1ra-463/2022 — art. 264-1 alin. 4 CP

1ra-463/2022 — art. 264-1 alin. 4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-463/2022

1-20023524-01-1ra-24032022

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

20 aprilie 2022 mun. Chișinău

Colegiul Penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Toma Nadejda,

Judecători – Boico Victor, Diaconu Iurie,

examinând, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei,

admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către avocatul

Șpac Rodica în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 09 decembrie 2021, în cauza penală în privința

lui,

Josanu Anatolii xxxxxxxxxx, născut la

xxxxxxxxxx, domiciliat în satul

xxxxxxxxxx.

Termenul examinării cauzei:

Prima instanță: 19.02.2020 – 04.08.2021;

Instanța de apel: 07.09.2021 - 09.12.2021;

Instanța de recurs: 24.03.2022 – 20.04.2022.

A C O N S T A T A T :

2021, Josanu Anatolii a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 2641 alin. (4) Cod penal, și i-a fost stabilită pedeapsa sub

formă de închisoare pe un termen de 4 (patru) luni cu executarea pedepsei

în penitenciar de tip semiînchis.

S-a încasat de la Josanu Anatolii, în beneficiul statului suma de

17 (șaptesprezece) lei și 80 (optzeci) bani, cu titlu de cheltuieli judiciare.

constatat că, Josanu Anatolii, la data de 31 decembrie 2019, aproximativ la

ora 2135, fără să dețină permis de conducere categoria „B", a condus

automobilul de model „Land Rover”, cu n/î xxxxxxxx, pe stradă în

localitatea xxxxxxxxxxxxx, fiind în stare de ebrietate alcoolică exprimată,

conform procesului-verbal de testare alcoolscopică din 31.12.2019, în

prezența a 1,11 mg/l alcool etilic în aerul expirat, care potrivit art. 13412 alin.

(3) Cod penal reprezintă stare de ebrietate cu grad avansat.

1

Acțiunile lui Josanu Anatolii au fost încadrate în baza art. 2641 alin.

(4) Cod penal, după semnele calificative, conducerea mijlocului de transport de

către o persoană, care se află în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, fără să

dețină permis de conducere.

prin care a solicitat casarea parțială a sentinței în partea stabilirii pedepsei

și pontarea unei noi hotărâri, prin care să-i fie suspendată executarea

pedepsei potrivit art. 90 Cod penal pe un termen de un an.

În motivarea cererii de apel, a invocat că, pedeapsa aplicată este

prea aspră, iar sentința neîntemeiată și nefondată.

09 decembrie 2021, a fost respins, ca nefondat, apelul inculpatului Josanu

Anatolii și menținută fără modificări sentința Judecătoriei Orhei, sediul

Telenești din 04 august 2021.

4.1. Instanța de apel a stabilit că, prima instanță a analizat obiectiv

cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod procedură penală, din punct de

vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării și just a

adoptat o sentință de condamnare în privința inculpatului Josanu Anatolii,

în baza art. 2641 alin. (4) Cod penal.

Analizând în ansamblu probele cauzei penale date prin prisma art.

101 Cod procedură penală, a reținut că, prima instanță a stabilit în mod

corect situația de fapt și vinovăția inculpatului Josanu Anatolii, cercetarea

judecătorească s-a efectuat cu respectarea dispozițiilor procesual-penale. La

pronunțarea sentinței, instanța de judecată corect a stabilit circumstanțele

de fapt și de drept și just a tras concluzia că, inculpatul Josanu Anatolii a

săvârșit anume infracțiunea prevăzută de art. 2641 alin. (4) Cod penal și a

argumentat deplin poziția adoptată, cât din punct de vedere a cercetării în

ansamblu a circumstanțelor cauzei, atât și din punct de vedere a

prevederilor legale.

În continuare a considerat că, la stabilirea categoriei și a măsurii de

pedeapsă inculpatului Josanu Anatolii, instanța a ținut cont de toate

circumstanțele reale și personale privind individualizarea pedepsei,

aplicând-i o pedeapsă corectă, echitabilă și legală și anume că, prin

acțiunile sale inculpatul Josanu Anatolii a comis o infracțiune ușoară care

face parte din categoria infracțiunilor în domeniul circulației rutiere,

luându-se în considerație faptul că acesta mai fost în conflict cu legea

pentru comiterea infracțiunilor similare. Și că inculpatul Josanu Anatolii nu

și-a schimbat atitudinea față de normele ocrotite de lege, a comis o altă

faptă de același gen, prin ce se formează convingerea că pedeapsa sub

formă de închisoare cu suspendare, solicitată în cererea de apel nu-și va

atinge scopul pedepsi penale prevăzut în art. 61 Cod penal.

2

avocatul Șpac Rodica în numele inculpatului, prin care invocând incidența

pct. 6), 8) și 12) a dispozițiilor alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, a

solicitat casarea sentinței și deciziei, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei

noi hotărâri stabilindu-i acestuia a unei pedepse penale cu aplicarea art.90

Cod penal.

5.1 În susținerea recursului avocatul Șpac Rodica în numele

inculpatului invocă:

- la stabilirea pedepsei nu a fost luat în calcul comportamentul

inculpatului după săvârșirea infracțiunii, dat fiind faptul că ultimul a

conștientizat caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale;

- la pronunțarea deciziei în privința lui Josanu Anatolii s-a

ținut cont doar de gravitatea infracțiunii săvârșite, însă nu s-a ținut cont de

faptul că inculpatul și-a făcut concluziile necesare după comiterea acestei

infracțiuni, a conștientizat consecințele pe care o astfel de faptă le poate

atrage pentru sine precum și pentru societate în general;

- consideră că poate fi reeducat în spiritul respectării legii și a

disciplinei sociale în general și fără aplicarea față de acesta a unei pedepse

privative de liberate;

- consideră că izolarea sa de societate va constitui o măsură de

pedeapsă mult prea gravă, care poate atrage efecte nedorite de legiuitor

față de persoana inculpatului;

- consideră că pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 4

luni, în privința acestuia este prea aspră, iar o pedeapsă prea aspră

generează apariția unor sentimente de nedreptate, jignire, înrăire și de

neîncredere în lege, fapt ce poate duce la consecințe contrare scopului

urmărit.

procedură penală, procurorul a depus referință privitor la opinia sa asupra

recursului avocatului, menționând că acesta urmează a fi declarat

inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat și lipsit de temeiuri legale.

baza materialului din dosar și motivelor invocate, Colegiul penal

concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele

considerente.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de

procedură penală instanța de recurs, examinând admisibilitatea în

principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, este în

drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că

este vădit neîntemeiat.

3

În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel.

Sub acest aspect se reține că, recursul este fondat pe temeiurile din

art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12) Cod de procedură penală, însă, în pofida

normelor de drept enunțate, nu este specificat, în raport cu relevanțele

conținute în partea descriptivă a hotărârilor contestate, care ar fi erorile de

drept concrete și critică soluția instanței de apel, din motiv că, pedeapsa

stabilită inculpatului este prea aspră, solicitând o pedeapsă mai blândă,

temei ce se încadrează la pct. 10) alin.(1) art. 427 Cod de procedură penală.

Așadar, instanța de recurs constată că erorile de drept ca temeiuri

pretinse prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) și 12) Cod de procedură

penală nu se confirmă, ori recurentul nu concretizează anumite erori de

drept, dar simpla invocare a temeiurilor în lipsa unei motivări nu aduc

credibilitate și temei pentru instanța de recurs să intervină.

Totodată, cu referire la critica recurentului cu privire la pedeapsa

stabilită inculpatului considerând-o prea aspră, instanța de recurs

analizând decizia recurată sub aspectul invocat, constată că nu și-a găsit

confirmarea la examinarea recursului declarat, lipsind temeiuri de

implicare a instanței de recurs în sensul casării hotărârilor contestate.

Colegiul penal reține că, motivele recurentului că instanțele

judecătorești inferioare incorect au individualizat pedeapsa, și neîntemeiat

nu au aplicat în privința acestuia o pedeapsă mai blândă - neprivativă de

libertate, Colegiul penal le consideră neîntemeiate.

La acest capitol, instanța de recurs atestă că, argumentele invocate,

în prezenta speța nu și-au găsit confirmarea la examinarea recursului

declarat, iar instanța de apel și-a motivat just soluția adoptată, acordând

deplină eficiență prevederilor art. 61 și 75 Cod penal, la soluționarea

chestiunii cu privire la individualizarea pedepsei în privința inculpatului,

stabilită conform sancțiunii art. 2641 alin. (4) Cod penal.

Așadar, Colegiul reține, că inculpatul Josanu Anatolii a fost trimis în

judecată pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a mijlocului de

transport de către o persoană care se află în stare de ebrietate alcoolică cu

grad avansat, fără să dețină permis de conducere, prevăzută de art. 2641

alin. (4) Cod penal, în acest caz, trebuie luate în vedere, în egală măsură

persoana inculpatului și respectiv, reeducarea și reintegrarea sa socială, cât

și dimensiunea fenomenului infracțional și așteptările societății față de

mecanismul justiției penale, pentru a realiza o proporționalitate reală între

aceste aspecte.

Sancțiunea art. 2641 alin. (4) Cod penal, prevede pedeapsă se

pedepsesc cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 200 la 240

4

de ore sau cu închisoare de pînă la 1 an, calificându-se conform art. 16 Cod

penal, ca infracțiune ușoară.

Instanța de recurs reține, că prima instanță a stabilit inculpatului

Josanu Anatolii în baza art. 2641 alin. (4) Cod penal, cu aplicarea

prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală, pedeapsă, sub formă de

închisoare pe un termen de 4 (patru) luni cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis.

Raportând cele menționate la cazul supus judecării, instanța de

recurs consideră că, în mod just instanța de apel a menținut sentința, prin

care inculpatului i-a fost aplicată pedeapsa sub formă de închisoare, cu

executarea reală a acesteia, motivând corespunzător temeiurile neaplicării

pedepsei cu suspendare.

Astfel, în viziunea Colegiului penal, în prezenta cauză penală,

instanțele de fond just au ținut cont de personalitatea inculpatului, care nu

este la prima abatere de la legea penală, anterior a fost tras la răspundere

penală pentru săvârșirea infracțiunilor similare, iar prin acțiunile sale

inculpatul Josanu Anatolii a comis o infracțiune ușoară care face parte din

categoria infracțiunilor în domeniul circulației rutiere.

Totodată, în conformitate cu prevederile art. 76 Cod penal

circumstanțe atenuante în privința inculpatului Josanu Anatolii au fost

reținute căința sinceră în cele comise și în conformitate cu art. 77 Cod penal

circumstanțe agravante nu au fost stabilite.

La fel, Colegiul penal consideră întemeiate considerentele

instanțelor judecătorești inferioare că, în prezenta cauză, nu s-au constatat

circumstanțe ce ar justifica aplicarea unei pedepse ne privative de libertate

în privința inculpatului Josanu Anatolii, deoarece inculpatul nu este la

prima abatere de la legea penală și nu a reușit să-și revadă percepția asupra

celor comise, prin acest fapt prezintă un pericol pentru societate, iar

aplicarea pedepsei mai blânde nu-și va produce efectul, pentru ca acesta

să-și facă concluziile necesare de a nu comite în continuare abateri de la

prevederile legii penale.

Reieșind din circumstanțele expuse, Colegiul penal respinge ca

neîntemeiate afirmațiile avocatului, precum că decizia nu este motivată, iar

inculpatului urmează a-i fi stabilită o pedeapsă penală cu aplicarea art.

90 Cod penal, decizia instanței de apel fiind legală și întemeiată și

pedeapsa stabilită este echitabilă și în conformitate cu legislația în vigoare,

temei de a interveni în decizie sub aspectele menționate nu există.

Colegiul penal reamintește că, stabilirea duratei ori a cuantumului

pedepsei de către instanța de judecată într-un caz concret, se face în raport

cu gravitatea infracțiunii săvârșite și cu periculozitatea infractorului, care

se evaluează după următoarele criterii: împrejurările și modul de comitere

5

a infracțiunii, precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru

valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs sau a altor

consecințe ale infracțiunii, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit,

conduita după săvârșirea faptei și în cursul procesului penal, nivelul de

educație, vârsta, starea de sănătatea, situația familială și socială etc.

De asemenea, Colegiul penal indică că, chestiunea de

individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a tuturor

elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate stabilirea

unei pedepse în limitele prevăzute de sancțiunea articolului din Codul

penal, în baza căruia a fost condamnat inculpatul.

Instanța de recurs ordinar respinge ca neîntemeiată solicitarea

recurentului privind aplicarea unei pedepse neprivative de libertate, care

de fapt nici nu a fost argumentată or, simplul motiv că recurentul nu este

de acord cu pedeapsa stabilită, considerând-o prea aspră, nu poate servi ca

circumstanță pentru aplicarea în privința sa a unei pedepse neprivative în

temeiul art. 90 Cod penal.

Totodată, Colegiul penal menționează că, este prerogativa instanței

de judecată să aprecieze că, scopul pedepsei poate fi atins cu sau fără

executarea efectivă a acesteia, or, conform prevederilor art. 90 Cod penal,

instanța de judecată ținând cont de circumstanțele cauzei și de persoana

celui vinovat, va ajunge la concluzia că nu este rațional ca acesta să execute

pedeapsa stabilită, ea poate dispune suspendarea condiționată a executării

pedepsei aplicate vinovatului, indicând neapărat în hotărâre motivele

condamnării cu suspendare condiționată a executării pedepsei și perioada

de probațiune sau, după caz, termenul de probă.

Cu referire la un alt motiv de critică din recurs, prin care recurentul

menționează, că inculpatul a recunoscut vina, se căiește sincer de cele

comise, a contribuit activ la descoperirea infracțiunii, circumstanțe

agravante nu au fost stabilite, instanța de recurs consideră, că împrejurările

în cauză nu sunt suficiente pentru a răsturna soluția instanței de apel,

acesta beneficiind de reducerea pedepsei în conformitate cu prevederile art.

3641 Cod de procedură penală.

Astfel, Colegiul penal statuează, că pedeapsa individualizată de

către instanțele judecătorești inferioare, răspunde atât principiului

proporționalității, cât și scopului prevăzut la art. 61 alin. (2) Cod penal,

restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și

prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, atât din partea condamnaților, cât și

a altor persoane.

În aceste condiții, Colegiul penal, consideră că n-a fost constatată

prezența în speța examinată a erorilor de drept, ce ar servi drept temei de

implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei contestate.

6

Din considerentele expuse, Colegiul penal conchide că, la judecarea

cauzei în ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale prescrise la

art. 414 - 418 Cod de procedură penală, impunându-se în consecință

inadmisibilitatea recursului ordinar declarat la caz, ca fiind vădit

neîntemeiat.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Șpac

Rodica în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 09 decembrie 2021, în cauza penală în privința

lui Josanu Anatolii xxxxxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 10 iunie 2022.

Președinte Toma Nadejda

Judecători Boico Victor

Diaconu Iurie

7