1ra-1442/2022 — art. 244 alin. 2 lit. b CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 244 alin. 2 lit. b CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6 CPP
1ra-1442/2022 — art. 244 alin. 2 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)
Dosarul nr. 1ra-1442/2022
1-17032061-01-1ra-23092022
C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E
D E C I Z I E
13 decembrie 2022 mun. Chișinău
Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, în următoarea componență:
Președinte Timofti Vladimir
Judecători Cobzac Elena
Toma Nadejda
Țurcan Anatolie
Plămădeală Ghenadie
judecând, fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de către
procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți, Pasat Liliana și avocatul Guțu
Tatiana în numele inculpatului, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal
al Curții de Apel Bălți din 02 iunie 2022, în cauza penală privindu-l pe
Capmoale Victor Xxxxx, născut la xxxxx, originar și
domiciliat mun. Xxxxx str. Xxxxx ap. xx.
Termenul de examinare a cauzei:
prima instanță: 06.07.2017-18.12.2020
instanța de apel: 18.01.2021-02.06.2022
instanța de recurs: 23.09.2022 - 13.12.2022
A C O N S T A T AT:
Prin sentința Judecătoriei Bălți, sediul Central din 18 decembrie 2020, s-a
încetat procesul penal în privința lui Capmoale Victor în baza art. 244 alin. (2) lit. b)
Cod penal în temeiul art. 391 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală, pe motivul că
există alte circumstanțe care exclud tragerea la răspundere penală.
S-a achitat Capmoale Victor de sub învinuirea înaintată în baza art. 243 alin.(3)
lit. b) Cod penal, în temeiul art. 390 alin.(1) pct. 3) Cod de procedură penală, pe
motivul că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii.
Potrivit sentinței menționate, s-a constatat că de către organul de urmărire
penală Capmoale Victor a fost învinuit pentru faptul că, prin înțelegere prealabilă cu
alte persoane neidentificate la moment, deținând funcția de administrator al SRL
„VELIX-COM” c/f xxxxx, adresa juridică mun.Bălți str. Livădenilor 10, înregistrată ca
subiect al impunerii cu TVA din 02.08.2012, fiind responsabil, potrivit art. 7 și 13 al
Legii contabilității, nr. 113 din 27 aprilie 2007, de ținerea contabilității și raportarea
financiară, urmărind scopul evaziunii fiscale a întreprinderii, contrar prevederilor
art.5 alin. (16), art. 24 alin. (1), art.24 alin.(3), art.101 alin.(1), art.102 alin.(4) și art.114
al Codului fiscal, desfășurând activitatea sus menționată, nu a inclus în documentele
contabile și fiscale a datelor privind veniturile, astfel a diminuat impozitul pe venit
din activitatea de întreprinzător aferentă bugetului de stat pentru perioada anilor
2012-2016, precum și TVA aferentă bugetului de stat pentru perioada 2012-2016, în
1
sumă totală ce depășesc proporțiile deosebit de mari, în mărime de 187267 lei,
conform decizie nr. 312 Inspectoratului Fiscal de Stat pe mun. Bălți din 28.02.2017.
Tot el, prin înțelegere prealabilă cu alte persoane neidentificate la moment, în
perioada anilor 2015-2016, eschivându-se de la achitarea impozitelor, totodată
obținând din activitatea infracțională venituri ilicite, sub formă de mijloace bănești,
în scopul legalizării acestor venituri, a achiziționat bunuri sub formă de automobile
de model Ford Tranzit, cu numerele de înmatriculare XXXXX(la preț de 30000 lei,
conform contractului de vânzare cumpărare din 17.03.2016), Ford Tranzit, cu numere
de înmatriculare XXXXX la preț de 3000 euro, echivalent 63000 lei, Mitsubishi
Outlander cu numerele de înmatriculare XXXXX la preț de 10000 euro, echivalent
210000 lei, Mitsubishi Outlander cu numerele de înmatriculare XXXXX (la preț de
40000 lei, conform contracului de vânzare cumpărare din 29.03.2016), pe care le-a
înregistrat pe numele soției sale și totodată în această perioadă a primit un credit în
sumă de 400000 lei de la BC ”MOBIASBANCĂ - Group Society Generale” S.A.
(suma achitată din acesta până în luna decembrie 2016 constituind 141007 lei) pentru
apartamentul înregistrat cu numărul cadastral xxxxx și amplasat pe adresa mun.
XXXXX, str. XXXXX a ap. XX, totodată știind cu certitudine că aceste bunuri au fost
obținute din veniturile ilicite, cauzând prejudiciu în proporții deosebit de mari în
mărime de 484007 lei.
Acțiunile lui Capmoale Victor au fost calificate de către organul de urmărire
penală în baza art. 243 alin. (3) lit. b) Cod penal al RM - ,,spălarea banilor în proporții
deosebit de mari” și art.244 alin. (2) lit.b) CP -,,Evaziunea fiscală a întreprinderilor,
instituțiilor și organizațiilor prin includerea intenționată în documentele contabile, fiscale
și/sau financiare, inclusiv în cele electronice, a unor date vădit denaturate privind veniturile
sau cheltuielile care nu au la bază operațiuni reale ori care au la bază operațiuni ce nu au
existat, fie prin tăinuirea intenționată a unor obiecte impozabile, acte contabile, fiscale si/sau
financiare, dacă suma cumulativă a impozitului, taxei prevăzute de Codul fiscal, contribuției
de asigurări sociale de stat obligatorii sau primei de asigurare obligatorie de asistență
medicală aferente unui an fiscal depășește 50 de salarii medii lunare pe economie prognozate,
stabilite prin hotărârea de Guvern în vigoare la momentul săvârșirii faptei, dacă suma
cumulativă a impozitului, taxei prevăzute de Codul fiscal, contribuției de asigurări sociale de
stat obligatorii sau primei de asigurare obligatorie de asistență medicală aferente unui an
fiscal depășește 100 de salarii medii lunare pe economie prognozate, stabilite prin hotărârea de
Guvern în vigoare la momentul săvârșirii faptei”.
Sentința menționată a fost atacată cu apeluri de către:
3.1 Procuror, care a solicitat casarea totală din oficiu a sentinței, cu pronunțarea
unei noi sentințe potrivit modului stabilit de prima instanță prin care să fie încetat
procesul penal în privința lui Capmoale Victor în baza art. 244 alin. (2) lit. Cod penal
și să fie a fi recunoscut culpabil Capmoale Victor de comiterea infracțiunii prevăzute
art. 243 alin. (3) lit. b) Cod penal și în baza acestei Legi, a i se aplica pedeapsa de
închisoare pe un termen de 5 ani cu ispășirea pedepsei în penitenciar de semiînchis.
În motivarea apelului acesta a indicat faptul, că instanța de judecată neîntemeiat
a achitat inculpatul pe capătul de învinuire pentru comiterea infracțiunii prevăzute
2
de art. 243 Cod penal, din motivul că materialele cauzei penale denotă comiterea
infracțiunii respective de către inculpat, din motivul că atât în cadrul urmăririi
penale, cât și cercetării judecătorești, au fost administrate probe ce denotă faptul ele
dobândire și deținere a bunurilor proveniența căror nu o poate adeveri inculpatul,
iar declarațiile acestuia urmează a fi apreciate critic, dat fiind faptul că în cadrul
ședinței ele judecată nu s-a demonstrat faptul intrării in posesie legală de inculpat a
bunurilor, și în situația constatată este evident faptul comiterii infracțiunii
incriminate. Mai mult ca atât, anume activitatea de antreprenorial, conducător al
căruia este inculpatul, consideră că este o sursă de proveniență ilegală de mijloace
funciare, iar faptul dat denotă activități ilegale de vânzare-cumpărare a băuturilor
spirtoase, și coroborând probele existente de-activitate ilegală, cu deținere de bunuri
nejustificate cu probele existente pe cauza penală, denotă faptul spălării banilor
incriminați inculpatului.
Apreciază pedeapsa aplicată față de inculpat vădit neproporțională faptelor
comise de către acesta și urmările produse, cu abatere de la criteriile generale de
individualizare a pedepsei, prevăzute de art. 75 Cod penal, din care rezultă, că
persoanei culpabile se aplica o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea
Specială și în strictă conformitate cu dispozițiile Părții Generale a Codului penal, iar
la stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată urmează să țină
cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui
vinovat, de circumstanțele cauzei, care atenuează ori agravează răspunderea, de
influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și
condițiile de viață ale familiei acestuia.
Din aceste considerente, sentința emisă urmează de a fi anulată și pronunțată o
nouă hotărâre.
3.2 Inculpatul Capmoale Victor prin care solicită repunerea în termenul de atac,
admiterea apelului, casarea parțială a sentinței cu pronunțarea unei noi hotărâri,
potrivit modului stabilit, pentru prima instanță, prin care să fie achitat pe ambele
capete a învinuirii aduse din motivul lipsei elementelor componente ale
infracțiunilor prevăzute de art. art. 243 alin. (3) lit. b) și 244 alin. (2) lit. b) Cod penal
că fapta nu a fost comisă de el.
În motivarea apelului acesta indică faptul că, sentința în cauză nu i-a fost adusă
la cunoștință în limba rusă, motiv pentru care solicită a fi repus în termenul de atac
din motivul, că până la data invocată supra nu a cunoscut toate motivele pe care s-a
întemeiat instanța la adoptarea sentinței.
Este parțial de acord cu sentința Judecătoriei Bălți sediul Central din 18.12.2020
și își expune dezacordul doar în privința faptului încetării urmăririi penale în
privința sa, reieșind din următoarele motive: instanța de judecată în vederea încetării
capătului de învinuire ce ține de evaziunea fiscală a invocat modificările operate prin
Legea nr.179 din 26.07.2019, a constatat, că suma obligației fiscale neachitate la
bugetul de stat nu atinge cuantumul care stă la baza calificării infracțiunii de
evaziune fiscală reglementat în art.244 alin.(2) lit.b) Cod penal. La fel, se atestă că
sumele respective nu pot atinge nici cuantumul stabilit de 50 salarii medii lunare pe
3
economie pentru a fi în prezența componenței de infracțiunea prevăzute de art. 244
alin.(1) Cod penal.
Totodată, este de menționat că prin hotărârea Judecătoriei Bălți (central) din
10.06.2020 s-a anulat decizia Inspectoratului Fiscal de Stat Bălți din 28.02.2017 asupra
cazului de încălcare a legislației comisă de SRL ,,Velix Com”. Această decizie a fost
menținută prin încheierea din 02.12.2020 a Curții Supreme de Justiție, respectiv
devenind irevocabilă.
La momentul când a fost pronunțată sentința, decizia CSJ nu a fost recepționată
de către el și respectiv instanța de judecată nu cunoștea faptul că hotărârea
Judecătoriei Bălți sediul (central) din 10.06.2020 a devenit irevocabilă, astfel fiind
desființată decizia Inspectoratului Fiscal de Stat Bălți nr.31I 28.02.2017, fapt ce duce
la lipsa elementelor componente ale infracțiunii prevăzute de art. 244 alin. 2 Cod
penal în acțiunile sale.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 02 iunie 2022, apelul
declarat de către inculpatul Capmoale Victor a fost repus în termen și respins ca
nefondat. Apelul declarat de către procuror a fost respins ca nefondat. Sentința a fost
menținută.
În motivarea soluției adoptate instanța de apel a menționat, că instanța de
fond dispunând achitarea și încetarea procesul penal lui Capmoale Victor de sub
învinuirea formulată pe art. 243 alin.(3) lit.b) și art.244 alin.(2) lit.b) Cod penal, a
pronunțat o sentință absolut legală.
După îndeplinirea respectivelor prevederi legale, instanța de apel a considerat,
că instanța de fond dispunând achitarea lui Capmoale Victor de sub învinuirea
formulată pe art. 243 alin.(3) lit. b) Cod penal, pe motivul că acesta nu întrunește
elementele infracțiunii, a adoptat o hotărâre legală și temeinică bazată pe întreg
ansamblul probant care cert dovedește nevinovăția inculpatului în comiterea
infracțiunii incriminate.
Instanța de fond corect a constatat lipsa elementului constitutive ale infracțiunii
prevăzute de art. 243 alin.(3) lit. b) Cod penal. În viziunea instanței de apel, instanța
de fond corect a constatat că nu s-au stabilit circumstanțele reflectate în rechizitoriu
în privința inculpatului Capmoale Victor.
Astfel, prin hotărârea Judecătoriei Bălți sediul (central) din 10.06.2020, a fost
anulată decizia Inspectoratului Fiscal Bălți nr.312 din 28.02.2017 asupra cazului de
încălcare a legislației comisă de SRL „Velix-Com”, astfel nu poate fi determinat în
acest sens obiectul material al infracțiunii prevăzut la art.243 alin (3) lit.b) Cod penal.
Reieșind din cele menționate, instanța de apel a considerat că procesul penal de
achitare a lui Capmoale Victor în baza art. 243 alin.(3) lit. b) Cod penal a fost unul
echitabil în sensul art.6 CEDO coraportat la prevederile art.8 alin.(3) CPP.
Referitor la încetarea procesului penal în privința lui Capmoale Victor în baza
art. 244 alin. (2) lit. b) Cod penal în temeiul art. 391 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură
penală, din motivul că există alte circumstanțe care exclud tragerea la răspundere
penală, instanța de apel a considerat că instanța de fond corect a încetat procesul în
cazul dat.
4
Potrivit materialelor cauzei penale, în opinia instanței de apel în perioada de
referință, art. 244 Cod penal a suferit modificări esențiale, astfel că la moment, (în
redacția Legii nr. 179 din 26.07.2018, în vigoare 17.08.2018) acesta incriminează
evaziunea fiscală a întreprinderilor, instituțiilor și organizațiilor prin includerea
intenționată în documentele contabile, fiscale și/sau financiare, inclusiv în cele
electronice, a unor date vădit denaturate privind veniturile sau cheltuielile care nu
au la bază operațiuni reale ori care au la bază operațiuni ce nu au existat, fie prin
tăinuirea intenționată a unor obiecte impozabile, acte contabile, fiscale și/sau
financiare, dacă suma cumulativă a impozitului, taxei prevăzute de Codul fiscal,
contribuției de asigurări sociale de stat obligatorii sau primei de asigurare
obligatorie de asistență medicală aferente unui an fiscal depășește 50 de salarii medii
lunare pe economie prognozate, stabilite prin hotărârea de Guvern în vigoare la
momentul săvârșirii faptei.
Astfel, fapta pretinsă a fost comisă în perioada anilor 2012 - 2016 de către
Capmoale Victor și a constituit infracțiune, însă la moment, în rezultatul
modificărilor operate, aceasta nu mai constituie infracțiune, luând în considerație
faptul modificării cuantumului impozitului ce urmează a fi achitat la bugetul de stat.
Deci, conținutul normei penale în vigoare din 26 iulie 2018, stabilește alte
elemente obligatorii în vederea constatării evaziunii fiscale, în special fiind modificat
plafonul prejudiciului cauzat bugetului de stat, totodată legea nouă prevede și
pedepse penale mai blânde.
Ținând cont de faptul că prevederile art.10 alin (1) Cod penal oferă un efect
retroactiv Legii nr.179 din 26.07.2018, prin care a fost modificat art.244 din Codul
penal, astfel instanța de fond atestă că prevederi date legale noi corect au fost
aplicate în privința inculpatului Capmoale Victor. Legislatorul modificând norma
penală de la art.244 alin.(2) lit.b) Cod penal al RM, incriminează evaziunea fiscală
numai dacă suma cumulativă a impozitului, taxei prevăzute de Codul Fiscal,
contribuției de asigurări sociale de stat obligatorii sau primei de asigurare
obligatorie de asistență medicală aferente unui an fiscal depășește 100 de salarii
medii lunare pe economie prognozate.
Capmoale Victor a fost învinuit pentru faptul că, deținând funcția de
administrator al SRL „VELIX-COM” c/f xxxxx, adresa juridică mun.Bălți,str.
Livădenilor 10, înregistrată ca subiect al impunerii cu TVA din 02.08.2012, fiind
responsabil, potrivit art. 7 și 13 al Legii contabilității, nr. 113 din 27 aprilie 2007, de
ținerea contabilității și raportarea financiară, urmărind scopul evaziunii fiscale a
întreprinderii, contrar prevederilor art.5 alin(16), art. 24 alin. (1), art.24 alin.(3),
art.101 alin.(1), art.102 alin.(4) și art.114 al Codului fiscal, desfășurând activitatea sus
menționată, nu a inclus în documentele contabile si fiscale a datelor privind
veniturile, astfel a diminuat impozitul pe venit din activitatea de întreprinzător
aferentă bugetului de stat pentru perioada anilor 2012-2016, precum și TVA aferentă
bugetului de stat pentru perioada 2012-2016, în sumă totală ce depășesc proporțiile
deosebit de mari, în mărime de 187267 lei conform decizie nr. 312 Inspectoratului
Fiscal de Stat pe mun. Bălți din 28.02.2017.
5
Prin Hotărârea Guvernului RM nr. 868 din 22.11.2011 privind aprobarea
cuantumului salariului mediu lunar pe economie prognozat pentru anul 2012 s-a
stabilit că, salariul mediu lunar pe economie prognozat pentru anul 2012 este în
mărime de 3 550 lei, prin Hotărârea Guvernului RM nr. 951 din 20.12.2012 privind
aprobarea cuantumului salariului mediu lunar pe economie prognozat pentru anul
2013 s-a stabilit că, salariul mediu lunar pe economie prognozat pentru anul 2013
este în mărime de 3 850 lei, iar prin Hotărârea Guvernului RM nr. 1000 din
13.12.2013 privind aprobarea cuantumului salariului mediu lunar pe economie
prognozat pentru anul 2014 s-a stabilit că, salariul mediu lunar pe economie
prognozat pentru anul 2014 este în mărime de 4225 lei.
În speță, ținând cont de modificările operate prin Legea nr.179 din 26.07.2019, s-
a constatat că suma obligației fiscale neachitate la bugetul de stat nu atinge
cuantumul care stă la baza calificării infracțiunii de evaziune fiscală reglementat în
art.244 alin.(2) lit.b) Cod penal. La fel, se atestă că sumele respective nu pot atinge
nici cuantumul stabilit de 50 salarii medii lunare pe economie pentru a fi în prezența
componenței de infracțiune prevăzute de art. 244 alin.(1) Cod penal.
Prin hotărârea Judecătoriei Bălți sediul (central) din 10.06.2020 s-a anulat
decizia Inspectoratului Fiscal de Stat Bălți nr.312 din 28.02.2017 asupra cazului de
încălcare a legislației comisă de SRL „Velix - Com”.
Reieșind din cele indicate anterior, de hotărârea Judecătoriei Bălți sediul central
din 10.06.2020 și de noua lege penală nr.179 din 26.07.2018, în vigoare din 17.08.2018,
prin efectul prevederilor art. 10 Cod penal, instanța de apel a constatat că instanța de
fond corect a încetat procesul penal pornit în privința lui Capmoale Victor în baza
art. 244 alin. (2) lit. b) Cod penal, în corespundere cu art.332 alin. (1), art. 275 pct. 9)
Cod de procedură penală, din motiv ca există alte circumstanțe care exclud pornirea
urmăririi penale și tragerea la răspundere penală.
Decizia instanței de apel este atacată cu recursuri ordinare de către:
6.1 Procuror, care solicită casarea parțială a acesteia, în cauza penală privindu-l
pe Capmoale V. în baza art. 243 alin. (3) lit. b) Cod penal, cu remiterea la o nouă
rejudecare în această parte, în aceeași instanță în alt complet de judecată. În rest să
fie menținută decizia.
În motivarea recursului invocă:
- nu este de acord cu constatarea instanței de apel, precum că fapta inculpatului
nu întrunește elementele infracțiunii, iar instanța de fond a adoptat o hotărâre legală
și întemeiată bazată pe probe ce dovedesc nevinovăția acestuia, iar circumstanțele
reflectate în rechizitoriu, nu și-au găsit confirmare;
- instanțele de judecată au dat prioritate declarațiilor inculpatului în
detrimentul celorlalte probe existente la dosar;
- instanțele de judecată au făcut referire la hotărârea Judecătoriei Bălți din
10.06.2022, prin care s-a anulat decizia nr. 312 a Inspectoratului Fiscal de Stat pe
mun. Bălți din 28.02.2017 asupra cazului de încălcare a legislației comisă de către
SRL ”Velix-Com”, hotărâre menținută de CSJ prin decizia din 02.12.2020. În baza
deciziei privind inițierea controlului fiscal nr. 6227 din 09.01.2017, la SRL ”Velix-
6
Com” a fost efectuat un control fiscal documentar prin metoda verificării totale
privind respectarea legislației fiscale. Controlul fiscal a fost efectuat pentru perioada
de activitate 02.08.2012-30.11.2016;
- atât în cadrul urmăririi penal cât și în cadrul cercetării judecătorești, au fost
acumulate probe pertinente și concludente ce ar demonstra că inculpatul a comis
infracțiunea incriminată;
- instanța de apel nu a clarificat obiectiv toate circumstanțele invocate, adoptând
o decizie neargumentată în acest sens.
În drept, recurentul își întemeiază recursul în baza pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod
de procedură penală.
6.2 Avocatul Guțu T. în numele inculpatului, care solicită casarea parțială a
acesteia, adoptată în cauza penală de învinuire a lui Capmoale Victor, cu achitarea
ultimului în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.244 alin.(2) lit.b) Cod penal.
În motivarea recursului indică:
- instanța de apel la examinarea cauzei a comis erori de drept, pronunțând
soluția, fără respectarea unor prevederi legale, a jurisprudenței Curții Europene
pentru Drepturile Omului, precum și a practicii judiciare stabilite;
- apelul depus de procurorul în Procuratura mun.Bălți, Oleg Reaboi este
declarat tardiv;
- făcînd o analiză a cererii de apel depusă de procuror constată că, sentința în
cauza penală de învinuire a lui Capmoale Victor a fost pronunțată la data de
18.12.2020, de către procuror prin intermediul poștei electronice personale la data
de 04.01.2021 orele 17:30 este depusă cererea de apel. Consideră că cererea de apel a
fost depusă tardiv, termenul de atac a unei sentințe fiind de 15 zile din momentul
pronunțării integrale a hotărârii. Acest termen a expirat la data de 02.01.2021,
respectiv prin aplicarea prevederilor legale prevăzute de art. 231 Cod de procedură
penală, ultimul se transferă pentru data de 04.01.2021. Avînd ca temei prevederile
art. 232 alin.(2) Cod de procedură penală și materilalele cauzei penale V- VIII f.d.
221, atestă că apelul din 04.01.2021 declarat de procuror nu conține nici o mențiune
cu privire la numărul de ieșire din Registrul de ieșire a Procuraturii mun. Bălți, iar
depunerea acestuia s-a realizat după finisarea zilei de muncă, orele 17:30, fiind
înregistrat în cancelaria Judecătoriei Bălți sediul Central la data de 05.01.2021, adică
peste termenul stabilit în prevederile legale;
- partea apărării în susținerile verbale susținute în instanța de apel a menționat
despre faptul, că apelul împotriva sentinței depuse de procuror este depus cu
încălcarea termenului legal de 15 zile și instanța de apel urmează să respingă apelul
ca fiind tardiv, însă instanța de fond în decizia din 02.06.2022 nu s-a expus asupra
acestui fapt și a respins apelul procurorului ca fiind nefondat;
- instanța de apel corect a ajuns a concluzia de a repune în termen apelul
declarant de Capmoale Victor, or, în acest sens a prezentat motive temeinice, însă
neîntemeiat a respins apelul ca fiind nefondat;
- ținând cont de modificările operate prin Legea nr.179 din 26.07.2019, instanța
corect a constat, că suma obligației fiscale neachitate la bugetul de stat nu atinge
7
cuantumul care stă la baza calificării infracțiunii de evaziune fiscală reglementat în
art.244 alin.(2) lit.b) Cod penal. La fel, se atestă că sumele respective nu pot atinge
nici cuantumul stabilit de 50 salarii medii lunare pe economie pentru a fi în prezența
componenței de infracțiune prevăzute de art.244 alin.(1) Cod penal;
- prin hotărîrea Judecătoriei Bălți sediul (central) din 10.06.2020 s-a anulat
decizia Inspectoratului Fiscal de Stat Bălți nr.312 din 28.02.2017 asupra cazului de
încălcare a legislației comisă de SRL „Velix - Corn”. Această decizie a fost menținută
prin încheierea nr.3r-319/2020 din 02.12.2020 a Curții Supreme de Justiție, respectiv
devenind irevocabilă. Anularea deciziei IF atestă lipsa elementelor componente ale
infracțiunii prevăzute de art.244 Cod penal, ceea ce generează în opinia apărării și
lipsa elementelor componente ale infracțiunii de spălare de bani adică art. 243 alin.
(3) lit. b) Cod penal;
- instanța de fond și cea de apel corect au ajuns la concluzia că acțiunile lui
Capmoale Victor nu întrunesc elementele infracțiunii prevăzute de art.243 Cod
penal, însă desființarea deciziei Inspectoratului Fiscal și modificările operate prin
Legea nr.179 din 26.07.2019, atestă și lipsa elementelor componente ale infracțiunii
prevăzute de art.244 Cod penal și pe acest capăt de învinuire Capmoale Victor la fel
urma a fi achitat;
- instanța de apel în decizia adoptată se contrazice, or, constată lipsa
componenței infracțiunii însă menține soluția instanței de fond de încetare a
procesului penal, fapt care este inadmisibil, or, persoana urmează a fi achitată în
cazul în care se constată lipsa componenței infracțiunii;
- instanța de apel n-a motivat din ce cauză este imposibilă achitarea lui
Capmoale Victor pe acest capăt de învinuire odată ce a fost constatată lipsa
componenței infracțiunii și acest fapt a fost solicitat de partea apărării și de
Capmoale Victor, în acest sens instanța de apel a denaturat probele, iar acest fapt a
dus la săvârșirea unei erori grave de fapt.
În drept, recurentul își întemeiază recursul în baza pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod
de procedură penală.
În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură
penală, avocata Guțu T. în numele inculpatului a depus referință privind opinia sa
asupra recursului declarat de procuror prin care solicită respingerea acestuia ca fiind
inadmisibil.
Judecând recursurile declarate în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal
lărgit concluzionează că acestea urmează a fi admise, cu casarea totală a hotărârii
instanței de apel din următoarele considerente.
În conformitate cu prevederile art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură
penală, judecând recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită, să dispună
rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi
corectată de către instanța de recurs.
Astfel, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv
și să o caseze, atunci când se constată comiterea erorilor de drept, care au dus la
adoptarea unei hotărâri ilegale, totodată, verificându-se dacă s-a aplicat corect legea
8
la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu
respectarea dispozițiilor de drept formal și material.
Colegiul penal lărgit reține, că procurorul și avocatul Guțu T. în numele
inculpatului invocă ca temei de drept pentru declararea recursurilor ordinare
prevederile pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală și anume – instanța de
apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu
cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul
hotărîrii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a
afectat soluția instanței.
Așadar, potrivit art. 414 Cod de procedură penală, rezultă că instanța de apel,
judecând apelul, este obligată să verifice legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe
baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, și
oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau să cerceteze suplimentar probele
administrate de prima instanță. În vederea soluționării apelului, instanța de apel
poate da o nouă apreciere probelor. Instanța de apel, este obligată să se pronunțe
asupra tuturor motivelor invocate în apel.
Învederând norma enunțată mai sus, Colegiul penal remarcă, că apelul este o
cale de atac sub aspect de fapt și de drept, întrucât odată exercitat, produce un efect
devolutiv complet în sensul că provoacă un control atât în fapt, cât și în drept numai
la persoana care l-a declarat, la calitatea acesteia în proces și la persoana împotriva
căreia este îndreptat de către jurisdicția de al doilea grad asupra hotărârii primei
instanțe.
Respectiv, la chestiunile de drept ce urmează a fi verificate de către instanța de
apel, se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta întrunește elementele
infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost
individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual penal,
contravențional ori civil au fost corect aplicate și hotărârea adoptată să conțină
răspuns la toate motivele invocate.
Reieșind din dispoziția art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia
instanței de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus, după
caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției.
Verificând criticile expuse în recursurile declarate, în raport cu lucrările cauzei,
Colegiul penal lărgit constată, că instanța de apel la judecarea cauzei în ordine de
apel nu a ținut cont în deplină măsură de prevederile procesual penale ce stipulează
procedura de judecare a apelului.
Precum se atestă din lucrările dosarului, în prezenta speță după pronunțarea
sentinței, la data de 18 decembrie 2020, procurorul care a participat în prima instanță
la judecarea cauzei a atacat-o cu apel trimis prin mail la 04 ianuarie 2021, ora 17:30,
înregistrat la 05 ianuarie 2021, în copie (f.d. 220-221 v. 8). Din materialele cauzei,
Colegiul atestă, că apelul menționat instanța de apel l-a respins ca nefondat.
Potrivit art. 401 alin. (1) pct. 1), coroborat cu prevederile art. 402 alin. (1) Cod de
procedură penală, procurorul este în drept de a declara apel în ce privește latura
9
penală și latura civilă, însă în termen de 15 zile de la data pronunțării sentinței
integrale, dacă legea nu dispune altfel.
Totodată, reieșind din dispoziția art. 405 alin. (2) pct. 6) Cod de procedură
penală, cererea de apel trebuie să conțină data declarării apelului și semnătura
apelantului.
Revenind la prezenta speță, se constată că procurorul participant în prima
instanță a depus un apel în copie, fără semnătură olografă, peste termenul de 15 zile
de la data pronunțării sentinței.
De asemenea, rezultând din conținutul hotărârii adoptate de către această
instanță, Colegiul penal reține, că în cauza deferită judecării instanța de apel a
respins ca nefondat apelul procurorului, fără a verifica dacă acesta corespunde
prevederilor art. 402 alin. (1) și art. 405 alin. (2) pct. 6) Cod de procedură penală.
De asemenea, rezultând din procesul verbal al ședinței de judecată în instanța
de apel, precum și din conținutul hotărârii adoptate de către această instanță,
Colegiul penal reține, că în cauza deferită judecării nu au fost puse în discuție
chestiuni despre repunerea în termen a apelului sau acceptarea apelului declarat
peste termen, în condițiile prevăzute de art. 403-404 Cod de procedură penală.
Prin urmare, la judecarea apelului declarat de către procurorul participant în
prima instanță, instanța de apel urma să efectueze verificarea corectitudinii sesizării
acestei instanțe, însă, instanța de apel a omis aceste cerințe prescrise de legislator și a
judecat cauza în ordine de apel, fără a da o careva apreciere juridică situației descrise
mai sus. Astfel, în prezenta speță, instanța de apel în hotărârea adoptată nu a
argumentat din care motive a admis spre examinare apelul procurorului,
respingându-l ca nefondat, fapt ce reprezintă o eroare de drept, incidentă temeiului
pentru casare prevăzut la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală și anume
- hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.
În cazul dat, Colegiul penal lărgit consideră, că decizia instanței de apel în
cauza dată urmează a fi casată total, cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași
instanță de apel, în alt complet de judecată, deoarece eroarea comisă de către această
instanță, nu poate fi reparată de către instanța de recurs în prezenta procedură,
neavând atribuții de a judeca cauza pe fond și substitui instanța ce a judecat apelul
cu încălcarea prevederilor procesual penale.
La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile
art. 436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de rejudecare și limitele
acesteia: să respecte în deplină măsură prevederile procesual penale ce stipulează
procedura de judecare a apelului; să verifice corectitudinea sesizării instanței de
apel, de către procuror; la adoptarea soluției să țină cont de prevederile art. 415 alin.
(1) Cod de procedură penală, ce prevăd tipurile soluțiilor ce pot fi pronunțate de
către instanța de apel; să-și argumenteze clar concluziile sale în decizia adoptată,
inclusiv în partea soluției adoptate, ținând cont de motivele casării deciziei atacate,
de practica unitară în acest domeniu, precum și de practica relevantă a CtEDO, și să
pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod
de procedură penală.
10
În conformitate cu art. art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură
penală, Colegiul penal lărgit,
D E C I D E:
Se admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de
circumscripție Bălți, Pasat Liliana și avocatul Guțu Tatiana în numele inculpatului, se
casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 02 iunie 2022, în
cauza penală privindu-l pe Capmoale Victor Xxxxx, și se dispune rejudecarea cauzei
de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.
Decizia nu se supune căilor de atac.
Decizia motivată pronunțată la data de 02 februarie 2023.
Președinte Timofti Vladimir
Judecător Cobzac Elena
Judecător Toma Nadejda
Judecător Țurcan Anatolie
Judecător Plămădeală Ghenadie
11