ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 09.06.2022

1ra-96/2022 — art. 219 alin. 1; 217 alin. 4 lit. b CP

HOTĂRÂRE
09.06.2022
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 219 alin. 1; 217 alin. 4 lit. b CP
Temei legal
art. 427 alin. 1 pct. 6 CPP
Citează această cauză
1ra-96/2022 — art. 219 alin. 1; 217 alin. 4 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr.1ra-96/2022

1-20095502-01-1ra-19012022

13 aprilie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Toma Nadejda,

Judecători – Guzun Ion și Catan Liliana,

a examinat admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de către

procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău Țurcanu Svetlana și de către

avocatul Țîgănașu Elena în numele inculpatului, prin care solicită casarea parțială a

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27 octombrie 2021, în cauza

penală în privința lui

Snigur Eugen Xxxx, născut la xxxx,

originar și domiciliat în mun. xxxx, str. xxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursului ordinar în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

Eugen a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de:

- art. 219 alin. (1) Cod penal și în baza acestei legi, i s-a stabilit pedeapsă sub formă

de închisoare pe un termen de 2 (doi) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis;

- art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal și în baza acestei legi, i s-a stabilit pedeapsă sub

formă de închisoare pe un termen de 3 (trei) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar

de tip semiînchis.

În conformitate cu art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin

cumul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită lui Snigur Eugen pedeapsă

definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 4 (patru) ani, cu executarea pedepsei

în penitenciar de tip semiînchis.

1

S-a încasat de la Snigur Eugen în beneficiul statului cheltuielile judiciare în mărime

de 5 600,00 (cinci mii șase sute) lei pentru efectuarea constatării tehnico-științifică și

expertizei judiciare.

posesie și folosință subsolul amplasat în scara nr. 1 a blocului locativ amplasat pe str.

xxxx din mun. xxxx, începând cu aproximativ anul 2017, având scopul organizării și

întreținerii unei spelunci pentru consumul drogurilor, a permis mai multor persoane

accesul în spațiul respectiv și a pus la dispoziția acestora un cântar, seringi, precum și

aparate confecționate artizanal destinate consumului de droguri, care au fost ridicate

prin procesul-verbal de cercetare la fața locului din 02.05.2020 și prin procesul-verbal de

percheziție din 19.06.2020, fapt care a generat nenumărate plângeri din partea locatarilor

blocului locativ respectiv în legătură cu prezența permanentă în bloc a persoanelor aflate

în stare de ebrietate narcotică, a unui miros specific consumului de substanțe narcotice

și medicamente, precum și a conflictelor frecvente între aceste persoane, a dezordinii în

bloc și gălăgiei.

Astfel, instanța de fond a stabilit că prin acțiunile sale intenționate, Snigur Eugen

a comis infracțiunea prevăzută de art. 219 alin. (1) Cod penal individualizată prin

,,organizarea ori întreținerea speluncilor pentru consumul drogurilor sau etnobotanicelor,

precum și punerea la dispoziție a localurilor în aceste scopuri”.

Tot el, începând cu o perioadă de timp nestabilită de către organul de urmărire

penală, urmărind scopul păstrării ilegale a analogilor drogurilor, dându-și seama de

caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și dorind în mod

conștient survenirea acestora, acționând cu intenție directă îndreptată spre atingerea

scopului său, a obținut în circumstanțe necunoscute substanța stupefiantă - metadon, în

scop de consum personal și a păstrat-o asupra sa până la data de 19.06.2020, aproximativ

la orele 15:20, moment în care a fost efectuată percheziția în subsolul amplasat în scara

nr. 1 a blocului locativ amplasat pe str. xxxx din mun. xxxx, ce se află în posesia și

folosința acestuia, acțiune în cadrul căreia a fost depistată și ridicată o substanță

necunoscută sub formă de praf de culoare albă.

Potrivit raportului de expertiză judiciară nr. xxxx din 07.07.2020 s-a stabilit că

substanța cu aspect de cristale de culoare albă, depistată și ridicată la data de 19.06.2020,

în urma efectuării percheziției în subsolul de pe str. xxxx, mun. xxxx, ce aparține cet.

Snigur Eugen, reprezintă metadon, care se atribuie la substanțele stupefiante (narcotice).

Cantitatea substanței stupefiante (narcotice) - metadon constituie 2,361 g. Conform pct.

148 a Hotărârii Guvernului nr. 79 din 23.01.2006 cu privire la Lista substanțelor narcotice,

psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum

2

și cantitățile acestora, substanța stupefiantă metadon de la 1,0 g și mai mult, constituie

proporții deosebit de mari.

Astfel, instanța de fond a stabilit că prin acțiunile sale intenționate, Snigur Eugen

a comis infracțiunea prevăzută de art. 217 alin.(4) lit. b) Cod penal, individualizată prin

„circulația ilegală a drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora fără scop de înstrăinare în

proporții deosebit de mari”.

3.1. Avocatul Ciachir Constantin în numele inculpatului a declarat apel, solicitînd

casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri privind achitarea lui Snigur Eugen pe

capătul de acuzare în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 219 alin. (1) Cod penal,

recalificarea acțiunilor lui Snigur Eugen de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217

alin. (4) lit. b) Cod penal în art. 217 alin. (1) Cod penal.

În motivarea apelului a invocat că, sentința este una neîntemeiată, pasibilă casării

deoarece Snigur Eugen nu-și recunoaște vina nici în organizarea speluncii prevăzute de

art. 219 alin. (1) Cod penal, nici în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (4) lit.

b) Cod penal, dosarul penal i-a fost fabricat de către colaboratorii poliției care în timpul

perchiziției distrăgându-i atenția i-au strecurat pachetul cu substanța narcotică metadon,

după cum a aflat de către Cuiban Nicolae care l-a pus pe masă lângă diplomatul cu scule

electrice apoi la dat jos lângă gunoiul răsturnat din coș. Pe urmă colaboratorul de poliție

Panfilov l-a rugat pe anchetator să cheme careva martori pentru participarea la

perchiziția înscenată. Deci nu Cuiban a ieșit după martori, ci anchetatorul.

Snigur Eugen neagă acuzația de organizare ori întreținerea speluncii pentru

consumul substanțelor narcotice sau psihotrope, precum și punerea la dispoziție a

subsolului ce-i aparține în aceste scopuri, lămurind că subsolul respectiv era folosit de el

ca atelier de reparații a electrocasnicilor și probe contrarii acestui fapt n-au fost

prezentate de către acuzatorul de stat în instanța de judecată.

3.2. Avocatul Țîgănașu Elena în numele inculpatului a declarat apel suplimentar,

solicitând casarea acesteia, rejudecarea acuzei și emiterea unei hotărâri prin care Snigur

Eugen să fie achitat de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 219 alin. (1) Cod penal,

precum și pe art. 217 alin. (4) Cod penal.

În motivarea apelului a indicat că, instanța de fond a încălcat grav normele de

drept material, astfel condamnându-l în mod ilegal pe Snigur Eugen.

Lipsește temeiul real - fapta prejudiciabilă săvârșită și, respectiv, temeiul juridic

(componența infracțiunii, stipulată de legea penală) de atragere a inculpatului Snigur

Eugen la răspundere penală pentru infracțiunea incriminată la art. 219 alin. (1) și 217

alin.(4) Cod penal. Învinuirea adusă lui Snigur Eugen este una ilegală, neîntemeiată și

nefondată, iar instanța de fond în mod ilegal l-a condamnat pe apelant.

3

Instanța de fond în mod eronat a reținut că din probele acumulate și prezentate de

către acuzare care fiind verificate din punct de vedere al pertinenței, concludenții,

utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al

coroborării lor, s-a dovedit cu certitudine vinovăția inculpatului Snigur Eugen în

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 219 alin. (1) și art. 217 alin. (4) Cod penal.

La momentul examinării cauzei în instanța de fond, partea acuzării a prezentat

probe pretinse a fi în acuzarea lui Snigur Eugen, aceste mijloace probatorii prezentate de

către partea acuzării, nu stabilesc nici în mod direct, nici în mod indirect din punct de

vedere al coroborării lor vinovăția lui Snigur Eugen în comiterea faptei împutate.

Instanța de fond în mod eronat a ajuns la conculzia privind constatarea vinovăției

în fapta incriminată.

Mijloacele probatorii menționate în sentință nu probează sub nici un aspect faptul

că Snigur Eugen a săvârșit infracțiunea incriminată. Din probele administrate la dosar

rezultă în mod cert că în acțiunile acestuia nu sunt întrunite elementele laturii obiective

și subiective a infracțiunii incriminate. Acțiunile lui Snigur Eugen sunt calificate în mod

eronat în baza art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, deoarece s-a admis de către instanța de

fond interpretarea extensivă defavorabilă a faptelor lui Snigur Eugen care este interzisă,

operându-se cu art. 3 alin. (2) Cod penal.

Instanța de fond a constatat eronat calitatea de organizator/autor a lui Snigur

Eugen la comiterea infracțiunii prevăzute la baza art. 219 alin. (1), 217 alin. (4) lit. b) Cod

penal.

Pentru a fi pronunțată o sentință de condamnare în raport cu Snigur Eugen pentru

fapta prevăzută la art. 217 alin. (4) lit. b) și art. 219 alin. (1) Cod penal, atât organul de

urmărire penală, cât și instanța de judecată urmau să probeze următoarele circumstanțe:

existența unei înțelegeri prealabile între Snigur Eugen cu/și alte persoane; existența unei

înțelegeri prealabile între Snigur Eugen cu/și alte persoane în scopul păstrării, expedierii,

transportării și distribuirii drogurilor.

În acest punct de analiză este important de a specifica că, principala problemă pusă

în discuție pe o cauză penală este vinovăția sau nevinovăția persoanelor trimise în

judecată în raport cu faptele pentru care acestea sunt acuzate. Din materialele cauzei

penale nu există nici o probă/înscrisuri probatorii care să dovedească circumstanțele

descrise supra.

a fost respins apelul suplimentar al avocatului Țîgănașu Elena în numele inculpatului,

ca fiind depus peste termen.

4

Admis apelul avocatului Ciachir Constantin în numele inculpatului, sentința în

cauză casată parțial, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, după cum urmează:

Snigur Eugen a fost achitat în baza art. 219 alin. (1) Cod penal, din motiv că fapta

nu întrunește elementele infracțiunii.

În rest sentința a fost menținută.

4.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a menționat că, apelul suplimentar

declarat de avocatul Țîgănașu Elena în numele inculpatului, este depus peste termen,

din motiv că sentința a fost pronunțată public la data de 14.12.2020, iar cererea de apel

suplimentară a fost depusă în cadrul ședinței de judecată a instanței de apel, la data de

27.10.2019.

Prin urmare, instanța de apel nu s-a expus asupra motivelor indicate în cererea de

apel suplimentar depus de avocatul Elena Țîgănașu în numele inculpatului, respingând

acest apel ca fiind unul depus peste termen.

Totodată, instanța de apel a considerat necesar a admite apelul avocatului Ciachir

Constanin în numele inculpatului, cu casarea parțială a sentinței și pronunțarea unei noi

hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care :

Snigur Eugen urmează a fi achitat pe art. 219 alin. (1) Cod penal, din motiv că fapta

nu întrunește elementele infracțiunii, iar pedeapsa aplicată lui Snigur Eugen în temeiul

art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani urmează

a fi executată în penitenciar de tip semiînchis.

Instanța de apel a considerat că vina inculpatului Snigur Eugen a fost dovedită în

afara dubiilor rezonabile în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (4) lit. b)

Cod penal, care se confirmă pe deplin prin următoarea sistemă de probe pertinente,

concludente, utile și veridice, care coroborează între ele, cum ar fi: declarațiile martorilor

Snigur Ana, Gordievici Denis, Panfilov Mihail, Spînu Natalia, Ciobanu Dorel, Rusu

Victoria, Cuiban Nicolae; prin procesul-verbal de cercetare la fața locului din 02.05.2020

și planșa fotografică anexă la acesta, raportul de constatare tehnico-știmțiflcă nr. xxxx

din 14.05.2020, procesul-verbal de percheziție din 19.06.2020.

Astfel, instanța de apel a considerat că, întreaga sistemă de probe confirmă faptul

că inculpatul a procurat, păstrat ilegal droguri în proporții deosebit de mari, or în locul

pentru depozitare a inculpatului au fost depistate droguri sub formă de metadon în

cantitate de 2,361 grame, care potrivit Hotărârii Guvernului nr. 79 din 23.01.2006 ,,Cu

privire la lista substanțelor narcotice, precum cantitățile acestora”, la pct. 148, substanța

stupifiantă metadon de la 1,0 grame și mai mult, constituie proporții deosebit de mari.

Totodată, instanța de apel a respins argumentele apărării cu referire la faptul că

drogurile i-au fost plasate de către colaboratorii de poliție, inculpatului, or din

5

declarațiile la toți martorii acuzării rezultă că aceste droguri au fost depistate și ridicate

în rezultatul percheziției, care a fost petrecută cu respectarea legislației procesual-penale,

în prezența martorilor.

Cu referire la capătul de învinuire adus inculpatului Snigur Eugen în baza art. 219

alin. (1) Cod penal, în opinia instanței de apel, instanța de fond nu a dat o apreciere

cuvenită prevederilor legale ce guvernează speța dedusă judecății ajungând la concluzia

privind vinovăția inculpatului, acesta urmând a fi achitat din motiv că fapta nu

întrunește elementele infracțiunii.

Instanța de apel a reținut că în acțiunile inculpatului Snigur Eugen nu sunt

prezente elementele constitutive ale infracțiunii de organizarea ori întreținerea

speluncilor pentru consumul drogurilor sau etnobotanicelor, precum și punerea la

dispoziție a localurilor în aceste scopuri, or, în acțiunile inculpatului, se constată cert

lipsa laturii obiective a infracțiunii incriminate.

Astfel, instanța de apel a atestat că martorii acuzării audiați în cadrul cercetării

judecătorești în instanța de fond, declarațiile cărora au fost verificate în instanța de apel,

au menționat despre faptul folosirii unei încăperi auxiliare de către inculpatul Snigur

Eugen în blocul locativ de pe str. xxxx din mun. xxxx, unde deseori se adunau diferite

persoane care veneau în vizită la inculpat, de unde mai venea și miros specific, la părerea

cărora aceste persoane consumau în acel loc droguri.

,,Mirosul specific”, care a fost declarat de către toți martorii, nu denotă cele

incriminate inculpatului, or aprecierile martorilor au un caracter de presupunere, din

declarațiile lor nu rezultă cert faptele imputate inculpatului, iar în acest sens urmau a fi

prezentate alte probe convingătoare care să nu lase dubii că inculpatul a comis fapta

imputată, lucru care nu a fost realizat de către partea acuzării.

Cu referire la stabilirea pedepsei inculpatului în baza art. 217 alin.(4) lit. b) instanța

de apel efectuând o analiză complexă a circumstanțelor cauzei și a personalității

inculpatului, urmărind în acest sens comportamentul său în viața socială, precum și cel

din înainte și după săvârșirea infracțiunii incriminate, a considerat că în coraport cu fapta

comisă, pericolul social al faptei, corijarea și reeducarea acestuia este posibilă cu

aplicarea pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani, cu executarea

pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

5.1. Avocatul Țîgănașu Elena în numele inculpatului, care, indicând temeiurile

pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicită

casarea parțială a deciziei, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri prin care

acțiunile inculpatului Snigur Eugen să fie recalificate în baza art. 217 alin. (1) Cod penal,

cu stabilirea unei pedepse minime.

6

În argumentarea recursului declarat menționează următoarele:

- decizia instanței de apel este incompletă deoarece nu oferă răspuns la toate

motivele importante invocate în sprijinul apărării, iar nemotivarea unei hotărâri

judecătorești încalcă dreptul părților la un proces echitabil, garantat de art. 6 alin. 1

CEDO.

Modalitatea de motivare a soluției denotă faptul că instanța de apel nu a acordat

deplină eficiență prevederilor art. 414 și art. 417 Cod de procedură penală;

- instanța de fond greșit a calificat acțiunile inculpatului Snigur Eugen în baza art.

217 alin. (4) lit. b) Cod penal, or latura obiectivă a componenței de infracțiune indicată

nu a fost îndeplinită.

În rest invocă argumente similare celor invocate în cererea de apel suplimentar.

5.2. Procurorul, care, indicând temeiurile pentru recurs prevăzute de art. 427 alin.

(1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei, cu menținerea sentinței.

În argumentarea recursului declarat menționează următoarele:

- instanța de apel reformând parțial sentința, pe capătul de acuzare prevăzut de

art. 219 alin. (1) Cod penal, nu a luat măsurile necesare pentru ca probele concludente și

utile, prezentate de partea acuzării să fie cercecate și apreciate la justa lor valoare, astfel

ca toate elementele de fapt să aibă o relevanță juridică, iar prin această inactivitate

instanța de apel a încălcat exigențele art. 414 CPP, or reieșind din accepțiunea normei

enunțate, instanța de apel judecând apelul verifică legalitatea și temeinicia hotărârii

atacate, situație care implică o nouă apreciere a probelor și o argumentare detaliată a

soluției;

- constatările instanței de apel sunt absolut eronate, or invocând lipsa elementelor

constitutive ale infracțiunii în acțiunile inculpatului pe episodul privind organizarea ori

întreținerea speluncilor pentru consumul drogurilor sau etnobotanicelor, precum și

punerea la dispoziție a localurilor în aceste scopuri instanța de apel a reținut inocența

făptașului, fără a ține cont de situația de fapt reliefată în actul de învinuire pe acest capăt

de învinuire, or instanța de fond corect și întemeiat a statuat declarațiile martorilor, iar

împrejurările relatate de către ultimii și-au găsit confirmare prin restul probelor

administrate și puse la baza sentinței de condamnare. Starea de fapt reținută și de drept

stabilită de prima instanță concordă cu circumstanțele și probele administrate;

- deși, inculpatul neagă vehement implicarea sa în punerea la dispoziție a încăperii

ce îi aparține din subsolul blocului în care locuiește pentru consumul substanțelor

narcotice, poziția inculpatului a fost combătută prin declarațiile martorilor Gordievici

Denis, Cuiban Nicolae și Panfilov Mihail, care fiind audiați în ședința de judecată în

prima instanță au relatat că, activând în calitate de ofițer de investigație în cadrul IP

7

Buiucani, au participat la efectuarea percheziției în subsolul de pe str. xxxx, mun. xxxx,

scara nr. 1, ce aparține cet. Snigur Eugen.

În cadrul percheziției în subsolul acestuia, în coșul de gunoi au fost depistate 13

seringi de unică folosință, trei folii de staniol cu depuneri de substanță necunoscută, de

culoare cafenie întunecată, un aparat artizanal în formă de bec de 60 W, cu urme

depunerilor substanței necunoscute de culoare neagră. Necătând la aceasta în cadrul

percheziției în subsol au fost depistate și un cântar electric din masă plastică, de culoare

negru, de model „Triton T3” și două pachețele de tip „Zip-lock”, în care se afla o

substanță necunoscută în formă de praf de culoare albă.

Faptul că declarațiile martorilor Gordievici Denis și Panfilov Mihail, coroborează

cu alte probe care legal au fost administrate de către organul de urmărire penală și

ponderea acestora au o importanță majoră, reiese nemijlocit și din conținutul procesului

verbal privind consemnarea celor constatate din 19.06.2020;

- relevante în acest sens sunt și declarațiile martorului Spînu Natalia care a

comunicat că aproximativ la începutul lunii mai 2020 a observat, că o persoana de gen

masculin, care mereu vine la el, a mers la farmacia din preajma și a procurat o pungă

plină de seringi și ulterior cu punga dată a intrat în subsol.

Urmează a fi menționate și declarațiile martorului Dorel Ciobanu prin care

confirmă că din anul 2017, de când locuiește în blocul dat, Snigur Eugen organizează

spelunca în subsolul dat, în fiecare zi persoane din contingent special, cu comportament

suspect, vizual consumatori de substanțe narcotice, se aglomerează în subsol și în curtea

blocului la cet. Snigur Eugen. Zilnic persoanele date, numele căror nu le cunoaște, însă

le cunoaște vizual, intră în subsol ce aparține lui Eugen și peste ceva timp ieșind din

subsol acestea au un comportament suspect, vizual, după consumarea drogurilor.

Mai mult ca atât, vinovăția inculpatului este dovedită și prin declarațiile mamei

inculpatului Snigur Ana care confirmă faptul că feciorul său este consumator de droguri,

când Eugen era în încăperea respectivă din susbsol, la el veneau diferiți cunoscuți de a

lui, uneori când la Eugen veneau cunoscuții acestuia și nu îl găseau în încăperea din

subsol, ea le spunea că el nu este acasă și că dacă doresc, pot să-l aștepte afară;

- faptele descrise în actul de învinuire prin care s-a reținut în sarcina inculpatului

Snigur Eugen precum acesta a organizat și întreținut speluncă pentru consumul

drogurilor, precum și a pus la dispoziție localul din subsol în aceste scopuri, intră în

conceptul folosit de legiuitor în dispoziția art. 219 alin. (1) Cod penal.

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că recursul procurorului este

inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat, iar recursul avocatului Țîgănașu Elena în numele

8

inculpatului este inadmisibil, deoarece nu îndeplinește cerințele de formă și de conținut,

din următoarele considerente.

Cu referire la recursul ordinar declarat de către procuror

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă

inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este vădit

neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de

procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Or, art. 427

alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate

cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel

la judecarea cauzei.

În recursul procurorului este invocat ca temei pentru recurs - prevederile art. 427

alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală, conform căruia, o hotărâre a instanței de apel

poate fi supusă recursului pentru a repara eroarea de drept în cazul când hotărârea

atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.

Însă, instanța de recurs constată că, textul recursului procurorului nu cuprinde o

careva motivare ori argumentare din punct de vedere al temeiului stipulat în pct. 6) alin.

(1) al art. 427 Cod de procedură penală.

În fapt, decizia atacată corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală,

ea fiind legală și întemeiată.

Astfel, instanța de apel, în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură

penală, conform competenței sale, a examinat complet și obiectiv probele administrate

la dosar, verificându-le sub aspectul pertinenței, concludenței, utilității și veridicității,

fapt ce face ca concluziile despre vinovăția inculpatului Snigur Eugen în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, cât și achitarea inculpatului

de sub învinuirea de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 219 alin. (1) Cod penal, din

motiv că fapta lui nu întrunește elementele infracțiunii, să fie juste și întemeiate.

În susținerea concluziei privind achitarea inculpatului de sub învinuirea de

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 219 alin. (1) Cod penal, instanța de apel corect a

menționat că, nu a fost realizată latura obiectivă a infracțiunii imputate.

Or, afirmațiile martorilor acuzării audiați în cadrul cercetării judecătorești în

instanța de fond, declarațiile cărora au fost verificate în instanța de apel, precum că

inculpatul Snigur Eugen folosea o încăpere auxiliară în blocul locativ de pe str. xxxx din mun.

xxxx, unde deseori se adunau diferite persoane care veneau în vizită la inculpat, de unde mai

9

venea și miros specific, la părerea cărora aceste persoane consumau în acel loc droguri, nu denotă

cele incriminate inculpatului. Aprecierile martorilor au un caracter de presupunere, iar

din declarațiile lor nu rezultă cert faptele imputate inculpatului, în acest sens urmau a fi

prezentate alte probe convingătoare care să nu lase dubii că inculpatul a comis fapta

imputată, lucru care nu a fost realizat de către partea acuzării.

Astfel, instanța de apel just a conchis că pe parcursul urmăririi penale și a judecării

cauzei nu au fost prezentate probe concludente și pertinente în probarea faptei prevăzute

de art. 219 alin. (1) Cod penal de către acuzatorul de stat. Or, în conformitate cu

prevederile art. 8 alin. (3) Cod de procedură penală, concluziile despre vinovăția

persoanei de săvârșirea infracțiunii nu pot fi întemeiate pe presupuneri. Toate dubiile în

probarea învinuirii care nu pot fi înlăturate, se interpretează în favoarea bănuitului,

învinuitului, inculpatului.

Reieșind din aceste motive, instanța de recurs a ajuns la concluzia că recursul

ordinar declarat de procuror urmează a fi declarat inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.

Cu referire la recursul ordinar declarat de către avocatul Țîgănașu Elena în numele

inculpatului

Potrivit dispozițiilor art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității

acestuia în cazul în care constată că recursul nu îndeplinește cerințele de formă și de

conținut.

În recursul ordinar declarat de către avocatul Țîgănașu Elena în numele

inculpatului, se solicită casarea parțială a deciziei instanței de apel, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei hotărâri prin care acțiunile inculpatului Snigur Eugen să fie recalificate

în baza art. 217 alin. (1) Cod penal, cu stabilirea unei pedepse minime.

În conformitate cu art. 401 alin. (2) Cod de procedură penală, apelul poate fi

declarat în numele persoanelor menționate în alin. (1) pct. 2)-4) și de către apărător sau

reprezentantul lor legal.

Potrivit prevederilor art. 427 alin. (2) din același cod, temeiurile pentru recurs pot

fi invocate doar în cazul în care au fost invocate în apel sau încălcarea a avut loc în

instanța de apel.

Revenind la cauza penală ce face obiectul recursului, Colegiul penal constată, că

sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 14 decembrie 2020, a fost contestată

cu apel de către avocatul Ciachir Constantin în numele inculpatului, ulterior cu apel

suplimentar de către avocatul Țîgănașu Elena în numele inculpatului. Prin decizia

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27 octombrie 2021, apelul avocatului

Ciachir Constantin în numele inculpatului a fost admis și pronunțată o nouă hotărâre,

10

iar apelul suplimentar al avocatului Țîgănașu Elena în numele inculpatului a fost respins

ca depus peste termen.

Prin urmare, instanța de recurs menționează, că în conformitate cu art. 420 alin. (4)

Cod de procedură penală, nu pot fi atacate cu recurs sentințele în privința cărora

persoanele indicate în art. 401 nu au folosit calea apelului ori au retras apelul, dacă legea

prevede această cale de atac.

În asemenea condiții, Colegiul penal conchide, că recursul ordinar declarat de

către avocatul Țîgănașu Elena în numele inculpatului, nu îndeplinește cerințele de

conținut, deoarece ultima nu a utilizat calea ordinară de atac – apelul.

Având în vedere cele consemnate supra, Colegiul penal statuează asupra soluției

de inadmisibilitate a recursului ordinar declarat de avocatul Țîgănașu Elena în numele

inculpatului, deoarece acesta nu întrunește condițiile legale de formă și de conținut.

penal al Curții Supreme de Justiție,

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Țîgănașu Elena în

numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din

27 octombrie 2021, în cauza penală în privința lui Snigur Eugen Xxxx, deoarece nu

îndeplinește cerințele de formă și de conținut.

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de

circumscripție Chișinău Țurcanu Svetlana, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții

de Apel Chișinău din 27 octombrie 2021, în cauza penală în privința lui Snigur Eugen

Xxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată integral la 09 iunie 2022.

Președinte: Toma Nadejda

Judecători: Guzun Ion

Catan Liliana

11

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2022-06-23
0,96
1ra-310/2022 — art. 264/1 alin. 4 CP
Dosarul nr.1ra-310/2022 1-20118990-01-1ra-28022022 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 25 mai 2022 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte – Toma Nadejda, Judecători – Guzun Ion şi Catan Lil
CSJ 2022-06-23
0,96
1ra-309/2022 — art. 320/1 CP
Dosarul nr.1ra-309/2022 1-20152059-01-1ra-28022022 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 25 mai 2022 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte – Toma Nadejda, Judecători – Guzun Ion şi Catan Lil
CSJ 2023-08-10
0,96
1ra-1309/2022 — Art. 190 alin. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-1309/2022 1-18190228-01-1ra-24082022 CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE D E C I Z I E 18 iulie 2023 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit în următoarea componență: Președinte – Guzun Ion, Judecători – Țurcan Anatolie, Talpă Boris, Ere
CSJ 2021-05-27
0,96
1ra-487/2021 — art. 152 alin. 1, art. 287 alin. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-487/2021 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 28 aprilie 2021 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte – Iurie Diaconu, Judecători – Ion Guzun şi Liliana Catan, examinând admisibilitatea în princ
CSJ 2022-03-17
0,96
1ra-2104/2021 — art. 141 alin. 2; 362 alin. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-2104/2021 1-19070903-01-1ra-04112021 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 26 ianuarie 2022 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte – Toma Nadejda, Judecători – Guzun Ion şi Catan Liliana, examin
Sursă