ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 20.12.2022

1ra-1219/2022 — art. 201-1 alin. 4 CP

HOTĂRÂRE
20.12.2022
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 201-1 alin. 4 CP
Temei legal
art. 427 alin. 1 pct. 6, 12 CPP
Citează această cauză
1ra-1219/2022 — art. 201-1 alin. 4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-1219/2022

1-21181452-01-1ra-11082022

Curtea Supremă de Justiție

16 noiembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Nadejda Toma,

Judecători – Ion Guzun, Liliana Catan

examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarat de către

avocatul Cazacu Dumitru în numele inculpatului și de către inculpat, prin care solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 14 iunie 2022, în cauza

penală în privința lui

Caută Daniel XXXXX, născut XXXXX.

Termenul examinării cauzei:

Instanța de fond de la 09.12.2021 până la 01.03.2022;

Instanța de apel de la 23.03.2022 până la 14.06.2022;

Instanța de recurs de la 11.08.2022 până la 16.11.2022.

a c o n s t a t a t :

Caută Daniel a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2011

alin. (4) Cod penal, și i s-a aplicat pedeapsa cu închisoare pe un termen de 12

(doisprezece) ani, cu executare în penitenciar de tip închis.

Conform art. 85 alin. (1) Cod penal, prin cumularea parțială a pedepsei stabilite

prin prezenta sentință cu pedeapsa neexecutată numită prin sentința Judecătoriei

Chișinău (sediul Buiucani) din 25 mai 2020, i s-a stabilit o pedeapsă definitivă de 12

(doisprezece) ani și 6 (șase) luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de

tip închis.

02 septembrie 2021, aproximativ la ora 20.00, aflându-se în XXXXX, acționând

intenționat, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale și prevăzând

urmările ce pot surveni, a inițiat un conflict cu concubina sa, Constantinovici Tatiana,

XXXXX, cu care locuia în același domiciliu și care potrivit art. 1331 lit. a) Cod penal,

1

este membru de familie, în rezultatul căruia i-a aplicat ultimei o lovitură cu palma

peste față.

Ulterior, tot la 02 septembrie 2021, Caută Daniel continuându-și acțiunile sale

intenționate, aflându-se în garajul amplasat în XXXXX, având drept scop impunerea

voinței și a controlului personal asupra acesteia, i-a aplicat lui Constantinovici

Tatiana, mai multe lovituri cu pumnul în regiunea capului în rezultatul cărora victima

a căzut jos fără cunoștință, urmare a acestui fapt fiind internată în stare inconștientă

la IMSP Institutul de Medicină Urgentă, iar la 09 octombrie 2021 a fost constatat

decesul victimei. În rezultatul acțiunilor violente a lui Caută Daniel, conform

raportului de expertiză judiciară nr. 202118C0062 din 18.10.2021, moartea victimei

Constantinovici Tatiana a survenit în rezultatul vătămărilor corporale grave,

manifestate prin traumă cranio-cerebrală închisă, hematom subdural pe stânga, care

în rezultatul intervenției chirurgicale, trepanația craniului și evacuarea hematomei

subdurale s-au complicat cu comă cerebrală și necroză a țesutului cerebral.

Prima instanța a încadrat acțiunile inculpatului Caută Daniel conform indicilor

calificativi ai infracțiunii prevăzută de art. 2011 alin. (4) Cod penal, adică, acțiunea

intenționată comisă de un membru al familiei în privința altui membru al familiei, manifestată

prin maltratare și acțiuni violente, care au provocat vătămarea gravă a integrității corporale

soldată cu decesul victimei.

inculpatului prin care a solicitat casarea integrală a sentinței și pronunțarea unei

hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care Caută Daniel să fie

achitat, deoarece fapta nu a fost săvârșită de inculpat.

În motivarea apelului avocatul a invocat că, instanța de fond a dat o apreciere

eronată probele acumulate și învinuirea adusă inculpatului a fost bazată în

exclusivitate pe declarațiile martorilor acuzării, iar declarațiilor inculpatului, nu le-au

fost date nicio apreciere, fapt ce vine în contradicție cu prevederile art. 101 Cod de

procedură penală. A menționat că reieșind din probele prezentate și cercetate în cadrul

judecării cauzei în instanța de fond, vina inculpatului Caută Daniel, nu a fost dovedită

vis-a-vis de cele incriminate, or, în cadrul cercetării judecătorești nu s-a constatat

existenta faptei infracțiuni prevăzute de art. 2011 alin. (4) Cod penal.

De asemenea, a indicat că față de expert au fost înaintate 9 întrebări spre

soluționare, prin raportul de expertiză judiciară din 18.10.2021, însă expertul nu a

răspuns la toate, astfel raportul de expertiză este unul neclar, insuficient, incomplet și

nu elucidează toate circumstanțele cauzei. Totodată, apelantul a reiterat că la

02.12.2021 de către apărare a fost înaintată cerere cu privire la efectuarea expertizei

judiciare repetate, care a fost respinsă de către procuror, iar cauză remisă instanței de

2

judecată. Astfel, apărarea a rămas pe poziția că raportul de expertiză nu demonstrează

vinovăția inculpatului, ba mai mult, cauza morții victimei, nefiind stabilită de către

expertiză.

Mai mult, nici specialistul Balea Valeriu, audiat în cadrul ședinței, nu a răspuns

la acestea întrebări, însă a relatat că nu poate concretiza cu ce se formează trauma

cerebrală închisă, iar semne de leziuni nu persistau. Apar semne de întrebare cum a

fost stabilită trauma cerebrală-închisă de către expert, odată ce leziuni nu erau, iar din

spusele acestuia, hematomul era înlăturat, fractură pe craniu nu era.

Cât privește cheltuielile judiciare, apărarea a susținut că instanța de fond ilegal,

a dispus încasarea acestora din contul inculpatului.

3.1. Împotriva sentinței instanței de fond a depus apel și inculpatul Caută

Daniel, prin care a invocat că nu este de acord cu sentința și a solicitat să îi fie aplicată

o pedeapsă mai blândă sau să îi fie aplicată legea cu privire la amnistie.

apelurile declarate de către avocatul Cazacu Dumitru în numele inculpatului Caută

Daniel au fost respinse ca fiind nefondate, cu menținerea sentinței atacate.

4.1. În motivarea deciziei instanța de apel a reținut că, instanța de fond cercetând

în cumul probele administrate în ședința de judecată prin prisma admisibilității,

pertinenței și concludenții, utilității și veridicității raportată la declarațiile date în

ședința de judecată și probele administrate, a stabilit o corectă situație de fapt, dând

faptelor reținute în sarcina inculpatului încadrarea juridică corespunzătoare.

Astfel, instanța de apel a menționat că audiind participanții la proces, cercetând

probele și apreciind acestea conform art. 101 Cod de procedură penală, a conchis în

pofida faptului că inculpatul nu recunoaște vina în cele imputate că vinovăția lui este

dovedită integral și se confirmă prin următoarele mijloci de probă, constituind un

ansamblul de probe concludente: declarațiile succesorului părții vătămate Cojocari

Natalia, declarațiile martorului Băț Ion, declarațiile martorului Rusu Igor, declarațiile

martorului Rabei Ruslan, declarațiile martorului Băț Valentina, declarațiile martorului

Roșca Vladimir, declarațiile specialistului Daraban Eugeniu, declarațiile specialistului

Balea Valeriu, procesul-verbal de cercetare la fața locului din 03 septembrie 2021, cu

planșa fotografică, acțiune procesuală în cadrul a fost cercetat ap.75 situat pe XXXXX,

locul de unde a fost preluată victima Constantinovici Tatiana de către echipajul

medical în stare inconștientă (f.d.13-20, Vol. I); procesul-verbal de ridicare din 01

octombrie 2021, potrivit căruia a fost ridicate de la Railean Capitolina materialul

înregistrat în R-2 al IP Centru nr. 8815 din 06.06.2021 și nr.12508 din 30.07.2021(f.d. 26,

Vol. I); procesul-verbal de examinare din 26 noiembrie 2021, potrivit căruia se constată

că în adresa IP Centru al DP mun. Chișinău, au parvenit plângeri de la Constantinovici

3

Tatiana pe faptul agresării de către Caută Daniel (f.d. 42, Vol. I); procesul-verbal de

confruntare din 23 noiembrie 2021, potrivit căruia a fost efectuată confruntarea dintre

martorul Băț Igor și martorul Rusu Igor, iar martorii unanim au confirmat că în

momentul în care Caută Daniel a aplicat două lovituri lui Constantinovici Tatiana,

martorul Rusu Igor nu se afla afară, iar în momentul în care Constantinovici Tatiana

a căzut jos de pe scaun ultima nu s-a lovit cu fața sau capul de pământ (f.d. 69-71, Vol.

I); raportul de expertiză judiciară nr.202118C0062 din 18 octombrie 2021, potrivit

căruia moartea lui Constantinovici Tatiana XXXXX, a survenit în rezultatul

vătămărilor corporale grave: Trauma cranio-cerebrală închisă, hematom subdural pe

stânga, care în rezultatul intervenției chirurgicale: Trepanația craniului și evacuarea

hematomei subdurale s-au complicat cu comă cerebral și necroză a țesutului cerebral,

prin care se confirm datele necropsiei și adeverite cercetării histologice. Leziunile

corporale depistate, se exclude apariția lor de la căderea înălțimii propriului corp,

precum și de sine stătător (f.d. 51-53, Vol.I).

Subsecvent, instanța de apel a respins argumentele avocatului în apelul depus,

precum că instanța a pus la baza sentinței declarațiile martorilor acuzării, care nu au

fost confirmate prin alte probe, prestabilindu-le din timp o putere probatorie

prioritară, or, martorul Rusu Igor, atât la urmărirea penală, cât și în cadrul instanței

de fond a declarat că, ,,cunoaște că Caută Daniel cu Tatiana se aflau în concubinaj, timp de

aproximativ 4-5 luni, și în această perioadă cu Tatiana a discutat, care s-a plâns că a fost bătută

de Caută Daniel, erau probleme ca în orice familie. Concretizează, că în drum Caută Daniel a

lovit-o pe Tatiana, deoarece aceasta era în stare de ebrietate și-l făcea de rușine, nu a văzut ca

la cădere aceasta să se lovească de ceva”. Totodată, martorul Băț Ion a comunicat că ,,peste

aproximativ 15 minute s-a apropiat Tatiana, fiind în stare de ebrietate avansată și s-a așezat

pe un scaun. Aceasta cerea să-i fie turnat alcool, la ce ei refuzau. La un moment, Caută Daniel

a lovit-o de două ori peste fată și aceasta a căzut la pământ,, ceea ce dă dovadă despre

violența continuă asupra victimei, ce era aplicată de către concubinul acesteia Caută

Daniel, iar argumentele avocatului precum că, instanța de fond eronat a apreciat

probele nu au nici-un suport probator. Mai mult, toate probele administrate, au fost

acumulate în strictă conformitate cu legislația în vigoare, probe care la moment sunt

în vigoare, or, acestea nu au fost atacate în modul și termenul stabilit pentru nulitatea

acestora.

De asemenea, instanța de apel a apreciat argumentele inculpatului precum că, i-

a aplicat doar trei lovituri peste față, ca fiind declarații date cu scopul de a evita

răspunderea penală pentru fapta comisă și nu pot fi reținute drept veridice, or,

contravin circumstanțelor și probelor cauzei penale. Din declarațiile martorului Roșca

Vladimir rezultă, că, ,,Caută Daniel i-a aplicat Tatianei o singură lovitură, în regiunea

4

capului, si în rezultat aceasta a căzut jos. Din câte a auzit, au mai fost cazuri când Caută

Daniel îi făcea mustrări lui Tatiana, însă nu poate confirma concret ce fel de mustrări”.

În aceste circumstanțe, instanța de apel a apreciat ca veridice declarațiile

martorilor, deoarece ele sunt consecutive, neschimbate pe parcursul urmăririi penale

și în ședința de judecată, și sunt confirmate prin cumulul de probe cercetate în cadrul

cercetării judecătorești, au fost date sub jurământ, iar temeiuri de a nu crede acestora

instanța de apel nu are. Ori, în cauza penală nu au fost constatate circumstanțe, natura

cărora ar putea produce neîncrederea în declarațiile martorilor menționați.

Concomitent, instanța de apel a respins ca neîntemeiat argumentul apărării

precum că, raportul de expertiză nu demonstrează vinovăția inculpatului, iar cauza

morții victimei nu este stabilită de către expertiză, or, potrivit raportul de expertiză

judiciară nr.202118C0062 din 18 octombrie 2021,, la examinarea cadavrului, s-a

constatat: că moartea Constantinovici Tatiana, XXXXX, a survenit în rezultatul

vătămărilor corporale grave: Trauma cranio- cerebrală închisă, hematom subdural pe

stânga, care în rezultatul intervenției chirurgicale: Trepanația craniului și evacuarea

hematomei subdurale s-au complicat cu comă cerebral și necroză a țesutului cerebral, prin care

se confirm datele necropsiei și adeverite cercetării histologice. Leziunile corporale depistate, se

exclude apariția lor de la căderea înălțimii propriului corp, precum și de sine stătător (f.d. 51-

53, Vol.I); Potrivit fișei medicale cu nr. 6542 a Spitalului Raional Drochia, secția terapie

intensivă, victima a fost internată la dat de 05.10.2021 ora 20.12 min cu diagnosticul

stare după evacuarea hematomului subdural emisferial de stânga, comă, edem

cerebral difuz, în urma consultatei neurologului din data de 06.10.2021 s-a stabilit

diagnosticul de contuzie cerebrală, hematom subdural, coma cerebrală starea

pacientei fiind gravă fără cunoștință. Astfel la data de 09.10.2021 s-a constatat moartea

biologică a victimei cu diagnoza clinică definitivă, stare după trepanația creierului cu

evacuarea hematomei, edem cerebral, comă cerebrală de gradul 3-4.

Așadar, instanța de apel a menționat că din declarațiile inculpatului, martorilor,

din circumstanțele cauzei urmează că loviturile produse de către inculpat victimei,

erau predominant pe partea stânga a capului, și prin expertiza judiciară s-a constatat

că, la victima s-a format hematom subdural pe stânga la fel. Prin urmare, este legătura

cauzală directă între loviturile aplicate în partea stingă a capului victimei și leziunile

corporale cauzate acesteia anume în această zonă a capului.

La fel, vinovăția inculpatului Caută Daniel se mai dovedește și prin procesul-

verbal de examinare din 26 noiembrie 2021, potrivit căruia se constată că în adresa IP

Centru al DP mun. Chișinău, au parvenit plângeri de la Constantinovici Tatiana pe

faptul agresării de către Caută Daniel. Respectiv, potrivit materialelor examinate se

constată că în privința lui Caută Daniel au fost întocmite procese-verbale

5

contravenționale de comitere a contravenției prevăzute de art. 354 Cod

contravențional (f.d. 42, Vol. I); cât și prin procesul-verbal de cercetare la fața locului

din 03 septembrie 2021, cu planșa fotografică, acțiune procesuală în cadrul a fost

cercetat ap.XXXXX, locul de unde a fost preluată victima Constantinovici Tatiana de

către echipajul medical în stare inconștientă.

La fel, instanța de apel a apreciat critic alegațiile avocatului Cazacu Dumitru

precum că, în acțiunile inculpatului Caută Daniel nu s-a constatat existența faptei

infracțiunii prevăzute la art. 2011 alin. (4) Cod penal, or, instanța de judecată anume

din totalitatea semnelor obiective și subiective, a constatat că, sunt întrunite condițiile

pentru angajarea răspunderii penale a inculpatului Caută Daniel, sub aspectul

comiterii infracțiunii de violență în familie în forma calificată și la argumentarea

încadrării juridice a acțiunilor ei în baza art. 2011 alin. (4) Cod penal.

Astfel, ținând cont de cele enunțate supra și de speța deferită justiției, instanța de

apel a conchis că, inculpatul Caută Daniel a comis infracțiunea prevăzută de art. 2011

alin. (4) Cod penal - acțiunea intenționată comisă de un membru al familiei în privința altui

membru al familiei, manifestată prin maltratare și acțiuni violente, care au provocat vătămarea

gravă a integrității corporale soldată cu decesul victimei.

În ce privește solicitarea inculpatului Caută Daniel, expusă în cerere de apel

privind aplicarea în privința lui a actului de amnistie, instanța de apel a respins-o ca

nefondată, or, art. (1) al Legii nr. 243 din 24 decembrie 2021 privind amnistia în

legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova,

statuează expres că, prezenta lege se aplică condiționat și exclusiv persoanelor

bănuite, învinuite și inculpate, precum și persoanelor condamnate, care sunt

caracterizate pozitiv pe parcursul executării pedepsei, al perioadei de probațiune sau

al termenului de probă și sunt evaluate psihologic ca prezentând risc de recidivă

mediu sau redus, dacă persoanele respective cad sub incidența prevederilor art.2-5, 7,

privința infracțiunilor săvârșite până la adoptarea prezentei legi, pentru care Codul

penal nr.985/2002 prevede drept pedeapsă principală maximă o pedeapsă nu mai

aspră decât pedeapsa cu închisoare pe un termen de 7 ani, încetează la faza de

urmărire penală sau la cea de judecare a cauzei, cu excepțiile prevăzute de prezenta

lege. Totodată, potrivit art. 6 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 243 din 24.12.2021,

prevederile art.1-5 nu se aplică persoanei: bănuite, învinuite, inculpate sau

condamnate pentru una dintre infracțiunile prevăzute la următoarele articole din

Codul penal nr. 985/2002: art.135-139, art.140 alin.(2), art.1401-145, art.151, art.158

alin.(2)-(4), art.160 alin.(3), art.164 alin.(2) și (3), art.165, art.166 alin.(2) și (3), art.1661

și 167, art.168 alin.(2) și (3), art.169 alin.(2), art.171 și 172, art.174-1751, art.179 alin.(3),

6

art.1812, art.183 alin.(2), art.186 alin.(5), art.187 alin.(2)-(5), art.188, art. 189 alin. (2)-(6),

art.190 alin.(5), art.191 alin.(5), art.196 alin.(4), art.2011, art.205 și 206, art.208-209,

art.211 alin.(2), art.212 alin.(2)-(4), art.213, art.216 alin.(3), art.217 alin.(4), art.2171 alin.

(3) și (4), art.2173, art.2174 alin. (2) și (3), art.2176, art.219 alin.(2), art.220 alin.(2) și (3),

art.236 și 237, art.238 alin.(2), art.239 alin.(2), art.2391 și 2392, art.240 alin.(3) și (4),

art.243 și 244, art.245-2461, art.247 alin.(2), art.248 alin.(3)-(7), art.2481 și 2482, art.252

alin.(2)-(4), art.257 și 258, art.2601-2611, art.264 alin.(2)-(6), art.2641, art.275, art.278-280,

art.282-286, art.289-2893, art.292, art.295 alin.(1)-(6), art.2951 alin.(1) și (2), art.2952

alin.(1)-(3), art.303-315, art.322 alin.(2)-(6), art.324-329, art.3302, art.332-3351, art.337-

343, art.344 alin.(2), art.345, art.347, art.349, art.352 alin.(3), art.360, art.3621 alin.(3),

art.365 alin.(2) și (3), art.368 alin.(2), art.369 alin.(3), art.370 alin.(2) și (3), art.385-388.

În acest punct de analiză, instanța de apel a precizat că, inculpatul Caută Daniel

nu poate beneficia de exigențele actului de amnistie, or, infracțiunea săvârșită de către

inculpat, și anume, prevăzută de art. 2011 alin. (4) Cod penal se regăsește printre

infracțiunile enumerate la art. 6 alin. (1) lit. d) al Legii nr. 243 din 24.12.2021, prohibiție

impusă expres de legiuitor.

Prin urmare, la cazul dedus judecății inculpatul cade sub incidența restricțiilor

formulate în art. 6 din Legea nr. 243 și în privința lui nu poate fi aplicat respectivul

actul de amnistie.

În ce privește argumentul apelului cu privire la aplicarea pedepsei mai blânde,

instanța de apel la fel l-a respins ca fiind neîntemeiat, or, la determinarea tipului și

măsurii de pedeapsă, prima instanță a ținut cont de prevederile art. 61, 75-77 Cod

penal adică, de pericolul social al crimei comise de Caută Daniel, de gravitatea

infracțiunii comise, care se califică ca infracțiune deosebit de gravă, care face parte din

capitolul infracțiunilor contra familiei, care atentează la relațiile sociale cu privire la

solidaritatea familiară, nu a recunoscut vinovăția, nu se căiește de cele săvârșite. Deci,

la aplicarea pedepsei s-a ținut cont că, scopul aplicării pedepselor penale este de

protejare a societății de infractori și de infracțiunile comise de ei, de apărare a societății

împotriva celor mai grave fapte antisociale și prevenirea lor, de persoana inculpatului

care nu a recunoscut vinovăția, unde prima instanță corect, legal și întemeiat a aplicat

în privința inculpatului o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 12

(doisprezece) ani închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis,

pedeapsă pe care o consideră echitabilă în raport cu circumstanțele cauzei și care se

regăsește în limitele sancțiunii legii penale imputate inculpatului.

În deplin acord cu cele enunțate supra, instanța de apel a reiterat că nu pot fi

reținute ca fiind plauzibile argumentele apărării privind achitarea inculpatului, ori de

către instanța de fond, în urma cercetării probelor, și verificării acestora în instanța de

7

apel, fiind analizate prin prisma art. 101 Cod de procedură penală din punct de vedere

al coroborării lor, s-a constatat dincolo de dubii rezonabile vinovăția inculpatului.

Astfel, instanța de fond a argumentat deplin poziția adoptată atât din punct de vedere

a cercetării în ansamblu a circumstanțelor cauzei, cât și din punct de vedere a

prevederilor legale.

Totodată, cu referire la argumentul invocat de către apărător în numele

inculpatului Caută Daniel prin care consideră că instanța de fond neîntemeiat a dispus

încasarea cheltuielilor de judecată din contul inculpatului, instanța de apel a

menționat că soluția instanței de fond prin care ultima a dispus încasarea sumei de 4

526 lei din contul inculpatului, este una justificată și întemeiată, or, acestea sunt

cheltuieli efectuate în cadrul urmăririi penale în vederea acumulării probatoriului

necesar pentru demonstrarea vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii

incriminate, și vinovat de comiterea căreia este anume inculpatul.

Din materialele cauzei penale, rezultă că printre probele ce confirmă vinovăția

inculpatului se regăsește și raportul de expertiză judiciară nr. 202118C0062 din

18.10.2021, pentru efectuarea căruia a fost suportate cheltuieli de către stat în sumă

totală de 4 526 lei, ori la etapa efectuării expertizei costul acesteia a fost acoperit

integral din contul statului.

Urmare celor menționate, instanța de apel a conchis că cheltuielile de judecată în

suma de 4 526 lei, suportate pentru efectuarea raportului de expertiză judiciară

nr.202118C0062 din 18.10.2021, urmează a fi încasate anume din contul lui Caută

Daniel în beneficiul statului, având în vedere că, la momentul derulării a acțiunilor de

urmărire penală acestea cheltuieli au fost suportate de stat, deoarece procesul penal

era guvernat de principiul prezumției nevinovăției, iar în situația în care, în cadrul

cercetării judecătorești a fost dovedită pe deplin vinovăția inculpatului, ultimul

urmează să recupereze cheltuielile judiciare suportate de către stat pentru efectuarea

la caz, a expertizei judiciare. Ori, anume inculpatul este vinovat de comiterea

infracțiunii, și acțiunile prejudiciabile a inculpatului au determinat necesitatea

efectuării expertizei judiciare la caz.

Așadar, ținând cont de cele expuse, instanța de apel a ajuns la concluzia că apelul

declarat de avocatul Cazacu Dumitru în nume inculpatului cât și apelul inculpatului,

urmează a fi respinse, ca nefondate și urmează a fi menținută, fără modificări, sentința

primei instanțe.

Cazacu Dumitru în numele inculpatului, care în temeiurile art. 427 alin. (1) pct. 6) și

12) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei decizii prin care inculpatul să fie achitat de sub învinuirea înaintată.

8

În susținerea celor solicitate, recurentul indică că instanțele de fond au dat o

apreciere greșită probelor administrate în respectiva cauză penală, or, condamnarea

inculpatului a avut loc doar în baza presupunerilor.

De asemenea, apărătorul Cazacu Dumitru indică alegații similare celor invocate

în cererea de apel.

5.1. La 24 august 2022, inculpatul Caută Daniel declară recurs ordinar prin care

solicită casarea deciziei, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei decizii prin care să îi

fie stabilită o pedeapsă mai blândă sub formă de muncă neremunerată în folosul

comunității sau să îi fie suspendată condiționat executarea pedepsei pe o perioadă de

probațiune în temeiul art. 90 Cod penal.

În motivarea cerințelor sale, inculpatul susține că se căiește sincer de cele comise

și că la moment se află în celulele Penitenciarului 13 în condiții inumane și degradante.

raport cu materialele cauzei și ținând cont de opinia procurorului expusă în referință,

prin care solicită inadmisibilitatea acestora, Colegiul penal conchide că acestea sunt

inadmisibile, fiind vădit neîntemeiate, or, în vederea acestei statuări se expun

următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot

fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și

de apel, dar doar în temeiurile prevăzute de lege.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în

cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

Cu referire la recursul declarat de către avocatul Cazacu Dumitru în numele

inculpatului, Colegiul penal subliniază că autorul recursului invocă prevederile art.

427 alin. (1) pct. 6) și 12) Cod de procedură penală, potrivit cărora hotărârile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și

de apel în cazul când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în

apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea

soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o

eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței și faptei săvârșite i s-a dat o încadrare

juridică greșită.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal reține

că temeiurile invocate de către recurent nu s-au confirmat în urma cercetării

materialelor cauzei, invocând în acest context următoarele.

9

În recurs, recurentul invocă argumentul precum că, „instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii

sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția

instanței”, Colegiul penal menționează că este unul declarativ, deoarece din

materialele cauzei și textul deciziei atacate rezultă că pentru pronunțarea deciziei,

instanța de apel și-a motivat corect soluția bazându-se pe cumulul de probe

administrat la cauza penală, examinate și cercetate în prima instanță, cercetate

suplimentar și verificate în instanța de apel, apreciate prin prisma art. 101 Cod de

procedură.

Temeiuri de a pune la îndoială legalitatea și veridicitatea acestor probe și

argumente nu s-au stabilit în instanța de recurs.

În acest context, instanța de recurs respinge ca neîntemeiat argumentul

recurentului precum că instanțele de fond la adoptarea hotărârii de condamnare a

inculpatului s-au bazat în exclusivitate pe probele părții acuzării, care nu coroborează

cu celelalte probe, deoarece acesta reprezintă poziția subiectivă a părții apărării.

Totodată, instanța de recurs ține să menționeze că, potrivit art. 101 alin. (2) Cod

de procedură penal, judecătorul apreciază probele conform propriei convingeri, formate în

urma examinării lor în ansamblu, sub toate aspectele și în mod obiectiv, călăuzindu-se de lege.

Astfel, competența de apreciere a probelor în instanța de judecată îi revine

judecătorului.

De asemenea, apărătorul indică aceleași argumente invocate și în cererea de apel

la care instanța de apel s-a expus clar și detaliat, soluție pe care instanța de recurs

ordinar o însușește (a se vedea pct. 4.1. din prezenta decizie).

Prin urmare, Colegiul penal conchide că, instanța de apel s-a expus argumentat

și corect asupra motivelor relevante din apeluri și pentru a evita repetări inutile,

instanța de recurs acceptă și însușește aceste argumente, fapt ce vine în corespundere

cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 al hotărârii sale în cauza Albert vs. România

din 16.02.2010, statuează că art. 6§1 din CEDO, obligă instanțele să își motiveze

deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare

argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de

proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de

o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse

atenției sale.

Cu referire la temeiului de casare prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de

procedură penală, invocat în cererea de recurs de către avocatul Cazacu Dumitru în

numele inculpatului, Colegiul penal evidențiază că temeiul dat se invocă numai în

10

cazul când faptei săvârșite i s-a dat o altă încadrare juridică greșită, iar în cazul supus

judecării avocatul recurent invocă dezacordul cu aprecierea probelor, solicitând

achitarea acestuia, ceia ce clar nu cade sub incidența temeiul indicat.

În concluzie, Colegiul penal menționează că, nu se constată prezența erorilor de

drept ce ar genera casarea deciziei atacate sub aspectele invocate de avocatul Cazacu

Dumitru în numele inculpatului, deoarece soluția adoptată de către instanța de apel

este întemeiată și motivată, măsura de pedeapsă aplicându-se în conformitate cu

circumstanțele cauzei, cu personalitatea acestuia și pericolul social al infracțiunii

săvârșite.

Cu referire la recursul ordinar declarat de către inculpatul Caută Daniel, Colegiul

penal reține că, potrivit art. 421 Cod de procedură penală, coraportat la art. 401 alin.

(2) Cod de procedură penală, inculpatul este în drept să declare recurs ordinar în

numele său atât în latura penală, cât și în cea civilă.

Termenul de declarare a recursului ordinar împotriva hotărârilor instanței de

apel, potrivit prevederilor art. 422 Cod de procedură penală, este de 30 zile de la data

pronunțării deciziei.

Potrivit art. 230 alin. (3) Cod de procedură penală, la calcularea termenelor pe ore

sau pe zile nu se ia în calcul ora sau ziua de la care începe să curgă termenul, nici ora

sau ziua în care acesta se împlinește.

Potrivit materialelor cauzei, dispozitivul deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău a fost pronunțat la 14 iunie 2022, în prezența inculpatului și al

avocatului acestuia, Cazacu Dumitru, fapt confirmat prin procesul-verbal al ședinței

de judecată, aceștia fiind înștiințați despre data pronunțării deciziei motivate (f.d. 213-

216, vol. I).

Din materialele dosarului rezultă că, decizia motivată a fost pronunțată la 12 iulie

2022, inculpatul și avocatul nemotivat nu s-au pronunțat la ședință (f.d. 217, vol. I),

decizia a fost publicată pe pagina web a Curții de Apel Chișinău în aceeași zi.

Inculpatul Caută Daniel a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel la

24 august 2022, astfel, reieșind din prevederile art. 422 Cod de procedură penală,

Colegiul penal constată că, termenul de 30 zile pentru depunerea recursului ordinar

s-a epuizat. Astfel, termenul de atac cu recurs ordinar a deciziei instanței de apel, nu

a fost respectat de către recurent, el fiind declarat peste termenul de 30 zile.

Mai mult, recurentul nu aduce careva argumente întemeiate în justificarea

motivelor întârzierii declarării recursului.

Totodată, Colegiul penal reține, că termenul de declararea al recursului ordinar

este absolut și are un caracter imperativ, iar depășirea lui atrage la decăderea din

dreptul de a exercita această cale de atac.

11

De asemenea, Colegiul penal ține să sublinieze în această situație jurisprudența

Curții de la Strasbourg, cauza Vieru v. Republica Moldova, nr. 25763/10 din

18.06.2019, prin care a reiterat că, securitatea raporturilor juridice presupune

respectarea principiului ,,res judicata”, care indică caracterul irevocabil al hotărârilor

judecătorești.

Referitor la argumentele inculpatului, expuse în pct. 5.1 din prezenta decizie,

instanța de recurs nu se va expune asupra lor, odată ce recursul este declarat peste

termenul stabilit de art. 422 Cod de procedură penală.

În astfel de circumstanțe, raportând speța dată la prevederile art. 432 alin. (2) pct.

2) Cod de procedură penală, Colegiul penal conchide că, termenul de 30 zile pentru

depunerea recursului ordinar, este depășit, prin urmare, recursul ordinar declarat de

către inculpatul Caută Daniel este inadmisibil, ca fiind declarat peste termen.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 14 iunie 2022, în cauza penală în privința

inculpatului Caută Daniel XXXXX recursul ordinar declarat de către avocatul Cazacu

Dumitru în numele inculpatului ca fiind vădit neîntemeiat, iar recursul ordinar

declarat de către inculpat, ca fiind declarat peste termen.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 20 decembrie 2022.

Președinte Nadejda Toma

Judecători Ion Guzun

Liliana Catan

12

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2022-12-08
0,95
1ra-1032/2022 — art. 171 alin. 2 lit. c CP
Dosarul nr. 1ra-1032/2022 (1-19064619-01-1ra-14072022) C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 27 octombrie 2022 mun. Chișinău Colegiul Penal în următoarea componență: președinte Liliana Catan judecători Ion Guzun Victor
CSJ 2023-04-13
0,94
1ra-40/2023 — art. 27, 187 alin. 2 lit. d, f CP
Dosarul nr. 1ra-40/2023 1-20036401-01-1ra-10012023 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 22 martie 2023 mun. Chişinău Colegiul penal în componenţă: Preşedinte – Nadejda Toma, Judecători – Ion Guzun, Liliana Catan, examinând admisibilitat
CSJ 2020-05-12
0,94
1ra-527/2020 — art. 27, 171 al. 1, 27, 187 al. 2 CP
Dosarul nr. 1ra-527/2020 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 12 mai 2020 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Iurie Diaconu, Judecători – Ion Guzun, Liliana Catan, Victor Burduh, Nicola
CSJ 2022-07-28
0,94
1ra-493/2022 — art. 186 alin. 2 lit. c, d CP
Dosarul nr. 1ra-493/2022 1-18190250-01-1ra-28032022 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 22 iunie 2022 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte – Toma Nadejda, Judecători – Guzun Ion şi Catan Liliana, a examinat
CSJ 2022-07-28
0,94
1ra-51/2022 — art. 264 alin. 3 lit a CP
Dosarul nr. 1ra-51/2022 1-19205890-01-1ra-12012022 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 06 iunie 2022 mun. Chişinău Colegiul Penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componenţa: Președinte – Toma Nadejda, Judecători – Boico Victor,
Sursă