1ra-1262/2022 — art. 201-1 alin. 4 CP

Prin sentința Judecătoriei Hîncești, sediul Central din 16 noiembrie 2021, Struț Alexandru a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 2011 alin. (4) Cod Penal la 12 ( doisprezece) ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. S-a încasat din contul lui Struț Alexandru, în folosul statului, cheltuielile de judecată în sumă totală de 4 372,00 ( patru mii trei sute șaptezeci și doi) lei.

Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că, Struț Alexandru, la 19 iulie 2019, pe parcursul zilei, ora exactă de organul de urmărire penală și judecată stabilită nu a fost, în satul XXXXXX, raionul XXXXXX, fiind în condiții de conlocuire cu tatăl său – Struț Sergiu, care conform art. 133/1 lit. a) din Codul penal constituie membru de familie, la domiciliul lor comun, în urma unui conflict, i-a aplicat tatălui său Struț Sergiu, mai multe lovituri cu un obiect dur contondent peste cap, cauzându-i vătămări corporale grave ce au dus la deces. În rezultatul acțiunilor violente, Struț Alexandru i-a cauzat tatălui Struț Sergiu,conform Raportului de expertiză judiciară nr. 201922C0084 din 12.09.2019: excoriații și echimoze, plăgi contuze pe cap, revărsări sangvine în 1 țesuturile moi ale capului frontal pe stânga, temporal pe stânga, temporal pe dreapta, hematom subdural pe dreapta cu volum de 100 ml ( clinic evacuat), hematom subdural bazal pe dreapta 80 ml, hemoragii subarahnoidene difuze, hemoragii intracerebrale și trunchiul cerebral-leziuni care au fost produse intravital înainte de internare la staționar, în urma acțiunii traumatice a unui corp dur contondent sau lovirea de acesta, cu cca 9-10 zile înainte de deces. Leziunile descrise prezintă pericol pentru viață și, în baza acestui criteriu se califică ca vătămări corporale grave, ce au dus la deces. Prin acțiunile sale intenționate Struț Alexandru a comis infracțiunea prevăzută de art. 2011 alin.(4) Cod penal pe semnele: "violența în familie, adică acțiunea intenționată, manifestată fizic , comisă de un membru al familiei asupra unui alt membri al familiei, care s-a soldat cu decesul victimei".

Temeinicia și legalitatea sentinței a fost atacată cu apel de către avocatul Marina Bernicova în numele inculpatului, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Struț Alexandru să fie achitat. În motivarea cererii de apel a invocat că: - atât în cadrul urmăririi penale, cât și în ședința de judecată nu a fost demonstrată vina cet. Struț Alexandru de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2011alin. (4) Cod Penal; - declarațiile succesorului părții vătămate, indicate în sentință pur și simplu au fost copiate din rechizitoriul și nu corespund cu cele declarate de ea în ședința de judecată; - declarațiile martorului Ureche Victor din ședința de judecată din 30.07.2021 nu au fost indicate în sentința judecătorească, ci doar declarațiile acestuia de la urmărirea penală și acestea nu au fost date citirii în ședința de judecată. Aceeași situație și cu alți martori ai acuzări, declarațiile cărora au fost pur și simplu copiate din rechizitoriul, fără ca să fie indicat ce mărturii au declarat în cadrul ședințelor de judecată; - instanța de judecată la emiterea sentinței a încălcat principiul contradictorialității în procesul penal, copiind rechizitoriul pe dosar, instanța a preluat poziția de acuzare și, în genere nu a luat în considerație ceea ce au vorbit succesorul părții vătămate și martorii în ședințele de judecată, indicând în sentință doar probele la cercetarea cărora apărarea nu a avut acces, adică declarațiile de la urmărirea penală, totodată nici într-un mod în sentință nu s-a expus asupra declarațiilor părții apărării; - în ședința de judecată cu certitudine a fost demonstrat faptul că victima Struț Sergiu suferea de epilepsie și deseori avea crize, în momentele date el putea să cadă și deseori cădea; - în sentința judecătorească a fost indicat și Raportul de expertiză judiciară nr.201922C0084 din 12.09.2019 (f.d. 104-110), în care au fost descrise leziuni 2 corporale externe și interne a lui Struț Alexandru, însă nici în rechizitoriul pe dosar, și, respectiv, nici în sentința atacată nu a fost indicat ceea este menționat în p. 4 din Concluzii, și anume: "reieșind din morfologia, localizarea multipolară a leziunilor, preponderant pe părțile proeminente ale corpului, nu se exclude producerea lor si în urma căderilor corpului din poziție ortostatică liberă si (sau)accelerată". Adică leziunile acestea puteau să apară în cazul în care cet. Struț Sergiu ar cădea jos, având o criză epileptică obișnuită. - trebuia de luat în considerație declarațiile martorului Ureche Victor din cadrul audierii în ședința de judecată, care a comunicat, că Sergiu nu era adecvat când s-a apropiat, că Sergiu dădea din cap afirmativ la toate întrebările care i-au fost puse, că se ținea de burtă, declarațiile martorului Ureche (Macaru) Mihaela, care a declarat, că dl Sergiu a vrut să se ducă, a ieșit, dar a căzut jos, s-a lăsat jos, avea spumă la gură, că prin sat se știe că el avea epilepsie; - a fost efectuată expertiza psihiatrică de ambalator a inculpatului Struț Alexandru, și reieșind din conținutul expertizei în rubrica Starea psihică este indicat: „...referitor la infracțiunea în care este bănuit, a relatat, că: "eu nu l- am ucis pe tata, nici nu cunosc cine putea să-l bată. Nu l-am bătut eu pe dânsul.” - în ședința de judecată acuzatorul de stat nu a prezentat nici o probă pertinentă și concludentă, ce ar putea să demonstreze vina cet. Struț Alexandru de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin. (4) Cod penal. 4.1. Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 12 aprilie 2022, a fost respins ca nefondat apelul avocatului Marina Bernicova în numele inculpatului Struț Alexandru și menținută sentința fără modificări. 4.2. În partea descriptivă a deciziei, instanța de apel a reținut că, în urma verificării circumstanțelor de fapt și de drept, cât și a argumentelor apărării, instanța de apel a ajuns la concluzia că lipsesc careva dubii sau bănuieli care ar putea pune la îndoială vinovăția inculpatului Struț Alexandru, în comiterea faptelor încadrate în baza art. 2011 alin. (4) Cod penal, astfel reținând drept declarative argumentele părții apărării referitoare la nevinovăția inculpatului, și anume că Struț Alexandru nu a aplicat careva violență asupra tatălui său. Audiind opiniile participanților la proces și cercetând suplimentar probele administrate de instanța de fond și apreciindu-le din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, călăuzindu-se de propria convingere, instanța de apel a conchis că, instanța de fond a stabilit corect starea de fapt, acțiunile inculpatului Struț Alexandru, just încadrându-le în dispoziția art. 2011 alin. (4) Cod penal, conform indicilor calificativi: - ,,violența în familie, adică acțiunea intenționată, manifestată fizic, comisă de un membru al familiei asupra unui alt membri al familiei, care a provocat decesul victimei". Cu referire la motivele invocate de către apelant, precum că prima instanță 3 a adoptat soluția incorectă de condamnare, or, acesta urma să fie achitat de sub învinuirea adusă, instanța de apel a conchis că prima instanță nu a comis careva erori de fapt care ar impune casarea sentinței adoptate în partea recunoașterii vinovăției inculpatului în comiterea acțiunilor infracționale prevăzute de art. 2011 alin. (4) Cod penal. Instanța de apel a reținut că, instanța de fond a stabilit în mod corect situația de fapt și de drept, vinovăția inculpatului Struț Alexandru care a fost dovedită cu certitudine și fără echivoc, apreciind faptele săvârșite de acesta, încadrarea juridică corespunzătoare materialului probator administrat. Cercetarea judecătorească s-a efectuat cu respectarea dispozițiilor procesual-penale privind administrarea probelor. Fiind audiat în cadrul ședinței instanței de apel, inculpatul Struț Alexandru, vina de comiterea celor incriminate nu a recunoscut, nu este de acord cu învinuirea adusă , menționând că susține declarațiile oferite în ședința și în cadrul urmăririi penale. A declarat tot ce s-a întâmplat în acea zi. Fiind audiat în ședința de judecată, inculpatul Struț Alexandru, instanței de judecată a declarat că, nu recunoaște vina de comiterea infracțiunii încriminate. El pe tatăl său Struț Sergiu nu l-a bătut, în acea vreme el nu era acasă. În ziua respectivă el s-a aflat la un prieten pe nume Trifan până aproximativ orele 22- 00. S-a dus la magazin după țigări și acolo a aflat că pe tata Struț Sergiu l-a luat ambulanța. Întorcându-se înapoi la Trifan, a fost luat de poliție .Susține că toată ziua a fost cu Trifan. Nu poate explica de ce mama lui a zis că l-a văzut în ziua respectivă pe la masă. Cu tata Struț Sergiu se împăca rău, deoarece î-l numea cu diferite cuvinte necenzurate. Cu mama se împăca bine. Ea dormea la vecini, deoarece se împăca rău cu Struț Sergiu. Indiferent de faptul că inculpatul pledează nevinovat, instanța de apel consideră că vinovăția acestuia se demonstrează cu certitudine prin următoarele probe și anume: - declarațiile succesorului părții vătămate Struț Ana a declarat că, locuiește în s. Onești, raionul Hâncești, împreună cu soțul său Rîvneac Sergiu și copii minori. Menționează faptul că, nu comunică și locuiește aparte de tatăl Struț Serghei, mama Zubco Valentina și fratele Struț Alexandru deoarece, ultimii fac abuz de băuturi alcoolice. Tatăl său avea boala de epilepsie de mai mulți ani. Pe data de 19.07.2019, în jurul orelor 21:30 a fost apelată de către consăteanul Ureche Victor, care i-a comunicat că tatăl său Struț Serghei, aflându-se pe teritoriul terasei din centrul satului Onești se simte rău. Imediat s-a îmbrăcat și s-a pornit într-acolo. Ajungând la fața locului a observat , că tatăl său Struț Sergiu se află în poziție așezat pe podea ,cu spinarea sprijinit de peretele terasei, cu capul aplecat. În acel timp Ureche Victor cu prietenii săi se aflau pe altă terasă, vizavi de tatăl său. Victor, după ce a văzut-o, s-a apropiat de ea și a început să îi explice ce s-a întâmplat. Ea s-a apropiat de tatăl său și a observat 4 cum ultimul era "boronit" la față și avea semn de lovitură, din care curgea sânge. Acesta, împreună cu Victor l-au scos pe tatăl său în drum și așteptau să vină ambulanța. În toată această perioadă tatăl său se afla în stare de inconștiență și nu a fost posibil să discute cu el. Victor i-a comunicat că tatăl său, adică Struț Sergiu a venit pe teritoriul terasei, s-a apropiat de el și i-a spus acestuia, că a fost lovit de fiul său Struț Alexandru. Peste câteva minute a venit ambulanța, cu care tatăl său a fost transferat la spitalul raional XXXXXX. Concretizează martorul că, răsufla într-un fel, însă după ce medicii i-au pus injecția, a început să răsufle în alt fel. Menționează faptul că, aproximativ pe la orele 20:30 min., ea a ieșit din magazin și s¬a întâlnit cu fratele Struț Alexandru, care mergea pe altă parte a traseului. La vârsta de 40 ani tatăl său a suferit o intervenție la vâna de la cap și, de atunci acesta a început a suferi de epilepsie. Primii ani după operație crizele erau destul de frecvente, cam o dată în lună și erau destul de violente - corpul se zbătea foarte tare. După aceste crize tatăl său avea pierderi de memorie și nu conștientiză ce s-a întâmplat. Tatăl său când se începeau crizele date parcă simțea că i se făcea rău și deodată se așeza la pământ, pentru a evita căderile și lovirea. Din câte cunoaște anterior nu a avut cazuri ca acesta să aibă crize de epilepsie, să cadă de la înălțime și să se lovească în timpul lor. Anterior tatăl său nu consuma alcool și administra regulat pastilele prescrise pentru tratarea epilepsiei, pastilele date l-au ajutat foarte mult pe tata, ele ajutau la diminuarea crizelor de epilepsie, i-a apărut mirosul, gustul, deoarece în urma operației dispăruse. De circa 3 ani de zile cu părinții săi a început a locui fratele - Struț Alexandru. Acesta anterior a fost condamnat, a stat la pușcărie și ,după ce a fost eliberat din închisoare, aproximativ un an de zile, acesta a locuit în concubinaj cu o domnișoara. Din câte cunoaște, fratele era violent cu ea și făcea abuz de alcool. De când Struț Alexandru a început a locui cu părinții, tatăl său și mama au început a consuma alcool cu fratele împreună, tata a renunțat la pastilele pentru epilepsie, nu cunoaște dacă crizele sau acutizat după aceasta, deoarece nu locuiam cu ei, doar știe cu certitudine că nu le primea, deoarece ea i le procura din XXXXXX și i le ducea în satul XXXXXX, dar de aproximativ trei ani,acesta nu mai voia să le administreze. Concretizează, că din spusele lui Victor, a aflat că când tatăl său s-a apropiat de ei la terasa, tata avea o lovitură la ochi, dacă nu greșește, în partea stângă și la întrebarea ce a pățit, tata li-a spus că l-a lovit fratele său Struț Alexandru. Când s¬a apropiat de tata el era în stare inconștientă și avea la frunte o lovitură, parca era zgâriat, parcă a căzut și s-a lovit de ceva, nu părea a fi lovitură cu pumnul. Deși era o oră târzie, terasa era luminată, alte lovituri, zgârieturi pe corpul tatălui nu a observat. Ulterior a venit salvarea și l-a luat pe tata, ea a venit acasă și a luat careva lucruri pentru el. Până a veni salvarea, acesta parcă dormea și avea o răsuflare grea, după ce a venit salvarea și i-a pus injecție a început a răsufla mai greu, parcă horăia. În ziua când s-a întâmplat cu tata acest caz, pe la orele 20:30, ea s-a întâlnit cu fratele Struț 5 Alexandru în centrul satului, acesta mergea pe drum, era în stare de ebrietate avansată, nu a discutat cu el, dar ulterior de la un vecin pe nume Maxim care mergea și el pe drum în momentul cela, a înțeles că fratele său s-a dus acasă. Fratele său este o fire violenta, care consumă foarte mult alcool, de multe ori a auzit că în familia sa are loc violență și anume, din partea fratelui în raport cu părinții. Chiar a scris și plângere la autorități. Față de fratele său are pretenții, acesta trebuie tras la răspundere conform legii , daca se va adeveri că este vinovat de cele săvârșite. Pretenții de ordin material nu are. Ulterior ea a în întrebat și de vecinii părinților, dacă la data incidentului au auzit ceva straniu și aceștia i-au comunicat că mereu în casa părinților este gălăgie, tropăială etc.. dar ceva concret nimeni nu i-a zis; - declarațiile martorului Ureche Victor, care a declarat că locuiește în s. XXXXXX împreună cu familia. Pe data de 14.07.2019 acesta a venit acasă în concediu din Germania. Pe familia Struț o cunoaște de mai mult timp. Struț Alexandru și Struț Serghei fac abuz de alcool, însă fiica lor Struț (Rîvneac) Ana locuiește aparte cu soțul său, are o familie frumoasă și inteligentă. Pe data de 13.07.2019 pe parcursul zilei se afla acasă, aproximativ pe la orele 19:00-20:00 min, împreună cu prietenul său Bodeanu Alexandru și prietena Macaru Mihaela s-au deplasat în centrul satului la o terasă a barului, ce aparține lui Șveț Ghenadie. Peste o perioadă de timp s-a apropiat fratele său Ureche Ion împreună cu prietenii săi și s-au așezat cu ei la masă și au început a consuma bere. Aproximativ pe la orele 22:00 a observat cum s-a apropiat Struț Serghei, era singur și mergea foarte încet. Când a ajuns Struț Serghei la terasă, Victor l-a întrebat dacă dorește să servească careva băuturi, la ce ultimul a răspuns că nu dorește nimic. Tot atunci a observat la Serghei o tăietură în regiunea frunții, partea dreaptă sau stângă, exact nu țin minte și l-a întrebat ce a pățit, la ce Serghei i-a răspuns , că îl doare capul. La întrebarea cine l-a bătut, acesta a răspuns că a fost lovit de către fiul său Alexandru. Peste câteva minute Victor a observat cum Serghei se ținea de burtă și tremura. Imediat acesta l-a așezat pe scaun și a sunat la ambulanță și la fiica lui, Struț Ana. În scurt timp la fața locului la fața locului a venit fiica sa Ana. În momentul acela, l-a pus pe Serghei în poziția culcată. Ultimul si-a pierdut cunoștința și se afla în stare inconștientă. Unul din prietenii săi i-a comunicat că Struț Serghei are "boala neagră", adică epilepsie. Peste câteva minute a venit ambulanța și l-a transportat pe Struț Serghei la spitalul raional, la acel moment era deja în comă. Concretizează faptul că, când Serghei s-a apropiat de ei la masă, pe față , la frunte avea o tăietură și sânge uscat. Alte careva vătămări nu se observau. După ce au ajutat medicii să îl încarce Serghei , acesta s-a întors la masă. Pe Alexandr în ziua respectivă nu l-a văzut; - declarațiile martorului Macaru Mihaela care a declarat că, în luna iulie 2029, data exactă nu o ține minte, aproximativ la orele 09:00-10.00, se afla în 6 centrul satului XXXXXX, la barul lui XXXXXX, era împreună cu frații Victor și Ion Ureche și Alexandru Boghean la terasă. Aproximativ după orele 10.00 , la barul dat, chiar lângă ei a venit cet. Struț Serghei, care s-a apropiat de Ion Ureche și a cerut o țigară. Aceasta a presupus că Struț Serghei era în stare de ebrietate, deoarece la frunte în partea dreaptă avea o zgârietură , care a sângerat ceva mai devreme și deja sângele era uscat. Hainele lui Struț Serghei erau murdare, nespălate, era urinat pe pantaloni, dar a băuturi alcoolice nu mirosea. Ion sau Victor i-au propus bere, dar el la toate propunerile spunea "da". Acesta a luat paharul de bere, dar nu a băut, l-a pus pe masă și așa și a rămas. Menționează că mai târziu de la fiica lui Struț Serghei, care o cheamă Ana, a aflat că Serghei de mulți ani nu fumează. La fel, băieții i-au dat o țigară, pe care Struț Serghei nu a fumat-o, aceasta a rămas pe masă. Cu ei Struț Serghei a stat în jur de 15 min., cât timp a stat cu ei, el era dezorientat, i s-a propus să se așeze la masă, însă el se așeza și îndată se ridica, vorbea cuvinte neînțelese. Serghei a fost întrebat ce a pățit, dar el nu dorea să vorbească și dădea din mână și nu vorbea. După 10 min , Struț Serghei și-a pierdut echilibru și a căzut pe așezate pe prag și a spus că îl doare burta. După aceste cuvinte cineva din băieți, nu știe precis cine, l-a întrebat dacă l-a bătut fiul său Alexandru deoarece, toți din sat cunosc că fiul lui îl bate, el a dat din cap și a spus "Da". Aceasta i-a spus lui Victor Ureche ca să cheme ambulanța, acesta a telefona de pe telefonul său mobil, ulterior au chemat-o pe Ana, fiica lui Struț Serghei, aceasta a venit până la venirea ambulanței. Până a veni ambulanța, Struț Serghei a stat la pământ, apoi a fost încărcat în ambulanță cu ajutorul băieților și dus la spital. În acea dimineață pe fiul lui Struț Serghei nu l-a văzut nimeni. Menționează că în prezența lor, Struț Serghei nu a căzut jos, doar s-a așezat pe prag, ulterior a zis că îl doare burta, avea tremur la mâini, când a venit ambulanța l-au verificat așa cum era așezat jos, deoarece așa l-au pus băieții, din gură îi curgea ceva alb. - declarațiile martorului Zubco Valentina date în cadrul ședinței de judecată potrivit cărora a declarat că, locuiește în s. XXXXXX, r-nul XXXXXX împreună cu concubinul său Struț Serghei și fiul comun Struț Alexandru. Soțul său avea probleme de sănătate și anume epilepsie, după ce în anii 1980 i-a fost efectuată operație la cap. Fiul său Alexandru cu circa ani de zile în urmă s-a eliberat din penitenciar și a început locui cu ei. În familie au apărut certuri, deoarece fiul Struț Alexandru cerea bani atât de la ea, cât și de la tatăl său Struț Sergiu. Când fiul său se afla acasă, aceasta dormea într-un sărai. Pe data de 19.07.2019, în jurul orelor 08:00 min, după ce s-a trezit, s-a deplasat la cet. Rujinscaia Maria pentru a lucra. În timpul mesei aceasta a plecat acasă, si-a luat țigările din sarai și a hotărât să î-l viziteze pe concubinul său, Struț Alexandru. Aceasta a intrat în casă și l-a văzut pe el culcat pe pat , avea sânge în regiunea feței, din partea stângă a feței la frunte a observat o tăietură, din care curgea sânge. La momentul acela Struț Serghei avea toată fața în sânge și ea a luat o 7 cârpă, cu care i-a șters fața. Tot atunci , Struț Sergiu i-a răspuns că a fost lovit de fiul său Alexandru, alte careva leziuni concubinul său nu avea. Peste câteva minute ea a ieșit din odaie și l-a întâlnit pe fiul său Alexandru, pe care l-a întrebat " de ce la lovit pe tata", la ce acesta a răspuns că nu a lovit și acesta a căzut singur. Ulterior s-a întors înapoi la lucru, în timpul serii Maria i-a achitat 100 lei. Cu banii achitați a procurat produse alimentare și s-a dus acasă. Ajungând acasă a prăjit cârnați și a observat că concubinul doarme în camera lui. Concretizează faptul că mergând spre domiciliu s-a întâlnit cu feciorul său, cu care împreună a intrat în casă. După ce a pregătit mâncarea, a plecat în sarai și s-a culcat. Ce s-a întâmplat mai departe nu cunoaște, însă pe data de 20.07.2019 fiica Ana, care locuiește separat de ei, i-a comunicat că concubinul său Struț Serghei se află la spitalul raional Hîncești în comă. În cadrul cercetării judecătorești în instanța de fond au fost cercetate și următoarele probe administrate la faza urmăririi penale, dintre care: - conținutul raportului de expertiză medico-legală nr.201922C0084 din 12.09.2019, moartea cet. Struț Serghei a survenit la 28.07.2019 ora 09:50 min.(date medicale), în urma traumei craneo-cerebrale închise complicată, cu edem cerebral pronunțat, cu hemoragii secundare în trunchiul cerebral, fapt confirmat prin modificări patologice respective depistate la necropsia cadavrului și adeverite histologic și s-au depistat următoarele vătămări: Excoriații și echimoze, plăgi contuze pe cap, revărsate sangvine în țesuturile moi ale capului frontal pe stânga, temporal pe stânga, temporal pe dreapta, hematom subdural pe dreapta volum 100 ml (clinic evacuat), hematom subdural bazal pe dreapta 80 ml, hemoragii subarahnoidene difuze, hemoragii intracerebrale și trunchiul cerebral - leziuni, care au fost produse intravital, înainte de internare în staționar, în urma acțiunii traumatice a unui corp dur contondent, sau la lovirea de acesta, cu cca 9-10 zile înainte de deces, au legătură directă cu cauza morții, prezintă pericol pentru viață și în baza acestui criteriu, se califică ca vătămări corporale grave. Reieșind din morfologia, localizarea multipolară a leziunilor, preponderent pe părțile proeminente ale corpului, nu se exclude producerea lor și în urma căderilor corpului în poziție ortostatică liberă și (sau ) accelerată ( f.d. 42-44, 104 - 110); - conținutul procesului verbal de cercetare de la fața locului din 20.07.2019 ( f.d.9-13) Instanța de apel a apreciat nerecunoașterea vinei de către inculpat ca o metodă de apărare și un drept de a nu se auto incrimina garantat de art.66 Cod de procedură penală și art. 6 CEDO, or persoana care pe parcursul procesului penal are calitatea procesuală de inculpat nu poate fi urmărit pentru depunerea declarațiilor false sau refuzul de a face declarații și nu poate fi calificate ca circumstanță agravantă la stabilirea pedepsei penale. Astfel, instanța de apel a respins ca nefondat argumentul părții apărării 8 precum că inculpatul Struț Alexandru nu a comis infracțiunea ce i se incriminează, iar leziunile corporale la partea vătămată au fost produse în urma căderii de la propria înălțime, acesta suferind de mai mulți ani de epilepsie, motiv pentru care urmează a fi achitat, aceste afirmații fiind în contradicție cu declarațiile succesorului părții vătămate și martorilor audiați în cadrul ședinței de judecată care au confirmat că inculpatul Struț Alexandru își permitea să aplice violența față de tatăl său Struț Serghei or, nerecunoașterea vinovăției este un drept al inculpatului, însă nu o circumstanță ce determină soluția de achitare a acestuia. Analizând solicitarea apărării de achitare a inculpatului, instanța de apel a constatat că acest temei nu și-a găsit confirmare la judecarea apelului declarat, lipsind temeiuri de implicare a instanței de apel în sensul casării hotărârii contestate în partea constatării vinovăției inculpatului Struț Alexandru în comiterea infracțiunii. Instanța de apel a considerat că prima instanță just și-a întemeiat sentința în baza declarațiilor succesorului părții vătămate, martorilor Macaru Mihaela, Ureche Victor, Zubco Valentina date în cadrul ședinței de judecată precum și probelor scrise cercetate în ședința de judecată. De asemenea, instanța de apel nu a avut nici temei de a interveni în sentința și în partea stabilirii pedepsei inculpatului or, la stabilirea categoriei și măsurii de pedeapsă inculpatului, s-a ținut cont de prevederile art. 7, 61, 75 Cod penal, de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat și de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea penală. La fel, instanța de apel a relevat că, corect au fost încasate și cheltuielile judiciare în sumă de 4244,00 lei solicitate de procuror ca cheltuieli pentru petrecerea raportului de expertiză medico-legală nr. 9 2201922C0084 din 12.09.2019 și 128-00 lei pentru raportul de expertiză medico-legală nr. 201922P0323 din 29.07.2019 au fost încasate din contul lui Struț Alexandru, în folosul statului.

Decizia instanței de apel este contestată cu recursuri ordinare de către: 5.1 inculpatul Struț Alexandru, neinvocând nici un temei de casare prevăzut la art.427 Cod de procedură penală doar nefiind de acord cu decizia contestată. 5.2. avocatul Apreotesei Mariana în numele inculpatului, care invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei și pronunțarea unei noi hotărâri de achitare a lui Struț Alexandru, din motiv că nu s-a constatat existența faptei criminale. 9 În susținerea celor solicitate, apărarea invocă argumente similare celor indicate în cererea de apel, menționând formal dezacordul cu aprecierea probelor dată de către instanțele ierarhic inferioare.

În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, procurorul a depus referință privitor la opinia sa asupra recursurilor declarate, menționând că acestea urmează a fi declarate inadmisibile.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor declarate, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestora, ca fiind vădit neîntemeiat recursul declarat de avocatul Apreotesei Mariana în numele inculpatului, iar recursul inculpatului deoarece nu îndeplinește cerințele de conținut din următoarele considerente: Cu referire la recursul declarat de avocatul Apreotesei Mariana în numele inculpatului, Colegiul penal constată că recurentul și-a întemeiat solicitările, prin prisma prevederilor art. 427 alin. (1), pct. 6) Cod de procedură penală, menționând că instanța a admis erori de drept care au afectat legalitatea deciziei, inculpatul a fost condamnat în baza unor presupuneri, probele administrate nu demonstrează vinovăția acestuia. Verificând actele cauzei, raportate la criticele avansate de recurent Colegiul penal notează că acestea nu și-au găsit confirmarea, iar soluția instanței de apel este legală, fondată și urmează a fi menținută. În prim plan, referitor la criticele recurentului precum că instanțele de fond nu au apreciat la justa valoare declarațiile inculpatului, dând apreciere doar probelor cu martorii și expertizei judiciare, Colegiul penal reiterează că chestiunea de apreciere a probelor nu se regăsește printre temeiurile de declarare a recursului, la această etapă a procedurilor instanța nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele ierarhic inferioare, acestea fiind atributul exclusiv al instanțelor de fond, iar careva discrepanțe vădite între cele reținute de instanțele de fond în vederea condamnării lui Struț Alexandru și conținutul real al probelor, sau ignorarea unor aspecte evidente ce ar fi avut drept consecință pronunțarea altei soluții decât cea pe care materialul probator o susține, în speță nu a fost constatat. Astfel, Colegiu penal consideră că părții apărării nu i-a fost încălcat dreptul la un proces contradictoriu și echitabil. Cu referire la alegațiile recurentului privind lipsa de vinovăție a inculpatului Struț Alexandru în comiterea violenței în familie ce s-a soldat cu decesul victimei, Colegiul penal constată că deși avocatul inculpatului asigură asistență juridică calificată, invocând în conținutul recursului lipsa de vinovăție, nu și-a susținut această poziție prin prisma temeiului corespunzător prevăzut la art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, și nu a expus o motivarea prin care fapt anume se constată lipsa de vinovăție și care norme legale susțin această versiune. 10 Cu toate acestea, Colegiul penal atestă că aspectele privind lipsa de vinovăție au fost combătute cu lux de amănunte atât în cuprinsul deciziei motivate a instanței de apel, cât și în rezumatul reținut la pct. 4.1. al prezentei decizii, unde a fost clar și întemeiat constatată prezența tuturor elementelor constitutive a infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin. (4) Cod penal, în acțiunile inculpatului Struț Alexandru, atât din probele materiale administrate, cât și din declarațiile martorilor oculari, depozițiile cărora au fost apreciate obiectiv de către instanțele de fond, acordându-se deplină eficiență prevederilor art. art. 95, 99, 101 Cod de procedură penală. În detaliu, Colegiul penal evidențiază că instanța de apel corect a apreciat că argumentele privind nevinovăția inculpatului și ca în ziua respectivă era la un prieten până la ora 22.00, nu au acoperire probatorie la caz fiind demonstrat contrariul prin declarațiile succesorului părții vătămate Struț Ana, care a declarat că:„… În ziua când s-a întâmplat cu tata acest caz, pe la orele 20:30, ea s-a întâlnit cu fratele Struț Alexandru în centrul satului, acesta mergea pe drum, era în stare de ebrietate avansată, nu a discutat cu el, dar ulterior de la un vecin pe nume Maxim care mergea și el pe drum în momentul cela, a înțeles că fratele său s-a dus acasă. Fratele său este o fire violenta, care consumă foarte mult alcool, de multe ori a auzit că în familia sa are loc violență și anume, din partea fratelui în raport cu părinții. Chiar a scris și plângere la autorități… ”, declarațiile martorul Macaru Mihaela,Ureche Victor, Zubco Valentina prin care se confirmă că, inculpatul Struț Alexandru deseori intra în conflict cu tatăl său Struț Sergiu, ultimul era bătut de inculpat, că partea vătămată Struț Sergiu, până ași pierde cunoștința, a comunicat acestora de cine a fost bătut, că partea vătămată Struț Sergiu avea o tăietura în regiunea frunții, fapt confirmat și prin raportul de expertiză medico-legală din 12 nr.201922C0084 din 12.09.2019, moartea cet. Struț Serghei a survenit la 28.07.2019 ora 09:50 min.(date medicale), în urma traumei craneo-cerebrale închise complicată, cu edem cerebral pronunțat, cu hemoragii secundare în trunchiul cerebral, fapt confirmat prin modificări patologice respective depistate la necropsia cadavrului și adeverite histologic și s-au depistat următoarele vătămări: Excoriații și echimoze, plăgi contuze pe cap, revărsate sangvine în țesuturile moi ale capului frontal pe stânga, temporal pe stânga, temporal pe dreapta, hematom subdural pe dreapta volum 100 ml (clinic evacuat), hematom subdural bazal pe dreapta 80 ml, hemoragii subarahnoidene difuze, hemoragii intracerebrale și trunchiul cerebral - leziuni, care au fost produse intravital, înainte de internare în staționar, în urma acțiunii traumatice a unui corp dur contondent, sau la lovirea de acesta, cu cca 9-10 zile înainte de deces, au legătură directă cu cauza morții, prezintă pericol pentru viață și în baza acestui criteriu, se califică ca vătămări corporale grave. Reieșind din morfologia, localizarea multipolară a leziunilor, preponderent pe părțile proeminente ale corpului, nu se exclude producerea lor și în urma căderilor corpului în poziție ortostatică liberă și (sau ) accelerată ( f.d. 42-44, 104 - 110); 11 Cele consemnate supra, evidențiază că instanța de apel a acordat o atenție sporită materialelor cauzei, înlăturând justificat și prin argumente temeinice versiunea avocatului despre nevinovăția inculpatului. În asemenea circumstanțe, Colegiul penal conchide că temeiuri de a pune la îndoială veridicitatea argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale nu se identifică, și în virtutea corectitudinii lor și pentru a evita repetări inutile, instanța de recurs ordinar le acceptă și le însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct.37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art.6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale. Raportând situația reținută în cauză, la prevederile art. 432 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs concluzionează că temeiul de casare invocat de către recurent și prevăzut de art. 427 alin. (1), pct. 6) Cod de procedură penală, nu și-au găsit aplicabilitatea la caz întrucât decizia atacată este legală, întemeiată și echitabilă, urmând a fi dispusă inadmisibilitatea recursului ca fiind vădit neîntemeiat. Cu referire la recursul declarat de către inculpatul Struț Alexandru, Colegiul menționează că, potrivit dispoziției art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise, în baza temeiurilor expres prevăzute de acest articol. În corespundere cu art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de recurs decide asupra inadmisibilității recursului ordinar în cazul în care constată că acesta nu corespunde după conținut prevederilor art. 430 Cod de procedură penală. Reieșind din dispoziția art. 430 Cod de procedură penală, cererea de recurs trebuie să corespundă anumitor cerințe, în special, textul recursului trebuie să conțină argumentarea ilegalității hotărârii atacate, cu indicarea temeiurilor prevăzute expres de art. 427 Cod de procedură penală (unul sau mai multe din acestea) și cu invocarea problemelor de drept ce persistă în cauza deferită judecății și care au afectat echitatea procedurilor desfășurate de instanța de apel. Însă, în recursul depus de inculpat, în pofida prevederilor legale enunțate, nu este indicat nici un temei din cele nominalizate în art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, fiind omisă totalmente specificarea unor concrete erori de drept și argumentarea ilegalității hotărârilor contestate în acest sens. Mai mult, cerința invocată de recurent în recurs a fost invocate și în instanța de apel, fiind dat răspuns prin decizia contestată. 12 Circumstanțele enunțate denotă că recursul nominalizat nu întrunește condițiile de conținut, iar instanța de recurs nu este competentă să completeze din oficiu recursurile ordinare cu circumstanțe în fapt și în drept, care le-ar justifica, și să se expună, apoi, asupra unor temeiuri neargumentate legal de recurenți. Ori, potrivit art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii. Având în vedere cele consemnate supra, Colegiul Penal statuează asupra soluției de inadmisibilitate a recursului ordinar declarat de inculpatul Struț Alexandru, deoarece acesta nu întrunesc condițiile legale de conținut.

În temeiul art. 432 alin. (1) – (2) pct. 1) și 4)Cod de procedură penală, Colegiul Penal d e c i d e : Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 12 aprilie 2022, al avocatul Apreotesei Mariana în numele inculpatului, ca fiind vădit neîntemeiat, în cauză penală privindu-l pe Struț Alexandru XXXXXX, iar recursul inculpatului deoarece nu îndeplinește cerințele de conținut. Decizia este irevocabilă. Decizia pronunțată integral la 22 decembrie 2022. Președinte Nadejda TOMA Judecător Liliana CATAN Judecător Ion GUZUN 13