1ra-96/2022 — Art. 219 alin. 1; 217 alin. 4 lit. b CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 14.12.2020, Snigur Eugen a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de: - art. 219 alin. (1) Cod penal și în baza acestei legi, i s-a stabilit pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 2 (doi) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis; - art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal și în baza acestei legi, i s-a stabilit pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 3 (trei) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În conformitate cu art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită lui Snigur Eugen pedeapsă definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 4 (patru) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. 1 S-a încasat de la Snigur Eugen în beneficiul statului cheltuielile judiciare în mărime de 5 600,00 (cinci mii șase sute) lei pentru efectuarea constatării tehnico-științifică și expertizei judiciare.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a reținut că, Snigur Eugen, deținând în posesie și folosință subsolul amplasat în scara nr. 1 a blocului locativ amplasat pe str. xxxx din mun. xxxx, începând cu aproximativ anul 2017, având scopul organizării și întreținerii unei spelunci pentru consumul drogurilor, a permis mai multor persoane accesul în spațiul respectiv și a pus la dispoziția acestora un cântar, seringi, precum și aparate confecționate artizanal destinate consumului de droguri, care au fost ridicate prin procesul-verbal de cercetare la fața locului din 02.05.2020 și prin procesul-verbal de percheziție din 19.06.2020, fapt care a generat nenumărate plângeri din partea locatarilor blocului locativ respectiv în legătură cu prezența permanentă în bloc a persoanelor aflate în stare de ebrietate narcotică, a unui miros specific consumului de substanțe narcotice și medicamente, precum și a conflictelor frecvente între aceste persoane, a dezordinii în bloc și gălăgiei. Astfel, instanța de fond a stabilit că prin acțiunile sale intenționate, Snigur Eugen a comis infracțiunea prevăzută de art. 219 alin. (1) Cod penal individualizată prin ,,organizarea ori întreținerea speluncilor pentru consumul drogurilor sau etnobotanicelor, precum și punerea la dispoziție a localurilor în aceste scopuri”. Tot el, începând cu o perioadă de timp nestabilită de către organul de urmărire penală, urmărind scopul păstrării ilegale a analogilor drogurilor, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și dorind în mod conștient survenirea acestora, acționând cu intenție directă îndreptată spre atingerea scopului său, a obținut în circumstanțe necunoscute substanța stupefiantă - metadon, în scop de consum personal și a păstrat-o asupra sa până la data de 19.06.2020, aproximativ la orele 15:20, moment în care a fost efectuată percheziția în subsolul amplasat în scara nr. 1 a blocului locativ amplasat pe str. xxxx din mun. xxxx, ce se află în posesia și folosința acestuia, acțiune în cadrul căreia a fost depistată și ridicată o substanță necunoscută sub formă de praf de culoare albă. Potrivit raportului de expertiză judiciară nr. xxxx din 07.07.2020 s-a stabilit că substanța cu aspect de cristale de culoare albă, depistată și ridicată la data de 19.06.2020, în urma efectuării percheziției în subsolul de pe str. xxxx, mun. xxxx, ce aparține cet. Snigur Eugen, reprezintă metadon, care se atribuie la substanțele stupefiante (narcotice). Cantitatea substanței stupefiante (narcotice) - metadon constituie 2,361 g. Conform pct. 148 a Hotărârii Guvernului nr. 79 din 23.01.2006 cu privire la Lista substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum 2 și cantitățile acestora, substanța stupefiantă metadon de la 1,0 g și mai mult, constituie proporții deosebit de mari. Astfel, instanța de fond a stabilit că prin acțiunile sale intenționate, Snigur Eugen a comis infracțiunea prevăzută de art. 217 alin.(4) lit. b) Cod penal, individualizată prin „circulația ilegală a drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora fără scop de înstrăinare în proporții deosebit de mari”.

Nefiind de acord cu soluția adoptată de instanța de fond: 3.1. Avocatul Ciachir Constantin în numele inculpatului a declarat apel, solicitînd casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri privind achitarea lui Snigur Eugen pe capătul de acuzare în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 219 alin. (1) Cod penal, recalificarea acțiunilor lui Snigur Eugen de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal în art. 217 alin. (1) Cod penal. În motivarea apelului a invocat că, sentința este una neîntemeiată, pasibilă casării deoarece Snigur Eugen nu-și recunoaște vina nici în organizarea speluncii prevăzute de art. 219 alin. (1) Cod penal, nici în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, dosarul penal i-a fost fabricat de către colaboratorii poliției care în timpul perchiziției distrăgându-i atenția i-au strecurat pachetul cu substanța narcotică metadon, după cum a aflat de către Cuiban Nicolae care l-a pus pe masă lângă diplomatul cu scule electrice apoi la dat jos lângă gunoiul răsturnat din coș. Pe urmă colaboratorul de poliție Panfilov l-a rugat pe anchetator să cheme careva martori pentru participarea la perchiziția înscenată. Deci nu Cuiban a ieșit după martori, ci anchetatorul. Snigur Eugen neagă acuzația de organizare ori întreținerea speluncii pentru consumul substanțelor narcotice sau psihotrope, precum și punerea la dispoziție a subsolului ce-i aparține în aceste scopuri, lămurind că subsolul respectiv era folosit de el ca atelier de reparații a electrocasnicilor și probe contrarii acestui fapt n-au fost prezentate de către acuzatorul de stat în instanța de judecată. 3.2. Avocatul Țîgănașu Elena în numele inculpatului a declarat apel suplimentar, solicitând casarea acesteia, rejudecarea acuzei și emiterea unei hotărâri prin care Snigur Eugen să fie achitat de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 219 alin. (1) Cod penal, precum și pe art. 217 alin. (4) Cod penal. În motivarea apelului a indicat că, instanța de fond a încălcat grav normele de drept material, astfel condamnându-l în mod ilegal pe Snigur Eugen. Lipsește temeiul real - fapta prejudiciabilă săvârșită și, respectiv, temeiul juridic (componența infracțiunii, stipulată de legea penală) de atragere a inculpatului Snigur Eugen la răspundere penală pentru infracțiunea incriminată la art. 219 alin. (1) și 217 alin.(4) Cod penal. Învinuirea adusă lui Snigur Eugen este una ilegală, neîntemeiată și nefondată, iar instanța de fond în mod ilegal l-a condamnat pe apelant. 3 Instanța de fond în mod eronat a reținut că din probele acumulate și prezentate de către acuzare care fiind verificate din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, s-a dovedit cu certitudine vinovăția inculpatului Snigur Eugen în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 219 alin. (1) și art. 217 alin. (4) Cod penal. La momentul examinării cauzei în instanța de fond, partea acuzării a prezentat probe pretinse a fi în acuzarea lui Snigur Eugen, aceste mijloace probatorii prezentate de către partea acuzării, nu stabilesc nici în mod direct, nici în mod indirect din punct de vedere al coroborării lor vinovăția lui Snigur Eugen în comiterea faptei împutate. Instanța de fond în mod eronat a ajuns la conculzia privind constatarea vinovăției în fapta incriminată. Mijloacele probatorii menționate în sentință nu probează sub nici un aspect faptul că Snigur Eugen a săvârșit infracțiunea incriminată. Din probele administrate la dosar rezultă în mod cert că în acțiunile acestuia nu sunt întrunite elementele laturii obiective și subiective a infracțiunii incriminate. Acțiunile lui Snigur Eugen sunt calificate în mod eronat în baza art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, deoarece s-a admis de către instanța de fond interpretarea extensivă defavorabilă a faptelor lui Snigur Eugen care este interzisă, operându-se cu art. 3 alin. (2) Cod penal. Instanța de fond a constatat eronat calitatea de organizator/autor a lui Snigur Eugen la comiterea infracțiunii prevăzute la baza art. 219 alin. (1), 217 alin. (4) lit. b) Cod penal. Pentru a fi pronunțată o sentință de condamnare în raport cu Snigur Eugen pentru fapta prevăzută la art. 217 alin. (4) lit. b) și art. 219 alin. (1) Cod penal, atât organul de urmărire penală, cât și instanța de judecată urmau să probeze următoarele circumstanțe: existența unei înțelegeri prealabile între Snigur Eugen cu/și alte persoane; existența unei înțelegeri prealabile între Snigur Eugen cu/și alte persoane în scopul păstrării, expedierii, transportării și distribuirii drogurilor. În acest punct de analiză este important de a specifica că, principala problemă pusă în discuție pe o cauză penală este vinovăția sau nevinovăția persoanelor trimise în judecată în raport cu faptele pentru care acestea sunt acuzate. Din materialele cauzei penale nu există nici o probă/înscrisuri probatorii care să dovedească circumstanțele descrise supra.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27 octombrie 2021, a fost respins apelul suplimentar al avocatului Țîgănașu Elena în numele inculpatului, ca fiind depus peste termen. 4 Admis apelul avocatului Ciachir Constantin în numele inculpatului, sentința în cauză casată parțial, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează: Snigur Eugen a fost achitat în baza art. 219 alin. (1) Cod penal, din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii. În rest sentința a fost menținută. 4.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a menționat că, apelul suplimentar declarat de avocatul Țîgănașu Elena în numele inculpatului, este depus peste termen, din motiv că sentința a fost pronunțată public la data de 14.12.2020, iar cererea de apel suplimentară a fost depusă în cadrul ședinței de judecată a instanței de apel, la data de 27.10.2019. Prin urmare, instanța de apel nu s-a expus asupra motivelor indicate în cererea de apel suplimentar depus de avocatul Elena Țîgănașu în numele inculpatului, respingând acest apel ca fiind unul depus peste termen. Totodată, instanța de apel a considerat necesar a admite apelul avocatului Ciachir Constanin în numele inculpatului, cu casarea parțială a sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care : Snigur Eugen urmează a fi achitat pe art. 219 alin. (1) Cod penal, din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii, iar pedeapsa aplicată lui Snigur Eugen în temeiul art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani urmează a fi executată în penitenciar de tip semiînchis. Instanța de apel a considerat că vina inculpatului Snigur Eugen a fost dovedită în afara dubiilor rezonabile în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, care se confirmă pe deplin prin următoarea sistemă de probe pertinente, concludente, utile și veridice, care coroborează între ele, cum ar fi: declarațiile martorilor Snigur Ana, Gordievici Denis, Panfilov Mihail, Spînu Natalia, Ciobanu Dorel, Rusu Victoria, Cuiban Nicolae; prin procesul-verbal de cercetare la fața locului din 02.05.2020 și planșa fotografică anexă la acesta, raportul de constatare tehnico-știmțiflcă nr. xxxx din 14.05.2020, procesul-verbal de percheziție din 19.06.2020. Astfel, instanța de apel a considerat că, întreaga sistemă de probe confirmă faptul că inculpatul a procurat, păstrat ilegal droguri în proporții deosebit de mari, or în locul pentru depozitare a inculpatului au fost depistate droguri sub formă de metadon în cantitate de 2,361 grame, care potrivit Hotărârii Guvernului nr. 79 din 23.01.2006 ,,Cu privire la lista substanțelor narcotice, precum cantitățile acestora”, la pct. 148, substanța stupifiantă metadon de la 1,0 grame și mai mult, constituie proporții deosebit de mari. Totodată, instanța de apel a respins argumentele apărării cu referire la faptul că drogurile i-au fost plasate de către colaboratorii de poliție, inculpatului, or din 5 declarațiile la toți martorii acuzării rezultă că aceste droguri au fost depistate și ridicate în rezultatul percheziției, care a fost petrecută cu respectarea legislației procesual-penale, în prezența martorilor. Cu referire la capătul de învinuire adus inculpatului Snigur Eugen în baza art. 219 alin. (1) Cod penal, în opinia instanței de apel, instanța de fond nu a dat o apreciere cuvenită prevederilor legale ce guvernează speța dedusă judecății ajungând la concluzia privind vinovăția inculpatului, acesta urmând a fi achitat din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii. Instanța de apel a reținut că în acțiunile inculpatului Snigur Eugen nu sunt prezente elementele constitutive ale infracțiunii de organizarea ori întreținerea speluncilor pentru consumul drogurilor sau etnobotanicelor, precum și punerea la dispoziție a localurilor în aceste scopuri, or, în acțiunile inculpatului, se constată cert lipsa laturii obiective a infracțiunii incriminate. Astfel, instanța de apel a atestat că martorii acuzării audiați în cadrul cercetării judecătorești în instanța de fond, declarațiile cărora au fost verificate în instanța de apel, au menționat despre faptul folosirii unei încăperi auxiliare de către inculpatul Snigur Eugen în blocul locativ de pe str. xxxx din mun. xxxx, unde deseori se adunau diferite persoane care veneau în vizită la inculpat, de unde mai venea și miros specific, la părerea cărora aceste persoane consumau în acel loc droguri. ,,Mirosul specific”, care a fost declarat de către toți martorii, nu denotă cele incriminate inculpatului, or aprecierile martorilor au un caracter de presupunere, din declarațiile lor nu rezultă cert faptele imputate inculpatului, iar în acest sens urmau a fi prezentate alte probe convingătoare care să nu lase dubii că inculpatul a comis fapta imputată, lucru care nu a fost realizat de către partea acuzării. Cu referire la stabilirea pedepsei inculpatului în baza art. 217 alin.(4) lit. b) instanța de apel efectuând o analiză complexă a circumstanțelor cauzei și a personalității inculpatului, urmărind în acest sens comportamentul său în viața socială, precum și cel din înainte și după săvârșirea infracțiunii incriminate, a considerat că în coraport cu fapta comisă, pericolul social al faptei, corijarea și reeducarea acestuia este posibilă cu aplicarea pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Decizia instanței de apel este atacată cu recursuri ordinare de către: 5.1. Avocatul Țîgănașu Elena în numele inculpatului, care, indicând temeiurile pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicită casarea parțială a deciziei, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri prin care acțiunile inculpatului Snigur Eugen să fie recalificate în baza art. 217 alin. (1) Cod penal, cu stabilirea unei pedepse minime. 6 În argumentarea recursului declarat menționează următoarele: - decizia instanței de apel este incompletă deoarece nu oferă răspuns la toate motivele importante invocate în sprijinul apărării, iar nemotivarea unei hotărâri judecătorești încalcă dreptul părților la un proces echitabil, garantat de art. 6 alin. 1 CEDO. Modalitatea de motivare a soluției denotă faptul că instanța de apel nu a acordat deplină eficiență prevederilor art. 414 și art. 417 Cod de procedură penală; - instanța de fond greșit a calificat acțiunile inculpatului Snigur Eugen în baza art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, or latura obiectivă a componenței de infracțiune indicată nu a fost îndeplinită. În rest invocă argumente similare celor invocate în cererea de apel suplimentar. 5.2. Procurorul, care, indicând temeiurile pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei, cu menținerea sentinței. În argumentarea recursului declarat menționează următoarele: - instanța de apel reformând parțial sentința, pe capătul de acuzare prevăzut de art. 219 alin. (1) Cod penal, nu a luat măsurile necesare pentru ca probele concludente și utile, prezentate de partea acuzării să fie cercecate și apreciate la justa lor valoare, astfel ca toate elementele de fapt să aibă o relevanță juridică, iar prin această inactivitate instanța de apel a încălcat exigențele art. 414 CPP, or reieșind din accepțiunea normei enunțate, instanța de apel judecând apelul verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate, situație care implică o nouă apreciere a probelor și o argumentare detaliată a soluției; - constatările instanței de apel sunt absolut eronate, or invocând lipsa elementelor constitutive ale infracțiunii în acțiunile inculpatului pe episodul privind organizarea ori întreținerea speluncilor pentru consumul drogurilor sau etnobotanicelor, precum și punerea la dispoziție a localurilor în aceste scopuri instanța de apel a reținut inocența făptașului, fără a ține cont de situația de fapt reliefată în actul de învinuire pe acest capăt de învinuire, or instanța de fond corect și întemeiat a statuat declarațiile martorilor, iar împrejurările relatate de către ultimii și-au găsit confirmare prin restul probelor administrate și puse la baza sentinței de condamnare. Starea de fapt reținută și de drept stabilită de prima instanță concordă cu circumstanțele și probele administrate; - deși, inculpatul neagă vehement implicarea sa în punerea la dispoziție a încăperii ce îi aparține din subsolul blocului în care locuiește pentru consumul substanțelor narcotice, poziția inculpatului a fost combătută prin declarațiile martorilor Gordievici Denis, Cuiban Nicolae și Panfilov Mihail, care fiind audiați în ședința de judecată în prima instanță au relatat că, activând în calitate de ofițer de investigație în cadrul IP 7 Buiucani, au participat la efectuarea percheziției în subsolul de pe str. xxxx, mun. xxxx, scara nr. 1, ce aparține cet. Snigur Eugen. În cadrul percheziției în subsolul acestuia, în coșul de gunoi au fost depistate 13 seringi de unică folosință, trei folii de staniol cu depuneri de substanță necunoscută, de culoare cafenie întunecată, un aparat artizanal în formă de bec de 60 W, cu urme depunerilor substanței necunoscute de culoare neagră. Necătând la aceasta în cadrul percheziției în subsol au fost depistate și un cântar electric din masă plastică, de culoare negru, de model „Triton T3” și două pachețele de tip „Zip-lock”, în care se afla o substanță necunoscută în formă de praf de culoare albă. Faptul că declarațiile martorilor Gordievici Denis și Panfilov Mihail, coroborează cu alte probe care legal au fost administrate de către organul de urmărire penală și ponderea acestora au o importanță majoră, reiese nemijlocit și din conținutul procesului verbal privind consemnarea celor constatate din 19.06.2020; - relevante în acest sens sunt și declarațiile martorului Spînu Natalia care a comunicat că aproximativ la începutul lunii mai 2020 a observat, că o persoana de gen masculin, care mereu vine la el, a mers la farmacia din preajma și a procurat o pungă plină de seringi și ulterior cu punga dată a intrat în subsol. Urmează a fi menționate și declarațiile martorului Dorel Ciobanu prin care confirmă că din anul 2017, de când locuiește în blocul dat, Snigur Eugen organizează spelunca în subsolul dat, în fiecare zi persoane din contingent special, cu comportament suspect, vizual consumatori de substanțe narcotice, se aglomerează în subsol și în curtea blocului la cet. Snigur Eugen. Zilnic persoanele date, numele căror nu le cunoaște, însă le cunoaște vizual, intră în subsol ce aparține lui Eugen și peste ceva timp ieșind din subsol acestea au un comportament suspect, vizual, după consumarea drogurilor. Mai mult ca atât, vinovăția inculpatului este dovedită și prin declarațiile mamei inculpatului Snigur Ana care confirmă faptul că feciorul său este consumator de droguri, când Eugen era în încăperea respectivă din susbsol, la el veneau diferiți cunoscuți de a lui, uneori când la Eugen veneau cunoscuții acestuia și nu îl găseau în încăperea din subsol, ea le spunea că el nu este acasă și că dacă doresc, pot să-l aștepte afară; - faptele descrise în actul de învinuire prin care s-a reținut în sarcina inculpatului Snigur Eugen precum acesta a organizat și întreținut speluncă pentru consumul drogurilor, precum și a pus la dispoziție localul din subsol în aceste scopuri, intră în conceptul folosit de legiuitor în dispoziția art. 219 alin. (1) Cod penal.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că recursul procurorului este inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat, iar recursul avocatului Țîgănașu Elena în numele 8 inculpatului este inadmisibil, deoarece nu îndeplinește cerințele de formă și de conținut, din următoarele considerente. Cu referire la recursul ordinar declarat de către procuror Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este vădit neîntemeiat. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. În recursul procurorului este invocat ca temei pentru recurs - prevederile art. 427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală, conform căruia, o hotărâre a instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara eroarea de drept în cazul când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. Însă, instanța de recurs constată că, textul recursului procurorului nu cuprinde o careva motivare ori argumentare din punct de vedere al temeiului stipulat în pct. 6) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală. În fapt, decizia atacată corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, ea fiind legală și întemeiată. Astfel, instanța de apel, în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, conform competenței sale, a examinat complet și obiectiv probele administrate la dosar, verificându-le sub aspectul pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, fapt ce face ca concluziile despre vinovăția inculpatului Snigur Eugen în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, cât și achitarea inculpatului de sub învinuirea de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 219 alin. (1) Cod penal, din motiv că fapta lui nu întrunește elementele infracțiunii, să fie juste și întemeiate. În susținerea concluziei privind achitarea inculpatului de sub învinuirea de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 219 alin. (1) Cod penal, instanța de apel corect a menționat că, nu a fost realizată latura obiectivă a infracțiunii imputate. Or, afirmațiile martorilor acuzării audiați în cadrul cercetării judecătorești în instanța de fond, declarațiile cărora au fost verificate în instanța de apel, precum că inculpatul Snigur Eugen folosea o încăpere auxiliară în blocul locativ de pe str. xxxx din mun. xxxx, unde deseori se adunau diferite persoane care veneau în vizită la inculpat, de unde mai 9 venea și miros specific, la părerea cărora aceste persoane consumau în acel loc droguri, nu denotă cele incriminate inculpatului. Aprecierile martorilor au un caracter de presupunere, iar din declarațiile lor nu rezultă cert faptele imputate inculpatului, în acest sens urmau a fi prezentate alte probe convingătoare care să nu lase dubii că inculpatul a comis fapta imputată, lucru care nu a fost realizat de către partea acuzării. Astfel, instanța de apel just a conchis că pe parcursul urmăririi penale și a judecării cauzei nu au fost prezentate probe concludente și pertinente în probarea faptei prevăzute de art. 219 alin. (1) Cod penal de către acuzatorul de stat. Or, în conformitate cu prevederile art. 8 alin. (3) Cod de procedură penală, concluziile despre vinovăția persoanei de săvârșirea infracțiunii nu pot fi întemeiate pe presupuneri. Toate dubiile în probarea învinuirii care nu pot fi înlăturate, se interpretează în favoarea bănuitului, învinuitului, inculpatului. Reieșind din aceste motive, instanța de recurs a ajuns la concluzia că recursul ordinar declarat de procuror urmează a fi declarat inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat. Cu referire la recursul ordinar declarat de către avocatul Țîgănașu Elena în numele inculpatului Potrivit dispozițiilor art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că recursul nu îndeplinește cerințele de formă și de conținut. În recursul ordinar declarat de către avocatul Țîgănașu Elena în numele inculpatului, se solicită casarea parțială a deciziei instanței de apel, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri prin care acțiunile inculpatului Snigur Eugen să fie recalificate în baza art. 217 alin. (1) Cod penal, cu stabilirea unei pedepse minime. În conformitate cu art. 401 alin. (2) Cod de procedură penală, apelul poate fi declarat în numele persoanelor menționate în alin. (1) pct. 2)-4) și de către apărător sau reprezentantul lor legal. Potrivit prevederilor art. 427 alin. (2) din același cod, temeiurile pentru recurs pot fi invocate doar în cazul în care au fost invocate în apel sau încălcarea a avut loc în instanța de apel. Revenind la cauza penală ce face obiectul recursului, Colegiul penal constată, că sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 14 decembrie 2020, a fost contestată cu apel de către avocatul Ciachir Constantin în numele inculpatului, ulterior cu apel suplimentar de către avocatul Țîgănașu Elena în numele inculpatului. Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27 octombrie 2021, apelul avocatului Ciachir Constantin în numele inculpatului a fost admis și pronunțată o nouă hotărâre, 10 iar apelul suplimentar al avocatului Țîgănașu Elena în numele inculpatului a fost respins ca depus peste termen. Prin urmare, instanța de recurs menționează, că în conformitate cu art. 420 alin. (4) Cod de procedură penală, nu pot fi atacate cu recurs sentințele în privința cărora persoanele indicate în art. 401 nu au folosit calea apelului ori au retras apelul, dacă legea prevede această cale de atac. În asemenea condiții, Colegiul penal conchide, că recursul ordinar declarat de către avocatul Țîgănașu Elena în numele inculpatului, nu îndeplinește cerințele de conținut, deoarece ultima nu a utilizat calea ordinară de atac – apelul. Având în vedere cele consemnate supra, Colegiul penal statuează asupra soluției de inadmisibilitate a recursului ordinar declarat de avocatul Țîgănașu Elena în numele inculpatului, deoarece acesta nu întrunește condițiile legale de formă și de conținut.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 1), 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Țîgănașu Elena în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27 octombrie 2021, în cauza penală în privința lui Snigur Eugen Xxxx, deoarece nu îndeplinește cerințele de formă și de conținut. Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău Țurcanu Svetlana, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27 octombrie 2021, în cauza penală în privința lui Snigur Eugen Xxxx, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Pronunțată integral la 09 iunie 2022. Președinte: Toma Nadejda Judecători: Guzun Ion Catan Liliana 11