1ra-452/2021 — Art. 90, 187 alin. 2 lit. b, e, f CP

Prima instanță: 18.04.2019 – 26.11.2019;

Instanța de apel: 17.12.2019 – 08.07.2020;

Instanța de recurs: 18.11.2020 – 05.04.2021. a c o n s t a t a t: 1. Prin sentința Judecătoriei Orhei, sediul Telenești din 26 noiembrie 2019, Gherasim Alin a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal și cu aplicarea prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, i-a fost aplicată o pedeapsă sub formă închisoare pe un termen de un 4 ani. Conform art. 90 Cod penal, pedeapsa stabilită inculpatului a fost suspendată condiționat, stabilindu-i un termen de probațiune de 3 ani, cu obligarea acestuia de a participa la programe probaționale. La fel, s-a dispus încasarea de la Gherasim Alin în folosul statului a cheltuielilor judiciare în mărime de 582 lei. 2. Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că, Gherasim Alin împreună cu Motelică Adrian la data de 07 ianuarie 2019, în jurul orei 01:00, în mod intenționat, având scopul de a sustrage în mod deschis bunurile altei persoane, în satul Căzănești, raionul Telenești, în stradă, în apropierea domiciliului părții vătămate Cotlău Ion, aplicând violență nepericuloasă pentru viața sau sănătatea persoanei, manifestată prin aplicarea unei lovituri cu pumnul în față și cu piciorul în regiunea capului, cauzând părții vătămate Cotlău Ion, conform raportului de 1 expertiză medico-legală nr. 201928D0040 din 29.01.2019, leziuni corporale neînsemnate sub formă de edem la ambele buze, excoriații și plagă superficială mucoasa buzei inferioare, excoriație barbă stânga, în mod deschis a smuls de la gâtul victimei lanțul din aur cu greutatea de 49,63g., în valoare de 23000,00 (douăzeci și trei mii,00) lei, iar în acest timp Motelica Adrian a sustras din buzunarul hainei portmoneul în care erau 80 (optzeci,00) lei, 200 (două sute,00) euro, echivalentul a 3904,60 (trei mii nouă sute patru,60) lei, (conform ratei de schimb stabilită de Banca Națională a Moldovei pentru data respectivă un euro -19.5230 lei), un card bancar „TSB” a băncii cu sediul în Marea Britanie, permisul de muncă pe numele Cotlău Ion, permisul de trecere pe numele Cotlău Ion, cartele de transport, iar din alt buzunar telefonul mobil de model „Iphone 6” în valoare de 7000 (șapte mii,00) lei, cauzând astfel părții vătămate Cotlău Ion, un prejudiciu material considerabil în valoare totală de 33984,60 (treizeci și trei mii nouă sute optzeci și patru,60) lei MD, ulterior fugind de la fața locului. 3. Nefiind de acord cu sentința pronunțată, a declarat apel avocatul Coșneanu Svetlana în numele părții vătămate Cotlău Ion, prin care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatului să-i fie aplicată o pedeapsă mai aspră. În susținerea cerințelor sale, apărătorul a indicat că, instanța a omis să se expună asupra faptului că inculpatul Gherasim Alin nu a depus declarații sincere referitor la cele întîmplate, or, dînsul a ascuns faptul că, la comiterea infracțiunii a mai participat o persoană care a dirijat cu acțiunile lui și ale lui Motelică Adrian și anume Melinte Ion, cel care era prieten cu partea vătămată Cotlău Ion și știa despre bunurile de care dispunea la acel moment. La fel, a menționat că, instanța de fond nu a oferit posibilitate părții vătămate să depună cerere de chemare în judecată privind perceperea prejudiciului moral, totodată, nu a permis părții vătămate să se expună referitor la latura penală și civilă.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 08 iulie 2020, a fost admis apelul declarat de avocatul Svetlana Coșneanu în numele părții vătămate Cotlău Ion, casată sentința în partea individualizării pedepsei și pronunță în această parte o nouă hotărîre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează: Lui Gherasim Alin, recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, cu aplicarea prevederilor art. 3641 alin. (8) din Cod de procedură penală, i-a fost stabilită o pedeapsă cu închisoare pe un termen de 4 ani, cu executarea acesteia în penitenciar de tip semiînchis. 4.1. În motivarea deciziei adoptate, instanța de apel a indicat că, la pronunțarea sentinței, instanța de judecată corect a stabilit circumstanțele de fapt și 2 de drept și just a concluzionat că inculpatul Gherasim Alin a săvârșit anume infracțiunea pentru care a fost condamnat, însă la stabilirea pedepsei nu a ținut cont de toate circumstanțele reale și personale ale inculpatului în coroborare cu prevederile art. 61 din Codul penal. Pe lângă faptul că inculpatul și-a recunoscut integral vinovăția, analizînd și apreciind sistemul de probe acumulate și administrate prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții și utilității lor, instanța de apel a conchis că acestea au fost dobândite cu respectarea normelor de procedură, fiind pertinente, concludente, utile, care coroborează între ele și indică indubitabil asupra faptului că inculpatul prin acțiunile sale intenționate a comis infracțiunea prevăzută de art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, jaful, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, săvîrșită de două persoane, cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viața sau sănătatea persoanei, cu cauzarea de daune în proporții considerabile. La numirea tipului și măsurii de pedeapsă inculpatului, instanța de apel a reținut că, deși instanța de fond a reiterat prevederile art. 6, 7, 61, 75 – 78 Cod penal, nu le-a aplicat corespunzător, considerent din care apelul părții vătămate este pasibil admiterii în această parte. În condițiile speței, instanța de apel a constatat că, potrivit art. 16 Cod penal, infracțiunea săvârșită de către Gherasim Alin în funcție de caracterul și gradul prejudiciabil, se atribuie la categoria infracțiunilor grave. Conform art. 77 Cod penal, careva circumstanțe agravante în sarcina inculpatului nu au fost stabilite. Conform art. 76 Cod penal, drept circumstanțe atenuante au fost reținute repararea benevolă a prejudiciului și căința sinceră. Prin urmare, instanța de apel a conchis că, pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal și cu aplicarea prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, inculpatului Gherasim Alin urmează a-i stabili o pedeapsă cu închisoare pe un termen de un 4 ani, cu executarea reală. Subsecvent, instanța de apel a reitereat că, potrivit datelor caracteristice acumulate în privința lui Gherasim Alin, ultimul are loc permanent de trai, la locul anterior de trai este caracterizat negativ, la evidență la medicul narcolog și psihiatru nu se află, anterior nu a fost cercetat penal, dar a fost tras la răspundere contravențională de 5 ori (f.d. 143-149). Astfel, instanța de apel a reținut că circumstanțele constatate impun concluzia că în privința inculpatului nu pot fi aplicate prevederile art. 90 Cod penal, ținînd cont de infracțiunea comisă, modalitatea acesteia, dar și circumstanțele reale și personale ale inculpatului. 3 În opinia instanței de apel, comportamentul inculpatului pînă și după comiterea infracțiunii, relevă că scopul pedepsei în privința acestuia poate fi atins doar prin executarea reală a pedepsei închisorii.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către avocatul Gherasim Angela în numele inculpatului Gherasim Alin, care în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei cu menținerea sentinței Judecătoriei Orhei, sediul Telenești din 26 noiembrie 2019. În motivarea celor solicitate, apărătorul critică decizia instanței de apel în partea anulării suspendării condiționate a pedepsei, indicând în acest sens că, instanța de apel nu a stabilit în privința inculpatului careva circumstanțe agravante, mai mult decât atât, au fost constatate un șir de circumstanțe atenuante. La fel, menționează că deși în descriptivul deciziei instanța de apel a indicat că ține cont de urmările prejudiciabile ale faptei, a omis să specifice care anume sunt acestea, precum și în ce măsură influențează asupra stabilirii pedepsei inculpatului, mai mult decât atât, cu toate că acțiunile inculpatului au cauzat daune sănătății părții vătămate, acestea au fost recuperate benevol de către inculpat, motiv pentru care pedeapsa cu închisoare stabilită este prea aspră.

La recursul ordinar declarat de avocat, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 1¹) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, prin care a manifestat dezacordul cu recursul declarat, indicând că instanța de apel just a constatat circumstanțele de drept și de fapt ale cauzei, corect încadrând acțiunile inculpatului și i-a stabilit o pedeapsă echitabilă.

Judecând recursul ordinar în raport cu materialele cauzei și temeiurile invocate, ținând cont de opinia procurorului expusă în referință, Colegiul penal lărgit concluzionează că, acesta urmează a fi admis din următoarele considerente. Potrivit art. 435 alin. (2) lit. a) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța admite recursul, casează, parțial sau total, hotărârea atacată și menține hotărârea primei instanțe, când apelul a fost greșit admis. Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Din conținutul recursului declarat de către avocatul Gherasim Angela în numele inculpatului, rezultă că recurentul, atacă decizia instanței de apel sub aspectul temeiului prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală – instanța de apel a admis o eroare de drept care a afectat soluția adoptată și s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Colegiul penal lărgit reține că în speță, cauza a fost examinată în procedură simplificată la cererea inculpatului, care prin înscris autentic și-a recunoscut vina în 4 comiterea faptelor indicate în rechizitoriu și a solicitat ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, procedură prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală (Vol. II, f.d. 5). Astfel, prima instanță l-a condamnat pe inculpat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, stabilindu-i pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani, cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, prin care s-a dispus suspendarea executării pedepsei penale pe o perioadă de probațiune de 3 ani. Sentința primei instanțe nu a fost contestată de către partea acuzării și nici de către partea apărării, ceea ce denotă că atât inculpatului cât și procurorul au fost de acord cu soluția adoptată de către instanța de fond. Subsecvent, Colegiul penal lărgit constată că, instanța de apel prin decizia adoptată a casat parțial sentința, în partea stabilirii pedepsei a pronunțat o nouă hotărâre în acest sens prin care a exclus prevederile art. 90 Cod penal. Astfel, reieșind din prevederile art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de instanța de fond, fiind obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel. Conform art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției. Astfel, una din chestiunile de drept pe care trebuie să le soluționeze instanța de apel este: dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just. În acest aspect, motivele invocate de recurent la pct. 5 al prezentei decizii, referitor la individualizarea pedepsei, instanța de recurs le consideră întemeiate, deoarece instanța de apel nu a respectat criteriile generale de individualizare a pedepsei, ceea ce denotă ineficiența condamnării inculpatului la 4 ani închisoare. Așadar, instanța de apel casând sentința în partea stabilirii pedepsei și aplicând în privința inculpatului o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani, doar a dat o nouă apreciere probelor cercetate de către instanța de fond, însă nu a ținut cont de regulile de individualizare a pedepsei și nu s-a expus argumentat asupra circumstanțelor care au fost puse la baza motivării de excludere a aplicării prevederilor art. 90 Cod penal. La fel, Colegiul penal lărgit stabilește că potrivit sentinței, instanța de fond, prin prisma prevederilor art. 7, 61, 75 și 78 Cod penal, la stabilirea pedepsei penale, a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acestuia, de personalitatea 5 celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale acestuia. În acest sens, instanța de judecată a reținut că, reieșind din prevederile art. 16 alin. (4) și art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, Gherasim Alin a săvârșit o infracțiune gravă, pentru care legea penală prevede drept sancțiune pedeapsa cu închisoare de la 5 la 7 ani, cauza penală fiind examinată prin prisma prevederilor art. 3641 Codul penal. Astfel, instanța de fond a subliniat că, în conformitate cu prevederile art. 77 Cod penal, în speță nu au fost constatate careva circumstanțe agravante, iar în partea ce ține de circumstanțele atenuante, în conformitate cu prevederile art. 76 alin. (l) lit. g) din Codul penal, instanța a reținut că inculpatul se căiește sincere de cele săvârșite, la locul de trai se caracterizează pozitiv, benevol a recuperat prejudiciul material și moral cauzat prin infracțiune, nu are antecedente penale și este de o vârstă tânără. În acest sens, Colegiul penal lărgit atrage atenția asupra faptului că, instanța de apel condamnându-l pe inculpatul Gherasim Alin la executarea reală a pedepsei stabilite, omite să ia în calcul circumstanța atenuantă stabilită de către instanța de fond (pct. 4.1. din prezenta decizie). Instanța de apel casând sentința în sensul excluderii prevederilor art. 90 Cod penal, și-a argumentat decizia prin faptul că instanța de fond, nu a ținut cont de toate circumstanțele cazului, de criteriile generale de individualizare a pedepsei, precum și de scopul pedepsei penale. O asemenea argumentare nu poate servi temei de exludere a prevederilor art. 90 Cod penal, or, aceste circumstanțe au fost luate în considerație la individualizarea pedepsei de către instanța de fond, iar alte circumstanțe ce ar servi temei de înăsprire a pedepsei nu au fost stabilite. Colegiul penal lărgit consideră că este neîntemeiată concluzia instanței de apel, precum că instanța de fond nu a ținut cont de prevederile art. 61 alin. (1) Cod penal, deoarece pe lângă faptul că pedeapsa penală este o măsură de constrângere statală, totodată este și o măsură de corectare, infractorul fiind ajutat să se corecteze și făcut să înțeleagă că trebuie să respecte legile și normele de conviețuire socială. În acest context, Colegiul penal lărgit, menționează următoarele aspecte, ce au însemnătate în speță: cauza a fost examinată prin prisma prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală, inculpatul se caracterizează pozitiv, anterior nu a fost condamnat, a recuperat integral prejudiciul cauzat prin infracțiune și se căiește sincer de cele comise. 6 Cele menționate, în ansamblul lor, reduc gradul de pericol social al infracțiunii comise, considerând că corectarea și reeducarea acestuia este posibilă fără privarea lui de liberate. Astfel, Colegiul penal lărgit menționează că, la individualizarea pedepsei, conform criteriilor generale de individualizare, instanța de apel nu a respectat toate cerințele prevăzute de legea penală ce asigură aplicarea față de inculpat a unei pedepse echitabile, legale și individualizate, fapt ce constituie temei de casare a deciziei, iar soluția în această parte a primei instanțe, este una corectă. În consecință, Colegiul penal lărgit va admite recursul ordinar, întrucât instanța de apel greșit a admis apelul declarat de către avocatul Coșneanu Svetlana în numele părții vătămate Cotlău Ion, or, judecând apelul, a admis erori de drept drept care au afectat soluția adoptată și a aplicat o pedeapsă individualizată contrar prevederilor legale – temeiuri pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală.

În conformitate cu prevederile art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. a) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, d e c i d e: admite recursul ordinar declarat de avocatul Gherasim Angela în numele inculpatului, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 08 iulie 2020, în cauza penală privindu-l pe Gherasim Alin XXXXX, cu menținerea sentinței Judecătoriei Orhei, sediul Telenești din 26 noiembrie 2019. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 28 aprilie 2021. Președinte Toma Nadejda Judecători Guzun Ion Diaconu Iurie Catan Liliana Boico Victor 7