1re-115 — art.264 al.1 CP

1re-115 — art.264 al.1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 1re-115/2022

1-21084099-01-1r/e-14092022

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

05 decembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Timofti Vladimir

Judecători – Plămădeală Ghenadie, Cobzac Elena

Examinând fără citarea părților, în baza materialelor cauzei,

admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat de către

avocatul Astafiev Valeri în numele condamnatului Negru Morel-Marius

Lazăr, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din

06 iulie 2022, în cauza penală în privința lui

Negru Morel xxxxx, născut la xxxx,

originar xxxxxt,

în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (1) Cod penal.

Termenii de examinare:

prima instanță: 04.06.2021 -25.05.2022;

instanța de recurs: 22.06.2022 - 06.07.2022;

instanța de recurs în anulare: 14.09.2022 - 05.12.2022.

Asupra admisibilității motivelor invocate în recursul în anulare,

Colegiul penal

A C O N S T A T A T :

25 mai 2022, Negru Morel-Marius xxxx a fost recunoscut vinovat în

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (1) Cod penal și în

baza acestei Legi, a fost condamnat la pedeapsa sub formă de muncă

neremunerată în folosul comunității în mărime - 220 (două sute

douăzeci) ore, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport.

Negru Morel-Marius Lazăr cunoscând cu certitudine că acționează

cu încălcarea prevederilor pct.14 lit. a) al Regulamentului Circulației

Rutiere care prevede că "conducătorului de vehicul îi este interzis să

conducă vehiculul în stare de ebrietate, sub influența drogurilor sau altor

substanțe contraindicate, sub influența preparatelor medicamentoase care

provoacă reducerea reacției, fiind bolnav, traumatizat sau într-o stare

avansată de oboseală de natură să-i afecteze capacitatea de conducere", a

condus mijlocul de transport în stare de ebrietate alcoolică cu grad

avansat, în următoarele circumstanțe:

1

La 15 septembrie 2020, aproximativ la ora 03:10 min., Negru Morel-

Marius Lazăr, conștientizând că a consumat alcool și, respectiv se afla în

stare de ebrietate alcoolică, acționând cu intenție directă, dându-și

seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale și prevăzând urmările

lor, a urcat la volanul automobilului de model "xxxxx", cu numărul de

înmatriculare xxxxx, și în timp ce se deplasa prin mun. Chișinău, a fost

stopat de către ofițerii Inspectoratului Național de Securitate Publică, la

intersecția str. I. Pelivan și N. Costin.

Fiind suspectat în conducerea mijlocului de transport în stare de

ebrietate alcoolică, de către ofițerul Inspectoratului Național de

Securitate Publică i-a fost prelevată o probă de aer cu alcooltestul

"DRAGER", prin care a fost stabilită concentrația vaporilor de alcool în

aerul expirat de 0,36 mg/l, care conform prevederilor art. 13412 alin. (3)

Cod penal, constituie stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat.

Astfel, acțiunile lui Negru Morel-Marius Lazăr au fost încadrate

juridic în baza art. 264¹ alin.(1) Cod penal – ”conducerea mijlocului de

transport de către o persoană care se află în stare de ebrietate cu grad

avansat ".

Astafiev Valeri în numele inculpatului Negru Morel-Marius Lazăr, care a

solicitat casarea integrală a sentinței, cu achitarea inculpatului din motiv

că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii.

3.1 În motivarea cererii de recurs a invocat că, la documentarea

cazului lui Negru Morel-Marius Lazăr, i-a fost încălcat dreptul la apărare

și dreptul la un proces echitabil și anume că, agenții constatatori nu au

respectat prevederile legale cu privire la dreptul cetățeanului de a fi

informat despre modalitățile de realizare a testului alcooloscopic și de

contestare în caz de dezacord.

A mai invocat că, agenții de patrulare nu au respectat un șir de acte

normative ce vizează procedurile din Regulamentul privind modul de

testare alcoolscopică și examinare medicală pentru stabilirea stării de

ebrietate și naturii ei, aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 296 din

16.04.2009.

În acest sens, a remarcat că, deși în materialele cauzei se conține

îndreptarea semnată de agenții constatatori către Instituția Medico -

Sanitară Publică Dispensarul Republican de Narcologie aceasta nu a fost

adusă la cunoștința inculpatului și acesta fiind cetățean străin nu a fost

însoțit la destinație de către agenții de patrulare.

A remarcat că, urmează de apreciat critic argumentul primei

instanțe precum că, apărătorul în susținerea poziției sale a invocat că

procesul-verbal privind constatarea faptei de conducere a mijlocului de

transport în stare de ebrietate alcoolică din 15 septembrie 2020 (f.d.16),

urmează a fi declarat nul, întrucât în conținutul acestuia nu se

menționează mijlocul tehnic utilizat pentru stabilirea stării de ebrietate

alcoolică a cet. Negru Morel-Marius xxxx, fapt care nu corespunde

realității, or, la rubrica "mijloace tehnice utilizate" este făcută mențiunea

"alcooltester "Drager 7510", la materialele cauzei penale fiind anexat și

Certificatul de conformitate al acestuia, precum și Certificatul care

confirmă că ofițerul de patrulare al Batalionului nr. 2 al Brigăzii de

2

Patrulare a INP al 1GP, inspectorul superior Trofim Nicon a studiat

Regulamentul cu privire la modul de utilizare a mijloacelor tehnice,

inclusiv a mijloacelor de măsurare și aparatajului medical din dotarea

poliției, de testare alcoolscopică "Drager 6810" și "Drager 7510" și este

admis la utilizarea acestora în procesul de depistare și documentare a

cazurilor de constatare a stării de ebrietate (f.d.22).

A relatat că, anexarea ulterioară a Certificatului de conformitate, nu

probează faptul că acesta a fost prezent la momentul testării cu acest

dispozitiv.

Totodată a enunțat că, declarațiile agenților constatatori în instanța

de judecată sunt contradictorii cu cele făcute în fața organului de

urmărire penală.

Astfel, consideră că, acestea nefiind pertinente, nu pot fi puse la

baza stabilirii vinovăției lui Negru Morel-Marius, deoarece creează

confuzii și o mulțime de întrebări neelucidate de organul de urmărire

penală.

La fel, a menționat că, prima instanță nu a dat o apreciere corectă a

acțiunilor de documentare de către agenții de circulație, deși din

declarațiile acestora reiese încălcarea procedurii de documentare,

întocmirea actelor și aducerea la cunoștința persoanei a rezultatelor și

procedurii de contestare în caz de dezacord.

A relatat că a fost încălcat termenul de recunoaștere a lui Negru

Morel-Marius Lazăr în calitate de bănuit. Or, conform Ordonanței privind

începerea urmăririi penale din 17 septembrie 2020 cauza penală a fost

pornită în privința persoanei Negru Morel-Marius Lazăr, dar nu pe faptul

comiterii unei infracțiuni.

Astfel la 15.09.2020 în privința lui Negru Morel-Marius Lazăr a fost

dispusă înlăturarea de la conducerea vehiculului și ridicarea permisului

de conducere, iar recunoașterea lui Negru Morel-Marius în calitate de

învinuit la 02 decembrie 2020 a fost efectuată cu încălcarea termenelor.

Totodată, a relatat că măsura preventivă aplicată privind la anularea

dreptului de a conduce mijloacele de transport este una abuzivă și

neîntemeiată.

În ansamblu, a considerat că, prima instanță a efectuat constatări

pripite privind vinovăția inculpatului, acordând probelor administrate de

partea acuzării o apreciere defectuoasă, bazată în exclusivitate pe

presupuneri, fapt ce contravine prevederilor art. 8 alin. (3) Cod de

procedură penală.

2022, recursul declarat a fost respins cu menținerea sentinței fără

modificări.

4.1 Instanța de recurs, analizând probele anexate la materialele

cauzei, cercetate atât în cadrul primei instanțe, cât și în instanța de

recurs, și apreciindu-le din punct de vedere al pertinenței, concludenței,

utilații și veridicității, a constatat dovedită vinovăția inculpatului în

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin .(1) Cod penal.

Analizând și apreciind probele prin prisma prevederilor art. 101

Codul de procedură penală, instanța de recurs, a constat că, Negru

Morel-Marius Lazăr a comis infracțiunea imputată acestuia, și că

3

acțiunile au fost corect calificate de către prima instanță - ”conducerea

mijlocului de transport de către o persoană care se află în stare de

ebrietate cu grad avansat”.

Instanța de recurs, a menționat că, argumentele invocate de avocatul

inculpatului în cererea de recurs, au fost combătute prin probatoriul

cercetat în prima instanță. Logica evenimentelor a versiunii părții acuzării

s-a regăsit la cauza respectivă, care în coroborare cu probele prezentate

dovedesc vinovăția inculpatului. Doar negarea faptului comiterii

infracțiunii nu poate proba nevinovăția inculpatului în comiterea

infracțiunii imputate.

Totodată, nerecunoașterea vinovăției de către inculpat, instanța de

recurs a apreciat-o ca o metodă de apărare și un drept de a nu se auto

incrimina, or persoana care pe parcursul procesului penal are calitatea

procesuală de inculpat nu poate fi urmărită pentru depunerea

declarațiilor false sau refuzul de a face declarații și nu poate fi calificată

ca circumstanță agravantă la stabilirea pedepsei penale. Astfel, poziția

inculpatului Negru Morel-Marius Lazăr susținută în prima instanță,

potrivit căreia nu recunoaște vina în comiterea infracțiunii imputate, este

una declarativă și formală, exprimată cu scopul de a evita răspunderea

penală.

Instanța de recurs a apreciat critic argumentul invocat de partea

apărării precum că, documentarea cazului lui Negru Morel-Marius Lazăr

a fost efectuată cu încălcarea dreptului la apărare și dreptul la un proces

echitabil, or probele administrate și cercetate rezultă că acesta a fost

informat că refuzul, împotrivirea sau eschivarea conducătorului

mijlocului de transport de la testarea alcooloscopică, de la examenul

medical în vederea stabilirii stării de ebrietate și a naturii ei sau de la

recoltarea probelor biologice în cadrul acestui examen medical constituie

infracțiune.

Cu referire la alegațiile enunțate de avocatul inculpatului precum că,

declarațiile agenților constatatori în instanța de judecată sunt

contradictorii cu cele făcute în fața organului de urmărire penală,

instanța de recurs li-a considerat nefondate, or, în baza art. 108 alin. (4)

Cod de procedură penală, martorul este prevenit de răspunderea penală

pentru declarații false, fapt notat în procesul-verbal al ședinței de

judecată. În cele din urmă, instanțelor de judecată le revine sarcina de a

aprecia ponderea declarațiilor martorului și de a evalua credibilitatea

acestora.

A considerat că, declarațiile martorilor Trofim Nicon și Chiriac Ion

sunt pertinente și concludente și veridice, deoarece sunt consecutive,

logice, se coroborează atât între ele, cât și se confirmă prin celelalte probe

administrate la cauză.

Cu referire la alegațiile părții apărării precum că, prima instanță nu a

dat o apreciere corectă acțiunilor de documentare de către agenții de

circulație, instanța de recurs, a menționat, că vinovăția inculpatului

Negru Morel-Marius Lazăr s-a confirmat prin cumulul de probe

prezentate conform învinuirii înaintate.

La fel, instanța de recurs, nu a reținut alegația invocată de avocatul

inculpatului Astafiev Valeri, prin care și-a exprimat dezacordul cu

4

acțiunile de urmărire penală și anume că a fost încălcat termenul de

recunoaștere în calitate de bănuit, or, la caz, procesul-verbal de

înlăturare de la conducerea vehiculului și procesul-verbal de ridicare a

obiectelor și documentelor din 15.09.2020, prin care a fost ridicat

permisul de conducere românesc cu nr. I00323679S, eliberat la 04

ianuarie 2013 pe numele lui Negru Morel-Marius Lazăr și automobilul de

model "xxxxx" cu n/î xxxx de la Negru Morel-Marius Lazăr, nu constituie

măsuri preventive în sensul art. 175 alin. (3), pct.5, 5/1 Cod de

procedură penală.

În acest context, instanța de recurs, a conchis că, în speță nu a fost

încălcat termenul de menținere în calitate de bănuit, or, în privința

inculpatului Negru Morel-Marius Lazăr nu au fost aplicate careva măsuri

preventive, iar ridicarea permisului de conducere și înlăturarea de la

conducerea mijlocului de transport, nu poate fi echivalat cu aplicarea

unei măsuri preventive, deoarece această acțiune nu a fost îndeplinită de

o persoană abilitată.

La fel, a menționat instanța de recurs că, potrivit procesului-verbal

de audiere în calitate de bănuit, ulterior învinuit, inculpatul Negru Morel-

Marius Lazăr a fost asistat de apărător, iar careva obiecții ultimii nu au

înaintat, astfel că în speță nu poate fi invocat încălcarea dreptului

inculpatului la apărare.

Instanța de recurs, verificând legalitatea și temeinicia sentinței

atacate, a conchis că, urmează a fi respinse solicitările părții recurente și

reține în acest sens ca întemeiată concluzia primei instanțe, care a stabilit

în acțiunile inculpatului existența componenței infracțiune imputate.

Cu referire la stabilirea pedepsei penale, instanța de recurs, a relatat

că, prima instanță la stabilirea categoriei și termenului pedepsei, corect a

aplicat prevederile legale, și, în conformitate cu prevederile art. art. 7, 61,

75 Cod penal, a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul

acesteia, de personalitatea celui vinovat, de circumstanțele cauzei care

atenuează ori agravează răspunderea, precum și de scopul pedepsei

stabilite asupra corectării și reeducării vinovatului.

în anulare avocatul Astafiev Valeri în numele condamnatului Negru

Morel-Marius Lazăr, prin care a solicitat casarea integrală a deciziei cu

dispunerea rejudecării cauzei în aceiași instanța de apel, în alt complet

de judecată.

5.1. În susținerea cererii de recurs în anulare recurentul a invocat

că, la documentarea cazului condamnatului Negru Morel-Marius xxxx i-a

fost încălcat dreptul la apărare și dreptul la un proces echitabil.

Consideră că, din materialele cauzei se atestă cert și fără echivoc

că agenții constatatori nu au respectat prevederile pct. 11, 13, 16 din

Regulamentul privind modul de testare alcoolscopică și examinare

medicală pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei, aprobat prin

Hotărârea de Guvern nr. 296 din 16.04.2009.

Invocă că, aceste încălcări poartă un caracter agravant deoarece

Negru Morel-Marius Lazăr fiind cetățean străin care nu cunoaște

legislația Republicii Moldova, urma să beneficieze de o redare explicită și

detaliată a drepturilor și obligațiilor sale și să fie însoțit de angajații

5

Inspectoratului Național de Securitate Publică al Inspectoratului

General al Poliției la cea mai apropiată instituție medicală abilitată

pentru prelevarea probelor biologice.

În consecință, anexarea ulterioară a certificatului de conformitate

nu probează faptul că, acesta a fost prezent la momentul testării cu

acest dispozitiv.

Conform procesului-verbal privind constatarea faptei de conducere

a mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică din 15

septembrie 2020, nu sunt indicate date referitor la numărul și seria de

identificare a aparatului folosit și mențiunea despre anexarea la

procesul verbal respectiv a certificatului în cauză.

Menționează că, instanța de fond urma să admită solicitarea părții

apărării privind excluderea materialelor procesului contravențional

preluate în prezenta cauză penală, or acestea au fost anexate cu

încălcarea prevederilor art. 94 Cod de procedură penală în lipsa

procesului-verbal de cercetare a documentelor anexate și ordonanța

organului de urmărire penală.

Consideră că, instanța de fond la adoptarea sentinței de

condamnare a inculpatului, a ignorat prevederile art. art. 157 alin. (2),

pct. 5), 51), 182, 1821, 63 alin. (2), pct. 2), 65, 230 alin. (2), 251 alin. (1)

Cod de procedură penală, art. 7 alin. (2) Cod penal.

Invocă în recursul în anulare temeiurile prevăzute la art. 427 alin

(1), pct. 6), 8), 16) Cod de procedură penală, unde deciziile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanța de apel.

Consideră partea apărării că, instanța de apel nu a pătruns în

esența problemei de fapt și de drept, fiind prezentă discrepanța între cele

reținute de instanță, ignorarea unor aspecte evidente, ce au avut drept

consecință pronunțarea unei concluzii nemotivate, or, s-a stabilit, că

adoptând soluția enunțată, instanța de apel, contrar prevederilor 414 Cod

de procedură penală, nu și-a motivat soluția corespunzător, deci nu a

examinat cauza obiectiv, sub toate aspectele și nu a adus motive

pertinente pe care s-ar întemeia soluția.

Menționează că, nepronunțarea instanței de apel asupra tuturor

motivelor invocate echivalează cu nerezolvarea fondului apelului. Astfel,

fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al

pertinenței, concludenței și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu-

din punct de vedere al coroborării lor.

Decizia instanței de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și

de drept care au dus după caz, la respingerea sau admiterea apelului,

precum și motivele adoptării soluției date, pronunțarea instanței de apel

nu trebuie să fie una superficială și fără o argumentare cuvenită.

La cazul dedus judecății observă că, instanța de apel deși era

investită cu dreptul de a verifica legalitatea și temeinicia sentinței

instanței de fond, a trecut cu vederea peste erorile admise de către prima

instanță, ne luând în considerație faptul că, instanța de fond nu s-a

expus în sentință asupra mijloacelor materiale de probă.

Concluzionează că, de către partea acuzării nu a fost depusă o

referință asupra cererii de recurs depusă de partea apărării în interesele

6

inculpatului. Or, această acțiune a acuzatorului de stat fiind obligatorie,

iar în lipsa acesteia instanța este în imposibilitate de a se expune

asupra poziției acuzării și respectiv de ași motiva corespunzător decizia

adoptată.

La fel invocă că, nu au fost apreciate fiecare probă separat, din

punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei,

iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor,

inclusiv cu circumstanțele concrete de fapt și drept invocate în

învinuirea formulată inculpatului, neindicând clar și concludent

motivele pentru care a admis probele acuzării și a respins probele

apărării.

penală, Crijanovschii Sergiu, a depus referință, prin care solicită

respingerea acestuia ca fiind vădit neîntemeiat.

În motivarea referinței, procurorul menționează că, reieșind din

hotărârile contestate ale instanțelor de fond, se relevă în mod

concludent că acestea au constatat și apreciat circumstanțele de fapt și

de drept privind vinovăția condamnatului cu încadrarea juridică a

acțiunilor în strictă conformitate cu prevederile normelor codului penal

și de procedură penală, prin aprecierea tuturor probelor părții acuzării și

apărării în corespundere cu prescripțiile art. 101 alin. (1) Cod de

procedură penală.

declarat în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal consideră că,

acesta urmează a fi declarat inadmisibil, din următoarele considerente.

Conform art. 452 alin. (1) Cod de procedură penală, părțile pot

declara la Curtea Supremă de Justiție recurs în anulare împotriva

hotărârii judecătorești irevocabile, după epuizarea căilor ordinare de atac.

Conform, art. art. 453 alin. (1), 455 alin. (2) pct. 3) - 5), 3 alin. (1)

Cod de procedură penală, prevăd că hotărârile irevocabile pot fi atacate

cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept comise doar la

judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul

procedurii precedente a afectat hotărârea atacată.

În conformitate cu prevederile art.452 alin.(1) Cod de procedură

penală, Procurorul General și adjuncții lui, persoanele menționate în art.

401 alin. (1) pct. 2), 3) Cod de procedură penală și în numele acestora,

apărătorul sau reprezentantul lor legal, pot declara la Curtea Supremă de

Justiție recurs în anulare împotriva hotărârilor judecătorești după

epuizarea căilor ordinare de atac.

Potrivit deciziei instanței de recurs se constată că, Colegiul penal

al Curții de Apel Chișinău din 06 iulie 2022, a decis respingerea

recursului declarat, cu menținerea sentinței fără modificări.

Potrivit art. 38, pct. 3) Cod de procedură penală, Curtea de Apel ca

instanță de recurs, judecă recursurile împotriva hotărârilor judecătoriilor,

care, potrivit legii, nu pot fi atacate cu apel.

La fel, potrivit art. 437 alin. (1), pct. 1) Cod de procedură penală,

pot fi atacate cu recurs, sentințele pronunțate de judecătorii privind

infracțiunile ușoare pentru săvârșirea cărora legea prevede în exclusivitate

pedeapsa nonprivativă de libertate.

7

Colegiul penal reține că, acțiunile condamnatului Negru Morel-

Marius Lazăr, au fost încadrate juridic în baza art. 264¹ alin. (1) Cod

penal – ”conducerea mijlocului de transport de către o persoană care se

află în stare de ebrietate cu grad avansat" .

Astfel, având în vedere că, infracțiunea imputată condamnatului

se regăsește în categoria infracțiunilor ușoare conform art. 16 alin. (2)

Cod penal, Curtea de apel Chișinău ca instanță de recurs, just și legal a

judecat recursul împotriva sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul

Buiucani din 25 mai 2022.

Colegiul penal, lecturând recursul în anulare declarat de către

avocatul Astafiev Valeri în numele condamnatului Negru Morel-Marius

Lazăr, a constatat că acesta invocă ca temei prevederile art. 427 alin.

(1), pct. 6), 8), 16) Cod de procedură penală, temeiuri ce pot fi înaintate

doar la repararea erorilor de drept comise de instanțele de fond și de

apel și doar pentru constatarea admisibilității unui recurs ordinar.

În continuare, Colegiul penal notează că, susceptibilă de a fi

atacată cu recurs în anulare este hotărârea irevocabilă în urma

exercitării căilor ordinare de atac, reglementate de capitolul IV,

Secțiunea I și a II-a a Codului de procedură penală – calea apelului și a

recursului ordinar.

În acest context, se notează că potrivit prevederilor art. 453 alin.

(1) Cod de procedură penală, pot fi atacate hotărârile judecătorești

irevocabile, în scopul reparării erorilor de drept comise la judecarea

cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii

precedente a afectat hotărârea atacată, sau în cazul în care Curtea

Europeană a Drepturilor Omului, informează Guvernul Republicii Moldova

despre depunerea cererii, iar alin. (2) a aceluiași articol prevede că

recursul în anulare este inadmisibil, dacă nu se întemeiază pe temeiurile

prevăzute de acest articol sau este declarat repetat.

Potrivit art. 6 pct. 44) Cod de procedură penală, viciul fundamental

în cadrul procedurii precedente, care a afectat hotărârea pronunțată,

reprezintă o încălcare esențială a drepturilor și libertăților garantate de

Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale, de alte tratate internaționale, de Constituția Republicii

Moldova și de alte legi naționale.

Raportând normele citate, la textul recursului declarat, se

constată că, recurentul nu a invocat în ce constă viciul fundamental

care ar afecta hotărârea atacată, nu a indicat care drepturi prevăzute de

Convenția pentru Apărarea drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale, de alte tratate internaționale, de Constituția Republicii

Moldova sau de alte Legi naționale, au fost încălcate și a omis să

argumenteze ilegalitatea hotărârii contestate, fără a respecta cerința

prevăzută de art. 455 alin. (2), pct. 7) Cod de procedură penală, care

prevede obligația de a indica în cererea de recurs în anulare, conținutul și

motivele recursului în anulare, cu menționarea cazurilor prevăzute de art.

453 Cod de procedură penală și cu argumentarea ilegalității hotărârii

atacate, iar colegiul penal din oficiu nu poate completa.

În acest sens, Colegiul penal menționează că, din oficiu nu poate

completa și/ sau expune asupra unor chestiuni care nu sunt reflectate

8

în recursul în anulare, or, potrivit art. 24 alin. (2) Cod de procedură

penală, instanța nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și

nu exprimă alte interese decât interesele Legii.

Astfel, completarea cererii de recurs în anulare, cu argumente de

drept, care cu desăvârșire lipsesc și care ar suplini-o din oficiu, este

contrară principiului contradictorialității ce guvernează întregul proces

penal.

Totodată, la caz este pertinentă și jurisprudența Curții Europene a

Drepturilor Omului, în care, unul din aspectele fundamentale ale

preeminenței dreptului, este principiul securității raporturilor juridice,

care cere, „inter alia” că, atunci când instanțele judecătorești dau o

apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă

în discuție (cauza Brumărescu vs România, Nr.28342/95&62, 28

octombrie 1999).

Acest principiu insistă asupra faptului că nici o parte la proces nu

este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri judecătorești definitive și

executorii doar în scopul reluării procesului de judecată și al unei noi

soluționări a cauzei. Competența de revizuire a instanțelor supreme

trebuie exercitată pentru a corecta erorile de drept și omisiunile justiției,

nu și pentru a efectua o reexaminare a cauzei.

În acest context, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității

recursului în anulare declarat, pe motiv ca nu îndeplinește cerințele de

conținut.

procedură penală, Colegiul penal

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de către avocatul

Astafiev Valeri în numele condamnatului Negru Morel-Marius Lazăr,

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 06 iulie

2022, în cauza penală în privința lui Negru Morel-Marius xxxxx, pe motiv

că nu îndeplinește cerințele de conținut.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 02 februarie 2023.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Plămădeală Ghenadie

Cobzac Elena

9