1ra-1560/2022 — art. 264-1 alin. 4 CP

1ra-1560/2022 — art. 264-1 alin. 4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 1ra-1560/2022

1-21050456-01-1ra-14112022

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

07 decembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Toma Nadejda,

Judecători – Boico Victor, Diaconu Iurie,

a examinat, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei,

admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către avocatul

Afanas Marin în numele inculpatului, împotriva sentinței Judecătoriei

Chișinău, sediul Buiucani din 29 noiembrie 2021 și deciziei Colegiului penal

al Curții de Apel Chișinău din 05 iulie 2022, în cauza penală în privința lui,

Tomov Dumitru ……………………..

Termenul examinării cauzei:

Prima instanță: 06.04.2021 – 29.11.2021;

Instanța de apel: 20.12.2021 – 05.07.2022;

Instanța de recurs: 14.11.2022 – 07.12.2022.

A C O N S T A T A T :

2021, Tomov Dumitru a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 264¹ alin. (4) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă cu

muncă neremunerată în folosul comunității în mărime de 240 (două sute

patruzeci) ore.

S-a încasat din contul lui Tomov Dumitru în beneficiul statului

cheltuielile judiciare pentru efectuarea examinării medicale în sumă de 52

(cincizeci și doi) lei.

că Tomov Dumitru, la 15.09.2020 în jurul orei 03:10, contrar prevederilor pct.

14 lit. a) din Regulamentul Circulației Rutiere, aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr. 357 din 13.05.2009, conform cărora ”conducătorului de

vehicul îi este interzis să conducă vehiculul în stare de ebrietate”, aflându-se

la volanul automobilului de model ”Honda Civic” cu n/î XXX XXX, fără a

deține permis de conducere, deplasându-se pe str. Calea Orheiului 20/1,

mun. Chișinău, a fost stopat de către inspectorii de patrulare din cadrul INSP

al IGP al MAI. În cadrul verificării a fost suspectat în conducerea mijlocului

1

de transport în stare de ebrietate narcotică, din care motiv a fost condus la

Dispensarul Republican de Narcologie de pe str. Petru Rareș 32, mun.

Chișinău, pentru a fi supus examinării medicale în vederea stabilirii stării de

ebrietate și naturii ei. Fiind supus testării alcooscopice cu aparatul ”Drager

6810”, rezultatul fiind de 0,00 mg/l, ulterior a prelevat urina, fiind pozitivă

la marijuană, amfetamină. Ulterior, i s-a propus să preleve sânge, însă

ultimul a refuzat, fapt ce se confirmă prin procesul-verbal al examinării

medicale de constatare a faptului de consumare a alcoolului, stării de

ebrietate și naturii ei nr. 9029 din 15.09.2020.

Instanța de fond a constatat că Tomov Dumitru prin acțiunile sale

intenționate a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 264¹ alin. (4) Cod penal

– conducerea mijlocului de transport de către o persoană care se află în stare

de ebrietate alcoolică cu grad avansat sau în stare de ebrietate produsă de

alte substanțe, care nu deține permis de conducere.

3.1. Avocatul Afanas Marin în interesele inculpatului Tomov Dumitru,

în termen, prin apelul declarat a solicitat casarea sentinței, rejudecarea

cauzei și pronunțarea unei decizii de achitare pe motiv că în acțiunile

inculpatului nu există fapta infracțiunii imputate.

În motivarea cererii de apel a invocat că atât la urmărirea penală, cât și în

ședințele de judecată nu a fost dovedită vina inculpatului.

Probele prezentate de acuzare nu demonstrează comiterea infracțiunii

de către Tomov Dumitru.

În cadrul urmăririi penale, cât și în instanța de judecată n-au fost

verificate complet și obiectiv circumstanțele cauzei.

Probele aduse de acuzare și anume: procesele - verbale de examinare,

constatare, ridicare, de examinare a obiectelor, etc., la fel, nu demonstrează

direct vinovăția inculpatului, iar în baza presupunerilor nu se poate

constitui o acuzație penală. Cu referire la ,,rechizitoriul” pe cauza dată,

reiterează că este compus, pe niște temeiuri superficiale, inclusiv acesta fiind

bazat pe niște fapte care sunt lipsite de careva probe concludente.

3.2. Procurorul în Procuratura mun. Chișinău, oficiul reprezentare,

Sturzu Veaceslav, în termen, prin apelul declarat a solicitat casarea sentinței,

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit

pentru prima instanță, prin care inculpatului Tomov Dumitru în baza art.

2641 alin. (4) Cod penal să-i fie aplicată o pedeapsă cu închisoare pe un

termen de 1 (unu) an cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis,

cu menținerea celorlalte dispoziții ale sentinței.

În motivarea cererii de apel a invocat că, Tomov Dumitru nu s-a prezentat

la niciuna din ședințele de judecată, iar examinarea cauzei a avut loc în lipsa

acestuia, fiind anunțat în căutare. La etapa urmăririi penale, inculpatul nu a

2

recunoscut vina de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (4) Cod

penal, refuzând să dea careva declarații. Deși, instanța de fond a constatat

cu certitudine vinovăția lui Tomov Dumitru, acuzarea consideră că sentința

este criticabila din motivul blândeții pedepsei stabilite și imposibilității

punerii în executare a acesteia.

Menționează acuzatorul de stat că, instanța la stabilirea pedepsei cu

muncă neremunerată în folosul comunității, s-a bazat pe faptul ca inculpatul

a comis pentru prima dată o infracțiune și careva circumstanțe agravante nu

au fost identificate. Însă, instanța de fond a ignorat faptul că, potrivit art. 61

Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de constrângere statală și un

mijloc de corectare și reeducare a condamnatului. Pedeapsa are drept scop

restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea

săvârșirii de noi infracțiuni, atât din partea condamnaților, cât și a altor

persoane. În acest sens nefiind reținut faptul că inculpatul s-a eschivat de a

se prezenta în ședința de judecată, fiind anunțat în căutare, iar ca urmare

pedepsa sub formă de muncă neremunerată nu va putea fi pusă în aplicare.

Pedeapsa este echitabila atunci când este capabila de a contribui la

realizarea altor scopuri ale pedepsei penale, cum ar fi corectarea

condamnatului și prevenirea comiterii de noi infracțiuni atât de către

condamnat, cât și de alte persoane. Or, practica judiciară demonstrează, că o

pedeapsă prea blândă generează dispreț față de ea și nu este suficientă

pentru corectarea infractorului și nici pentru prevenirea săvârșirii de noi

infracțiuni.

a fost respins ca fiind nefondat apelul avocatului Afanas Marin și admis

apelul procurorului, casată parțial sentința Judecătoriei Chișinău, sediul

Buiucani din 29 noiembrie 2021, în partea individualizării pedepsei, și în

această parte s-a pronunțat a hotărâre nouă potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, după cum urmează:

”Tomov Dumitru recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 2641 alin. (4) Cod penal prin sentința din 29 noiembrie 2021

a Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani), a-i aplica pedeapsa cu închisoare

pe un termen de 6 (șase) luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis pentru bărbați.”

Celelalte dispoziții ale sentinței au fost menținute fără modificări.

4.1. Pentru a pronunța decizia instanța de apel a constatat că prima

instanță corect a conchis că, Tomov Dumitru este vinovat de comiterea

infracțiunii imputate și prevăzute de art. 2641 alin. (4) Cod penal, după

semnele calificative a infracțiunii, - conducerea mijlocului de transport de

către o persoană care se află în stare de ebrietate produsă de alte substanțe,

care nu deține permis de conducere.

3

S-a reținut că inculpatul Tomov Dumitru în cadrul ședinței de judecată

a instanței de fond nu s-a prezentat pentru a da declarații pe marginea

învinuirii aduse. Prin încheierea din 24 august 2021 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Buiucani a fost anunțat în căutare din motivul eschivării de la

judecarea cauzei în instanța de judecată. În acest sens, instanța de judecată a

menționat că posibilitatea examinării cauzei în lipsa acuzatului

(inculpatului) este admisă de CtEDO în condițiile în care acestuia îi sunt

aduse la cunoștință materialele cauzei, fapta ce s-a produs la 26 martie 2021,

când inculpatul la etapa de urmărire penală a fost reținut și i s-a adus la

cunoștința actul de învinuire, drepturile și obligațiile a învinuitului,

rechizitoriul, cât și i s-au prezentat materialele cauzei pentru a face

cunoștința la 26.03.2021 (f.d. 53, 79, 88-90, 91-98 ). Astfel, instanța de fond în

mod întemeiat, în corespundere cu prevederile art. 321 alin. (2) pct. 1), alin.

(6) Cod de procedura penală, a dispus examinarea cauzei în lipsa

inculpatului, care s-a eschivat de la judecarea cauzei. Iar, deși inculpatul

Tomov Dumitru nu și-a recunoscut vina în comiterea faptelor incriminate

prin rechizitoriu, vinovăția lui de comiterea infracțiunii imputate, s-a

confirmat prin probele administrate în cadrul urmăririi penale, cercetate în

instanța de fond și verificate prin citire în apel.

Instanța de apel a menționat că, la stabilirea pedepsei, urmează de luat

în considerație faptul că inculpatul Tomov Dumitru a comis o infracțiune

care conform art. 16 Cod penal, face parte din categoria celor ușoare,

personalitatea inculpatului, care nu și-a recunoscut vina, s-a eschivat de a se

prezenta în ședința de judecată a instanței de fond, fiind anunțat în căutare,

la evidența medicului narcolog se află cu diagnoza de consumator de

substanțe narcotice din anul 2015 (amfetamine), iar la evidența medicului

psihiatru nu se află. Totodată, în conformitate cu prevederile art. 76 Cod

penal, circumstanțe atenuante instanța de fond a reținut comiterea pentru

prima oară a unei infracțiuni, iar potrivit art. 77 Cod penal, circumstanțe

agravante nu au fost reținute. Subsecvent, ținând cont de multitudinea

circumstanțelor care descriu infracțiunea respectivă și caracterizează negativ

inculpatul, Colegiul a ajuns la concluzia că prima instanță în mod eronat a

stabilit inculpatului pedeapsa cu muncă neremunerată în folosul

comunității.

În aceeași ordine de idei, instanța de apel a constatat că la stabilirea

pedepsei sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității în

mărime de 240 ore, prima instanța nu a motivat din care considerente a ajuns

la o asemenea concluzie, fără a da eficiența cuvenită prevederilor art. 61, 75

Cod penal.

Curtea de apel a notat că instanța de judecată, nu a reținut faptul că

inculpatul Tomov Dumitru nu a recunoscut vina, s-a eschivat de la

4

urmărirea penală, unde fiind anunțat în căutare, a fost depistat și reținut

efectiv de la 25.03.2021 până la 26.03.2021, iar urmare a îndeplinirii actelor

de procedură, a fost eliberat la 26.03.2021. Necătând la comunicarea

inculpatului de către organul de urmărire penală materialelor cauzei penale

la 26.03.2021, inculpatul în continuare s-a eschivat de la prezența în ședință

de judecată și judecarea cauzei atât în instanța de fond, cât și în instanța de

apel, fiind anunțat în căutare de către instanța de fond și care a derulat și la

etapa judecării cauzei penale în instanța de apel. Urmare celor menționate

referitor la comportamentul inculpatului după comiterea infracțiunii, în

timpul urmăririi penale și judecării cauzei în instanța de fond, Colegiul

penal a atestat că instanța de fond a omis și momentul că pedeapsa sub

forma muncii neremunerate în folosul comunității nu va putea fi pusă în

aplicare, ori aceasta necesită prezentarea condamnatului la oficiul de

probațiune și antrenarea acestuia în afara timpului serviciului de bază sau

de studii, la muncă, determinată de autoritățile administrației publice locale.

Astfel, eschivarea inculpatului la etapa de urmărire penală, cât și eschivarea

lui de la judecarea cauzei penale în instanța de fond și în instanța de apel, la

rând cu celelalte date din cauza penale referitor la inculpat, denotă caracterul

negativ a comportamentului acestuia, și persoanei lui caracterizate negativ.

Pe cale de consecința, aplicarea unui asemenea inculpat unei pedepse

nonprivative de libertate din categoria celei mai blânde, s-a considerat că nu

își v-a atinge scopul pedepsei penale și nu va contribui la corijarea

inculpatului.

Curtea de Apel a atestat că, argumentele invocate de apelant referitor

la lipsa faptei infracționale prevăzute de art. 2641 alin. (4) Cod penal în

acțiunile inculpatului Tomov Dumitru, nu și-au găsit confirmare și la caz,

nu există temei pentru a da o nouă apreciere probelor.

avocatul Afanas Marin în numele inculpatului, prin care fără a invoca

nemijlocit incidența unui temei prevăzut la alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penală, solicită casarea sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul

Buiucani din 29 noiembrie 2021 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 05 iulie 2022, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi

hotărâri prin care al achita pe inculpatul Tomov Dumitru, pe art. 2641 alin.

(4) Cod penal, dat fiind faptul că în acțiunile lui nu există fapta infracțiunii.

5.1. În motivarea recursului ordinar declarat, a invocat că atât la

urmărirea penală, cât și în ședințele de judecată nu a fost demonstrată vina

inculpatului Tomov Dumitru de comiterea faptelor imputate.

Apreciind declarațiile martorilor, în cumul cu celelalte probe

administrate pe cauza penală, apărarea consideră că inculpatul nu este

5

vinovat în cazul dat, respectiv probele enumerate nu demonstrează

comiterea infracțiunii de către ultimul.

Consideră că în acțiunile inculpatului Tomov Dumitru, nu există fapta

infracțiunii imputate, respectiv sau epuizat alte posibilități prevăzute de lege

de a demonstra vinovăția acestuia.

La fel, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate de apărare, respectiv decizia atacată nu cuprinde motivele de drept

pe care se întemeiază soluția, or, această motivație este făcută în pripă, fără

elucidarea completă și obiectivă a circumstanțelor ce au condus la emiterea

acestei decizii.

procurorul, a prezentat referință pe marginea recursului declarat, pledând

pentru netemeinicia recursului ca inadmisibil.

declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul Penal concluzionează

inadmisibilitatea acestuia din următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală hotărârile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel. Însă, conform art. 422 Cod de procedură penală,

termenul de recurs este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei.

Conform art. 231 alin. (3) Cod de procedură penală, la calcularea

termenelor pe zile nu se ia în calcul ziua de la care începe să curgă termenul,

nici ziua în care acesta se împlinește.

În corespundere cu art. 418 alin. (1), 338 alin. (2)-(4), 340 alin. (1) Cod

de procedură penală, instanța de apel pronunță public dispozitivul hotărârii,

fapt despre care se consemnează în procesul-verbal. Hotărârea motivată se

pronunță la fel public, în termen de până la 45 de zile. Copia de pe hotărârea

motivată se înmânează participanților prezenți la ședința de judecată.

Participanților care nu s-au prezentat în ședința de judecată li se expediază,

în termen de 3 zile, copia de pe hotărârea motivată.

Sub acest aspect se atestă că, potrivit materialelor dosarului,

dispozitivul deciziei adoptate de către instanța de apel a fost pronunțat la

data 05 iulie 2022, în prezența procurorului și avocatului inculpatului

Afanas Marin, fapt confirmat prin procesul-verbal al ședinței de judecată în

instanța de apel (f.d. 178-180, vol. I), din care rezultă că aceștia au fost

înștiințați despre ziua și ora pronunțării deciziei integrale și anume pentru

data de 06 septembrie 2022, ora 14:00. Tot din procesul-verbal al ședinței de

judecată în instanța de apel din 06 septembrie 2022 (f.d. 181, vol. I) se

constată că la data stabilită, în prezența procurorului a fost pronunțată

decizia motivată.

6

Deci, decizia atacată a fost pronunțată în condițiile legii la 06

septembrie 2022, ședință despre care avocatul inculpatului, Afanas Marin, a

cunoscut, fiindu-i cunoscută și soluția pe caz.

În continuare, Colegiul penal menționează că avocatul Afanas Marin

în numele inculpatului, a declarat recurs ordinar împotriva deciziei adoptate

la caz, la data de 10 octombrie 2022, fapt confirmat prin mențiunea despre

dată de pe amprenta ștampilei de înregistrare la Curtea Supremă de Justiție,

cu nr. 01-2186/22 (f.d. 213, vol. I).

Așadar, în cauza deferită judecării, Colegiul penal specifică faptul că

termenul de atac prevăzut de art. 422 Cod de procedură penală, se calculează

începând cu data de 07 septembrie 2022, adică a doua zi după pronunțarea

deciziei motivate, ținând cont de dispozițiile art. 231 alin. (3), (5) Cod de

procedură penală și expiră la sfârșitul zilei de 07 octombrie 2022.

Prin urmare, recursul declarat la 10.10.2022, nu se încadrează în

termenul limită prevăzut de art. 422 Cod de procedură penală.

La acest capitol este de menționat că art. 422 Cod de procedură penală,

nu prevede repunerea în termen a recursului ordinar, nici o altă procedură

legală de a calcula termenul de recurs decât de la data pronunțării deciziei

motivate.

Totodată, Colegiul Penal menționează, că art. 230 alin. (2) Cod de

procedură penală prescrie expres că în cazul în care pentru exercitarea unui

drept procesual este prevăzut un anumit termen, nerespectarea acestuia

impune pierderea dreptului procesual și nulitatea actului efectuat peste

termen. Prin urmare, durata termenului de recurs este stabilită prin lege.

Acest termen nu poate fi prelungit sau scurtat de instanța de judecată. El este

absolut și are un caracter imperativ, în sensul că depășirea lui atrage

decăderea din dreptul de a exercita calea de atac.

Mai mult, Colegiul Penal notează că, o astfel de soluție este

compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul

articolului 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului

și a Libertăților Fundamentale, având în vedere că prelungirea nejustificată

a termenului pentru exercitarea apelului/recursului ar împiedica rămânerea

irevocabilă, ca urmare a expirării termenului de atac, a hotărârii

judecătorești emise în instanța de fond și ar leza, în acest mod, principiul

securității raporturilor juridice.

În hotărârea CtEDO pronunțată în cauza Ponomariov vs Ucraina (03

aprilie 2008) Curtea Europeană a notat că, deși în speță nu era vorba despre

desființarea unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile în urma

admiterii unei căi extraordinare de atac în lumina unor circumstanțe noi

descoperite, ci de redeschiderea unui proces prin repunerea în termenul de

introducere a unei căi ordinare de atac, totuși, reînnoirea acestui termen

7

pentru motive neconvingătoare, reprezintă o decizie care ar putea înfrânge

principiul securității raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale

extraordinară de atac.

De asemenea, Colegiul penal reține și jurisprudența CtEDO în

hotărârea pronunțată în cauza Bodiu vs. Republica Moldova din 18 iunie

2019 (cererea nr. 7516/10), în care Curtea a statuat că admiterea cererii de

recurs după o perioadă de timp considerabilă și în absența oricărei explicații

plauzibile cu privire la motivul pentru care partea s-a aflat în imposibilitate

de a se adresa mai devreme, s-a soldat cu ignorarea unui întreg proces

judiciar, și în consecință s-a constatat încălcarea principiului securității

raporturilor juridice și a dreptului la un proces echitabil garantat de art. 6§1

CEDO.

procedură penală, instanța de recurs decide inadmisibilitatea recursului

înaintat în cazul în care se constată că acesta este declarat peste termen.

În conformitate cu art. 432 alin. (1), (2) pct. 2) Cod de procedură penală,

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Afanas

Marin în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții

de Apel Chișinău din 05 iulie 2022, în cauza penală în privința lui Tomov

Dumitru xxxxxxxx, deoarece recursul este declarat peste termen.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată este pronunțată la 27 ianuarie 2023.

Președinte Toma Nadejda

Judecători Boico Victor

Diaconu Iurie

8