ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție

Sursă originală

CSJ 26.08.2022

1ra-749/22 — art. 287 alin. 1 CP

HOTĂRÂRE

26.08.2022

Pe scurt

Instanță: Curtea Supremă de Justiție
Obiect: art. 287 alin. 1 CP
Temei legal: art. 427 alin. 1 pct. 6, 12 CPP

RĂSFOIEȘTE: Curtea Supremă de Justiție · 2022
DESCARCĂ: PDF · DOCX

Citează această cauză

1ra-749/22 — art. 287 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-749/2022

1-16108413-01-1ra-18052022

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

02 august 2022 mun. Chișinău

Colegiul Penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Toma Nadejda,

Judecători – Boico Victor, Diaconu Iurie, Catan Liliana, Guzun Ion,

a judecat, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, recursul

ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de circumscripție

Chișinău, Devder Djulieta, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 01 martie 2022, în cauza penală în privința lui

Ivanov Viorel XXXXXX.

Termenul examinării cauzei:

Prima instanță: 19.04.2016 – 25.03.2021.

Instanța de apel: 19.04.2021 – 01.03.2022.

Instanța de recurs: 18.05.2022 – 02.08.2022.

A C O N S T A T A T :

Prin sentința Judecătoriei Orhei, sediul Central din 25 martie 2021,

Ivanov Viorel a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 287 alin. (1) Cod penal.

Ivanov Viorel a fost liberat de răspundere penală pe art. 287 alin. (1) Cod

penal în baza art. 53 lit. j) și art. 60 alin. (1) lit. b) Cod penal, în legătură cu

expirarea termenului de prescripție de tragere la răspundere penală.

S-a încetat procesul penal în cauza privind învinuirea lui Ivanov Viorel

de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal, în legătură

cu expirarea termenului de prescripție de tragere la răspundere penală.

Acțiunea civilă depusă de Cobîscan Dumitru împotriva lui Ivanov Viorel

cu privire la încasarea prejudiciului moral în mărime de 50 000 lei și a

cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 500 lei, a fost admisă parțial.

S-a încasat de la Ivanov Viorel în beneficiul lui Cobîscan Dumitru

prejudiciul moral în mărime de 10 000 lei și cheltuielile de asistență juridică în

mărime de 500 lei, în rest, cerințele lui Cobîscan Dumitru au fost respinse, ca

fiind neîntemeiate.

S-a încasat de la Ivanov Viorel, în beneficiul statului, cheltuielile

judiciare pentru instrumentarea cauzei penale la etapa urmăririi penale în

mărime de 112 lei, cu titlu de cheltuieli pentru efectuarea expertizelor.

Pentru a se pronunța în cauza dată, în sensul enunțat, prima instanță a

constatat că, Ivanov Viorel, la 28 septembrie 2015, aproximativ la ora 10.30, în

incinta biroului de serviciu al expertului judiciar medico-legal Cobîscan Dumitru,

amplasat în sediul Secției Medico-Legale a Spitalului raional Orhei, pe adresa or.

Orhei, str. Constantin Negruzzi 85, încălcând grosolan ordinea publică, exprimând o

vădită lipsă de respect față de societate, în mod public, manifestând o neglijare

premeditată demonstrativă a conduitei în societate, în prezența mai multor persoane,

dând dovadă de necuviință și neobrăzare, cu scopul de a înjosi onoarea și demnitatea

expertului judiciar medico-legal Cobîscan Dumitru, având un comportament

batjocoritor, i-a strigat jignitor și necenzurat, apoi, fără pricină, din intenții

huliganice, urmărind manifestarea bravurei sale și a forței grosolane, i-a aplicat mai

multe lovituri cu pumnii în regiunea capului, cauzându-i lui Cobîscan Dumitru

vătămări corporale ușoare cu dereglarea sănătății de scurtă durată sub formă de

traumă cranio-cerebrală închisă manifestată prin comoție cerebrală, echimoză cu

edem al țesuturilor moi subdiacente la nivelul feței.

Ulterior, nu s-a supus cerințelor legale ale infirmierei Secției Medico-Legale a

Spitalului raional Orhei, Uștiuc Tamara, de a înceta acțiunile huliganice și la

încercarea acesteia de a curma acțiunile huliganice, a aplicat în privința cet. Uștiuc

Tamara violență, exprimată prin lovirea cu pumnii în regiunea capului, apucarea cu

mâinile de gât, împingerea violentă cu capul de perete, acțiuni soldate cu cauzarea

ultimei a vătămărilor corporale ușoare cu dereglarea sănătății de scurtă durată sub

formă de traumă cranio cerebrală închisă manifestată prin comoție cerebrală,

laringită acută postraumatică, acțiuni care au suspendat temporar activitatea

normală a Secției Medico-Legale a Spitalului raional Orhei.

Prima instanță a stabilit că, acțiunile lui Ivanov Viorel urmează a fi

calificate în baza art. 287 alin. (1) Cod penal, pe semnele: huliganismul, adică

acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea

violenței asupra persoanelor, de opunerea de rezistență violentă altor persoane care

curmă actele huliganice.

Sentința a fost atacată cu apel de către avocatul Rotaru Vitalie, în

numele inculpatului Ivanov Viorel, prin care a solicitat casarea sentinței,

rejudecarea cauzei și emiterea unei decizii, prin care cet. Ivanov Viorel să fie

achitat de infracțiunea incriminată, întrucât fapta nu a fost săvârșită de către

acesta, iar faptele acestuia nu întrunesc elementele infracțiunii.

3.1 În conținutul cererii de apel depuse, apărătorul inculpatului a invocat

că:

- instanța incorect a ajuns la concluzia că cet. Ivanov Viorel se face

vinovat de infracțiunea incriminată, iar instanța de fond a dat o apreciere

eronată probelor prezentate de către acuzare și cercetate în cadrul ședinței de

judecata, iar la materialele cauzei lipsesc careva probe plauzibile, precum că

inculpatul a săvârșit infracțiunea incriminată;

- învinuirea înaintată este neclară, superficială nefiind indicat prin care

acțiuni concrete cet. Ivanov Viorel a săvârșit infracțiunea de huliganism, ceea

ce constituie o încălcare flagrantă a drepturilor inculpatului prevăzute de art.

6 CEDO, iar învinuirea înaintată lui Ivanov Viorel a fost combătută prin

declarațiile martorilor Chiriac Serghei, Salin Florina, Gospodari Maria care în

cadrul cercetării judecătorești au declarat că cet. Ivanov Viorel nu a aplicat

violența fizică asupra presupuselor părți vătămate;

- instanța de fond nu a apreciat separat fiecare probă prezentată de părți,

nu le-a supus unei analize minuțioase și desfășurate, nu s-a expus asupra

admisibilității sau inadmisibilității acestora cu o argumentare clară în

concluziile sale, apreciindu-le la general printr-o frază „argumentele

nefondate ale apărării” fără o motivare plauzibilă în acest sens;

- instanța de fond, contrar prevederilor legale, a dat o apreciere credibilă

delarațiilor părților vătămate depuse la faza de urmărire penală și nu a dat o

apreciere pertinentă declarațiilor depuse în cadrul ședinței de judecată;

- instanța ierarhic inferioară doar a transcris declarațiile martorilor

audiați, fără a analiza conținutul acestora și fără a dezvălui concluziile sale

asupra fiecărei probe separat;

- în urma audierii s-a stabilit că învinuitul la acea dată și la ora indicată s-

a aflat la locul comiterii incidentului, însă, acestuia de fapt neîntemeiat și

nefondat i-a fost intentată cauza penală, or, instigator al cerții au fost alte

persoane decât Ivanov Viorel și totodată acesta nu a aplicat violența asupra

cuiva și cu atât mai mult nici nu a încălcat ordinea publică;

- în cadrul audierii a indicat o probă care nu a fost examinată de către

OUP și anume sondajul video realizat de postul de televiziune Jurnal TV.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 01 martie

2022 a fost admis apelul avocatului Vitalie Rotaru în numele inculpatului

Ivanov Viorel, casată total sentința, inclusiv din oficiu, în baza art. 409 al. (2)

Cod de procedură penală și s-a pronunțat o nouă hotărâre potrivit modului

stabilit pentru prima instanță, după cum urmează:

Procesul penal intentat în privința lui Ivanov Viorel în baza art. 287 alin.

(1) Cod penal s-a încetat, pe motiv că fapta constituie contravenție prevăzută

de art. 78 al. (2) Cod Contravențional.

Procesul contravențional în privința lui Ivanov Viorel în baza art. 78 alin.

(2) Cod contravențional s-a încetat, în legătură cu expirarea termenului de

prescripție prevăzut de art. 30 Cod Contravențional.

Acțiunea civilă înaintată de Cobîscan Dumitru s-a admis în parte și

anume, s-a încasat de la Ivanov Viorel în beneficiul lui Cobîscan Dumitru

prejudiciul moral în mărime de 2 000 lei și cheltuieli de asistență juridică în

mărime de 500 lei.

4.1 În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a constatat că sentința

nu corespunde rigorilor legislației procesual penale în vigoare, deoarece în

acțiunile inculpatului Ivanov Viorel nu sunt întrunite elementele

componenței infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal.

Dând apreciere proprie probelor administrate la materialele dosarului,

instanța de apel a constatat că, Ivanov Viorel, la data de 28 septembrie 2015,

aproximativ la ora 10.30, în incinta biroului de serviciu al expertului judiciar

medico-legal Cobîscan Dumitru, amplasat în sediul Secției Medico-Legale a

Spitalului raional Orhei, pe adresa or. Orhei, str. Constantin Negruzzi 85, i-a aplicat

lovituri cu pumnii în regiunea capului, cauzându-i lui Cobîscan Dumitru vătămarea

intenționată ușoară a integrității corporale care a provocat o dereglare de scurtă

durată a sănătății sau o pierdere neînsemnată, dar stabilă, a capacității de muncă.

Ulterior, a maltratat-o și pe infirmierei Secției Medico-Legale a Spitalului raional

Orhei, Uștiuc Tamara, apucând-o de gât, împingerea în perete, acțiuni soldate cu

cauzarea ultimei a vătămărilor corporale ușoare cu dereglarea sănătății de scurtă

durată sub formă de traumă cranio cerebrală închisă manifestată prin comoție

cerebrală, laringită acută postraumatică, acțiuni care au suspendat temporar

activitatea normală a Secției Medico-Legale a Spitalului raional Orhei.

Instanța de apel a statuat că astfel, prin acțiunile sale, Ivanov Viorel a

comis contravenție prevăzută de art. 78 alin. (2) Cod Contravențional, și

anume vătămarea intenționată ușoară a integrității corporale care a provocat o

dereglare de scurtă durată a sănătății sau o pierdere neînsemnată, dar stabilă, a

capacității de muncă.

Cu referire la componența de infracțiune prevăzută de art. 287 alin.(1)

Cod penal în decizie s-a menționat următoarele:

„Latura obiectivă se realizează prin acțiuni de încălcare a ordinii publice, astfel,

Colegiul consideră că, instanța de fond nejustificat a reținut că, inculpatul a exprimat

o vădită lipsă de respect față de societate, a săvârșit acțiuni intenționate prin care a

încălcat ordinea publică prin neobrăzare, înjosind onoarea și demnitatea angajaților

Secției Medico-Legale ale Spitalului raional Orhei (părțile vătămate din speță),

încălcând timp de 40 minute ordinea publică, suspendând temporar activitatea

normală a acesteia, or, potrivit declarațiilor părții vătămate Cobîscan Dumitru se

constată că, în birou a intrat întâi Ivanov Viorel și i-a aplicat lovituri în regiunea

capului, apoi peste 5 minute a intrat infermiera și s-a încăierat cu ea. Aceasta a dorit

să-l liniștească dar el a îmbrâncit-o, după 7-8 min. a intrat asistenta medicală și după

acest conflict în birou au mai intrat două femei și fratele inculpatului, iar tot

conflictul a durat vreo 10 minute.

Prin urmare nu se constată încălcarea ordinii publice prin acțiunile

inculpatului, care a intrat în biroul părții vătămate Cobîscan Dumitru, unde era doar

medicul legist Cobîscan Dumitru, i-a aplicat câteva lovituri peste cap, deoarece era

afectat de faptul că, la Secția Medico-Legală a spitalului raional Orhei a fost adus

corpul neînsuflețit al mamei sale, dar care a fost lăsat fără a-i fi efectuată autopsia și

fără a fi plasat în frigider, pe când afara era o căldură insuportabilă, de peste 30 de

grade și care s-a început a descompune, iar la data și ora care le-a fost indicată de

către acest medic să vină să o ia pentru a fi înmormântată, ultima nu era pregătită, pe

motiv că, nu au fost efectuate achitările necesare.

Latura subiectivă a infracțiunii de huliganism se caracterizează prin intenție

directă: făptuitorul înțelege că încalcă ordinea publică și exprimă o vădită lipsă de

respect față de societate, că aplică violență asupra persoanelor, precum și că acțiunile

sale, prin conținutul lor, se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, și el dorește

săvârșirea acestor acțiuni.

Astfel, instanța de fond neîntemeiat a reținut că, Ivanov Viorel a realizat

acțiunile prejudiciabile cu intenție directă, or, din declarațiile martorilor apărării, cât

și din declarațiile părților vătămate, participanții la conflictul din data de 28.09.2015

nu se cunoșteau între ei, nu se aflau în careva relații, iar Ivanov Viorel a recunoscut

că a ridicat tonul vocii, fiind în stare de șoc, în legătură cu situația în care se afla

cadavrul mamei sale, fapt confirmat și de martorii Chiriac Serghei, Șalin Florina și

Gospodari Maria.

Totodată, Colegiul penal reține că, declarațiile părților vătămate Cobîscan

Dumitru și Uștiuc Tamara sunt divergente, or, Cobîscan Dumitru declară că, Ivanov

Viorel s-a încăierat cu infirmiera, care dorea să-l liniștească, dar acesta a îmbrâncit-o,

iar Ușciuc Tamara declară că, Ivanov a apucat-o de gât cu o mână, iar cu cealaltă o

lovea peste cap și a împins-o de perete, de care s-a lovit cu capul.

Mai mult ca atât, însăși partea vătămată Cobîscan Dumitru declară că,

conflictul a durat vreo 10 minute, timp în care i-a aplicat lovituri în regiunea

capului, iar peste 5 minute a intrat infirmiera, astfel nu se constată că a fost încălcată

ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, or, la momentul

aplicării loviturilor părții vătămate Cobîscan Dumitru, în birou era doar el și

agresorul, iar când a intrat infirmiera ultimul a îmbrâncit-o, iar peste 7-8 minute a

intrat asistenta, care a declarat că, a aflat că, Ivanov Viorel i-a aplicat lovituri cu

palma peste față lui Cobîscan Dumitru, însă ea personal nu a văzut.

Colegiul mai atenționează că, din declarațiile părților vătămate Cobîscan

Dumitru și Uștiuc Tamara, Ivanov Viorel a fost scos de către poliție din biroul lui

Cobîscan Dumitru, iar martorul Șalin Florina a declarat că, „...Când a încercat să-l

liniștească pe domnul Ivanov, el puțin s-a îndârjit la ea, dar a ascultat-o, s-a liniștit și

a plecat din birou, fără a o agresa. Domnul Ivanov a întrebat-o de ce mama sa se află

în așa stare și i-a răspuns că medicul Cobîscan este răspunzător și să-l întrebe pe

dumnealui...”.

Astfel, se constată că, Ivanov Viorel nu a avut intenția de a încălca ordinea

publică, dar a fost afectat de atitudinea medicilor față de cadavrul mamei sale, care

fiind adus la morgă pentru a i se face autopsia a fost lăsată fără îngrijirile necesare.”

Instanța de apel a reținut că, acțiunile lui Ivanov Viorel nu au depășit

gradul de pericol social al unei contravenții, or, în urma analizei ansamblului

de probe administrate, cercetate și verificate în modul stabilit, instanța de

apel a constatat că, acțiunile lui Ivanov Viorel urmează a fi încadrate în baza

art. 78 alin. (2) Cod contravențional, pe motiv că fapta nu întrunește

elementele infracțiunii de huliganism, dar întrunește componențele

contravenției și anume prin acțiunile sale a cauzat vătămarea intenționată

ușoară a integrității corporale care a provocat o dereglare de scurtă durată a

sănătății sau o pierdere neînsemnată, dar stabilă, a capacității de muncă

părților vătămate Cobîscan Dumitru și Ușiuc Tamara.

Instanța de apel a ajuns la concluzia încetării procesului penal în privința

lui Ivanov Viorel pentru fapta comisă în privința părților vătămate Cobîscan

Dumitru și Uștiuc Tamara și soluționarea cauzei potrivit dispozițiilor

Codului contravențional.

Potrivit reglementărilor în vigoare stabilirea vinovăției unei persoane în

comiterea unei fapte contravenționale are loc în baza unor probe care

urmează a fi colectate, administrate și cercetate la faza stabilirii faptei

contravenționale.

Învederând prevederile articolelor 425 alin. (1) și (3) Codul

contravențional, luând în considerație declarațiile părților vătămate și a

martorilor, cât și concluziile rapoartelor de expertiză medico-legală care au

stabilit prezența leziunilor corporale neînsemnate la părțile vătămate,

instanța de apel a constatat că la caz, prezența elementelor contravenției

prevăzute la art. 78 alin. (2) Cod contravențional, adică, vătămarea

intenționată ușoară a integrității corporale care a provocat o dereglare de

scurtă durată a sănătății sau o pierdere neînsemnată, dar stabilă, a capacității

de muncă.

Instanța de apel a considerat neîntemeiate argumentele avocatului

Rotaru Vitalie în numele inculpatului Ivanov Viorel, privind achitarea

ultimului, or, potrivit probelor anexate la materialele cauzei vinovăția lui

Ivanov Viorel, în comiterea contravenției prevăzute la art.78 alin. (2) Cod

Contravențional, a fost demonstrată pe deplin. La concret, vina lui Ivanov

Viorel, în comiterea contravenției prevăzute la art. 78 alin. (2) Cod

Contravențional, s-a atestat că a rezultat din probele administrate și cercetate

în ședința de judecată, obținute prin intermediul mijloacelor de probă și

procedee probatorii, astfel, s-a considerat că argumentele inculpatului poartă

un caracter declarativ și sunt combătute de probele materiale administrate și

anume: raportul de expertiză medico-legală cu numărul 2458 D, întocmit la

15.10.2015, în privința lui Cobîscan Dumitru (f. d.22; Vol. I), raportul de

expertiză medico-legală cu numărul 2457 D, întocmit la 15.10.2015, în privința

lui Uștiuc Tamara (f. d. 31, Vol. I), declarațiile părților vătămate Cobîscan

Dumitru și Uștiuc Tamara.

Instanța de apel, stabilind că contravenția a fost comisă de către Ivanov

Viorel la 25.09.2015, orele 10.30, a considerat necesar a înceta procesul în

conformitate cu art. 441 alin. (l) lit. b) Cod contravențional, din motivul

expirării termenului de prescripție de tragere la răspunderea

contravențională care, la momentul comiterii contravenției, era de trei luni.

Instanța de apel a considerat că prima instanță neîntemeiat a dispus

încasarea din contul inculpatului a prejudiciului moral în sumă de 10 000 lei

și a reținut că Ivanov Viorel i-a aplicat lovituri lui Cobîscan Dumitru,

provocându-i dureri fizice, acesta l-a ponegrit la televiziune, l-a înjosit, l-a

insultat, astfel rezultă cu certitudine că Cobîscan Dumitru, în calitate de parte

vătămată, a suferit un prejudiciu moral materializat într-o suferință psihică,

care depășește măsura a ceea ce este normal suportabil, prejudiciu moral pe

care Ivanov Viorel urmează să-l repare în temeiul art. 1422 alin. (1) Cod civil,

în vigoare la momentul comiterii contravenției.

Instanța de apel a constatat că lui Cobîscan Dumitru i-au fost cauzate

consecințe nefaste determinate de retrăiri, încordare psihică, stare de

disconfort și alți factori, din care derivă suferințe morale suportate de către

reclamantul Cobîscan Dumitru.

Considerând că Cobîscan Dumitru este îndreptățit să obțină repararea

prejudiciului moral, cauzat prin comiterea de către Ivanov Viorel a

contravenției prevăzute la art. 78 alin. (2) din Codul contravențional comisă la

data de 28 septembrie 2015, instanța de apel a conchis că suma de 2 000 de lei

îi va asigura lui Cobîscan Dumitru o compensație suficientă și echitabilă a

prejudiciului moral suferit.

Instanța a reținut ca fiind întemeiată pretenția părții vătămate Cobîscan

Dumitru privind încasarea cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 500

lei, care se confirmă prin ordinul de plată din 17.05.2016 (f.d. 107, vol. II) și se

circumscriu criteriului cheltuielilor necesare și rezonabile, prevăzut la art. 96

alin. (1) Cod de procedură civilă.

Instanța de apel a reținut a fi nefondată concluzia primei instanțe prin

care a admis solicitările acuzatorului de stat și a dispus încasarea din contul

inculpatului Ivanov Viorel în beneficiul statului cheltuielile judiciare în sumă

de 112 lei, cu titlu de cheltuieli pentru efectuarea expertizelor, or, potrivit art.

227 alin. (1), (2) Cod de procedură civilă, cheltuieli judiciare sânt cheltuielile

suportate potrivit legii pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului

penal.

Instanța de apel a reținut că la caz au fost efectuate două expertize

judiciare, însă prima instanță a reținut că la caz au fost suportate cheltuieli

judiciare pentru efectuarea raportului de expertiză judiciară nr. 202025D0275

din 22.12.2020, însă la cel de a-l doilea raport de expertiză nici nu s-a expus,

însă aceste rapoarte au fost întocmite până la intrarea în vigoare a

modificărilor efectuate la art. 143 Cod de procedură civilă și anume până la

data de 09.02.2018.

Instanța de apel a stabilit că ordonatorul expertizelor efectuate în speță

este OSS al IP Orhei, loc. de poliție Clapaniuc Denis, aceste cheltuieli sunt

suportate din contul statului, care, reieșind din obligațiile pozitive ce țin de

desfășurarea unui proces penal, urmează să realizeze în mod prompt și

eficient acțiunile în vederea descoperirii infracțiunilor și contracarării

activității infracționale, astfel nu pot fi puse în sarcina inculpatului

cheltuielile necesare pentru realizarea acțiunilor ce vin să confirme vinovăția

acestuia.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către

procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Devder Djulieta, prin

care invocând incidența pct. 6) și 12) a dispozițiilor alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penal, solicită admiterea recursului, casarea deciziei și menținerea

sentinței.

5.1 În susținerea recursului, procurorul invocă următoarele:

- faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, deoarece instanța

de apel eronat a conchis că acțiunile inculpatului Ivanov Viorel nu se reșăsesc

în conjunctura infracțiunii de huliganism prevăzut de art. 287 alin. (l) Cod

penal;

- instanța de apel, verificând cauza sub aspectul calificării infracțiunii,

urma să raporteze situația de fapt constatată la fiecare din elementele

constitutive ale infracțiunii imputate inculpatului, să subsumeze aceste fapte

cu împrejurările cauzei, respectiv să dezvăluie concluzia de reîncadrare a

acțiunilor, expunându-și punctul său de vedere asupra fiecărei probe aduse

în sprijinul învinuirii imputate acestuia, însă pe caz a fost înfăptuită o

apreciere eronată și formală de ordin general, a probelor și circumstanțelor

cauzei penale;

- la adoptarea soluției, instanța urma să țină cont de Hotărîrea Plenului

Curții Supreme de Justiție nr.4 din 19.06.2006 „Cu privire la practica judiciară

în cauzele penale despre huliganism”;

- instanța de apel nu a luat măsurile necesare pentru ca probe

concludente și utile, prezentate de partea acuzării, să fie cercetate și apreciate

la justa lor valoare, astfel ca toate elementele de fapt să aibă o relevanță

juridică, iar prin aceasta, instanța de apel a încălcat exigențele art. 414 Cod de

procedură penală;

- concluziile instanței de apel sunt pripite, iar situația creată

condiționează necesitatea casării deciziei instanței de apel pe motivele și

temeiurile prevăzute la art. 427 alin. (l) pct. 6), 12) Cod de procedură penală,

or instanța de apel a admis o eroarea gravă de drept, astfel încât faptei

săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

Judecând recursul ordinar, în raport cu actele cauzei, Colegiul penal

lărgit ajunge la concluzia că acesta urmează a fi admis, cu casarea deciziei

instanței de apel, din următoarele considerente.

Se constată că, procurorul, respectând prevederile art.422 Cod de

procedură penală, a declarat recursurile ordinare în termen.

Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427

Cod de procedură penală.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de

apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise

de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

Potrivit practicii judiciare constante, erorile de drept pot fi erori de drept

formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de

recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea

atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de

drept formal și material.

Potrivit prevederilor art. 434 Cod de procedură penală, judecând

recursul împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al Curții

Supreme de Justiție verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor

din dosar și se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în recurs de

titularul acestuia.

Soluția de admitere a recursului ordinar declarat, în drept, se întemeiază

pe dispoziția art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, potrivit

căreia judecând recursul instanța este în drept să-l admită, cu casarea parțială

a hotărârii atacate și dispunerea rejudecării cauzei de către aceiași instanță de

apel, în alt complet de judecată, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi

corectată de către instanță, la această etapă a procedurilor.

Prin urmare, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de

apel, inclusiv și să o caseze total, atunci când se constată admiterea erorilor

de drept, de natură să afecteze echitatea desfășurării procesului și care au

avut drept consecință adoptarea unei hotărâri contradictorii și nemotivate.

Totodată, Colegiul evidențiază și prevederile art. 414 Cod de procedură

penală, în care se stipulează asupra căror chestiuni de fapt și de drept

urmează să se expună instanța, la etapa judecării cauzei în procedura de apel.

La chestiunile de fapt se atribuie următoarele aspecte: dacă fapta reținută

a fost săvârșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și, dacă da, în ce

împrejurări a fost comisă, dacă există circumstanțe atenuante și agravante,

dacă probele corect au fost apreciate prin prisma art. 101 Cod de procedură

penală.

În ce privește chestiunile de drept pe care urmează să le soluționeze

instanța de apel, acestea sunt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii,

dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată

și aplicată just, dacă normele de drept procesual sau penal au fost corect

aplicate.

Este relevant de specificat că, potrivit art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de

procedură penală, decizia instanței de apel trebuie să cuprindă, printre altele,

temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau

admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date.

În acest context, Colegiul penal lărgit notează că, hotărârile pronunțate

de instanțele de fond trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în

corespundere cu prevederile legislației în vigoare, pentru a permite instanței

superioare de a verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu legea.

Necesită a se avea în vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și

motivarea insuficientă sau motivarea în termeni generali, vagi, reprezintă

motiv de casare. Nemotivarea ca o omisiune esențială apare astfel ca un viciu

de procedură.

În conformitate cu art. 419 Cod de procedură penală, rejudecarea cauzei

de către instanța de apel se desfășoară potrivit regulilor generale pentru

examinarea cauzelor în primă instanță, care se aplică în mod corespunzător.

Colegiul penal lărgit constată că aceste prevederi legale, deși sunt obligatorii,

nu au fost respectate pe deplin la rejudecarea cauzei în apel, iar erorile

admise nu pot fi corectate în ordinea procedurii de recurs.

Din conținutul recursului declarat de către procuror, rezultă că acesta se

întemeiază pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 12) Cod de procedură

penală, referindu-se la situațiile în care hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția, instanța a admis o eroare gravă de

fapt, care a afectat soluția instanței și faptei săvârșite i s-a dat o încadrare

juridică greșită.

Analizând textul deciziei contestate prin prisma argumentelor invocate

în recurs și temeiurilor de casare nominalizate, Colegiul penal constată că

criticile aduse de către titularul cererii de recurs și-au găsit confirmare în

speța dedusă judecății sub aspectul că hotărârea atacată nu cuprinde motivele

pe care se întemeiază soluția, instanța de apel a admis o eroare gravă de fapt,

care a afectat soluția și faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

În acest sens Colegiul penal reține că potrivit rechizitoriului, Ivanov Viorel

a fost învinuit că la 28 septembrie 2015, aproximativ la ora 10.30, în incinta biroului

de serviciu al expertului judiciar medico-legal Cobîscan Dumitru, amplasat în sediul

Secției Medico-Legale a Spitalului raional Orhei, … încălcând grosolan ordinea

publică, exprimând o vădită lipsă de respect față de societate, în mod public,

manifestând o neglijare premeditată demonstrativă a conduitei în societate, în

prezența mai multor persoane, dând dovadă de necuviință și neobrăzare, cu scopul de

a înjosi onoarea și demnitatea expertului judiciar medico-legal Cobîscan Dumitru,

având un comportament batjocoritor, i-a strigat jignitor și necenzurat, apoi, fără

pricină, din intenții huliganice, urmărind manifestarea bravurei sale și a forței

grosolane, i-a aplicat mai multe lovituri cu pumnii în regiunea capului, cauzându-i

lui Cobîscan Dumitru vătămări corporale ușoare cu dereglarea sănătății de scurtă

durată sub formă de traumă cranio-cerebrală închisă manifestată prin comoție

cerebrală, echimoză cu edem al țesuturilor moi subdiacente la nivelul feței.