1ra-1119/2022 — art.287 al.3 CP

1ra-1119/2022 — art.287 al.3 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 1ra-1119/2022

1-21126421-01-1ra-28072022

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

13 decembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimr

Judecători - Plămădeală Ghenadie, Toma Nadejda,

Țurcan Anatolie, Cobzac Elena

Judecând fără citarea părților, în baza materialelor din dosar,

recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de

circumscripție Chișinău, Casir Alexandru, împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 17 mai 2022, în cauza penală de

învinuire a lui

Savciuc Iuri xxxxx, născut la xxxxx, originar și

domiciliat în xxxxx,

în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal.

Termenii de examinare:

prima instanță: 26.08.2021-07.02.2022;

instanța de apel: 28.02.2022-17.05.2022;

instanța de recurs: 28.07.2022 – 13.12.2022.

Asupra motivelor invocate în recurs, în baza materialelor cauzei

penale, Colegiul penal lărgit

A C O N S T A T A T :

2022, a fost admisă cererea inculpatului Savciuc Iuri Ion și încetat procesul

penal în cauza penală de învinuire în comiterea infracțiunii prevăzute de

art.287 alin.(3) Cod penal, în temeiul intervenirii actului de amnistie.

A fost admisă cererea lui Ceban Serghei privind retragerea acțiunii

civile depusă împotriva lui Savciuc Iuri referitor la încasare a sumei de

5000, explicând părților că, retragerea acțiunii împiedică intentarea

ulterioară a aceleiași acțiuni în cadrul procesului civil, în privința aceleiași

persoane, pe aceleași temeiuri.

S-a încasat de la Savciuc Iuri în beneficiul Statului suma de 320 lei

cu titlu de cheltuieli de judecată, în rest cererea procurorului s-a respins

ca neîntemeiată.

A fost hotărâtă soarta corpurilor delicte.

constatate următoarele circumstanțe de fapt:

Savciuc Iuri la 20.06.2021, aproximativ la ora 15 și 30 min.,

aflându-se la terasa barului „Soltanici Larisa” din s. xxxx, r-nul Criuleni,

1

adică într-un loc public, fără nici un motiv, din intenții huliganice, dându-

și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, având intenția

comiterii unui act de huliganism, însoțit de aplicarea violenței asupra

persoanei, încălcând ordinea publică, lezând normele de drept și morale

de comportare în societate, care asigură securitatea personală a

cetățenilor, a inițiat un conflict cu Ceban Serghei, după care i-a aplicat o

lovitură cu o sticlă de bere în regiunea capului, provocându-i o vătămare

corporală neînsemnată sub formă de plagă în regiunea parietală stângă.

Acțiunile inculpatului Savciuc Iuri, au fost încadrate juridic în baza

art. 287 alin. (3) Cod penal, conform indicilor calificativi - ” huliganismul,

adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică și exprimă

o vădită lipsă de respect față de societate, însoțite de aplicarea violenței

asupra persoanei, comisă cu alte obiecte pentru vătămarea integrității

corporale”.

raionului Criuleni, Rapeșco Ivan, care a solicitat casarea sentinței, cu

adoptarea unei noi hotărâri prin care inculpatul Savciuc Iuri sa fie

recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 287 alin. (3) Cod penal la 3

ani închisoare, iar conform art.90 din Codul penal, să-i fie suspendată

executarea pedepsei pe un termen de probațiune de 3 ani.

În baza Legii nr.243 din 24.12.2021 „Privind amnistia in legătură cu

aniversarea a XXX-a de la proclamarea independentei Republicii Moldova”,

Savciuc Iuri să fie liberat de executarea pedepsei stabilite, conform art.

107 din Codul penal, sentința urmând a fi adoptată în corespundere cu

prevederile art. 389 alin. (4) pct. 2) din Codul de procedură penală.

3.1. În susținerea argumentelor invocate partea acuzării a invocat

că, la aplicarea Legii privind amnistia instanța de fond urma să constate

vinovăția inculpatului în comiterea faptei încriminate, cu stabilirea unei

pedepse penale, identificată ca rezultat al individualizării pedepsei,

ulterior a libera inculpatul de la executarea pedepsei în temeiul actului de

amnistie, pronunțând în acest sens sentința de condamnare în temeiul

art. 389 alin.(4), pct. 2) Cod de procedura penală, și cu expunerea

ulterioară asupra chestiunilor prevăzute la art.385 Cod de procedura

penală.

2022, a fost admis din alte motive apelul procurorului, casată sentința,

inclusiv și din oficiu în baza art.409 alin.(2) Cod de procedură penală, și

pronunțată o nouă hotărâre în această parte, conform modului stabilit

pentru prima instanță după cum urmează:

Procesul penal de învinuirea lui Savciuc Iuri de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal s-a încetat în conformitate cu

art.2 din Legea privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la

proclamarea independenței Republicii Moldova (nr.243 din 24.12.2021,

Monitorul Oficial nr.325 - 333 din 31.12.2021).

S-a admis cererea lui Ceban Serghei privind retragerea acțiunii civile

depuse împotriva lui Savciuc Iuri de reparare a prejudiciului.

S-a încasează de la Savciuc Iuri în beneficiul statului 320 lei, cu titlu

de cheltuieli judiciare.

A fost hotărâtă soarta corpurilor delicte.

2

4.1. În motivarea deciziei adoptate instanța de apel a menționat că,

fapta prejudiciabilă a fost comisă de inculpat la 20 iunie 2021, iar

urmărirea penală a fost începută prin ordonanța din 11 august 2021, însă

cu toate acestea în sentința pronunțată în prezenta cauză penală de către

instanța de fond s-a indicat că a fost pronunțată la 07 februarie 2021, ceea

ce nu corespunde realității, or după cum urmează din materialele cauzei

penale sentința în fapt a fost pronunțată la 07 februarie 2022.

Circumstanța dată deși nu a constituit motivul apelului, instanța de

apel în scopul înlăturării erorii respective, a considerat necesar de a

admite din alte motive apelul declarat și a casa sentința inclusiv din oficiu,

în conformitate cu art.409 alin.(2) Cod de procedură penală, menționând

că fără desființarea sentinței, eroarea instanței de fond nu poate fi reparată

în instanța de apel.

Cu referire la argumentele procurorului referitor la pronunțarea

eronată de către instanța de fond a sentinței de încetare a procesului penal

în temeiul intervenirii actului de amnistie, instanța de apel a conchis că

nu sunt fondate.

Instanța de apel a stabilit că în prima instanță cauza penală a fost

examinată, în procedura prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală

pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală. Inculpatul

Savciuc Iuri nu are antecedente penale, și-a recunoscut vina integral, s-a

căit sincer de cele comise, concomitent în cadrul ședinței de judecată a

instanței de fond și-a manifestat acordul în scris în vederea aplicării

actului de amnistie, și a conchis că inculpatul nu cade sub incidența

restricțiilor formulate în art. 6 din Legea nr. 243 din 24.12.2021, privind

aplicarea art. 2 din legea menționată.

Instanța de apel a reținut că în prezenta cauza penală sunt prezente

toate circumstanțele ce permit încetarea procesului penal în privința

inculpatului pe parcursul judecării cauzei penale în instanța de judecată

potrivit prevederilor art. 391 alin. (1), pct. 6) Cod de procedură penală, iar

reglementarea procesuală se regăsește la art. 332 alin. (1), (5), 285 alin.

(2),(3), 275 pct. 4) Cod de procedură penală, fiind aplicabile la orice etapa

procesului penal.

Astfel, instanța de apel a apreciat critic argumentele acuzatorului de

stat precum că, instanța de fond urma să adopte sentința de condamnare

potrivit prevederilor art. 389 alin.(4), pct. 2) Cod de procedură penală, cu

recunoașterea inculpatului vinovat și stabilirii acestuia pedepsei penale

prevăzută de sancțiunea art. 287 alin. (3) Cod penal, or propunerea

procurorului este valabilă și aplicabilă situației procesuale în care pe

parcursul judecării cauzei penale inculpatul nu depune cerere scrisă cu

privire la încetarea procesului penal în temeiul actului de amnistie și/sau

pretinde la achitarea sa pledând nevinovat, iar în urma cercetării

judecătorești vinovăția acestuia se constată dincolo de dubii rezonabile.

În acestea circumstanțe, nefiind expus în forma scrisă și expresă

acordul inculpatului la încetarea procesului penal urmarea actului de

amnistie, nu sunt întrunite prevederile art. 332 alin. (5) coroborat cu art.

285 alin. (2), (3), 275 pct. 4) Cod de procedura penală cu privire la

încetarea procesului penal pe parcursul judecării cauzei în instanța de

judecată, iar pe cale de consecința sunt aplicabile prevederile art. 389 alin.

3

(4) pct. 2) Cod de procedură penală privind pronunțarea sentinței de

condamnare cu stabilirea pedepsei penale și liberarea de la executarea ei

urmarea intervenirii actului de amnistie.

Tot această rezultă și din prevederile art.332 alin.(5) Cod de

procedură penală, în conformitate cu care, în cazul prevăzut la art. 275

pct. 4), încetarea procesului penal nu se admite fără acordul inculpatului.

În acest caz, procedura continuă în mod obișnuit.

Astfel, în cazul în care pe parcursul judecării cauzei penale în

instanța de judecată a intervenit actul de amnistie și inculpatul întrunește

criteriile de aplicare, însă nu depune cerere de încetarea procesului civil

(nu exprimă expres acordul la aplicarea amnistiei), procedura judecării

cauzei penale continua în mod obișnuit, iar în final, după caz, poate fi

adoptată sentința de condamnare reglementată de art. 389 alin. (4) pct. 2)

Cod de procedură penală.

Cât privește argumentul apelantului precum că, amnistia, conform

art.107 alin. (2) Cod penal, nu are efecte asupra măsurilor de siguranță și

asupra drepturilor persoanei vătămate, și din acest motiv la cererea

inculpatului privind aplicarea legii cu privire la amnistie, instanța de

judecată nu poate adopta sentința de încetarea a procesului penal, ci numai

sentința de condamnare cu stabilirea și ulterior de liberarea inculpatului de

executarea pedepsei, soluționând la adoptarea acestei sentințe și celelalte

chestiuni a procesului penal, instanța de apel a constată că, într-adevăr

amnistia nu are efecte asupra măsurilor de siguranță și asupra drepturilor

persoanei vătămate.

Cu toate acestea, prevederile art.107 alin.(2) Cod penal, nu

constituie circumstanța de drept determinantă pentru interzicerea

instanței judecătorești să adopte sentința de încetare a procesului penal în

cazul intervenirii amnistiei și întrunirii de către inculpat tuturor criteriilor

legii cu privire la amnistia și depunerii de către inculpat pe parcursul

judecării cauzei penale cererii privind încetarea procesului penal în

temeiul actului de amnistie.

Instanța de apel a statuat că legiuitorul prin prevederile art.397 Cod

de procedură penală a prevăzut că, dispozitivul sentinței de condamnare,

precum și al celei de achitare sau de încetare a procesului penal, pe lângă

chestiunile enumerate în art.395 și 396, în cazurile necesare, trebuie să

mai cuprindă: 1) hotărârea cu privire la acțiunea civilă înaintată sau

hotărârea pronunțată din oficiu de către instanță referitor la repararea

pagubei; 2) hotărârea cu privire la confiscarea specială; 3) hotărârea cu

privire la corpurile delicte; 4) hotărârea cu privire la măsurile de ocrotire;

5) dispoziția referitoare la repartizarea cheltuielilor judiciare; 6) dispoziția

referitoare la procedura și termenul declarării apelului sau a recursului

împotriva sentinței, după caz.

Astfel, având în vedere că încetarea procesului penal în temeiul

actului de amnistie nu este încetarea procesului penal pe motiv de

reabilitare, prin sentința de încetare a procesului penal pronunțată în

temeiul art.391 alin.(1) pct.6) Cod de procedura penală, pot fi soluționate

după caz, și alte chestiuni prevăzute la art.397 Cod de procedura penală.

4

Din acestea argumente, alegațiile apelantului în sensul formulat în

apel, nu sunt fondate și nu pot fi reținute de către instanța de apel ca temei

de casarea sentinței contestate.

Cu referire la acțiunea civilă, instanța de apel a reținut că în ședința

de judecată a instanței de fond la 19 ianuarie 2022, partea vătămată

Serghei Ceban a comunicat că pretenții materiale și morale față de inculpat

nu are, i-a fost restituit prejudiciul total în sumă de 5000 lei, respectiv și-

a retras acțiunea civilă înaintată față de inculpat, motiv pentru care a

admis cererea de retragere a acțiunii civile.

Cu referire la cheltuielile judecată, instanța de apel ținând cont de

prevederile art. art. 227- 229 Cod de procedură penală a conchis că

sarcina suportării cheltuielilor în legătură cu efectuarea Raportului de

expertiză judiciară privind constatarea gradului leziunilor corporale ale

părții vătămate Ceban Serghei (f. d. 29-30) urmează a fi puse pe seama

infractorului.

procurorul Casir Alexandru, prin care indicând temeiul prevăzut de art.

427 alin. (1), pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, solicită casarea

parț ială a deciziei atacate, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi

hotărâri, prin care potrivit prevederilor art. 389 alin.(4), pct.2) Cod de

procedură penală coroborat cu art. 107 alin.(l) Cod penal, inculpatul

Savciuc Iuri recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.

287 alin. (3) Cod penal, să fie liberat de executarea pedepsei în baza art. 2

din Legea nr. 243 din 24.12.2021, privind Amnistia în legătură cu

aniversarea a XXX-a de la proclamarea Independenței Republicii Moldova.

5.1. În motivarea cererii de recurs recurentul a indicat următoarele

motive:

- instanța de apel în conținutul deciziei din 17 mai 2022, încetează

procesul penal în privința inculpatului Savciuc Iuri, conform art. 2 al Legii

cu privire la amnistie în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea

independenței R. Moldova. O astfel de argumentare a instanței de apel

contravine însă normelor procedural-penale, instanța de apel urma să

aplice în speță o sentință de condamnare a inculpatului cu numirea unei

pedepse și liberarea ulterioară de executarea acesteia în legătură cu

intervenirea legii cu privire la amnistie;

- cât privește adoptarea unei sentințe de încetare a procesului pe

motivul intervenirii amnistiei, aplicarea amnistiei cu emiterea unei

hotărâri de încetare a procesului penal nu se regăsește în conținutul art.

391 Cod de procedură penală;

- în acest sens este eronată poziția instanței de apel cu referire la

încetarea procesului penal în temeiul art. 391 alin. (l) pct.6 Cod procedură

penală - existența altor circumstanțe care exclud sau condiționează

pornirea urmăririi penale și tragerea la răspundere penală.

Colegiul penal lărgit concluzionează că acesta urmează a fi admis, cu

casarea totală a deciziei instanței de apel și dispunerea rejudecării cauzei

în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Conform prevederilor art. 435 alin. (1), pct. 2), lit. c) Cod de

procedură penală, judecând recursul, instanța de recurs este în drept să

5

admită recursul și să dispună rejudecarea cauzei de către instanța de apel,

în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de

recurs.

Potrivit art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art.

427 Cod de procedură penală, fiind în drept să judece și în baza

temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația condamnaților. Or, art. 427

alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel

pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

Instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel,

inclusiv și să o caseze, atunci când se constată comiterea unei erori de

drept, care a dus la adoptarea unei hotărâri neîntemeiate, totodată

verificând dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea

atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor

de drept formal și material. Apelul este o cale de atac sub aspect de fapt și

de drept, întrucât odată exercitat produce un efect devolutiv complet în

sensul că provoacă un control integral atât în fapt, cât și în drept în

privința persoanelor care l-au declarat.

Potrivit practicii cu privire la judecarea cauzelor penale în ordine de

apel și conform art. 414 Cod de procedură penală, chestiunile de fapt

asupra cărora s-a pronunțat, ori trebuia să se pronunțe prima instanță și

care, prin apel, se transmit instanței de apel sunt următoarele: dacă fapta

reținută ori numai imputată a fost săvârșită ori nu, dacă fapta a fost comisă

de inculpat și, dacă da, în ce împrejurări a fost comisă, în ce constă

participația, contribuția materială a fiecărui participant, dacă există

circumstanțe atenuante și agravante, dacă probele corect au fost apreciate,

dacă toate în ansamblu au fost apreciate de prima instanță prin prisma

cumulului de probe anexate la dosar, în conformitate cu art. 101 Cod de

procedură penală.

În ce privește chestiunile de drept pe care le poate soluționa instanța

de apel, acestea sunt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă

infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și

aplicată just, dacă normele de drept procesual sau penal, au fost corect

aplicate.

În cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale

referitoare la chestiunile menționate, hotărârea instanței de apel urmează

a fi desființată, cu trimiterea cauzei la rejudecare, dacă eroarea constatată

nu poate fi corectată de instanță de recurs.

Reieșind din temeiurile de drept ale recursului ordinar declarat, se

reține că titularul invocă incidența cazurilor de casare prevăzute la pct. 6),

10), alin. (1), art. 427 Cod de procedură penală, potrivit cărora, hotărârea

atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, ori s-au aplicat

pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

La caz, Colegiul penal lărgit atestă, că criticele procurorului, în

esență, se referă la deficiențele părții dispozitive a deciziei pronunțate de

instanța de apel, relevând că instanța vădit greșit a formulat soluția, fiind

în fond de acord cu aplicarea, în prezența speță a Legii nr. 243 din

24.12.2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la

6

proclamarea independenței Republicii Moldova, în privința inculpatului

Savciuc Iuri.

Verificând criticele expuse de recurent, în raport cu lucrările cauzei,

Colegiul penal lărgit constată că acestea sunt întemeiate, la caz fiind

incident temeiul de casare, prevăzut de art. 427 alin. (1), pct. 6) Cod de

procedură penală, deoarece instanța de al doilea grad de jurisdicție

judecând cauza în ordine de apel, a adoptat o decizie care nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția, erori de drept ce nu pot fi corectate

în prezenta procedură, or instanța de recurs nu este abilitată cu atribuții

de a judeca cauza în fond, substituind instanța care a judecat apelul cu

încălcarea prevederilor legii procesual-penale.

Așadar, Colegiul penal lărgit reiterează că la întocmirea unei

hotărâri, instanța trebuie să îndeplinească cerințele art. 394 Cod de

procedură penală și să soluționeze toate chestiunile prevăzute în art. art.

385 și 397 Cod de procedură penală.

Potrivit art. 384 alin. (3) Cod de procedură penală, sentința instanței

de judecată trebuie să fie legală, întemeiată și motivată, iar conținutul ei se

expune în mod consecvent, astfel ca noua situație să decurgă din cea

anterioară și să aibă legătură logică cu ea.

Totodată, potrivit art. 417 alin. (1), pct. 8) Cod de procedură penală,

decizia instanței de apel trebuie să cuprindă printre altele și motivele

adoptării soluției date.

La caz, prin sentința a fost încetat procesul penal în cauza penală de

învinuire a lui Savciuc Iuri în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287

alin.(3) Cod penal, în temeiul intervenirii actului de amnistie.

S-a admis cererea părții vătămate Ceban Serghei privind retragerea

acțiunii civile depusă împotriva lui Savciuc Iuri referitor la încasarea sumei

de 5000.

S-a încasat de la Savciuc Iuri în beneficiul Statului suma de 320 lei

cu titlu de cheltuieli de judecată. În rest cererea procurorului s-a respins

ca neîntemeiată.

Criticând netemeinicia sentinței, apel a declarat procurorul, care a

solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care

inculpatul să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute la

art. 287 alin.(3) Cod penal, cu stabilirea pedepsei sub formă 3 ani

închisoare, iar conform art.90 Cod penal, să-i fie suspendată executarea

pedepsei si stabilit un termen de probațiune de 3 ani, cu absolvirea de

executarea pedepsei în temeiul Legii nr. 243 cu privire la amnistie.

Instanța de apel expunându-se asupra solicitărilor invocate de către

părți a conchis că sentința urmează a fi casată integral, inclusiv din oficiu

în baza art. 402 alin. (2) Cod de procedură penală și a dispus încetarea

procesului penal pe învinuirea înaintată în privința Savciuc Iuri în baza

art. 287 alin. (3) Cod penal, în conformitate cu art. 2 alin. (1), (3) al Legii

nr. 243 din 24.12.2021, privind amnistia în legătură cu aniversarea a

XXX-a de la proclamarea Independenței Republicii Moldova.

Sub acest aspect, Colegiul penal lărgit atestă că atât prima instanță,

cât și instanța de apel nu au respectat procedura de aplicare a actului de

amnistie prevăzută de normele Codului de procedură penală.

7

Astfel, conform art. 107 alin. (1) Cod penal, amnistia este actul ce are

ca efect înlăturarea răspunderii penale sau a pedepsei, fie reducerea

pedepsei aplicate sau comutarea ei.

Ținând cont de faptul că solicitarea de aplicare a actului de amnistie

a intervenit la faza de judecare a cauzei în instanța de fond, instanțele de

fond urmau a adopta și pronunța o hotărâre în conformitate cu prevederile

art. 389 alin. (4), pct. 2) Cod de procedură penală, potrivit cărora se adoptă

o sentință de condamnare cu stabilirea pedepsei și cu liberarea de

executarea în cazul amnistiei conform art.107 Cod penal, deoarece

adoptarea unei sentințe de încetare a procesului penal conform art. 391

Cod de procedură penală, este posibilă până la începerea dezbaterilor

judiciare în instanță (art. 345 Cod de procedură penală coroborat cu art.

350 Cod de procedură penală), în celelalte cazuri, hotărârea se adoptă în

baza dispozițiilor art. art. 389-390 Cod de procedură penală.

Tot aici se menționează că, legiuitorul în prevederile art. 391 Cod de

procedură penală (sentința de încetare a procesului penal), nu a statuat

că, după ce procedura continuă în mod obișnuit și instanța hotărăște

asupra învinuirii înaintate inculpatului, ea va adopta o sentință de

încetare a procesului penal în cazul aplicării actului amnistiei, ca de altfel

și al prescripției.

Or, aceste două cazuri de nereabilitare a persoanei, spre deosebire

de celelalte situații similare, regăsite în art. 391 Cod de procedură penală,

sunt soluționate, după faza ședinței preliminare (art. 332 alin. (5), 384 Cod

de procedură penală), doar în cadrul adoptării unei sentințe sau deciziei

(instanței de apel) de condamnare, în virtutea esenței sale procedurale și a

specificului de a hotărî asupra învinuirii formulate inculpatului în

condițiile prescrise la art. art. 389, 394 alin. (1) și (2) și 395 Cod de

procedură penală, spre deosebire de cele prevăzute în art. art. 394 alin. (4)

și 396 Cod de procedură penală, adică cele proprii unei sentințe de

încetare.

Mai mult, prevederile de drept enunțate nu sunt declarate

neconstituționale și nici nu contravin reglementărilor internaționale,

pentru a fi exceptate și omise, deci urmează a fi aplicate întocmai (art. 1

alin. (1), art. 7 alin. (1) – (8) Cod de procedură penală).

Totodată, se reține că deși potrivit dispozitivului a decis casarea

sentinței cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, în același timp în partea descriptivă a deciziei sale instanța

de apel reține că soluția primei instanțe privind încetarea procesului penal

în privința lui Savciuc Iuri în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287

alin.(3) Cod penal, în temeiul intervenirii actului de amnistie, este legală și

întemeiată, fapt ce denotă prezența temeiului de casare prevăzut la art. 427

alin. (1), pct. 6) Cod de procedură penală - motivarea soluției contrazice

dispozitivul hotărârii.

Dat fiind că încălcările normelor procedurale specificate, comise de

către instanța de apel, constituie erori de drept prescrise în art. 427 alin.

(1), pct. 6) Cod de procedură penală și care nu pot fi corectate de către

instanța de recurs, se impune soluția admiterii recursului ordinar, casării

totale a deciziei și dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță

de apel, în alt complet de judecată.

8

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să se conducă de

prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care reglementează

procedura de rejudecare și limitele acesteia, să se pronunțe corespunzător

și în strictă conformitate cu prevederile Legii penale și procesual-penale

asupra tuturor circumstanțelor de fapt și de drept ale cauzei și să țină

seama de cele invocate în prezenta decizie și nemijlocit de motivele casării

acesteia, să înlăture omisiunile admise și să pronunțe o hotărâre legală și

întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură

penală.

procedură penală, Colegiul penal lărgit

D E C I D E :

Se admite recursul ordinar declarat de către procurorul în

Procuratura de circumscripție Chișinău, Casir Alexandru.

Se casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 17 mai 2022, în cauza penală în privința lui Savciuc Iuri xxxxx și se

dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet

de judecată.

Decizia nu se supune căilor de atac.

Decizia motivată pronunțată la 02 februarie 2023.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Plămădeală Ghenadie

Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

9