1ra-1428/2022 — art. 217 alin. 2 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 217 alin. 2 CP
- Temei legal
- articolul 427 alin.1 pct. 4, 6, 10,12 CPP
1ra-1428/2022 — art. 217 alin. 2 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 1ra-1428/2022
1-21016169-01-1ra-16092022
C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E
D E C I Z I E
16 noiembrie 2022 mun. Chișinău
Colegiul Penal al Curții Supreme de Justiție în componență:
Președinte – Toma Nadejda,
Judecători – Boico Victor, Diaconu Iurie,
examinând fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, admisibilitatea
în principiu a recursului ordinar declarat de către avocatul Russu Alexandr în
numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel
Chișinău din 15 iunie 2022, în cauza penală în privința lui,
Catrici Dmitri …………………………………
Termenul examinării cauzei:
Prima instanță: 03.02.2021 – 01.11.2021;
Instanța de apel: 14.12.2021 – 15.06.2022;
Instanța de recurs: 16.09.2022 – 16.11.2022.
A C O N S T A T A T :
Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 01 noiembrie 2021,
Catrici Dmitri a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art.
217 alin. (2) Cod penal, cu aplicarea art. 70 alin. (21) Cod penal și art. 3641 alin. (8)
Cod de procedură penală, i s-a stabilit o pedeapsă cu închisoare pe un termen de
4 (patru) luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis și cu
privarea de dreptul de a ocupa sau de a exercita funcții legate de circuitul
drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor lor pe un termen de 5 (cinci) ani.
Potrivit art. 85 alin. (1) Cod penal, la pedeapsa stabilită prin prezenta
sentință, s-a adăugat parțial pedeapsă neexecutată și stabilită prin sentința
Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) din 5 iunie 2019, și i s-a aplicat lui Catrici
Dmitri pedeapsa definitivă de sub formă de închisoare pe un termen de 3 (trei) ani
și 2 (două) luni, cu executarea acesteia în penitenciar de tip semiînchis și cu
privarea de dreptul de a ocupa sau de a exercita funcții legate de circuitul
drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor lor pe un termen de 5 (cinci) ani.
S-a admis demersul procurorului și s-a încasat de la Catrici Dmitri în
beneficiului statului mijloace bănești în sumă de 1680 (o mie șase sute optzeci) lei,
cu titlu de cheltuieli suportate pentru efectuarea constatării tehnico-științifice nr.
34/12/1-R- 4859 din 28 decembrie 2020.
1
A fost soluționată soarta corpurilor delicte.
Pentru a se pronunța cu sentința în cauză, instanța de fond a constatat că
inculpatul Catrici Dmitri, într-o perioadă de timp nestabilită, urmărind scopul
procurării și păstrării ilegale a drogurilor, dându-și seama de caracterul
prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și dorind în mod conștient
survenirea acestora, acționând cu intenție directă îndreptată spre atingerea
scopului său, a obținut în circumstanțe necunoscute substanța de tip MDMB(N)-
022, în proporții necunoscute, pentru consum propriu și a păstrat-o la el într-un
pachețel confecționat din hârtie până la 21 decembrie 2020, aproximativ ora 2 și 15
minute, când a fost depistat de către BPRO al IGP a MAI, în timp ce se afla în mun.
Chișinău, la intersecția străzilor Serghei Lazo cu Mihail Kogălniceanu și în timp ce
stătea culcat la sol. Fiind suspectat în stare de ebrietate narcotică, a fost escortat în
incinta IP Buiucani al DP a mun. Chișinău, amplasat pe str. Calea Ieșilor, 12, pentru
a-i fi stabilită identitatea, după care de la Catrici Dmitri, angajații de poliție au
ridicat pliculețul nominalizat supra.
Potrivit raportului de constatare tehnico-științifică nr.34/12/-l-R-4859 din 28
decembrie 2020, s-a constatat că, masa vegetală uscată, mărunțită, de culoare
galben- cafenie, predată benevol de către Catrici Dmitri, reprezintă produs
etnobotanic ce conține cannabinoidul sintetic „MDMB(N)-022”, iar cantitatea
produsului etnobotanic îmbibat cu cannabinoidul sintetic „MDMB(N)-022”,
constituie 0,11 grame.
Totodată, conform scrisorii numărul Rg02-004942 din 11 noiembrie 2020,
substanța „MDMB(N)-022”, reprezintă un canabinoid sintetic, fiind o substanță
psihotropă fără utilizare medicală, iar analogii structurali și funcționali ai
substanței „MDMB(N)-022” se consideră inclusiv „ADB-PINACA”, „5F-MDMB-
PINACA(5FADB sau MDMB(N)-2201)” sau „5F-MMB-PINACA(5F-AMB)”,
incluse în lista anexată la Hotărârea Guvernului nr.79 din 23 ianuarie 2006, la
pozițiile 191 și 193.
Acțiunile lui Catrici Dmitri au fost încadrate juridic în temeiul art. 217 alin.
(2) Cod penal - circulația ilegală a drogurilor, etnobotanicelor sau analogii acestora
fără scop de înstrăinare, adică „păstrarea drogurilor, etnobotanicelor sau
analogilor acestora, săvârșite în proporții mari și fără scop de înstrăinare”.
Nefiind de acord cu sentința, avocatul Russu Alexandr în interesele
inculpatului, atacat-o cu apel, prin care a solicitat casarea parțială a sentinței
Judecătoriei Chișinau, sediul Buiucani, din 01 noiembrie 2021, cu pronunțarea
unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care să fie
dispusă aplicarea în privința lui Catrici Dmitri a unei pedepse penale mai blânde
sub formă de 150 ore muncă neremunerată în folosul comunității. Iar în caz dacă
instanța va ajunge la concluzia aplicării pedepsei penale cu închisoarea, a dispune
aplicarea în privința lui Catrici Dmitri a prevederilor art. 90 Cod penal. A dispune
totodată, respingerea solicitării de aplicare a prevederilor art. 85 Cod penal, în
privința lui Catrici Dmitri, privind adăugarea la noua sentință a pedepsei penale
2
neexecutate stabilite prin sentința anterioară emisă de Judecătoria Chișinău, sediul
Buiucani din 05 iunie 2019.
3.1. În motivarea apelului susține că în privința inculpatului urmează a fi
aplicată pedeapsă penală neprivativă de libertate, conform indicilor infracțiunii
art. 217 alin. (2) Cod penal, anume 150 ore muncă neremunerată în folosul
comunității, asta fiind cea mai aspră pedeapsă din categoria muncii neremunerate.
Fapt ce vine în corespundere cu sancțiunea prevăzută de legea penală pentru
comiterea infracțiunii deduse judecății, fiind amendă în mărime de la 400 la 700
unități convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de până
la 150 de ore, sau închisoare de până la 1 an.
Urmare, indică că, corectarea și reeducarea inculpatului este posibilă și fără
aplicarea în privința lui a unei pedepse penale privative de libertate.
Potrivit art. 16 alin. (2) Cod penal, infracțiunea comisă de Catrici Dmitri este
o infracțiune ușoară. Catrici Dmitri dispune de un șir de circumstanțe atenuante
ce nu au fost valorificate în favoarea inculpatului, care reflecta prin sine
periculozitatea redusa acestuia prin raportare la fapta comisă. Prin urmare
conform art. 76 Cod penal, în speță sunt prezente următoarele circumstanțe
atenuante: a comis o infracțiune ușoară; are un loc de trai permanent pe teritoriul
RM; a mers la conlucrarea organului de urmărire penală; a predat benevol
substanța-vegetală „marijuana”; nu s-a opus în momentul efectuării perchiziției; a
recunoscut faptul comiterii infracțiunii; se căiește de cele comise; a păstrat
marihuana cu scopul a întrebuința personal, nu a realizat-o terțelor persoane; nu
s-a eschivat de la judecarea cauzei.
Mai mult art. 90 Cod penal, în esență oferă un sistem de garanții sub aspectul
eficienței și poartă o severitate accentuată de natură să exprime un tratament
adecvat inculpatului și să garanteze socializarea sa viitoare pozitivă, scopul
pedepsei fiind atins și fără condamnarea dânsului la o pedeapsă privativă de
libertate, menționând că în rezoluția Consiliului Europei nr. 65/1 și în
Recomandarea Consiliului Europei nr. 99/22 s-a invocat „principiul
proporționalității”, textele evocate consacrând ideea potrivit căreia sancțiunea cu
închisoarea constituie ultimul resort din punct de vedere al corecției penale.
În conformitate cu art. 90 Cod penal, „Dacă, la stabilirea pedepsei cu
închisoare pe un termen de cel mult 5 ani pentru infracțiunile săvârșite cu intenție
și de cel mult 7 ani pentru infracțiunile săvârșite din imprudență, instanța de
judecată, ținând cont de circumstanțele cauzei și de persoana celui vinovat, va
ajunge la concluzia că nu este rațional ca acesta să execute pedeapsa stabilită, ea
poate dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate
vinovatului, indicând numai decât în hotărâre motivele condamnării cu
suspendare condiționată a executării pedepsei și perioada de probațiune sau,
după caz, termenul de probă”. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei,
instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul
acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei, care atenuează ori
3
agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și
reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 15 iunie 2022, a fost
respins ca nefondat apelul declarat de avocatul Russu Alexandr în interesele
inculpatului, și menținută sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 01
noiembrie 2021, de condamnare a lui Catrici Dmitri, în baza art. 217 alin. (2) Cod
penal.
4.1. Instanța de apel pentru a decide în sensul dat a reținut că instanța de
fond corect a constatat că prin acțiunile sale inculpatul Catrici Dmitri a săvârșit
infracțiunea prevăzută de art. 217 alin. (2) Cod penal, adică „păstrarea drogurilor,
etnobotanicelor sau analogilor acestora, săvârșite în proporții mari și fără scop de
înstrăinare”.
Potrivit instanței de apel: ”instanța de fond a stabilit în mod corect situația
de fapt și vinovăția inculpatului, cercetarea judecătorească s-a efectuat cu
respectarea dispozițiilor procesual-penale prevăzute de art. 3641 Cod de
procedură penală, opțiunea primei instanțe privind judecarea cauzei potrivit
procedurii enunțate, nu a fost viciată, în cadrul urmăririi penale n-au fost încălcate
normele imperative din Codul de procedură penală, fapt ce condiționează
concluzia că, instanța de apel nu este în drept a reține o altă situație de fapt decât
cea reținută în rechizitoriu și de către prima instanță”.
Sentința primei instanțe a fost contestată de către partea apărării numai în
partea individualizării pedepsei penale, solicitând-se aplicarea unei pedepse mai
blânde, însă ce ține de încadrarea juridică și vinovăție, sentința nu a fost atacată.
Instanța de apel, la individualizarea, stabilirea categoriei și termenului
pedepsei inculpatului, a ținut cont de prevederile art. 7, 61, 75 Cod penal și anume
de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea celui
vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de
condițiile de viață ale familiei acestuia precum și scopul pedepsei aplicate asupra
corectării și reeducării vinovatului.
La determinarea tipului și măsurii de pedeapsă, instanța de fond a ținut cont
de gradul și caracterul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, care conform art. 16
alin. (2) Cod penal infracțiunea comisă de inculpat face parte din categoria celor
ușoare, ultimul a recunoscut vina în totalitate, cauza fiind examinată în baza
probelor administrate în faza de urmărire penală.
S-a notat că Catrici Dmitri a comis infracțiunea în prezența circumstanței
agravante prevăzute la art. 77 alin. (1) lit. a) Cod penal - „săvârșirea infracțiunii de
către o persoană care anterior a fost condamnată pentru o infracțiune similară sau
pentru alte fapte care au relevanță pentru cauză”, dar și în prezența circumstanței
atenuante prevăzute la art. 76 alin. (1) lit. b) Cod penal - „săvârșirea infracțiunii de
către un minor sau de către o persoană care a atins vârsta de 18 ani, dar nu a atins
vârsta de 21 de ani”.
De asemenea, la aplicarea pedepsei, Colegiul a reținut că anterior prin
4
sentința din 13 decembrie 2018, inculpatul a fost condamnat pentru comiterea
infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (2) Cod penal, iar prin sentința din 5 iunie
2019, a fost condamnat pentru comiterea a două infracțiuni prevăzute de art. 217
alin. (4) lit. b) Cod penal, în ambele cazuri, în privința inculpatului fiind
identificate metode alternative de executare a pedepsei, altele decât închisoarea,
care însă nu și-au atins scopul propus, devenind în acest mod derizorii și în
conștiința inculpatului fiind lipsite astfel de autoritate.
Concomitent, temeiuri pentru liberarea inculpatului Catrici Dmitri de
răspundere penală conform prevederilor art. 53 Cod penal nu au fost stabilite.
În acest mod, reieșind din opiniile participanților la proces, a materialelor
dosarului penal și din cele nominalizate supra, instanța a considerat că o pedeapsă
care ar justifica cu adevărat scopul legii penale în acest caz, care ar contribui la
corectarea condamnatului și prevenirea comiterii de noi infracțiuni de către
condamnat este doar aplicarea unei pedepse cu închisoare, după cum statuează
sancțiunea normei speciale prevăzute la art. 217 alin. (2) Cod penal, care este una
echitabilă în raport cu infracțiunea săvârșită și în același timp nu va genera
sentimente de nedreptate, dar va constitui o garanție și o asigurare că drepturile
și libertățile consfințite în Constituția Republicii Moldova și alte legi ale statului
sunt apărate, iar violarea lor este contracarată și pedepsită.
Totodată, instanța a reținut că inculpatul întrunește condițiile impuse de
legislația în vigoare în vederea alegerii pedepsei sub formă de închisoare, reieșind
din prevederile legii penale, dar și din prezența circumstanțelor atenuante și
agravante expuse supra, la care se adaugă tendința inculpatului de a recidiva,
vârsta de 21 de ani, deja împlinită la momentul pronunțării sentinței, dar și
prevederile art. 90 alin. (9)-(11) din Codul penal.
În continuare, potrivit art. 70 alin. (31) din Codul penal, la aplicarea pedepsei
persoanelor care au atins vârsta de 18 ani, dar nu au atins vârsta de 21 de ani, care
au săvârșit o infracțiune la vârsta de la 18 până la 21 de ani, maximul pedepsei se
reduce cu o treime, iar având în vedere faptul că la momentul comiterii
infracțiunii, Catrici Dmitri avea împlinită vârsta de 20 ani, instanța a conchis spre
reducerea limitei maxime cu o treime a pedepsei aplicabile, adică de la un an la 8
luni.
În speță, limitele pedepsei pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art.
217 alin. (2) Cod penal, cu aplicarea prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de
procedură penală se modifică pentru pedeapsa cu închisoare în privința
inculpatului, în cuantumul minim de la 3 luni, conform prevederilor generale ale
art. 70 alin. (2) Cod penal și cuantumul maxim de până la 5 luni și 10 zile. Astfel,
instanța de apel a susținut poziția instanței de fond privind aplicarea în privința
în privința lui Catrici Dmitri unei pedepse sub formă de închisoare pe un termen
de 4 luni.
De asemenea, Colegiul a reținut că inculpatul anterior a fost condamnat
pentru săvârșirea altor infracțiuni similare (f.d. 32-42), precum și a fost sancționat
5
contravențional de 6 ori anterior pentru fapte comise la fel cu implicarea
drogurilor (f.d.30), circumstanță care oferă instanței posibilitatea să aprecieze că
în privința inculpatului - doar aplicarea pedepsei propuse de procuror își va face
efectul propus și anume în cuantumul cel stabilit de instanță, astfel, Colegiul a
respins solicitarea părții apărării referitor la aplicarea unei pedepse mai blânde.
La fel, instanța de apel a considerat pertinentă aplicarea și a pedepsei
complementare sub formă de privare de dreptul de a ocupa sau de a exercita
funcții legate de circuitul legal al drogurilor sau analogilor acestora pe un termen
de 5 ani, or acest fapt reiese atât din sancțiunea normei penale incriminate, precum
și prin prisma prevederilor art. 65 Cod penal, pe care instanța îl va aplica în speță,
sancțiune care va condiționa inclusiv un risc viitor ca inculpatul să recidiveze,
instanța având și un rol preventiv, nu doar de curmare a infracțiunilor.
În alt context, instanța a menționat, că de către Biroul de probațiune
Chișinău au fost expediat notificări prin care solicită aplicarea pedepsei pentru
cumul se sentințe, prin prisma art. 85 alin. (1) Cod penal, deoarece anterior,
inculpatul Catrici Dmitri a fost condamnat prin sentința definitivă din 5 iunie 2019,
emisă de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani în dosarul nr. 1-277/2019, pentru
comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, iar cu
aplicarea prevederilor art. 84 alin. (1) Cod penal, la o pedeapsă definitivă cu
închisoare pe un termen de 3 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa sau de a
exercita funcții legate de circuitul drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor lor pe
un termen de 5 ani și în temeiul art. 90 Cod penal, a fost suspendată condiționat
executarea pedepsei pe un termen de 4 ani (f.d. 96, 108).
Prin sentința din 5 iunie 2019, emisă de Judecătoria Chișinău, sediul
Buiucani în dosarul nr. 1-277/2019, inculpatul Catrici Dmitri a fost condamnat
pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, iar
cu aplicarea prevederilor art. 84 alin. (1) Cod penal, i-a fost stabilită o pedeapsă
definitivă cu închisoare pe un termen de 3 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa
sau de a exercita funcții legate de circuitul drogurilor, etnobotanicelor sau
analogilor lor pe un termen de 5 ani, iar în temeiul art. 90 Cod penal, a fost
suspendată condiționat executarea pedepsei, pe un termen de 4 ani, devenită
definitive la 20 iunie 2019 (f.d. 40-42).
La aplicarea pedepsei privative de dreptul de a ocupa sau de a exercita
funcții legate de circuitul drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor lor pe un
termen de 5 (cinci) ani în calitate de pedeapsă complementară la închisoare, în
temeiul art. 65 alin. (4) Cod penal, termenul ei se va calcula din momentul
executării pedepsei principale cu închisoare.
Totodată, Colegiul penal a respins argumentele apării referitor la faptul că
prima instanță eronat a aplicat prevederile art. 85 Cod penal, în privința
inculpatului Catrici Dmitri din motiv că organul de probațiune nu înaintat un
demers privind aplicarea prevederilor art. 85 Cod penal, or, la materialele cauzei
(f.d. 96), se regăsește demersul organului de probațiune privind aplicarea
6
prevederilor art. 85 Cod penal, în privința inculpatului Catrici Dmitri, motiv
pentru care instanța va adăuga parțial, la pedeapsa aplicată prin prezenta sentință,
partea neexecutată a pedepsei stabilite de sentința anterioară din 5 iunie 2019 și va
stabili în privința inculpatului o pedeapsă definitivă cu închisoare pe un termen
de 3 ani și 2 luni, cu privarea acestuia de dreptul de a ocupa sau de a exercita
funcții legate de circuitul legal al drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor
acestora pe un termen de 5 ani.
Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către avocatul
Russu Alexandr în numele inculpatului, care invocând incidența pct. 4), 6), 10) și
12) a dispozițiilor art. 427 Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei
Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 15 iunie 2022, emisă în privința lui
Catrici Dmitri, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie
dispusă aplicarea în privința lui Catrici Dmitri a unei pedepsei-penale mai blânde
sub formă de 150 ore muncă neremunerată în folosul comunității; sau a dispune
aplicarea în privința lui Catrici Dmitri a prevederilor art. 90 Cod penal și anume
dispunerea suspendării condiționate a executării pedepsei penale pe un termen de
2 ani, în caz dacă instanța va ajunge la concluzia aplicării pedepsei-penale cu
închisoare; a dispune înlăturarea răspunderii penale lui Catrici Dmitri pentru
comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (2) Cod penal în temeiul Legii nr.
243 din 24.12.2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la
proclamarea independenței Republicii Moldova, cu dispunerea încetării
procesului penal; sau a dispune rejudecarea cauzei de instanța de apel în alt
complet de judecată.
5.1. În motivarea recursului ordinar declarat, a invocat că instanța de apel
nu s-a conformat art. 385 Cod de procedură penală, unde de fapt sunt legiferate
chestiunile pe care trebuie să le soluționeze instanța de judecată la deliberarea și
adoptarea sentinței.
La judecarea cauzei penale instanța nu s-a călăuzit de următoarele prevederi
ale legii penale, conform cărora: infracțiunea este o faptă prejudiciabilă prevăzută
de legea penală, săvârșită cu vinovăție și pasibilă de pedeapsa penală (art. 14 alin.
(1) Cod penal); persoana este supusă răspunderii penale și pedepsei penale numai
pentru fapte săvârșite cu vinovăție (art. 6, art. 17-19, art. 51 alin. (2) Cod penal);
temeiul real al răspunderii penale îl constituie fapta prejudiciabilă săvârșită, iar
componența infracțiunii, stipulată în legea penală, reprezintă temeiul juridic al
răspunderii penale (art. 51 Cod penal); se consideră componență a infracțiunii
totalitatea semnelor obiective și subiective, stabilite de legea penală, ce califică
fapta prejudiciabilă drept infracțiune concretă (art. 52 alin. (1) Cod penal);
componența de infracțiune definită în art. 52 alin. (1) Cod penal reprezintă baza
juridică pentru calificarea infracțiunilor potrivit unui articol concret din Cod penal
(art. 52 alin. (2) Cod penal); se consideră calificare a infracțiunii determinarea și
constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile
săvârșite și semnele componenței infracțiunii, prevăzute de norma penală (art.
7
113-118 Cod penal).
Mai indică că judecata a avut loc fără participarea inculpatului, invocând că
ședința din data de 15.06.2022 era stabilită pentru ora 11:00, însă din motiv că în
cadrul Curții de Apel a fost alertă cu bombă, efectiv nu se permitea intrarea în
sediul instanței de apel, Catrici Dmitri nu a putut să intre și să fie prezent, iar
instanța de apel nemotivat a dispus examinarea cauzei în lipsa acestuia.
Apărarea consideră că anularea condamnării cu suspendarea condiționată
a executării pedepsei penale stabilite prin sentința judecătoriei Chișinău, sediul
Buiucani din 05.06.2019 s-a solicitat în ședința de judecată de către acuzator, pe
când potrivit legii acest aspect poate fi soluționat doar la propunerea organului
care exercită supravegherea asupra comportamentului celor condamnați cu
suspendarea executării pedepsei.
Menționează că deși inculpatul anterior a fost condamnat prin sentința
Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 05.06.2019 prevederile art. 90 Cod penal
pct. 10, nu sunt aplicabile speței or, legiuitorul expres a prevăzut faptul că: „în
cazul în care cel condamnat cu suspendarea condiționată a executării pedepsei
săvârșește în perioada de probațiune sau, după caz, termenul de probă o nouă
infracțiune intenționată, instanța de judecată îi stabilește o pedeapsă în condițiile
art. 85 dacă după caz, nu sânt aplicabile prevederile alin. (11) din prezentul
articol”.
Mai indică că instanța de apel neîntemeiat a respins solicitarea apărării de a
fi individualizată corect pedeapsa penală aplicată lui Catrici Dmitri, și aplicarea
unei pedepse mai blânde, invocând prezența circumstanțelor atenuante precum:
a comis o infracțiune ușoară, are un loc de trai permanent pe teritoriul RM, a mers
la conlucrarea organului de urmărire penală, a predat benevol substanța vegetală
„marijuana”, nu s-a opus în momentul efectuării percheziției, a recunoscut faptul
comiterii infracțiunii, se căiește de cele comise, a păstrat marihuana cu scopul a
întrebuința personal, nu a realizat-o terțelor persoane, nu s-a eschivat de la
judecarea cauzei.
Notează că dacă instanța de recurs va considera necesară aplicarea unei
pedepse penale privative de libertate, executarea pedepsei cu închisoarea urmează
a fi suspendată, ultima contribuind la atingerea scopului, or inculpatul poate fi
reeducat fără a fi izolat de societate, suspendarea condiționată a executării
pedepsei, corespunde scopului și principiilor generale de aplicare a pedepsei
penale, prin urmare, termenul pentru care va fi suspendată executarea pedepsei
de 2 ani, este un termen justificat și corespunzător pentru ca inculpatul să se
corijeze și ca pe viitor să nu comită fapte infracționale.
Instanța de apel din oficiu era obligată să aplice în privința inculpatului
Legea nr. 243 din 24.12.2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a
de la proclamarea independenței Republicii Moldova, cu dispunerea încetării
procesului penal, invocând că apărarea intervine cu prezenta cerere.
În temeiul art. 431 alin. (1), pct. 11 Cod de procedură penală, procurorul,
8
a prezentat referință pe marginea recursului declarat, pledând pentru
netemeinicia recursului ca inadmisibil.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în
raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea
acestuia din următoarele considerente:
În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de
recurs examinează admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva
hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu în baza
materialelor din dosar.
Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, un complet
format din 3 judecători, prin decizie motivată, va decide în unanimitate asupra
inadmisibilității recursului înaintat în cazul în care se constată că recursul este
vădit neîntemeiat.
Art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală stipulează că instanța de recurs
examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427, fiind în
drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația
condamnaților.
Iar, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală prevede că hotărârile instanței
de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de
instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.
Potrivit practicii judiciare constante, erorile de drept pot fi de drept
procesual sau formal și de drept material sau substanțial. Astfel, instanța de recurs
verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și
dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal
și/sau material.
Potrivit recursului ordinar declarat de către avocatul Russu Alexandr în
numele inculpatului, se constată invocarea temeiurilor de casare prevăzute la art.
427 alin. (1) pct. 4), 6), 10) și 12) Cod de procedură penală, potrivit cărora hotărârile
instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise
de instanțele de fond și de apel, atunci când
4) judecata a avut loc fără participarea inculpatului;
6) hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, sau instanța
a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței;
10) s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale;
12) faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.
Referitor la temeiul invocat de apărător în sensul prevederilor art. 427 alin.
(1) pct. 4) Cod de procedură penală, precum că instanța de apel a examinat cauza
penală în lipsa inculpatului Catrici Dmitri, Colegiul penal reține că în conformitate
cu prevederile art. 413 alin. (1) Cod de procedură penală, la judecarea apelului se
aplică regulile generale pentru judecarea cauzelor în primă instanță, cu excepțiile
prevăzute în Partea specială titlul II capitolul IV secțiunea 1.
9
Totodată dispoziția art. 412 alin. (3), (4), (5), (7) Cod de procedură penală,
prevede că, judecarea apelului se face cu citarea părților și înmânarea copiilor de
pe apel. Judecarea apelului are loc în prezența inculpatului, când acesta se află în
stare de arest, cu excepția prevăzută în art. 321 alin. (2) pct. 2). Neprezentarea părților
legal citate în instanța de apel nu împiedică examinarea cauzei. La judecarea apelului,
participarea procurorului, precum și a apărătorului, dacă interesele justiției o cer,
este obligatorie. Apelul poate fi judecat în lipsa nemotivată a avocatului în măsura
în care nu se încalcă dreptul la apărare.
Colegiul penal reține, că inculpatul Catrici Dmitri a fost prezent în ședința
de judecată a primei instanțe. Sentința a fost atacată cu apel de către apărătorul
Russu Alexandr, în numele și interesele inculpatului, iar în instanța de apel
procedura de citare legală a fost executată. Despere ședința de judecată fixată
pentru data de 15.06.2022, inculpatul Catrici Dmitri a fost înștiințat, fapt confirmat
prin semnătura ultimului pe recipisa anexată la materialele cauzei penale. (f.d. 175
vol. I)
Potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată din 15.06.2022, la
examinarea apelului declarat s-a prezentat, procurorul și avocatul Russu
Alexandr, ultimul informând instanța de judecată precum că inculpatul Catrici
Dmitri ”a fost prezent însă a plecat pentru că se grăbea”, considerând în fapt imposibilă
examinarea cauzei în lipsa acestuia.
În circumstanțele descrise Colegiul penal consideră justă concluzia instanței
de apel, privind posibilitatea examinării apelului declarat de apărător în numele
lui Catrici Dmitri, în lipsa ultimului or, motivul invocat nu îndreptățește lipsa
inculpatului, considerându-se nemotivată absența inculpatului în ședința de
judecată în propriul apel. (f.d. 177 vol. I).
Astfel, Colegiul atestă că, în ședința instanței de apel, judecata a avut loc cu
participarea procurorului, avocatului, în lipsa inculpatului citat legal în
conformitate cu prevederile art. 412 alin. (3) Cod de procedură penală, care însă
nu s-a prezentat la ședința de judecată, iar instanța de apel, ținând cont de
prevederile art. 412 alin. (5) Cod de procedură penală, precum că neprezentarea
părților legal citate în instanța de apel nu împiedică examinarea cauzei, a purces
la judecarea cauzei.
Relevant speței este cazul Kattan v. România (21.01.2014), unde Curtea
europeană a adoptat o decizie de inadmisibilitate, cu respingerea ca vădit
nefondată a plângerii privind încălcarea art. 6 CEDO, întrucât instanța și-a
îndeplinit obligația pozitivă de a face demersuri pentru a asigura prezența
inculpatului în instanță. Prin urmare, Curtea a considerat că reclamantul a
contribuit în mare măsură la crearea unei situații, în care în mod rezonabil, a putut
prevedea consecințele comportamentului său – examinarea cauzei în lipsa sa.
Raportând cele menționate la cazul supus examinării, Colegiul remarcă
faptul că, inculpatul avea cunoștință de derularea procesului penal care îl privea,
10
mai mult inculpatul Catrici Dmitri fiind citat legal, nu s-a prezentat în instanța de
apel, astfel a putut prevedea consecințele comportamentului său.
Referitor la temeiul de recurs, prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de
procedură penală, în sensul că „hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se
întemeiază”, Colegiul în urma cercetării materialelor cauzei constată că acesta nu
și-a găsit confirmarea, dat fiind faptul că, instanța de apel la examinarea cauzei a
respectat prevederile art. 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8), 419 Cod de procedură
penală și prin hotărârea adoptată și-a întemeiat soluția de menținere a sentinței
primei instanțe, concluzie la care a ajuns instanța de apel în urma verificării
probelor apreciate prin prisma art. 101 Cod de procedură penală și a
circumstanțelor cauzei, conformându-se cerințelor art. 414 Cod de procedură
penală, a emis o decizie care cuprinde motivele pe care își întemeiază soluția, și în
partea contestată de recurent în prezenta speță, din care considerente instanța de
recurs nu identifică motive justificative de a interveni în respectiva decizie.
Totodată, Colegiul penal conchide că la judecarea apelului instanța a
examinat prezenta cauză penală în baza probelor administrate legal de către
organul de urmărire penală și verificate în ședința de judecată, cu respectarea
prevederilor art. 100 alin. (4) și 101 Cod de procedură penală, a ținut cont de
motivele expuse de apelant expunându-se detaliat asupra criticilor inovate, astfel
ajungând la concluzia corectă cu privire la calificarea acțiunilor imputate,
vinovăția inculpatului, termenul și modalitatea de executare a pedepsei aplicate.
În textul recursului ordinar, se invocă admiterea erorii de fapt care potrivit
avocatului a afectat soluția instanței de apel, în sensul dat Colegiul penal reiterează
că în conformitate cu pct.11/1 art. 6 din Codul de procedură penală, eroare gravă de
fapt, reprezintă stabilirea eronată a faptelor, în existența sau inexistența lor, prin
neluarea în considerare a probelor care le confirmau sau prin denaturarea
conținutului acestora. Tot aici, instanța de recurs ordinar constată că deși, avocatul
Russu Alexandr, a semnalat temeiul dat de casare, nu a concretizat care este
eroarea admisă de instanța de apel, prin ce se confirmă aceasta, mai mult nu
expune nici o argumentare în susținerea respectivului, fiind invocat formal, iar
instanța de recurs nu este competentă să-l completeze din oficiu și prin urmare,
temeiul de casare invocat nu-și găsește confirmarea și urmează a fi respins.
Privitor la temeiul prevăzut la pct. 12) al art. 427 alin. (1) Cod de procedură
penală, indicat de apărătorul Russu Alexandr în recursul ordinar, Colegiul penal
atestă, în primul rând nemotivarea acestuia și lipsa unor argumente în sensul dat,
iar în al doilea rând reamintește, că cauza penală a fost examinată în procedură
simplificată prevăzută la art. 3641 Cod de procedură penală, potrivit căreia
inculpatul recunoaște nemijlocit și încadrarea juridică a faptei așa cum a fost
reținută în rechizitoriu. Implicit la caz, apărarea nu invocat vicierea procedurii
enunțate, iar instanța de apel verificând legalitatea și temeinicia hotărârii atacate
a constatat respectarea de către prima instanță a dispozițiilor procesual-penale
prevăzute de art. 3641 Cod de procedură penală.
11
Mai mult studiind lucrările dosarului se constată că sentința primei instanțe
a fost contestată de către partea apărării numai în partea individualizării pedepsei
penale, solicitând-se aplicarea unei pedepse mai blânde, însă ce ține de încadrarea
juridică și vinovăție, sentința nu a fost atacată. Reieșind din aceste considerente,
invocarea temeiului privind încadrarea juridică greșită a faptei săvârșite, în recurs,
este contrară prevederilor art. 427 alin. (2) Cod de procedură penală, potrivit
cărora temeiurile menționate la alin. (1) pot fi invocate în recurs doar în cazul în care
au fost invocate în apel sau încălcarea a avut loc în instanța de apel.
Totodată, Colegiul penal constată că la caz nu se atestă o careva încălcare în
cadrul judecării apelului, care ar justifica aprecierea în recurs a unor argumente
neinvocate în apel, or instanța de apel a examinat cauza sub toate aspectele,
complet și obiectiv, adoptând o soluție care conține concluzii clare în raport cu
circumstanțele de fapt stabilite la caz. În cele din urmă, de către instanța de apel
au fost formulate concluzii fondate fiind respectată întocmai cerința de motivare a
hotărârii judecătorești, conformă garanțiilor subsecvente procesului echitabil.
Privitor la invocarea erorii de drept stipulată în pct. 10) art. 427 alin. (1) Cod
de procedură penală, precum că s-au aplicat pedepse individualizate contrar
exigențelor legale, Colegiul penal statuează că instanța de apel la individualizarea
pedepsei penale aplicate în privința inculpatului Catrici Dmitri, a acordat deplină
eficiență prevederilor art. 7, 61, 75 Cod penal.
Astfel că, la individualizarea pedepsei în speță, instanța de apel a pus
accentul pe personalitatea inculpatului Catrici Dmitri, comportamentul anterior
procesului penal, învederând și celelalte criterii de individualizare a pedepsei
penale, cum ar fi gravitatea infracțiunii săvârșite, influența pedepsei asupra
corectării și reeducării vinovatului. Implicit, cu referire la personalitatea
inculpatului Catrici Dmitri, instanța de apel a reținut că, infracțiunea comisă de
inculpat face parte din categoria celor ușoare, ultimul a recunoscut vina în
totalitate, cauza fiind examinată în baza probelor administrate în faza de urmărire
penală, a comis infracțiunea în prezența circumstanței agravante prevăzute la art.
77 alin. (1) lit. a) Cod penal - „săvârșirea infracțiunii de către o persoană care
anterior a fost condamnată pentru o infracțiune similară sau pentru alte fapte care
au relevanță pentru cauză”, dar și în prezența circumstanței atenuante prevăzute
la art. 76 alin. (1) lit. b) Cod penal - „săvârșirea infracțiunii de către un minor sau
de către o persoană care a atins vârsta de 18 ani, dar nu a atins vârsta de 21 de ani”;
anterior prin sentința din 13 decembrie 2018, inculpatul a fost condamnat pentru
comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (2) Cod penal, iar prin sentința
din 5 iunie 2019, a fost condamnat pentru comiterea a două infracțiuni prevăzute
de art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, în ambele cazuri, în privința inculpatului fiind
identificate metode alternative de executare a pedepsei, altele decât închisoarea.
În ce privește critica avocatului privind neaplicarea de către instanța de apel
a pedepsei alternative prevăzute de sancțiunea art. 217 alin. (2) Cod penal, munca
neremunerată în folosul comunității, cât și aplicarea pedepsei penale pentru
12
cumul de sentințe, prin prisma art. 85 alin. (1) Cod penal, Colegiul penal notează,
că criticile date au format obiect de discuție la judecarea cauzei penale și în instanța
de apel și cărora li s-a dat o motivare corespunzătoare, argumentată și pe larg
expusă în prezenta decizie la pct. 4.1, iar argumentele invocate de recurent în
sensul dat nu sunt aplicabile din punct de vedere al prezenței erorilor de drept,
soluție pe care instanța de recurs și-o însușește pe deplin și a cărei reluare nu se
mai impune.
Instanța de recurs menționează că, pentru a se reține eroarea de drept
stipulată în pct. 10) și pentru a se statua că s-au aplicat pedepse individualizate
contrar exigențelor legale, instanțele de fond urmau să facă abstracție de
prevederile legale care reglementează criteriile generale de individualizare a
pedepselor și condițiile de aplicare a lor. La caz, din partea descriptivă a deciziei
instanței de apel, se constată că instanța a dat răspuns argumentelor apărării
privind individualizarea pedepsei, iar decizia cuprinde și temeiurile de aplicare
față de inculpat a pedepsei penale.
În același timp, este neîntemeiată și solicitarea recurentului despre aplicarea
în privința inculpatului a Legii nr. 243 din 24.12.2021 privind amnistia în legătură
cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, cu
dispunerea încetării procesului penal, deoarece, potrivit art. 427 alin (1) Cod de
procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului doar pentru
a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel.
Prin urmare, chestiunea amnistiei fiind abordată după pronunțarea deciziei
de către instanța de apel, care, împreună cu sentința au devenit definitive și
executorii în virtutea prevederilor art. 415 alin. (3) 466 alin. (1), (2) pct. 4), alin. (5)
Cod de procedură penală, nu cade sub incidența procedurii de recurs ordinar,
neconstituind erori de drept comise de instanțele de fond și de apel care urmează
a fi reparate pe această cale de atac, urmând a fi soluționată la etapa executării
pedepsei, în conformitate cu prevederile art. 469-472 Cod de procedură penală.
Potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată din 15.06.2022 (f.d. 177-178,
vol. I), în instanța de apel nu au fost depuse cereri privind aplicarea amnistiei în
privința inculpatului, astfel că aplicarea Legii sus-menționate nu a constituit obiect
de examinare în instanța de apel, iar conform art. 427 alin. (2) Cod de procedură
penală, în recurs pot fi invocate doar acele temeiuri care au fost indicate și în apel.
Colegiul penal conchide că temeiuri de a pune la îndoială veridicitatea
argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale pe aspectele contestate
nu se identifică, pe care în virtutea corectitudinii lor și pentru a evita repetări
inutile, le acceptă și le însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența
CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010,
statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile,
acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare
argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea
noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea
13
motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat
chestiunile esențiale supuse atenției sale.
Față de cele ce preced, Colegiul penal concluzionează că instanța de apel
la judecarea cauzei în ordine de apel, nu a comis erori de drept, care ar genera
casarea deciziei adoptate, urmând a fi dispusă inadmisibilitatea recursului
declarat, ca fiind vădit neîntemeiat.
În conformitate cu art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală,
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Russu
Alexandr în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de
Apel Chișinău din 15 iunie 2022, în cauza penală în privința lui Catrici Dmitri
xxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată este pronunțată la 23 decembrie 2022.
Președinte Toma Nadejda
Judecători Boico Victor
Diaconu Iurie
14