1ra-1299/2022 — art. 361 alin. 2 lit. b CP

1ra-1299/2022 — art. 361 alin. 2 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 1ra-1299/2022

1-21175763-01-1ra-23082022

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

20 iunie 2023 mun. Chișinău

Colegiul Penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Guzun Ion,

Judecători – Taplă Boris, Eremciuc Ghenadie, Daguța Sergiu, Donos Aliona,

a judecat, fără citarea părților, în baza materialelor dosarului, recursul ordinar

declarat de către procurorul-șef al Procuraturii de circumscripție Cahul, Calendari

Dumitru, împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 23 mai

2022, în cauza penală în privința lui,

Gubceac Ilie X, născut la xxxx, domiciliat în

r-nul xxx, or. xxx, str. xxx, nr. xx.

Termenul examinării cauzei:

Prima instanță: 29.11.2021– 14.02.2022;

Instanța de apel: 05.04.2022 – 23.05.2022;

Instanța de recurs: 23.08.2022 – 20.06.2023;

A C O N S T A T A T :

”Se încetează procesul penal în privința lui Gubceac Ilie Ion învinuit de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 361 al. 2 lit. b Cod penal în baza Legii nr. 243 din

24.12.2021 ”Privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea

independenței Republicii Moldova”.”

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

S-a încasat de la Gubceac Ilie în folosul statului suma de 160 lei cu titlu de

cheltuieli de judecată.

perioada anului 2019, având scopul deținerii și folosirii documentelor oficiale false,

care acordă drepturi și eliberează de obligații, prin înțelegere prealabilă și în comun

acord cu alte persoane nestabilite, au confecționat blancheta cărții de identitate a

României cu seria și numărul xxxxx, cu valabilitatea 12.06.2019 – 21.02.2035, pe care a

deținut-o până la data de 21 decembrie 2020, ora 02:20, când a fost depistată și ridicată

de angajații poliției de frontieră în urma controlului de frontieră, în punctul de trecere

a frontierei de stat ,,Cahul – Oancea”, pe sensul de ieșire din Republica Moldova, care

potrivit raportului de constatare tehnico-științifică nr. 353 din 28 decembrie 2020,

blancheta cărții de identitate a României cu seria și numărul XXXXXXX, cu valabilitatea

12.06.2019 – 21.02.2035, pe numele Gubceac Ilie, nu corespunde după metoda de

confecționare cu blancheta autentică a cărții de identitate a României.

Acțiunile lui Gubceac Ilie au fost încadrate în baza art. 361 alin. (2) lit. b) Cod

penal, conform indicilor calificativi: confecționarea, deținerea unui document oficial

1

fals, care acordă drepturi, săvârșită de mai multe persoane.

declarat recurs, împotriva sentinței Judecătoriei Cahul sediul central din 14.02.2022,

prin care pretinde casarea sentinței enunțate, rejudecarea cauzei și adoptarea unei noi

hotărâri de condamnare, prin care inculpatul Gubceac Ilie să fie recunoscut vinovat de

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal, cu stabilirea

pedepsei de 1 an închisoare, cu liberarea de executarea ei, pe motivul intervenirii

actului de amnistie, conform art. 107 Cod penal și în temeiul Legii privind amnistia nr.

243 din 24.12.2021.

În cererea s-a procurorul a invocat, că aplicarea amnistiei prezumă recunoașterea

culpabilității inculpatului. Potrivit art. 107 alin. (1) Cod penal, amnistia este actul ce are

ca efect înlăturarea răspunderii penale sau a pedepsei fie reducerea pedepsei aplicate

sau comutarea ei. Amnistia nu are efecte asupra măsurilor de siguranță si asupra

drepturilor persoanei vătămate. Conform art. 285 alin. (2) Cod de procedură penală,

încetarea urmăririi penale are loc în cazurile de nereabilitare a persoanei, prevăzute la

art. 275 pct. 4) - 9) din prezentul cod. Art. 275 pct. 4) Cod de procedură penală prevede

că, urmărirea penală nu poate fi pornită, iar dacă a fost pornită, nu poate fi efectuată,

și va fi încetată în cazurile în care: ... a intervenit termenul de prescripție sau amnistia”.

Aplicarea amnistiei față de inculpat nu constituie temei de reabilitare a persoanei, fapt

care prezumă că inculpatul urmează a fi recunoscut vinovat de comiterea faptei

imputate, sau, ca excepție, a faptei prejudiciabile elementele căreia au fost identificate

de către instanța de judecată (în sensul recalificării acțiunilor inculpatului în favoarea

acestuia).

Astfel, unica soluție care poate fi adoptată la finalizarea examinării cauzei penale

în cazul aplicării Legii nr. 243 din 24.12.2021, o reprezintă sentință de condamnare,

acest fapt fiind expres prevăzut la art. 389 alin. (4) pct. 2) CPP - cu stabilirea pedepsei

și cu liberarea de executarea ei în cazul amnistiei conform art. 107 Cod penal.

În drept apelul a fost întemeiat pe prevederile art. 401 alin. (1) pct. 1), 437, 441 alin.

(1) pct. 9), 438, 445, 449 alin.(2) lit. b) Cod de procedură penală.

apelul declarat de procurorul în Procuratura raionului Cahul, Cara Mihail, fiind

menținută sentința Judecătoriei Cahul, sediul central din 14 februarie 2022, prin care a

fost încetat procesul penal în privința inculpatului Gubceac Ilie, învinuit de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal, în temeiul Legii nr.243 din

24.12.2021 „Privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea

independenței Republicii Moldova”.

4.1. Instanța de apel, nu a acceptat poziția procurorului asupra căii de atac, or

calea de atac este determinată de prevederile legii, și nu de titlul cererii prin care

procurorul a contestat sentința. Nu există o normă în legea procesual-penală, care ar fi

instituit calea de atac recursul împotriva sentințelor adoptate în cauzele penale ce țin

de infracțiunile pentru care legea penală prevede pedeapsa privativă de libertate.

Din aceste considerente se face clar, că unicul criteriu de identificare a căii de atac

ordinare, apelul sau recursul, îl constituie categoria pedepsei penale prevăzută de lege

pentru fapta incriminată: dacă sancțiunea prevede exclusiv pedeapsa nonprivativă de

libertate – recursul, iar dacă prevede pedeapsa privativă de libertate – recursul. La

determinarea căii de atac potrivite legiuitorul nu face nici o diferențiere după tipul

2

sentinței, fie ea de condamnare, de încetare sau de achitare.

Cu referire la sentința de încetare, conform art. 332 alin. (4) Cod de procedură

penală, „sentința de încetare a procesului penal poate fi atacată cu apel sau, după caz,

cu recurs în instanța ierarhic superioară, în modul prevăzut de prezentul cod”. Luând

în considerație că infracțiunea de care este învinuit Gubceac Ilie nu face parte din

categoria infracțiunilor ușoare, iar legea prevede pentru infracțiunea dată inclusiv

pedeapsă în formă de închisoare de până la 5 ani (infracțiunea mai puțin gravă),

respectiv potrivit art. 400, 437 Cod de procedură penală, această sentință de încetare

nu poate fi contestată cu recurs.

În temeiul art. 332 alin. (4) Cod de procedură penală, instanța a dispus judecarea

cauzei în procedura de apel.

Potrivit instanței de apel, instanța de fond corect a adoptat în cadrul ședinței

preliminare o sentință de încetare pe temeiul actului de amnistie.

S-a reținut că, Gubceac Ilie prin cererea confirmată de către apărătorul acestuia, a

solicitat aplicarea Legii nr. 243 din 24.12.2021 privind amnistia în legătură cu

aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova și încetarea

procesului de învinuire de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (2) lit. b)

Cod penal (f.d. 186).

Potrivit instanței de apel, prin legea organică nr. 243 din 24.12.2021 au fost stabilite

infracțiunile pentru care se acordă amnistia, condițiile și limitele de incidență ale

acesteia, în Codul penal fiind enumerate efectele amnistiei, în raport cu momentul

apariției acesteia (înainte de condamnare ori după condamnarea făptuitorului), iar în

Codul de procedură penală sunt prevăzute dispoziții referitoare la procedura aplicării

amnistiei și consecințele procesuale ale acesteia.

Conceptual, potrivit art. 107 Cod penal, actul amnistiei este menit să înlăture

răspunderea penală ori, după caz, pedeapsa penală, pentru faptele săvârșite anterior

apariției actului. Astfel potrivit art. 2 din Legea nr. 243 din 24.12.2021, în cazul în care

infracțiunea de care este învinuit inculpatul a fost comisă până la data de 24 decembrie

2021, legea penală prevede pedeapsa principală maximă nu mai aspră decât 7 ani

închisoare și există acordul scris al inculpatului și el nu cade sub incidența art. 6, actul

amnistiei este pasibil aplicării prin încetarea procesului penal la faza de urmărire

penală sau la cea de judecare a cauzei. Faza judecării cauzei, în conformitate cu

prevederile Codului de procedură penală, include toate instanțele judecătorești de

ierarhie ordinară, adică atât prima instanță, cât și instanțele de apel și de recurs, și până

la devenirea hotărârii judecătorești irevocabile, orice instanță ordinară este în drept să

aplice față de inculpat actul amnistiei (art. 2 din Legea nr. 243 din 24.12.2021), și să

pronunțe o hotărâre de încetare a procesului penal.

Instanța de apel, raportând condiția de aplicabilitate a amnistiei – existența

acordului scris, și efectul amnistiei – încetarea procesului penal, este lesne de înțeles că

la art. 2 din Legea nr.243 din 24.12.2021 este vorba de înlăturare a răspunderii penale,

și nu de înlăturarea pedepsei penale. În cursul judecării cauzei, la orice etapă a

procedurilor, încetarea procesului penal are loc cu acordul scris al persoanei inculpate,

în temeiul art. 2 al Legii nr. 243. În atare situație, instanța de judecată va pune în discuție

solicitarea inculpatului, privind încetarea procesului penal, după care se va retrage în

camera de consiliu și va adopta o sentință de încetare a procesului penal. În cazul dat,

la adoptarea hotărârii de încetare a procesului penal, nu se analizează probatoriul ce

3

vizează fapta infracțională și vinovăția inculpatului, or chestiunea încetării procesului

se soluționează în ședință preliminară și inculpatul acceptă nu doar încetarea

procesului, care prin sine este o situație favorabilă pentru inculpat, dar și temeiul

încetării procesului, care este unul de nereabilitare a inculpatului, rezultând din

prevederile art. 275 pct. 4) și art. 285 alin. (2) Cod de procedură penală.

S-a notat că, la caz, Gubceac Ilie este învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzută

de art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal săvârșită în perioada anului 2019, până la adoptarea

Legii nr.243 din 24.12.2021. În ședința preliminară a instanței de fond, Gubceac Ilie a

depus cererea de încetare în privința sa a procesului penal de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal, în baza Legii privind amnistia nr. 243

din 24.12.2021. Cerere care a fost susținută în cursul examinării cauzei de către avocatul

Palencu Victoria și inculpatul Gubceac Ilie, acesta din urmă declarând că îi sunt

cunoscute consecințele aplicării prevederilor Legii privind amnistia, că în cazul

admiterii cererii, cauza va fi încetată pe temeiuri de nereabilitare.

Infracțiunea prevăzută la art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal, în temeiul art. 16 alin.

(3) Cod penal, este o infracțiune mai puțin gravă, sancțiunea căreia prevede: amendă

în mărime de la 550 la 950 unități convenționale sau muncă neremunerată în folosul

comunității de la 180 la 240 de ore, sau închisoare de până la 5 ani.

În conformitate cu art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală „sentința de

încetare a procesului penal se adoptă dacă există alte circumstanțe care exclud sau

condiționează pornirea urmăririi penale și tragerea la răspundere penală”. Și, potrivit

art. 332 alin. (1), (5) Cod de procedură penală „în cazul în care pe parcursul judecării

cauzei, se constată vreunul din temeiurile prevăzute în art. 275 pct. 2)-9), 285 alin. (1)

pct. 1), 2), 4), 5), precum și în cazurile prevăzute în art. 53-60 din Codul penal, instanța,

prin sentință motivată, încetează procesul penal în cauza respectivă. (5) În cazul

prevăzut la art. 275 pct. 4), încetarea procesului penal nu se admite fără acordul

inculpatului”.

Potrivit art. 285 alin. (2) Cod de procedură penală „încetarea urmăririi penale are

loc în cazurile de nereabilitare a persoanei prevăzute la art. 275 pct. 4)-9) din prezentul

cod, precum și dacă există cel puțin una din cauzele prevăzute la art. 53 din Codul

penal”, iar în temeiul art. 275 pct. 4) Cod de procedură penală „urmărirea penală nu

poate fi pornită, iar dacă a fost pornită, nu poate fi efectuată și va fi încetată în cazurile

în care a intervenit termenul de prescripție sau amnistia”. Conform art. 350 alin. (1)

Cod de procedură penală /încetarea procesului penal/, „dacă în ședința preliminară s-

au constatat temeiurile prevăzute în art. 332, instanța, prin sentință motivată, încetează

procesul penal în cauza respectivă”.

Potrivit instanței de apel, din prevederile menționate rezultă că, pentru temeiurile

când a intervenit prescripția sau amnistia și există acordul inculpatului, încetarea

procesului penal fără ca instanța să purceadă la cercetarea judecătorească (probelor) și

fără a se pronunța asupra vinovăției persoanei este admisă doar în ședința preliminară

sau în partea pregătitoare a ședinței de judecată. Or, în cadrul ședinței preliminare nu

se discută chestiunea cu privire la vinovăția sau nevinovăția persoanei, ci numai

cereri/demersuri înaintate de către părți, inclusiv și temeiurile de încetare a procesului

penal. În speță, inculpatul nu a solicitat examinarea cauzei în fond și expunerea asupra

vinovăției sau nevinovăției sale. Legislatorul a prevăzut că, odată cu adoptarea actului

de amnistiei, nu mai poate fi începută sau continuată cercetarea judecătorească, în

4

condițiile în care inculpatul și-a exprimat acordul de a fi încetat procesul penal pe acest

temei de nereabilitare.

În acest sens, din materialele cauzei Colegiul la fel ca și instanța de fond a

constatat că, Gubceac Ilie întrunește condițiile instituite de Legea nr. 243 din 24.12.2021,

și în privința acestuia pot fi aplicate dispozițiile legale, iar procesul penal corect a fost

încetat în legătură cu intervenirea amnistiei. În situația în care inculpatul Gubceac Ilie

a solicitat aplicarea Legii cu privire la amnistie, și instanța de judecată nu a reținut nici

un impediment legal pentru aplicarea actului amnistiei din cele stipulate la art. 6 din

Legea nr. 243 din 24.12.2021, de altfel nici procurorul în cererea de apel nu a invocat

existența circumstanțelor ca ar împiedica aplicarea actului amnistiei, instanța de apel a

considerat că prima instanță întemeiat a conchis ca fiind aplicabile prevederile art. 1 și

2 ale Legii nr. 243 din 24.12.2021 și corect a încetat procesul penal în privința lui

Gubceac Ilie, învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 361 alin. (2) lit. b) Cod

penal.

al Procuraturii de circumscripție Cahul, Calendari Dumitru, prin care invocând

incidența pct. 6) a dispozițiilor alin. (1) art. 427 Cod de procedură penal, a solicitat

casarea deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 23 mai 2022, cu

dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, deoarece erorile

judiciare nu pot fi corectate de către instanța de recurs.

5.1. În motivarea recursului ordinar, procurorul critică decizia pronunțată de

instanța de apel prin prisma dezacordului cu poziția instanței de apel privind soluția

de menține a sentinței de încetare a procesului penal.

Partea descriptivă a sentinței instanței de fond cuprinde descrierea faptei

constatate săvârșită de către Gubceac Ilie și încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului

în temeiul art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal. Iar, partea descriptivă a deciziei instanței

de apel cuprinde descrierea faptei constatate de prima instanță și conținutul

dispozitivului sentinței. Deși, instanța de fond a pronunțat o sentință de încetare a

procesului penal în cadrul ședinței preliminare, fără a cerceta probele și a da apreciere

acestora, fără expunerea asupra vinovăției inculpatului și încadrării juridice a

acțiunilor inculpatului, ceea ce contravine prevederilor art. 385 Cod de procedură

penală.

Respectiv, consideră că eroarea comisă nu oferă posibilitatea de a trage concluzii

privitor la corectitudinea aprecierii probelor de către instanțele de judecată la

constatarea justă a faptei comise și încadrării juridice.

Instanța de apel, descriind circumstanțele cauzei constatate de instanța de

judecată și, totodată, enunțând temeiurile pentru încetarea procesului, nu indică

motivele pentru care instanța admite sau respinge probele aduse în sprijinul acuzării

și recunoașterii faptei infracționale constatate.

Mai indică că procurorul în cadrul ședinței de judecată a solicitat examinarea

cauzei în ordine de recurs, insistând că a fost depusă cererea de recurs împotriva

sentinței. Însă, instanța de apel nu a acceptat poziția procurorului asupra căii de atac,

și a dispus examinarea în ordine de apel, contrar Hotărârii Plenului Curții Supreme de

Justiție nr. 5 din 19.06.2006, privind sentința judecătorească, care la pct. 40 prevede că:

în conformitate cu art. 332 alin. (4) Cod de procedură penală, sentința de încetare a

procesului penal poate fi atacată cu recurs în cazul în care cauza s-a judecat în ședința

5

preliminară (art. 345, 350 Cod de procedură penală) și cu apel în cazul în care cauza s-

a judecat în ordinea stabilită la art. 354-384 Cod de procedură penală (pct. 7 din Decizia

CPL a CSJ nr. 1ra-1533/2014 din 11.11.2014).

Indică că instanța de apel a menționat că: „Probe noi la examinarea cauzei în

instanța de apel nu au fost administrate, dar la solicitarea procurorului au fost cercetate

suplimentar probele administrate în instanța de fond, și anume: ordonanță de punere

sub învinuire din 05.02.2021 (f.d.67); declarațiile învinuitului Gubceac Ilie din

06.08.2021 (f.d. 72); rechizitoriul întocmit la 26.11.2021 pe cauza de învinuire a lui

Gubceac Ilie pe art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal (166-172); cererea din 14.02.2021, prin

care inculpatul Gubceac Ilie solicită aplicarea actului amnistiei și încetarea procesului

penal (f.d.186); procesele-verbale ale ședințelor de judecată din 28.12.2021 și 14.02.2022,

potrivit cărora inculpatul în ședința preliminară a depus cererea privind încetarea

procesului în legătură cu Legea amnistiei, procurorul pledând pentru anexarea și

examinarea cererii, dat fiind că inculpatul întrunește condițiile prevăzute de Legea cu

privire la amnistie nr. 243 din 24.12.2021 (f.d. 187-189).

Însă, potrivit procesului-verbal ale ședințelor de judecată din 28.12.2021 și

14.02.2022 (f.d. 187-189), în instanța de fond probele nu au fost administrate. Și acest

aspect denotă necesitatea examinării cauzei în ordinea de recurs. Or, obiectul apelului

constituie sentința instanței de fond prin care cauza penală a fost soluționată în fond

(art. 6 pct. 42), art. 400 alin. (1) Cod de procedură penală).

Instanțele de judecată au menționat că reieșind din circumstanțele constatate la

caz sunt întrunite toate criteriile pentru aplicarea în privința inculpatului a actului de

amnistiei cu încetarea procesului penal. Însă, potrivit prevederilor art. 389 alin. (1), (4)

pct. 2) Cod de procedură penală, „(1) Sentința de condamnare se adoptă numai în

condiția în care, în urma cercetării judecătorești, vinovăția inculpatului în săvârșirea

infracțiunii a fost confirmată prin ansamblul de probe cercetate de instanța de judecată.

(4) Sentința de condamnare se adoptă: 2) cu stabilirea pedepsei și cu liberarea de

executarea ei în cazul amnistiei conform art. 107 Cod penal și în cazurile prevăzute în

art. 89 alin. (2) lit. a), b), c), e), f), g) Cod penal;.”

Din conținutul alin. (6) din același articol rezultă, că la adoptarea sentinței de

condamnare cu liberarea de pedeapsă sau, după caz, sentinței de condamnare fără

stabilirea pedepsei, instanța argumentează în baza căror temeiuri, prevăzute de Codul

penal, adoptă sentința dată. Or, potrivit sentinței enunțate, în partea descriptivă a

sentinței, instanța de fond a constatat comiterea infracțiunii și a indicat încadrarea

juridică a acțiunilor inculpatului.

Victoria, a prezentat referință pe marginea recursului declarat de procuror, pledând

pentru netemeinicia recursului ca inadmisibil.

constată că acesta urmează a fi admis din următoarele considerente.

Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

judecând recursul, instanța de recurs este în drept să admită recursul și să dispună

rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate

fi corectată de către instanța de recurs.

Potrivit art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează

cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură

6

penală, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația

condamnaților. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile

instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise

de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

Instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv și să o

caseze, atunci când se constată comiterea unei erori de drept, care a dus la adoptarea

unei hotărâri neîntemeiate, totodată verificând dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

Din sumarul recursului ordinar declarat de procurorul-șef al Procuraturii de

circumscripție Cahul, Calendari Dumitru, se constată temeiul pentru recurs prevăzut

la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, potrivit căruia, hotărârile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și apel atunci când hotărârile atacate nu cuprind motivele pe care se întemeiază

soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, instanțele au admis o eroare gravă

de fapt, care a afectat soluția instanței.

Colegiul penal lărgit atestă, că criticele procurorului, în esență, se referă la

procedura în care a fost judecată cauza penală la Curtea de Apel, insistând asupra

examinării în ordine de recurs, cât și sub aspectul deficiențelor la aplicarea, în prezența

speță a Legii nr. 243 din 24.12.2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-

a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, în privința inculpatului

Gubceac Ilie.

Verificând criticele expuse de recurent, în raport cu lucrările cauzei, Colegiul

penal lărgit constată că acestea sunt întemeiate, în speță este incident cazul de casare

invocat de procuror, prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală,

deoarece instanța de al doilea grad de jurisdicție judecând cauza în ordine de apel, a

adoptat o decizie care nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției

contrazice dispozitivul hotărârii, iar dispozitivul hotărârii este expus neclar, erori de drept ce

nu pot fi corectate în prezenta procedură, or instanța de recurs nu este abilitată cu

atribuții de a judeca cauza în fond, substituind instanța care a judecat apelul cu

încălcarea prevederilor legii procesual-penale.

Potrivit lucrărilor dosarului, prin sentința din 14 februarie 2022, Judecătoria

Cahul, în ședință preliminară, fapt confirmat prin procesul verbal al ședinței de

judecată preliminare (f.d.187-189,vol.I), la cererea inculpatului Gubceac Ilie confirmată

de apărător (f.d.186,vol.I), a dispus încetarea procesului penal în privința lui Gubceac

Ilie învinuit de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal, în

baza Legii nr. 243 din 24.12.2021 ”Privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a

de la proclamarea independenței Republicii Moldova”.

Nefiind deacord cu soluția adoptată, la 01.03.2022, procurorul a declarat recurs

împotriva sentinței Judecătoriei Cahul sediul central din 14.02.2022.

La rândul său, Curtea de Apel, criticând poziția acuzatorului asupra căii ordinare

de atac, apreciind cererea procurorului drept un apel împotriva sentinței, judecând

cauza penală în ordinea respectivă, prevăzută la Capitolul IV, Secțiunea 1 a Codului

de procedură penală, a decis prin decizia din 23 mai 2022:

”Se respinge apelul declarat de procurorul în Procuratura raionului Cahul, Cara Mihail.

7

Se menține sentința Judecătoriei Cahul sediul central din 14 februarie 2022, prin care a

fost încetat procesul penal în privința inculpatului Gubceac Ilie, învinuit de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal, în temeiul Legii nr. 243 din

24.12.2021 „Privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea

independenței Republicii Moldova”.”

În expunerea de motive, care au stat la baza casării deciziei, Colegiul penal lărgit

pornește de la deficiențele părții dispozitive a acesteia, relevând că instanța vădit greșit

a formulat soluția.

Conform art. 415 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, “instanța de apel,

judecând cauza în ordine de apel, adoptă una din următoarele decizii: respinge apelul,

menținând hotărârea atacată, dacă: a) apelul a fost depus peste termen; b) apelul este

inadmisibil și c) dacă apelul este nefondat.

Potrivit dispozitivului pronunțat de Curtea de apel, nu se identifică nici una din

soluțiile prevăzute la pct. 1) al art. 415 alin. (1) Cod de procedură penală, fiind evident

că mențiunea ”Se respinge apelul declarat de procurorul în Procuratura raionului Cahul, Cara

Mihail.”, este neclară și incompletă, lăsând loc de interpretări.

Potrivit art. 400 alin. (1) Cod de procedură penală, sentințele pot fi atacate cu apel

în vederea unei noi judecări în fapt și în drept a cauzei, cu excepția sentințelor

pronunțate de către instanțele judecătorești privind infracțiunile pentru a căror

săvârșire legea prevede exclusiv pedeapsă nonprivativă de libertate.

Conform art. 437 alin. (1) Cod de procedură penală, pot fi atacate cu recurs:

sentințele pronunțate de judecătorii privind infracțiunile ușoare pentru săvârșirea

cărora legea prevede în exclusivitate pedeapsa nonprivativă de libertate; sentințele

pronunțate de Curtea Supremă de Justiție; alte hotărâri penale pentru care legea

prevede această cale de atac.

În conformitate cu art. 345 alin. (3) Cod de procedură penală, ședința preliminară

constă în soluționarea, cu participarea părților, a chestiunilor legate de punerea pe rol

a cauzei. Alin. (4) pct. 3) al aceluiași articol prevede că, în ședința preliminară se

soluționează chestiunile privind încetarea, totală sau parțială, a procesului penal.

Conform art. 350 alin. (1) Cod de procedură penală, dacă în ședința preliminară

s-au constatat temeiurile prevăzute în art. 332, instanța, prin sentință motivată,

încetează procesul penal în cauza respectivă.

Art. 332 alin. (1), (5) Cod de procedură penală, care prevede că: - „ (1) În cazul în

care, pe parcursul judecării cauzei, se constată vreunul din temeiurile prevăzute în art.

275 pct. 5)–9), 285 alin. (2), precum și în cazurile prevăzute în art. 53-60 din Codul penal,

instanța, prin sentință motivată, încetează procesul penal în cauza respectivă. (5) În

cazul prevăzut la art. 275 pct. 4), încetarea procesului penal nu se admite fără acordul

inculpatului. În acest caz, procedura continuă în mod obișnuit”, art. 285 alin. (2) Cod

de procedură penală, care stipulează că: „Încetarea urmăririi penale are loc în cazurile

de nereabilitare a persoanei, prevăzute la art. 275 pct. 4)–9) din prezentul cod”, și art.

275 pct. 4) Cod de procedură penală, care prevede că: – „Urmărirea penală nu poate fi

pornită, iar dacă a fost pornită, nu poate fi efectuată, și va fi încetată în cazurile în care

a intervenit termenul de prescripție sau amnistia”.

Tot același art. 332 prevede în alin. (4) că, sentința de încetare a procesului penal

poate fi atacată cu apel sau, după caz, cu recurs în instanța ierarhic superioară, în

modul prevăzut de prezentul cod.

8

Potrivit pct. 2 al Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 22 din 12.12.2005

„Cu privire la practica judecării cauzelor penale în ordine de apel”, cu modificările

ulterioare, orice sentință poate fi atacată cu apel, cu excepția celor referitor la care legea

interzice expres a se folosi această cale de atac. Excepțiile sunt arătate în lege.

Conform pct. 40 din Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 5 din 19

iunie 2006, „privind sentința judecătorească”, în conformitate cu art. 332 alin. (4) Cod

de procedură penală, sentința de încetare a procesului penal poate fi atacată cu recurs

în cazul în care cauza s-a judecat în ședința preliminară (art. 345, 350 Cod de procedură

penală) și cu apel în cazul în care cauza s-a judecat în ordinea stabilită la art. 354-384

Cod de procedură penală.

Concluzii ce reies din circumstanțele că în apel sunt examinate toate chestiunile

de fapt și de drept, adică cauza este supusă unui control judecătoresc complex,

verificând sentința atacată sub toate aspectele – asupra chestiunilor cu privire la faptă,

cât și a celor cu privire la respectarea și aplicarea corectă a legii. Astfel, apelul

declanșează o nouă judecare a cauzei în fond, verificându-se hotărârea atacată pe baza

probelor examinate de prima instanță, cât și a probelor prezentate în instanța de apel.

Pe când, în cadrul ședinței preliminare, instanța de fond nu cercetează probe, nu

examinează cauza penală cu privire la faptă, ci numai chestiuni legate de punerea pe

rol a cauzei, fiind o etapă facultativă la examinarea cauzei în fond. Astfel, în cazul

pronunțării unei sentințe de încetare a procesului penal la această etapă, o singură cale

de atac care poate fi aplicată, este recursul. Or, recursul este o cale de atac cu efect

devolutiv parțial, și anume limitat, în principiu, numai la chestiunile de drept, așa cum

este stipulat în art. 424 și 441 Cod de procedură penală.

În sensul celor invocate mai sus Colegiul penală lărgit notează, că sentința

instanței de fond corect a fost contestată cu recurs de către procuror, care însă greșit a

fost înregistrat și examinat drept un apel, or speței sunt inerente prevederile art. 332

alin. (4) Cod de procedură penală, raportate la art. 437, 439 Cod de procedură penală,

circumstanțe ce au dus la judecarea eronată a cauzei de către instanța de recurs în

ordine de apel.

Mai mult, deși menține sentința primei instanțe prin care, în ședință preliminară,

a fost încetat procesul penal în privința lui Gubceac Ilie, în baza Legii nr. 243 din

24.12.2021 Privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea

independenței Republicii Moldova, în concluziile sale, Curtea de Apel a consemnat,

precum că ”Probe noi la examinarea cauzei în instanța de apel nu au fost administrate…”, și

în mod evident eronat că ”au fost cercetate suplimentar probele administrate în instanța de

fond…”, deși sentința instanței de fond, în corespundere cu prevederile enunțate mai

sus, a fost pronunțată în ședință preliminară fără cercetarea materialelor dosarului.

Totodată, analizând descriptivul deciziei, Colegiul penal lărgit constată că Curtea

de Apel, a verificat împrejurările de fapt și aspectele de drept a cauzei, efectuând

cercetarea nemijlocită a probelor administrate, procedură care este inadmisibilă în

cadrul examinării recursului, deoarece instanța de recurs se expune doar asupra

erorilor de drept, iar în ședința de judecată nu se întocmește proces-verbal, respectiv

nici probele nu se cercetează.

Din aceste motive, Colegiul penal lărgit consideră prematură, analiza criticilor

procurorului sub aspectul deficiențelor la aplicarea, în prezența speță a Legii nr. 243

din 24.12.2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea

9

independenței Republicii Moldova, atât timp cât aspectele de drept al aplicării legii

nominalizate urmează a fi examinate în ordinea prevăzută de lege.

neclară, având în vedere circumstanțele particulare ale cauzei, prin ce a fost afectată

soluția adoptată și astfel, recursul declarat de procuror urmează a fi admis, iar decizia

instanței de apel casată total, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel.

În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E:

Admite recursul ordinar declarat de către procurorul-șef al Procuraturii de

circumscripție Cahul, Calendari Dumitru, casează total decizia Colegiului judiciar al

Curții de Apel Cahul din 23 mai 2022, în cauza penală în privința lui Gubceac Ilie X și

dispune rejudecarea cauzei, de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.

Decizia motivată este pronunțată la 13 iulie 2023.

Președinte Guzun Ion

Judecători Talpă Boris

Eremciuc Ghenadie

Daguța Sergiu

Donos Aliona

10