ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 22.12.2022

1ra-1065/2022 — art. 287 al. 1 CP

HOTĂRÂRE
22.12.2022
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 287 al. 1 CP
Temei legal
art. 427 alin. 1 pct. 6 CPP
Citează această cauză
1ra-1065/2022 — art. 287 al. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-1065/2022

1-22006803-01-1ra-19072022

Curtea Supremă de Justiție

16 noiembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte - Timofti Vladimir

Judecători - Plămădeală Ghenadie, Țurcan Anatolie

Examinând fără citarea părților, în baza materialelor cauzei,

admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către procurorul -

șef în Procuratura de circumscripție Cahul, Calendari Dumitru, împotriva deciziei

Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 08 iunie 2022, în cauza penală de

învinuire a lui

Bolocan Ion xxxxx, născut la xxxxx,

în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 287 alin. (1) Cod penal.

Termenii de examinare:

prima instanță: 18.01.2022 – 22.02.2022;

instanța de apel: 15.04.2022 – 08.06.2022;

instanța de recurs ordinar: 19.07.2022 – 16.11.2022.

Asupra motivelor invocate în recurs, în baza actelor din dosar, Colegiul

penal al Curții Supreme de Justiție,

procesul penal în privința lui Bolocan Ion, învinuit de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal, s-a încetat pe motivul intervenirii

actului de amnistie în temeiul Legii nr. 243 din 24.12.2021 privind amnistia în

legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii

Moldova.

Bolocan Ion la 07 septembrie 2021, în jurul orei 10:45, aflându-se în incinta

Judecătoriei Cahul, sediu Cantemir, amplasat în or. Cantemir str. Testimițeanu

nr. 5, loc ce se califică ca fiind public conform art. 131 Cod penal, care în acel

moment se aflau mai multe persoane, în timp ce aștepta pentru a se prezenta în

ședința de judecată, fiind în stare de ebrietate, acționând cu intenție directă, din

motive huliganice, încălcând ordinea publică, care s-a manifestat prin încălcarea

normelor de drept și morale de comportare în societate, exprimând o vădită lipsă

de respect față de societate, demonstrativ, l-a numit cu cuvinte necenzurate și l-

a amenințat cu răfuiala fizică pe procurorul în Procuratura raionului Cantemir

- Enachi Gheorghe, prin ce victimei i-a fost pătată onoarea și demnitatea de

procuror.

Astfel, acțiunile lui Bolocan Ion Serghei au fost încadrate juridic în baza art.

287 alin. (1) Cod penal, după indicii calificativi: „huliganismul, adică acțiunile

intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de amenințarea cu

1

aplicarea unei asemenea violențe”.

În ședință judiciară preliminară, inculpatul Bolocan Ion, a înaintat instanței

de judecată o cerere prin care a solicitat aplicarea în privința sa a Legii privind

amnistia nr. 243 din 24.12.2021, cu încetarea procesului penal.

casarea sentinței, rejudecarea cauzei și adoptarea unei noi hotărâri de

recunoaștere a lui Bolocan Ion vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.

287 alin. (1) Cod penal, cu stabilirea pedepsei 240 ore de muncă neremunerată

în folosul comunității, cu liberarea de la executarea ei, pe motivul intervenirii

actului de amnistie, invocând că, prima instanță eronat a încetat procesul penal,

deoarece aplicarea amnistiei prezumă recunoașterea culpabilității inculpatului,

unica soluție care poate fi adoptată la finalizarea examinării cauzei penale în

cazul aplicării prevederilor Legii nr. 243 din 24.12.2021.

Cât privește sentința de încetare a procesului penal pe motivul intervenirii

amnistiei (Legii nr. 243 din 24.12.2021), adoptarea unei astfel de hotărâri nu se

regăsește în conținutul art. 391 Cod de procedură penală și este exclusă de

următoarele acte normative: prevederile art. 396 pct. 4) Cod de procedură

penală, care stabilește că, în cazul încetării procesului penal, urmează a fi

revocate măsurile de asigurare a acțiunii civile și a eventualei confiscări speciale,

fapt care nu poate fi acceptat, or, prevederile amnistiei se răsfrâng doar asupra

pedepselor și măsurilor de constrângere cu caracter educativ, nu și asupra

bunurilor ce urmează a fi confiscate, acțiunii civile, măsurilor de siguranță ...;

art. 107 alin. (1) Cod penal stabilește că amnistia este actul ce are ca efect

înlăturarea pedepsei, astfel urmând a fi constată vinovăția persoanei în

comiterea faptei incriminate cu absolvirea de la executarea pedepsei, fapt care

nu este posibil în cazul încetării procesului penal; Legea nr. 243 din 24.12.2021

prevede doar absolvirea de pedeapsa penală a inculpatului, nu și respingerea

pretențiilor materiale ale victimei față de inculpat, confiscarea sau distrugerea

obiectelor infracțiunii.

s-a respins ca nefondat apelul declarat cu menținerea sentinței.

4.1 În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a constatat că, prima

instanță corect a adoptat în cadrul ședinței preliminare o sentință de încetare a

procesului penal pe temeiul actului de amnistie.

Instanța de apel a indicat că, prin Legea organică nr. 243 din 24.12.2021,

au fost stabilite infracțiunile pentru care se acordă amnistia, condițiile și limitele

de incidență ale acesteia, astfel conform Codului penal fiind enumerate efectele

amnistiei, în raport cu momentul apariției acesteia (înainte de condamnare ori

după condamnarea făptuitorului), iar în Codul de procedură penală sunt

prevăzute dispoziții referitoare la procedura aplicării amnistiei și consecințele

procesuale ale acesteia.

A menționat instanța de apel că, pentru temeiurile când a intervenit

prescripția sau amnistia și există acordul inculpatului, încetarea procesului

penal fără ca instanța să purceadă la cercetarea judecătorească (probelor) și fără

a se pronunța asupra vinovăției persoanei, este admisă doar în ședința

preliminară sau în partea pregătitoare a ședinței de judecată. Or, în cadrul

ședinței preliminare nu se discută chestiunea cu privire la vinovăția sau

nevinovăția persoanei, ci numai cereri/demersuri înaintate de către părți,

inclusiv și temeiurile de încetare a procesului penal.

Astfel, în speță, inculpatul nu a solicitat examinarea cauzei în fond.

La fel a menționat că, legislatorul a prevăzut că, o dată cu adoptarea actului

de amnistiei, nu mai poate fi începută sau continuată cercetarea judecătorească,

în condițiile în care inculpatul și-a exprimat acordul de a fi încetat procesul penal

pe acest temei de nereabilitare.

2

În viziunea instanței de apel, caracterul nereabilitativ al temeiului de

încetare a procesului penal prin sine nu generează obligația de parcurgere a

tuturor fazelor procesului penal (în special a cercetării judecătorești) și nici

obligația instanței judecătorești de a cerceta probele și de a constata vinovăția

inculpatului în baza probelor cercetate. Încetarea procesului penal la cererea

inculpatului pe un temei de nereabilitare (or în lipsa cererii inculpatului procesul

va continua) prin sine presupune că inculpatul reține și își asumă toate

consecințele negative ale faptei pentru care acceptă încetarea procesului.

Instanța de apel nu a acceptat nici afirmația procurorului, precum că, unica

soluție care poate fi adoptată la finalizarea examinării cauzei penale în cazul

aplicării Legii nr. 243 din 24.12.2021, o reprezintă sentința de condamnare.

Instanța de apel nu a reținut argumentul apelantului precum că, la

adoptarea soluției de încetare a procesului penal, instanța de judecată nu poate

constata corespunderea exactă între semnele faptei săvârșite de către inculpat și

semnele componenței infracțiunii din norma penală. Atunci când amnistia este

aplicată la inițiativa inculpatului și apărătorului, instanței din oficiu îi revine

misiunea de a verifica dacă inculpatul este conștient de acțiunea solicitată

(inclusiv dacă cunoaște fapta de care este învinuit și în legătură cu care solicită

aplicarea amnistiei) și consecințele ei juridice, în acest caz acționează efectul

înlăturării răspunderii penale, dar nu cel al înlăturării pedepsei penale, astfel nu

este imperioasă verificarea corespunderii circumstanțelor faptei semnelor

infracțiunii.

A indicat că, soluția adoptată de prima instanță nu contravine prevederilor

art. 394 alin. (1), pct. 2) Cod de procedură penală. Or, prima instanță a indicat

în sentință probele pe care-și întemeiază propria concluzie, adică exclusiv

probele ce condiționează aplicarea actului de amnistie.

La caz, a conchis că, prevederile art. 389 alin. (1) Cod de procedură penală,

nu sunt aplicabile speței. Invocarea prezumției nevinovăției de către procuror la

cazul dat, este una formalistă, or, în speță este relevat un temei al liberării de

răspundere penală, instituit de legiuitor suplimentar celor stabilite la art. 53 Cod

penal, și care se aplică anume la cererea inculpatului și apărătorului acestuia,

care își asumă orice riscuri legate de întreruperea procesului penal și încetarea

procesului penal la orice fază din momentul în care inculpatul a manifestat o

asemenea inițiativă și a depus cererea de aplicare a amnistiei, nu este contrară

principiului prezumției nevinovăției.

Instanța de apel nu a acceptat nici argumentul procurorului, care în cazul

aplicării prevederilor art. 332 Cod de procedură penală și încetării procesului

penal în ședința de judecată, instanța de judecată nu va putea soluționa toate

chestiunile specificate la art. 385 Cod de procedură penală. Or, instanța de

judecată la adoptarea sentinței soluționează doar acele chestiuni specificate la

art. 385 Cod de procedură penală, care sunt pertinente speței, în funcție de

sentința adoptată și de existența anumitor situații juridice care necesită

soluționare.

indicând temeiul pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală, a solicitat casarea deciziei cu remiterea cauzei la rejudecare.

5.1 În motivarea recursului a menționat că, prima instanță a pronunțat o

sentință de încetare a procesului penal în cadrul ședinței preliminare, fără a

cerceta probele și a da apreciere acestora, fără expunerea asupra vinovăției

inculpatului și încadrării juridice a acțiunilor inculpatului, ceea ce contravine

prevederilor art. 385 Cod de procedură penală

Consideră că, în conformitate cu art. 24 Cod penal, persoana care a săvârșit

infracțiunea în stare de ebrietate alcoolică, nu poate fi liberată de răspundere

penală, astfel, s-a constatându-se că, Bolocan Ion a comis infracțiunea în stare

3

de ebrietate alcoolică, circumstanță recunoscută de instanța de fond ca

circumstanță agravantă a răspunderii penale în temeiul art. 76 alin. (l), lit. j) Cod

penal, respectiv, la caz, nu este posibilă liberarea de răspundere penală în

temeiul art. 107 Cod penal.

(1) pct. 1¹) Cod de procedură penală, a depus referință avocatul Ciudin Vitalie în

numele inculpatului Bolocan Ion, prin care manifestă dezacordul cu recursul,

solicitând respingerea recursului ca neîntemeiat, motivând prin faptul că în

speță au fost întrunite condițiile stabilite la art. 2 alin. (1) și (3) al Legii nr. 243

din 24.12.2021.

La fel și inculpatul a fost de acord cu încetarea procesului la faza incipientă,

înainte de începerea cercetării judecătorești.

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil,

fiind vădit neîntemeiat din următoarele considerente.

În speță, se constată că, recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod

de procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2), pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat

împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu,

este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că

recursul declarat este vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța

de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art.

427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de

recurent. Or, prevederile art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că,

hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile

de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

Conform art. 427 alin. (2) Cod de procedură penală - „temeiurile menționate

la alin.(1) pot fi invocate în recurs doar în cazul în care au fost invocate în apel sau

încălcarea a avut loc în instanța de apel.

La caz, se reține că, recurentul contestă decizia instanței de apel, indicând

temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1), pct. 6) Cod de procedură penală.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub acest aspect, Colegiul penal

reține că temeiul și motivele invocate de recurent în susținerea acestui temei nu

s-au confirmat în urma cercetării materialelor cauzei, argumentând în acest

context următoarele.

În privința temeiului de recurs invocat de recurent, prevăzut de art. 427

alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, Colegiul penal constată că, nu și-a găsit

confirmarea în urma cercetării materialelor cauzei, nefiind identificate careva

circumstanțe care ar justifica incidența acestui temei de recurs, dat fiind faptul

că, instanța de apel, la judecarea apelului și adoptarea deciziei, a respectat

prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (1), pct. 8) Cod de procedură penală,

s-a expus detaliat și argumentat asupra motivelor relevante invocate în apelul

recurentului, fiind reflectate clar motivele pe care se întemeiază soluția instanței

de apel, fără a fi admisă vreo eroare de fapt sau de drept ce ar afecta legalitatea

deciziei instanței de apel, fapt ce determină lipsa unor temeiuri justificative de a

interveni în decizia instanței de apel sub aspectul contestat.

Colegiul penal menționează că, la 24 decembrie 2021 a fost adoptată și la

31 decembrie 2021 a intrat în vigoare Legea nr. 243 privind amnistia în legătură

cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova.

Astfel, Colegiul penal constată că, prima instanță prin sentința adoptată a

legal a hotărât încetarea procesului penal în privința lui Bolocan Ion în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 281 alin. (1) Cod penal, pe motivul intervenirii

4

actului de amnistie în temeiul Legii nr. 243 din 24.12.2021 privind amnistia în

legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii

Moldova.” (f. d. 75).

Analizând materialele cauzei, Colegiul penal reține că, instanța de apel la

adoptarea deciziei cât și prima instanță la adoptarea sentinței, au ținut cont pe

deplin de prevederile legii nominalizate și a Codului de procedură penală,

raportate la circumstanțele cauzei.

Colegiul penal indică că, conform procesului – verbal al ședinței (f. d. 69 –

71) din 14 februarie 2022, în ședința de judecată preliminară, inculpatul a

înaintat o cerere (f. d. 68) prin care a recunoscut vina și a solicitat aplicarea

prevederilor Legii nr. 243 din 24.12.2021 cu privire la amnistie, cu încetarea

procesului penal, inculpatul confirmând cererea și recunoscând vina a solicitat

aplicarea amnistieia (f. d. 71).

În acest sens, Colegiul penal notează că, atât instanța de apel cât și prima

instanță la adoptarea soluțiilor din speță, au ținut cont de faptul că, pronunțarea

unei sentințe (hotărâri) de încetare a procesului penal în legătură cu intervenirea

amnistiei în temeiul art. 391 alin. (1), pct. 6) Cod de procedură penală, ”când –

există alte circumstanțe care exclud sau condiționează pornirea urmăririi penale

și tragerea la răspundere penală”, poate avea loc doar dacă, în ședința

preliminară, se constată aplicabilitatea Legii nr. 243 din 24.12.2021 cu privire

la amnistie în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței

Republica Moldova, iar inculpatul își manifestă acordul privind încetarea

procesului penal în privința sa, în baza acestui temei.

Or, acest fapt, rezultă din interpretarea prevederilor art. 350 alin. (1) Cod

de procedură penală, care prevede că: – ”dacă în ședința preliminară s-au

constatat temeiurile prevăzute în art.332, instanța, prin sentință motivată,

încetează procesul penal în cauza respectivă”, precum și a art. 332 alin. (1), (5)

Cod de procedură penală, care prevede că - „ (1) În cazul în care, pe parcursul

judecării cauzei, se constată vreunul din temeiurile prevăzute în art.275 pct.5)–9),

285 alin.(2), precum și în cazurile prevăzute în art.53-60 din Codul penal, instanța,

prin sentință motivată, încetează procesul penal în cauza respectivă. (5) În cazul

prevăzut la art.275 pct.4), încetarea procesului penal nu se admite fără acordul

inculpatului. În acest caz, procedura continuă în mod obișnuit”, art. 285 alin. (2)

Cod de procedură penală, care stipulează că: „Încetarea urmăririi penale are loc

în cazurile de nereabilitare a persoanei, prevăzute la art.275 pct.4)–9) din

prezentul cod”, și art. 275 pct. 4) Cod de procedură penală, care prevede că: –

„Urmărirea penală nu poate fi pornită, iar dacă a fost pornită, nu poate fi efectuată,

și va fi încetată în cazurile în care a intervenit termenul de prescripție sau

amnistia”.

Or, în ipoteza în care în procesul judecării cauzei, după ședința preliminară,

instanța de judecată constată aplicabilitatea Legii nr. 243, atunci instanța de

judecată care examinează cauza, poate pronunța în privința inculpatului, fie o

sentință de achitare conform prevederilor art. 390 Cod de procedură penală,

dacă se constată nevinovăția inculpatului, fie o sentință de condamnare, conform

prevederilor art. 389 alin. (4), pct. 2) Cod de procedură penală, cu stabilirea

pedepsei și liberarea de executarea acesteia în cazul amnistiei conform art. 107

Cod penal.

Prin urmare, având în vedere argumentele expuse supra, Colegiul penal

consideră că în speță nu este incident temeiul de recurs prevăzut de art. 427

alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală.

Din aceste considerente, Colegiul penal analizând materialele cauzei,

consideră că nu identifică temeiuri justificative de a interveni în hotărârile

judecătorești a instanțelor ierarhic inferioare, care sunt legale și întemeiate, or

asupra acelorași motive invocate în recurs, s-a expus suficient de argumentat și

5

detaliat atât prima instanță în sentință (f.d. 73 – 75), cât și instanța de apel în

decizia (f. d. 113 – 128).

Cât privește alegațiile recurentului precum că, „în conformitate cu art.24 Cod

penal, persoana care a săvârșit infracțiunea în stare de ebrietate alcoolică nu

poate fi liberată de răspunderea penală, Colegiul penal susține că la speța

prezentă, prevederile art. art. 24 și 107 Cod penal sunt irelevante, or, în art. 6 din

Legea nr. 243 din 24.12.2021, nu este indicat că prevederile Legii nu se aplică

persoanei care a săvârșit infracțiunea în stare de ebrietate.

Prin urmare, Colegiul penal atestă că, temeiuri de a pune la îndoială

veridicitatea argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale pe

aspectele contestate nu se identifică, pe care în virtutea corectitudinii lor și

pentru a evita repetări inutile, le acceptă și le însușește, fapt ce vine în

corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza

Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă

instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un

răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie

1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o

instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară,

fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale.

În consecință, Colegiul penal nu a constatat prezența erorii de drept

invocată de recurent ce ar fi afectat hotărârea atacată sub aspectul contestat,

deoarece soluția adoptată de către instanța de apel este legală și întemeiată, iar

recursul ordinar declarat este inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către procurorul - șef în

Procuratura de circumscripție Cahul, Calendari Dumitru, împotriva deciziei

Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 08 iunie 2022, în cauza penală în

privința lui Bolocan Ion xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 22 decembrie 2022.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Plămădeală Ghenadie

Țurcan Anatolie

6

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2023-11-21
0,95
1ra-1404/2022 — art.361 alin.2 lit. b, art. 361 alin. 1, art. 361 alin. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-1404/2022 1-21033140-01-1ra-09092022 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 21 noiembrie 2023 mun. Chişinău Curtea Supremă de Justiţie Completul de judecată în componența: Preşedinte Țurcan Anatolie Judecători Talpă Boris
CSJ 2023-07-04
0,95
1ra-1662/2022 — art. 287 al. 2 lit. b CP
Dosarul nr. 1ra-1662/2022 1-21039020-01-1ra-09122022 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 07 iunie 2023 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Guzun Ion Judecători – Eremciuc Ghenad
CSJ 2023-07-06
0,95
1ra-65/2023 — Art. 30, 186 alin. 2 lit. c, d CP
Dosarul nr. 1ra-65/2023 1 -21189853-01-1ra-13012023 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 06 iunie 2023 mun. Chişinău Colegiul Penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență: Președinte – Guzun Ion, Judecător
CSJ 2023-06-22
0,95
1ra-38/2023 — art. 287 alin. 3 CP
Dosarul nr. 1ra-38/23 1-21100404-01-1ra-09012023 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 22 mai 2023 mun. Chişinău Colegiul Penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență: Președinte – Guzun Ion, Judecători –Ta
CSJ 2023-03-17
0,94
1ra-1106/2022 — art. 287 alin. 2 lit. b, 179 alin. 2 CP
Dosarul nr. 1ra-1106/2022 1-18094113-01-1ra-27072022 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 23 ianuarie 2023 mun. Chişinău Colegiul Penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență: Președinte – Diaconu Iurie, J
Sursă