului, amenințându-l cu aplicarea forței fizice, ia ordonat să se urce în portbagajul automobilului de model „Ford Mondeo”, unde S. Tofan temându-se de amenințările avute în privința sa, contrar voinței sale a urcat. În continuare S. Tofan a fost transportat în gospodăria lui E. Cucereavîi, unde ultimul și-a continuat acțiunile sale huliganice.

Avocatul Barbă Tudor în numele inculpatului a contestat cu apel sentința, prin care a solicitat repunerea în termen a cererii de apel și casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Cucereavîi Eduard să fie liberat de răspundere penală pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(1) Cod penal, în legătură cu expirarea termenului de prescripție prevăzut de art.60 Cod penal de atragere la răspundere penală, iar pentru infracțiunea prevăzută de art.164 alin.(1) Cod penal, să fie absolvit de pedeapsa penală în temeiul art.6 din Legea nr.210 din 29.07.2016, privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova. În motivarea cerințelor, apărarea a invocat că, potrivit art.16 Cod penal, 2 infracțiunea prevăzută de art.287 alin.(1) Cod penal, se consideră infracțiune mai puțin gravă, iar potrivit art.60 alin.(1) lit. b) Cod penal, persoana se liberează de răspundere penală dacă din ziua săvârșirii infracțiunii au expirat 5 ani de la săvârșirea unei infracțiuni mai puțin grave. Avocatul consideră că, Cucereavîi Eduard este tras ilegal la răspundere penală în baza art.287 alin.(1) Cod penal, deoarece a expirat termenul de prescripție pentru tragere la răspundere penală, pentru ce urmează a fi încetat procesul penal, pentru acest capăt de acuzare. Totodată, Cucereavîi Eduard beneficiază de dreptul de a fi absolvit de pedeapsă, conform art.6 din Legea nr.210 din 29.07.2016, privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, pentru comiterea infracțiunii prevăzută de art.164 alin.(1) Cod penal, or, acesta a recunoscut vina, se căiește sincer și nu există prejudiciu material.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 18 decembrie 2019, a fost respins ca inadmisibil apelul avocatului Barbă Tudor în numele inculpatului Cucereavîi Eduard și menținută sentința, fără modificări.

Avocatul Barbă Tudor în numele inculpatului a contestat cu recurs decizia, solicitând casarea sentinței și deciziei, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care Cucereavîi Eduard să fie liberat de răspundere penală pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(1) Cod penal în legătură cu expirarea termenului de prescripție prevăzut de art.60 Cod penal de tragere la răspundere penală, iar pentru infracțiunea prevăzută de art.164 alin.(1) Cod penal să fie absolvit de pedeapsa penală în temeiul art.6 din Legea nr.210 din 29.07.2016, privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova.

Prin decizia Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 20 mai 2020, s-a decis inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Barbă Tudor în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 18 decembrie 2019, deoarece recursul nu îndeplinește cerințele de conținut, prevăzute în art.430 Cod de procedură penală.

Avocatul Barbă Tudor în numele condamnatului a declarat recurs în anulare, prin care a solicitat casarea deciziei instanței de recurs ordinar și a hotărârilor instanțelor de fond cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care Cucereavîi Eduard să fie liberat de răspundere penală pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(1) Cod penal în legătură cu expirarea termenului de prescripție prevăzut de art.60 Cod penal de tragere la răspundere penală, iar pentru infracțiunea prevăzută de art.164 alin.(1) Cod penal să fie absolvit de pedeapsa penală în temeiul art.6 din Legea nr.210 din 29.07.2016, privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova.

Prin decizia Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 18 noiembrie 2021, a fost admis recursul în anulare, casată total decizia Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 20 mai 2020 și decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți 3 din 18 decembrie 2019, cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. În motivarea soluției sale, instanța de recurs în anulare a indicat că, analizând materialele dosarului, a stabilit că judecarea cauzei în prima instanță a fost înfăptuită în lipsa inculpatului, or, potrivit încheierii Judecătoriei Ocnița din 21 iunie 2016 inculpatul Cucereavîi Eduard a fost anunțat în căutare (f.d.169, vol. I). Potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată din prima instanță și mandatelor anexate la dosar (care de altfel, de asemenea nu au fost semnate pe verso de către inculpat (f.d.51, 83, 89, vol. I) rezultă că inculpatul Cucereavîi Eduard a fost reprezentat la etapa urmăririi penale și în prima instanță de către avocatul Gheorghița Arcadie. La 05 martie 2019, avocatul Barbă Tudor a depus o cerere prin care a solicitat de a face cunoștință cu materialele dosarului penal în privința lui Cucereavîi Eduard, în vederea depunerii cererii de apel, anexând în acest sens un mandat nesemnat pe verso de către inculpat din 04 martie 2019, cât și copia contractului de prestări servicii juridice din 04 martie 2019 semnat de către clientul Groppa Dumitru (f.d.1, 2, 3, vol. II). Instanța de recurs în anulare a menționat și faptul, că avocatul Barbă Tudor la data de 18 martie 2019, a depus cerere de apel în numele inculpatului Cucereavîi Eduard împotriva sentinței Judecătoriei Ocnița din 24 decembrie 2015, iar ulterior în ședințele de judecată ale instanței de apel a prezentat instanței mandatul din 04 martie 2019 semnat pe verso de către inculpatul Cucereavîi Eduard, precum și o cerere autentificată notarial la data de 20 martie 2019 în Federația Rusă, prin care inculpatul Cucereavîi Eduard expres menționează că încredințează să fie reprezentat în instanțele naționale de către avocatul Barbă Tudor conform datelor indicate în mandatul nr.1045312 din 04 martie 2019 (f.d.27, 29, vol. II). Potrivit soluției instanței de apel, rezultă că apelul declarat de către avocatul Barbă Tudor în numele inculpatului a fost respins ca inadmisibil, în acest sens fiind menționat, că deși apărarea a prezentat mandatul semnat de inculpat, eliberat în baza aceluiași contract de asistenta juridică din 04 martie 2019 încheiat cu Groppa Dumitru în lipsa împuternicirilor, totuși procura prin care inculpatul Cucereavîi Eduard îl împuternicește pe avocatul Barbă Tudor să-i reprezinte interesele este întocmită abia la 20 martie 2019, dată ulterioară depunerii apelului de către avocat, aceasta vorbind despre lipsa împuternicirilor avocatului la momentul depunerii apelului. Conform art.art.457, 435 alin.(1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, a fost admis recursul în anulare, casate hotărârile atacate ale instanțelor de recurs și apel, fiind dispusă rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată, în cazul că eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 18 mai 2022, apelul avocatului a fost respins ca nefondat, cu menținerea sentinței fără modificări. 9.1. În motivarea soluției sale, instanța de apel a indicat că apelul avocatului Barbă Tudor în interesele inculpatului Cucereavîi Eduard urmează a fi considerat ca 4 fiind depus în termenul de atac și respins ca nefondat. După cum rezultă din materialele cauzei, examinarea cauzei penale în privința inculpatului Cucereavîi Eduard a avut loc în lipsa inculpatului, care de fapt a fost anunțat în căutare. Inculpatul nu a fost reținut, dar a împuternicit avocatul Barbă Tudor prin mandatul nr.1045306 din 04.03.2019 și confirmat prin mandatul nr.1045313 din data de 04.03.2019, precum și prin cererea din 20.03.2019 pentru a depune apel. Astfel, avocatul Barbă Tudor a depus apel la data de 14.03.2019. Instanța de apel, reieșind din circumstanțele enumerate, a considerat necesar de a aprecia apelul ca fiind depus în termenul de atac, a examinat apelul în fond. În baza probelor acumulate în cadrul urmăririi penale, examinate și apreciate de către prima instanță, prin o verificare multilaterală de fapt și de drept a circumstanțelor cauzei și a sentinței adoptate pe caz, instanța de apel a conchis că, prin sentința adoptată, prima instanță justificat a ajuns la concluzia privind vinovăția lui Cucereavîi Eduard de comiterea infracțiunilor prevăzute de art.art.287 alin.(1) și 164 alin.(1) Cod penal. Instanța de fond a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și în baza art.101 Cod de procedură penală, a dat probelor administrate pe caz o apreciere legală din punct de vedere a pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor. Avocatul Barbă Tudor a contestat sentința doar în ce privește pedeapsa penală, însă instanța de apel a apreciat alegațiile apelantului ca fiind neîntemeiate și nefondate. 9.2. Cu referire la pedeapsa aplicată, instanța de apel a considerat că, prima instanță corect a apreciat măsura acestuia, ținând cont de gradul de pericol social al faptei săvârșite, personalitatea inculpatului, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea. Instanța de apel ținând cont de analiza cumulativă a criteriilor de individualizare a pedepsei și coroborarea probelor care furnizează informațiile respective, precum și indicarea temeiurilor care fundamentează proporționalitatea între scopul reeducării infractorului, prin caracterul retributiv al pedepsei aplicate și așteptările societății față de actul de justiție realizat sub aspectul restabilirii ordinii de drept încălcate, a considerat că pedeapsa penală aplicată lui Cucereavîi Eduard corect a fost stabilită sub formă de închisoare. Or, pedeapsa stabilită îl va determina pe inculpatul Cucereavîi Eduard să conștientizeze încă o dată fapta comisă, de a se resocializa, de a se corecta și pe viitor să se rețină de la comiterea faptelor penale. Pedeapsa aplicată de prima instanță este una echitabilă și legală, fiind ținut cont de gravitatea și motivul infracțiunilor săvârșite - infracțiune gravă și infracțiune mai puțin gravă, consecințele infracțiunii, personalitatea celui vinovat, caracteristica negativă de la locul de trai, comiterea anterior a infracțiunilor, lipsa circumstanțelor 5 atenuante și agravante, condițiile acestuia de viață și influența pedepsei asupra corectării și reeducării ei. Solicitarea privind liberarea de răspundere penală pentru infracțiunea prevăzută de art.287 alin.(1) Cod penal, în legătură cu expirarea termenului de prescripție prevăzut de art.60 Cod penal de atragere la răspundere penală - instanța de apel a considerat-o neîntemeiată. În acest sens, instanța de apel a reținut că, art.287 alin.(1) Cod penal, care i-a fost imputat inculpatului Cucereavîi Eduard și vinovăția căruia a fost dovedită, potrivit art.16 alin.(3) Cod penal, face parte din categoria infracțiunilor mai puțin grave. Iar, potrivit art.60 alin.(1) lit. b) Cod penal, Persoana se liberează de răspundere penală dacă din ziua săvârșirii infracțiunii au expirat următoarele termene: b) 5 ani de la săvârșirea unei infracțiuni mai puțin grave. Din materialele cauzei penale rezultă că, inculpatul Cucereavîi Eduard a comis infracțiunea prevăzută la art.287 alin.(1) Cod penal, în perioada 21-22.10.2012, fapt ce rezultă din rechizitoriu și fapta constatată de prima instanță și instanța de apel, susținută de probe. Potrivit materialelor cauzei penale, inculpatul Cucereavîi Eduard a fost condamnat prin sentința Judecătoriei Ocnița din 24.12.2015 în baza art.179 alin.(2) și art.290 alin.(1) Cod penal, pentru comiterea unor infracțiuni la data de 05.01.2015 și respectiv - în toamna anului 2014. Astfel, pentru Cucereavîi Eduard perioada de prescripție este întreruptă prin comiterea unor noi infracțiuni mai puțin grave și grave, pentru care legiuitorul prevede închisoare pe un termen mai mare de 5 ani. Mai mult, instanța de apel a stabilit că, prin încheierile din 24.03.2016 și 21.06.2016, Cucereavîi Eduard a fost anunțat și se află în căutare până în prezent. Raportând normele vizate la situația pe caz, instanța de apel a constatat că la momentul nu a expirat termenul de tragere la răspunderea penală, de aceia sentința nu poate fi casată în sensul liberării de răspundere penală pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(1) Cod penal în legătură cu expirarea termenului de prescripție prevăzut de art.60 Cod penal. Cu privire la cererea avocatului Tudor Barbă, prin care a solicitat aplicarea art.6 a Legii nr.210 din 29 iulie 2016 privind amnistia, instanța de apel a respins cererea acestuia din următoarele considerente. Solicitarea avocatului Tudor Barbă cu privire la aplicarea art.6 a Legii nr.210 din 29 iulie 2016 privind amnistia este neîntemeiată, deoarece prin sentința Judecătoriei Ocnița din 24.12.2015, menținută prin decizia Curții de Apel Bălți din 20.06.2018, Cucereavîi Eduard a fost condamnat la 1 an și 3 luni închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Prin decizia Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 20.11.2018 în privința lui s-a aplicat prevederile art.2 din Legii nr.210 din 29 iulie 2016 privind amnistia în legătura cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței R. Moldova și s-a încetat procesul penal în privința 6 lui Cucereavîi Eduard în baza art.179 alin.(1) și art.290 alin.(1) Cod penal. Instanța de apel a considerat, că în privința inculpatului Cucereavîi Eduard nu sânt aplicabile prevederile Legii nr.210 din 29.07.2016 privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova din următoarele considerente. Conform art.10 alin.(1) din Legea nr.210 din 29.07.2016 privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova – lit. h) ... bănuite, învinuite, inculpate sau condamnate pentru o infracțiune săvârșită cu intenție și absolvită anterior, în tot sau în parte, în baza actului de amnistie sau de grațiere, de pedeapsa stabilită pentru săvârșirea unei alte infracțiuni. Și nici Legea nr.243 din 24 decembrie 2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, deoarece are prevederi similare. Reieșind din prevederile Legii menționate, inculpatul Cucereavîi Eduard a beneficiat deja de actul de amnistie, astfel este imposibil de a fi aplicată Legea nr.210 din 29.07.2016 privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova sau Legea nr.243 din 24 decembrie 2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova în mod repetat. În concluzie, instanța de apel a considerat că, apelul avocatului Tudor Barbă în interesele inculpatului Cucereavîi Eduard în partea condamnării pe art.art.287 alin.(1) și 164 alin.(1) Cod penal, declarat împotriva sentinței Judecătoriei Edineț, sediul Ocnița din 07.02.2019, urmează a fi considerat depus în termenul de atac și respins ca nefondat, cu menținerea sentinței primei instanțe.

Avocatul Barbă Tudor în numele inculpatului a contestat cu recurs hotărârile instanțelor de fond, solicitând casarea acestora, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Cucereavîi Eduard să fie liberat de răspundere penală pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(1) Cod penal în legătură cu expirarea termenului de prescripție de tragere la răspundere penală prevăzut de art.60 Cod penal, iar pentru infracțiunea prevăzută de art.164 alin.(1) Cod penal să fie absolvit de pedeapsa penală în temeiul art.6 din Legea nr.210 din 29.07.2016, privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova. În motivarea cerințelor, avocatul a invocat argumente similare celor din apel.

În conformitate cu prevederile art.431 alin.(1) pct.11 ) Cod de procedură penală, procurorul a depus referință privitor la opinia sa asupra recursului declarat de partea apărării, menționând că acesta urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat și lipsit de temeiuri legale.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, în raport cu materialele din dosarul cauzei, Colegiul penal consideră că recursul urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. 7 Conform art.432 alin.(2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Conform prevederilor art.424 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art.427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Or, art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Din conținutul recursului declarat, Colegiul penal reține că recurentul critică decizia instanței de apel la capitolul individualizării pedepsei, precum și că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, temeiurile pentru recurs care sunt prevăzute la pct.6), 10) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, care statuează că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, și când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Verificând circumstanțele cauzei în raport cu norma de drept citată, Colegiul constată că aceste temeiuri nu-și găsesc confirmarea în speța dedusă judecății. Colegiul penal reține că, împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârii contestate, inclusiv cele reproduse în pct.9 din prezenta decizie, relevă în mod concludent că instanța de apel a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind vinovăția inculpatului Cucereavîi Eduard, în conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material, prin prisma cumulului de probe anexate la dosar care au fost apreciate în conformitate cu prevederile art.101 alin.(1) Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității, veridicității și coroborării lor, instanța de apel pronunțându-se argumentat și detaliat asupra motivelor invocate în apel. Mai mult, Colegiul penal lărgit respinge argumentele apărării, prin care se susține că, instanță de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor semnalate de partea apărării. Nu este indicat asupra căror anume motive invocate instanța nu s-a expus, or, poziția instanței de recurs de a suplini din oficiu recursul, constituie o derogare de la principiul contradictorialității în condițiile egalității armelor. Colegiul penal apreciază ca fiind întemeiată poziția instanței de apel prin care a explicat că nu a expirat termenul de tragere la răspunderea penală pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(1) Cod penal, în legătură cu expirarea 8 termenului de prescripție prevăzut de art.60 Cod penal. În acest sens, instanța de apel a evidențiat că inculpatul Cucereavîi Eduard a comis infracțiunea prevăzută la art.287 alin.(1) Cod penal, în perioada 21-22 octombrie 2012, fapt ce rezultă din rechizitoriu și fapta constatată de prima instanță și instanța de apel. Totodată, inculpatul Cucereavîi Eduard a fost condamnat prin sentința Judecătoriei Ocnița din 24.12.2015 în baza art.art.179 alin.(2) și 290 alin.(1) Cod penal, pentru comiterea faptelor infracționale la data de 05.01.2015 și respectiv - în toamna anului 2014. Astfel, pentru Cucereavîi Eduard perioada de prescripție este întreruptă prin comiterea unor noi infracțiuni mai puțin grave și grave, pentru care legiuitorul prevede închisoare pe un termen mai mare de 5 ani. De asemenea, alegațiile recurentului referitor la infracțiunea prevăzută de art.164 alin.(1) Cod penal, prin care solicită absolvirea de pedeapsa penală în temeiul art.6 din Legea nr.210 din 29.07.2016, privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, au fost examinate de către instanța de apel, fiind cert explicat din care considerente nu pot fi aplicate la caz. Or, reieșind din prevederile art.10 alin.(1) lit. h) a Legii nr.210 din 29.07.2016 privind amnistia, inculpatul Cucereavîi Eduard a beneficiat deja de actul de amnistie, astfel este imposibil de a fi aplicată Legea nr.210 din 29.07.2016 privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova și nici Legea nr.243 din 24 decembrie 2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova. În plus, din textul recursului ordinar declarat, Colegiul penal reține că, avocatul consideră neîntemeiată decizia instanței de apel prin care a fost respins ca inadmisibil apelul, fără aprecierea argumentelor. Însă, instanța de recurs accentuează că, instanța de apel a considerat ca fiind depus în termen apelul și a fost respins ca nefondat, cu examinarea argumentelor invocate. Așadar, referitor la temeiul de recurs invocat de recurent - art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, Colegiul penal nu a stabilit nici o argumentare corespunzătoare în susținerea acestui temei, critica deciziei instanței de apel în sensul temeiului invocat purtând un caracter formal și respectiv, fiind neîntemeiată. Motivele invocate în recursul de pe rol, au constituit deja obiect de examinare în instanța de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în acest sens (pct.9) din decizie), iar o altă opinie asupra probelor și circumstanțelor pricinii, nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei. Analizând textul hotărârilor atacate în coraport cu motivele invocate de recurent, Colegiul penal atestă că, instanțele de fond s-au expus argumentat și motivat, bazându-și just soluția din hotărâri, iar instanța de recurs ordinar, în virtutea corectitudinii acestei motivări, pentru a evita repetări inutile, o acceptă și o însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct.37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art.6 §1 din CEDO, deși obligă 9 instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct.61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale. Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că hotărârea contestată conține motive clare și legale pe care se întemeiază soluția, iar instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel. În consecință, raportând situația reținută în cauză la prevederile art.432 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de recurs nu constată prezența erorilor de drept ce ar genera casarea hotărârii atacate, prin urmare, impunându-se soluția inadmisibilității recursului ordinar declarat, ca fiind vădit neîntemeiat.

În corespundere cu art.432 alin.(1), (2) pct.4) Cod de procedură penală, Colegiul penal d e c i d e : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Barbă Tudor în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 18 mai 2022, în cauza penală în privința lui Cucereavîi Eduard xxx, deoarece este vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 27 decembrie 2022. Președinte Țurcan Anatolie Judecători Cobzac Elena Plămădeală Ghenadie 10