1ra-1216/2022 — rt. 220 alin. 1 CP

1ra-1216/2022 — rt. 220 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-1216/2022

1-20124346-01-1ra-11082022

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

14 noiembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul Penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Iurie Diaconu,

Judecători Liliana Catan, Ion Guzun, Nadejda Toma,

Victor Boico,

a judecat în ședința de judecată, fără citarea părților la proces, recursul ordinar

declarat de procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Radu Sâli, împotriva

sentinței Judecătoriei Chișinău din 23 noiembrie 2021 și deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 17 mai 2022, în privința inculpatei

Pinteac Diana XXXX.

Termenul de examinare,

instanța de fond: 07.10.2020 – 23.11.2021,

instanța de apel: 14.12.2021 – 17.05.2022,

instanța de recurs: 11.08.2022 – 14.11.2022.

Asupra recursului menționat, Colegiul Penal,

C O N S T A T Ă :

fost recunoscută vinovată de comiterea infracțiunii prevăzute la art. 220 alin. (1) Cod

penal și liberată de pedeapsă penală, în legătură cu intervenirea prescripției tragerii la

răspundere penală.

infracțiunii prevăzute de art. 165 alin. (1) lit. a), f), g) Cod penal, individualizată prin

trafic de ființe umane, adică recrutarea și adăpostirea unei persoane, cu consimțământul

acesteia, în scopul exploatării sexuale comerciale, săvârșită prin amenințarea aplicării

violenței nepericuloase pentru viața sau sănătatea persoanei, înșelăciune, și prin abuz

de poziție de vulnerabilitate, în următoarele circumstanțe de fapt.

1

Pinteac Diana, aproximativ în perioada de timp cuprinsă între toamna anului

2013 și sfârșitul anului 2014, aflându-se în s. XXXX, r-nul XXXX, acționând

intenționat, conducându-se de motivul de profit, urmărind scopul exploatării sexuale

comercială a lui Ungureanu Pelaghia, prin abuz de poziție de vulnerabilitate

manifestată prin situația precară din punct de vedere al supraviețuirii sociale (starea

socială, materială și familiară grea și lipsa surselor financiare de întreținere) și

înșelăciune manifestată prin promiterea obținerii unui venit considerabil, a recrutat-

o pe Ungureanu Pelaghia, pentru a presta servicii sexuale diferitor bărbați.

În continuare, inculpata, urmărind scopul său infracțional, a adăpostit-o pe

Ungureanu Pelaghia, într-un apartament din mun. Chișinău, str. XXXX, închiriat

pentru prestarea serviciilor sexuale și continuându-și intenția sa criminală, a organizat

plasarea anunțurilor în ziarul „Makler” și pe site-ul 999.md, cu pozele lui Ungureanu

Pelaghia, din conținutul cărora rezultă că aceasta prestează servicii sexuale contra

plată, în vederea identificării și selectării persoanelor pentru prestarea ulterioară a

serviciilor sexuale contra plată, în apartamentul unde a adăpostit-o pe Ungureanu

Pelaghia.

Ca urmare a acțiunilor întreprinse de către Pinteac Diana, Ungureanu Pelaghia a

fost exploatată sexual în prostituție, aproximativ în perioada de timp cuprinsă între

toamna anului 2013 și sfârșitul anului 2014, iar când Ungureanu Pelaghia refuza să

presteze servicii sexuale, era impusă prin amenințări că nu își va mai vedea copilul

și prin amenințare cu răfuială fizică.

Tot în această perioadă, Pinteac Diana, periodic solicita de la Ungureanu

Pelaghia mijloace bănești pentru achitarea chiriei apartamentului și plasarea

anunțurilor în ziarul „Makler” și pe site-ul 999.md, precum și jumătate din mijloacele

bănești obținute în urma prestării serviciilor sexuale diferitor bărbați, fapt despre care

Ungureanu Pelaghia nu a fost informată inițial de către Pinteac Diana.

Instanța a reținut că din probele examinate, se deduce cu certitudine că între

partea vătămată și inculpata au avut loc discuții cu privire la activitatea pe care o

practica inculpata (și anume prostituția) și în urma acestor discuții, partea vătămată a

decis să practice această activitate împreună cu inculpata, însă nu este clar când anume

a avut loc această discuție și cum anume s-a desfășurat (ne fiind administrate careva

probe în acest sens), dar cu certitudine se atestă că inculpata a îndemnat-o și a

determinat-o pe partea vătămată să practice prostituția, iar partea vătămată, până a

începe practicarea prostituției în apartamentul în care locuia inculpata și împreună cu

aceasta, a cunoscut condițiile în care urmează a fi practicată această activitate și a

acceptat benevol să practice prostituția în condițiile enunțate de inculpată, având

libertatea de a accepta sau nu.

Sub aspectul acestor declarații, partea acuzării nu a demonstrat faptul că

inculpata ar fi profitat de vulnerabilitatea financiară a victimei Ungureanu Pelaghia, or,

potrivit declarațiilor menționate supra se atestă că cea din urmă avea un mod normal

de viață, fiind întreținută de către mama sa, din indemnizațiile pentru copil, precum și

din pensia ce o primea în legătură cu decesul tatălui său.

Astfel, acțiunea adiacentă de abuz de poziție de vulnerabilitate, imputată

inculpatei, nu poate fi reținută.

2

Totodată, partea acuzării nu a demonstrat faptul că inculpata a înșelat-o pe

Ungureanu Pelaghia, prin promiterea obținerii unui venit considerabil, or, potrivit

declarațiilor părții vătămate, inculpata i-a propus să presteze servicii sexuale contra

bani, tarifele pentru serviciile sexuale fiind de 500 lei pentru o oră sau 300 lei pentru

un raport sexual, cu condiția că jumate din banii obținuți și-i lasă sie, iar cealaltă

jumătate din bani, să-i transmită ei. Suma de bani care urma să îi revină inculpatei era

pentru ca aceasta să meargă la ziarul Makler pentru a plasa anunțuri. Tot atunci a

acceptat și a fost de acord cu aceste condiții.

Astfel, partea vătămată a cunoscut condițiile propuse de către inculpată, pe care

le-a acceptat, deci acțiunea adiacentă de înșelăciune nu poate fi reținută.

Acțiunile inculpatei au fost îndreptate spre a o îndemna și determina pe

Ungureanu Pelaghia la prostituție, în sensul prevăzut la art. 220 Cod penal, deoarece

recrutarea ca acțiune principală în cadrul traficului de ființe umane trebuia să fie

însoțită de o acțiunea adiacentă în modul stabilit la art.165 Cod penal, iar după cum a

fost constat, acțiunile adiacente de „abuz de poziție de vulnerabilitate” și „înșelăciune”

în speță nu au fost constatate.

În acțiunile inculpatei nu există nici acțiunea de adăpostire a victimei Ungureanu

Pelaghia în apartamentul din mun. Chișinău, str. XXXX, or, pentru a putea fi apreciată

ca adăpostire în sensul art. 165 Cod penal, faptele inculpatei trebuie să se manifeste

prin plasarea persoanelor traficate într-un loc ferit, pentru a nu fi descoperite de

reprezentanții organelor de drept sau de persoanele terțe, care ar putea anunța

autoritățile despre infracțiunea de trafic de ființe umane, ceea ce în cazul de față nu se

atestă.

Referitor la învinuirea că inculpata ar fi amenințat-o pe Ungureanu Pelaghia cu

aplicarea violenței nepericuloase pentru viața sau sănătatea, în cazurile când aceasta a

refuzat să mai presteze relații sexuale contra plată, partea vătămată în cadrul ședinței

de judecată a declarat că a avut un conflict cu Pinteac Diana, în urma căruia cea din

urmă i-a luat actele de identitate și certificatul de naștere a copilului său. Totuși,

conflictul a avut loc din cauza unei datorii pe care aceasta o avea față de ultima pentru

procurarea produselor de uz casnic și nicidecum pentru a o adăposti, și pentru a o

constrânge la practicarea serviciilor sexuale contra plată.

Astfel, acțiunea adiacentă de amenințare cu aplicarea violenței, imputată

inculpatei, nu poate fi reținută, deoarece această acțiune nu a avut loc. Pe de altă parte,

acțiunea inculpatei de a-i lua actele părții vătămate și de a o amenința că nu-i va da

copilul, au fost comise cu scopul de a o face pe ultima să restituie datoria în legătură

cu procurarea de către inculpată a produselor de uz casnic, dar nu pentru a o impune să

practice prostituția.

Respectiv, acțiunile de adăpostire cu amenințarea aplicării violenței, imputate

inculpatei, specifice componenței de infracțiune prevăzute la art. 165 Cod penal, nu au

fost constatate.

Probele administrate atestă cu certitudine că inculpata a tras foloase de pe urma

practicării prostituției de către partea vătămată, care a acceptat benevol să practice

această activitate, ne fiind constrânsă în niciun fel de către inculpată.

3

Reieșind din cumulul de probe administrate, se reține cu certitudine următoarele

circumstanțe de fapt: „Pinteac Diana, aproximativ în perioada de timp cuprinsă între

toamna anului 2013 și sfârșitul anului 2014, a purtat discuții cu partea vătămată

Ungureanu Pelaghia cu privire la activitatea pe care o practica inculpata (și anume

prostituția) în apartamentul închiriat pe str. XXXX din mun. Chișinău. În urma acestor

discuții inculpata i-a comunicat părții vătămate că în cazul în care aceasta va dori să

practice această activitate împreună cu inculpata, va fi necesar să accepte

următoarele condiții: să perceapă de la clienți taxa pentru serviciile sexuale fixată

de inculpată, să transmită o parte din venitul obținut de la clienți inculpatei și să

achite împreună cu inculpata chiria apartamentului și să suporte împreună

cheltuielile pentru procurarea produselor de uz casnic și alimentare. În rezultat,

partea vătămată Ungureanu Pelaghia a acceptat benevol să practice prostituția

împreună cu inculpata în condițiile enunțate de inculpată în apartamentul închiriat

pe str. XXXX din mun. Chișinău și a desfășurat această activitate o anumită perioadă

de timp.

Astfel, inculpata a îndemnat-o și a determinat-o pe partea vătămată la practicarea

prostituției și a tras foloase de pe urma practicării prostituției de către partea vătămată

Ungureanu Pelaghia, fapte care se încadrează perfect în prevederile art. 220 alin. (1)

Cod penal.

Cauze Speciale, Dumitru Tomița, a declarat apel, solicitând casarea sentinței și

pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpata să fie condamnată în baza art. 165

alin. (1) lit. a), f) și g) Cod penal la 6 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita

activități ce țin de gestionarea resurselor umane pe un termen de 5 ani, cu executare în

penitenciar pentru femei.

Apelantul a indicat că instanța de apel a dat o apreciere greșită probelor cercetate,

iar vina inculpatei pe art. 165 alin. (1) lit. a), f) și g) Cod penal a fost confirmata pe

deplin în cadrul cercetării judecătorești, acțiunile acestria greșit fiind recalificate

conform art. 220 alin. (1) Cod penal.

Astfel, obiectul juridic special al infracțiuni prevăzută de art. 165 Cod penal este

unul complex. Aceasta se datorează caracterului complex al faptei prejudiciabile din

contextul traficului de ființe umane.

Deci, obiectul juridic special al componenței traficului de ființe umane îl

constituie relațiile sociale cu privire la libertatea fizică a persoanei. În contextul

infracțiunii prevăzute de art. 165 Cod penal, libertatea persoanei nu prevede doar

libertatea fizică adică, libertatea de a se deplasa, de a determina locul aflării sale, dar

și libertatea care presupune lipsa oricărei presiuni psihice, îndreptată spre schimbarea

comportamentului persoanei traficate. Într-o societate civilizată, libertatea persoanei

nu poate constitui obiectul vreunei afaceri. Deci libertatea persoanei reprezintă obiectul

principal de lezare, În speță, prin acțiunile sale. Pinteac Diana, prin înșelăciune a

recrutat-o pe partea vătămată Ungureanu Pelaghia să presteze servicii sexuale contra

plată în locuința închiriată de către inculpată, înșelăciune care s-a manifestat prin ceea

că Pelaghia Ungureanu a fost dusă în eroare cu privire la sumele de bani achitate pentru

gazdă, plasare a anunțurilor și impunerea de a achita jumătate din suma primită de la

4

clienți, fapt confirmat prin declarațiile părții vătămate - „În discuție, Diana i-a propus

sa meargă cu ea la Chișinău și să lucreze împreună. Suplimentar, i-a propus să locuiască

împreună cu ea, în apartamentul pe care îl închiria. Nu i-a explicat cu ce anume

urmează să se ocupe, dar având în vedere discuțiile anterioare pe care le-a purtat cu

Diana, a înțeles că este vorba de lucru la cafenea. În Chișinău, Pinteac D. i-a relatat cu

ce se ocupă, și anume că prestează servicii sexuale contra plată, adică practică

prostituția. I-a propus să practice aceeași activitate cu condiția să i se ofere jumătate

din banii obținuți de aceasta. Totodată, Pinteac D. a informat-o în privința tarifelor care

se percepeau pentru serviciile sexuale și care erau următoarele: 500 lei pentru o oră sau

300 lei pentru un raport sexual. O altă condiție era plata în jumate pentru serviciile

comunale produse alimentare. Din suma de bani care urma să îi revină lui Dianei

Pinteac, aceasta urma să meargă la ziarul Makler și cu ajutorul buletinului său să

plaseze anunțuri”.

În contextul infracțiunii specificate, partea vătămată Ungureanu P. a fost

informată de către inculpată cu privire la condițiile prestării serviciilor sexuale, iar

ultima a primii consimțământul primei, însă acest fapt nu înlătură răspunderea penală

a făptuitorului. Chiar dacă victima și-a exprimat consimțământul de a fi traficată, acesta

este redus la zero, este anulat, nevalabil, întrucât inculpata a recurs la unul din factorii

de viciere a consimțământului și anume folosirea poziției de vulnerabilitate, amenințare

de aplicarea violenței nepericuloase pentru viața și sănătatea persoanei și înșelăciune.

Latura obiectivă a infracțiunii prevăzute la alin. (1) art. 165 Cod penal se exprimă

în fapta prejudiciabilă care cuprinde următoarele două acțiuni cu caracter alternativ: 1)

acțiunea principală și 2) acțiunea sau inacțiunea adiacentă.

Conform actului de învinuire, acțiunea principală a laturii obiective a infracțiunii

analizate, a fost săvârșită prin:

1) Recrutare - a fost demonstrată în special cu declarațiile părții vătămate

Ungureanu P., în care se constată că ultima, fiind vizitată de inculpată la domiciliul ei

în r-nul XXXX s. XXXX, în urma discuțiilor a aflat despre starea precară a victimii,

manifestată prin lipsa unui loc de muncă și întreținerea unui copil minor și a fost

determinată să presteze servicii sexuale contra plată în locuința închiriată de către

inculpata Pinteac Diana;

2) Adăpostire - a fost demonstrată în special cu declarațiile părții vătămate

Ungureanu P., care coroborează cu declarațiile martorilor Russu Eugenia și Morărescu

Ionela, în care se demonstrează că partea vătămată Ungureanu Pelagheia a venit

împreună cu copilul ei minor în mun. Chișinău, iar Pinteac Diana a întâlnit-o la gara și

i-a achitat drumul, i-a cazat într-un apartament din mun. Chișinău str. XXXX. Ultima

primea zilnic bani din urma exploatării sexuale a lui Ungureanu P. Faptul adăpostirii

este probat prin declarațiile martorilor Russu Eugenia și Morărescu Ionela, care au

declarat că au fost împreună aproximativ de trei ori în vizită în apartamentul unde

locuia Ungureanu P. împreună cu Pinteac D., în care acestea prestau servicii sexuale.

Acțiunea adiacentă a infracțiunii investigate își găsește exprimare în modalitățile

enumerate de săvârșire a infracțiunii, prin: a) aplicarea violenței nepericuloase pentru

viața sau sănătatea persoanei f) înșelăciune; g) abuz de poziție de vulnerabilitate.

5

Astfel, acțiunea adiacentă este demonstrată prin declarațiile părții vătămate

Ungureanu P. și anume ultima, în cadrul audierii, a evidențiat că învinuita Pinteac

Diana cunoștea că partea vătămată avea nevoie de bani pentru că are un copil minor la

întreținere, că tatăl ei este decedat, iar mama ei este plecată peste hotare la muncă, de

asemenea partea vătămată a declarat că la acel moment nu avea bani și Pinteac Diana

i-a achitat costul biletului de călătorie la preț de 35 lei, drept consecință se atestă

folosirea de către inculpată a poziției de vulnerabilitate.

Înșelăciunea în speța dată se constată prin declarațiile părții vătămate în care a

indicat că din suma de bani primiți de la clienți, învinuita îi lua jumatate din bani.

Despre faptul dat, și anume că ea va achita și gazda și jumătate din banii obținuți de la

fiecare client, Pinteac D. nu i-a spus inițial, deja când se afla în apartamentul din str.

XXXX 5.

Aplicarea violenței nepericuloase pentru viața sau sănătatea persoanei se atestă

prin declarațiile părții vătămate în care a invocat că inculpata o amenința cu răfuială

fizică, ca să lucreze, când partea vătămată nu dorea să activeze și spunea că dacă nu va

presta servicii sexuale, nu o să-și vadă copilul. Așadar, se reține prezența unei poziții

de superioritate a inculpatei în raport cu victima, deoarece aceasta influența libertatea

psihică a părții vătămate cu privire la exploatarea sexuală comercială a părții vătămate.

Infracțiunea prevăzută la alin. (1) art. 165 Cod penal este o infracțiune formală.

Ea se consideră consumată din momentul obținerii controlului asupra victimei. Astfel,

dacă același făptuitor, de exemplu, recrutează, transportă și adăpostește victima, iar

aceste activități sunt însoțite de una dintre modalitățile acțiunii adiacente, deja în

momentul recrutării victimei, infracțiunea trebuie considerată consumată.

Transportarea și adăposiirea victimei se vor referi la momentul de epuizare a

infracțiunii specificate la alin. (1) art. 165 Cod penal. Prin urmare, conform speței date

se probează că în momentul recrutării și ulterior adăpostirii părții vătămate cu scopul

exploatării sexuale comerciale, infracțiunea dată a fost consumată.

În dispoziția de la alin. (1) art. 165 Cod penal, legiuitorul nominalizează anumite

scopuri speciale ale infracțiunii corespunzătoare: 1) scopul acțiunii principale din

cadrul infracțiunii prevăzute la alin. (1) art. 165 Cod penal (scopul de exploatare

sexuală comercială). Prin „exploatare sexuală comercială“ se înțelege activitatea

aducătoare de profituri, care are drept efect majorarea activului patrimonial al

făptuitorului, exprimându-se în folosirea victimei, prin constrângere, în prostituție, în

industria pornografică sau în alte asemenea activități care presupun exploatarea

sexualității victimei.

Așadar, intenția directă a învinuitei se demonstrează prin probele administrate în

cadrul cercetării judecătorești, căci inculpate, conducându-se de motivul de profit,

abuzând de poziție de vulnerabilitate în recrutarea părtii vătămate scopul exploatării

sexuale comerciale, își dădea seama de caracterul prejudiciabil al acțiunii sale, a

prevăzut urmările ei prejudiciabile și a dorit, în mod conștient, survenirea acestor

urmări.

Potrivit „Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 9 din 22.12.2008

pentru modificarea și completarea Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 37

din 22 noiembrie 2004 „Cu privire la practica aplicării legislației în cauzele despre

6

traficul de ființe umane și traficul de copii” - în situația unor acte de recrutare,

transportare, transferare, adăpostire sau primire a unei persoane, prin amenințare,

violență, răpire, înșelăciune, abuz de autoritate, de starea de vulnerabilitate sau prin

alte forme de constrângere. ori profitând de imposibilitatea altei persoane de a-și

exprima voința, sau prin oferirea, darea, acceptarea sau primirea de bani ori de alte

foloase pentru obținerea consimțământului persoanei care are autoritate asupra altei

persoane, în scopul exploatării acestei persoane, prin practicarea cerșetoriei, fapta

întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de persoane, prevăzute de

an. 165 Cod penal, respectiv în acțiunile învinuitei Pinteac D., se întrunesc elementele

infracțiunii prevăzute de art. 165 alin (1) lit. a), f), g) Cod penal, deoarece latura

obiectivă a fost realizată anume prin organizarea recrutării și adăpostirii părții

vătămate, în urma căreia a beneficiat și de bani, de pe urma exploatării acestora în

scopul exploatării sexuale.

Latura subiectivă, de asemenea a fost realizată prin intenția directă a inculpatei,

deoarece aceasta din start urmărea scopul recrutării părții vătămate în scopul practicării

exploatării sexuale.

Astfel, reieșind din probele examinate în cadrul cercetării judecătorești, vina

inculpatei în săvârșirea infracțiunii incriminate a fost continuată pe deplin. Traficul de

ființe umane este demonstrat pe deplin de probele cercetate în instanța de judecată.

Analizând declarațiile inculpatei în coroborare cu alte probe cercetate în cadrul

ședinței de judecată, inculpata nu neagă faptul recrutării părții vătămate, în scopul

exploatării sexuale comerciale. Ea declară că practica prostituția de mai demult,

inculpata i-a propus părții vătămate să practice prostituția, i-a povestit condițiile de

lucru, care este venitul din practicarea activității de acest gen, a adus-o în apartamentul

pe care inculpata îl închiria de mai demult în care și au fost prestate servicii sexuale

contra plată, a plasat anunțurile în ziarul Makler despre acordarea serviciilor sexuale.

La plasarea anunțurilor, inculpata a folosii buletinul părții vătămate, primele zile

inculpata se înțelegea cu potențialii clienți a părtii vătămate. Inculpata de fapt a

recunoscut că a avut și un câștig din activitatea părții vătămate, ea a declarat că din

veniturile din practicarea prostituției, ea cu partea vătămată în jumătate achitau chiria

apartamentului, atunci când anterior, până la sosirea părții vătămate, inculpata a fost

nevoită să achite chiria singură. Mai mult decât atât, jumătate din venituri obținute din

activitatea legată cu prestarea serviciilor sexuale, ea achita inculpatei, aceasta a fost

condiția pusă inițial de către ultima.

De asemenea, din declarațiile părții vătămate reiese că dânsa a vrut să înceteze

practicarea prostituției, ea a fost șantajată de inculpată - din declarațiile părții vătămate:

„după aproximativ o săptămână de activitate, și-a dat seama că nu îi place genul de

activitate cu care se ocupă și a hotărât să plece acasă. Diana i-a zis că nu îi permite să

plece. A zis că îi ia buletinul și certificatul de naștere a copilului și nu îi dă copilul.

Actele de identitate se aflau în geanta din camera sa, care s-au dovedit a fi lipsă. În ziua

aceea, Pinteac D. cumpărase careva produse pentru casă și în momentul când a zis că

vrea să plece, Diana i-a comunicat că nu o lasă să plece deoarece urmează să îi întoarcă

banii pentru cheltuielile pc care ea le-a suportat și anume pentru produsele cumpărate

de către aceasta. Datoria constituia suma de 200 lei. Deoarece Pinteac D. i-a luat actele,

7

a renunțat de a mai pleca și a rămas să presteze servicii sexuale în continuare contra

plată. Deseori Pinteac D. striga la ea și la copil, deoarece așa este felul ei de a fi.

Prin urmare, existența faptei infracțiunii prevăzute de art. 165 alin. (1) lit. a), f),

g) Cod penal, săvârșită de către Pinteac Diana, a fost constatată în cadrul cercetării

judecătorești și probată pe deplin.

apelul a fost respins ca nefondat.

Instanța de apel a reținut că prima instanță a făcut o analiză amplă a probelor

cercetate, iar concluziile privind recalificarea acțiunilor inculpatei din art. 165 alin. (1)

lit. a), f), g) Cod penal în baza art. 220 alin. (1) Cod penal, rezultă din probele

administrate.

Ori, învinuirea înaintată inculpatei în temeiul 165 alin. (1) lit. a), f), g) Cod penal

nu și-a găsit confirmarea, iar instanța de fond justificat a ajuns la concluzia că probele

prezentate de acuzatorul de stat demonstrează comiterea de către ea a infracțiunii

prevăzute de art. 220 alin. (1) Codul penal, ca proxenetismul, individualizat prin

îndemnul la prostituție, determinarea la prostituție și tragerea de foloase de pe urma

practicării prostituției de către o altă persoană.

Circumstanțele invocate în apelul acuzatorului de stat sunt nefondate, având un

caracter declarativ.

Față de lucrul judecat de primă instanță, se constată motivarea amplă și temeinică

a sentinței pronunțate cu privire la procesul de evaluare și apreciere a probelor

prezentate de părți în raport cu fapta incriminată prin rechizitoriu inculpaților, astfel

fiind în corespundere cu exigențele articolului 6 din Convenția pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

recurs ordinar, solicitând casarea deciziei menționate și dispunerea rejudecării cauzei

de către instanța de apel.

Recurentul indică că obiectul juridic special al infracțiuni prevăzută de art. 165

Cod penal, este unul complex. Aceasta se datorează caracterului complex al faptei

prejudiciabile din contextul traficului de ființe umane.

Deci, obiectul juridic special al componenței traficului de ființe umane îl

constituie relațiile sociale cu privire la libertatea fizică a persoanei. În contextul

infracțiunii prevăzute de art. 165 Cod penal, libertatea persoanei nu prevede doar

libertatea fizică adică, libertatea de a se deplasa, de a determina locul aflării sale, dar

și libertatea care presupune lipsa oricărei presiuni psihice, îndreptată spre schimbarea

comportamentului persoanei traficate. Într-o societate civilizată, libertatea persoanei

nu poate constitui obiectul vreunei afaceri. Libertatea persoanei reprezintă obiectul

principal de lezare, În speță, prin acțiunile sale. Pinteac Diana, prin înșelăciune a

recrutat-o pe partea vătămată Ungureanu Pelaghia să presteze servicii sexuale contra

plată în locuința închiriată de către inculpată, înșelăciune care s-a manifestat prin ceea

că Pelaghia Ungureanu a fost dusă în eroare cu privire la sumele de bani achitate pentru

gazdă, plasare a anunțurilor și impunerea de a achita jumătate din suma primită de la

clienți, fapt confirmat prin declarațiile părții vătămate - „În discuție, Diana i-a propus

sa meargă cu ea la Chișinău și să lucreze împreună. Suplimentar, i-a propus să locuiască

8

împreună cu ea, în apartamentul pe care îl închiria. Nu i-a explicat cu ce anume

urmează să se ocupe, dar având în vedere discuțiile anterioare pe care le-a purtat cu

Diana, a înțeles că este vorba de lucru la cafenea. În Chișinău, Pinteac D. i-a relatat cu

ce se ocupă, și anume că prestează servicii sexuale contra plată, adică practică

prostituția. I-a propus să practice aceeași activitate cu condiția să i se ofere jumătate

din banii obținuți de aceasta. Totodată, Pinteac D. a informat-o în privința tarifelor care

se percepeau pentru serviciile sexuale și care erau următoarele: 500 lei pentru o oră sau

300 lei pentru un raport sexual. O altă condiție era plata în jumate pentru serviciile

comunale produse alimentare. Din suma de bani care urma să îi revină lui Dianei

Pinteac, aceasta urma să meargă la ziarul Makler și cu ajutorul buletinului său să

plaseze anunțuri”.

Victima infracțiunii prevăzute la alin. (1) art. 165 Cod penal, poate fi numai

persoana care în momentul comiterii faptei a atins vârsta de 18 ani. Prin aceasta,

conform materialelor cauzei penale și anume declarațiilor părții vătămate, se confirmă

că ultima avea deja 18 ani, în momentul în care a fost consumată infracțiunea.

În contextul infracțiunii specificate, partea vătămată Ungureanu P. a fost

informată de către inculpată cu privire la condițiile prestării serviciilor sexuale, iar

ultima a primii consimțământul primei, însă acest fapt nu înlătură răspunderea penală

a făptuitorului. Chiar dacă victima și-a exprimat consimțământul de a fi traficată, acesta

este redus la zero, este anulat, nevalabil, întrucât inculpata a recurs la unul din factorii

de viciere a consimțământului și anume folosirea poziției de vulnerabilitate, amenințare

de aplicarea violenței nepericuloase pentru viața și sănătatea persoanei și înșelăciune.

Latura obiectivă a infracțiunii prevăzute la alin. (1) art. 165 Cod penal se exprimă

în fapta prejudiciabilă care cuprinde următoarele două acțiuni cu caracter alternativ: 1)

acțiunea principală și 2) acțiunea sau inacțiunea adiacentă.

Conform actului de învinuire, acțiunea principală a laturii obiective a infracțiunii

analizate, a fost săvârșită prin:

1) Recrutare - a fost demonstrată în special cu declarațiile părții vătămate

Ungureanu P., în care se constată că ultima, fiind vizitată de inculpată la domiciliul ei

în r-nul XXXX s. XXXX, în urma discuțiilor a aflat despre starea precară a victimii,

manifestată prin lipsa unui loc de muncă și întreținerea unui copil minor și a fost

determinată să presteze servicii sexuale contra plată în locuința închiriată de către

inculpata Pinteac Diana;

2) Adăpostire - a fost demonstrată în special cu declarațiile părții vătămate

Ungureanu P., care coroborează cu declarațiile martorilor Russu Eugenia și Morărescu

Ionela, în care se demonstrează că partea vătămată Ungureanu Pelagheia a venit

împreună cu copilul ei minor în mun. Chișinău, iar Pinteac Diana a întâlnit-o la gara și

i-a achitat drumul, i-a cazat într-un apartament din mun. Chișinău str. XXXX. Ultima

primea zilnic bani din urma exploatării sexuale a lui Ungureanu P. Faptul adăpostirii

este probat prin declarațiile martorilor Russu Eugenia și Morărescu Ionela, care au

declarat că au fost împreună aproximativ de trei ori în vizită în apartamentul unde

locuia Ungureanu P. împreună cu Pinteac D., în care acestea prestau servicii sexuale.

9

Acțiunea adiacentă a infracțiunii investigate își găsește exprimare în modalitățile

enumerate de săvârșire a infracțiunii, prin: a) aplicarea violenței nepericuloase pentru

viața sau sănătatea persoanei f) înșelăciune; g) abuz de poziție de vulnerabilitate.

Astfel, acțiunea adiacentă este demonstrată prin declarațiile părții vătămate

Ungureanu P. și anume ultima, în cadrul audierii, a evidențiat că învinuita Pinteac

Diana cunoștea că partea vătămată avea nevoie de bani pentru că are un copil minor la

întreținere, că tatăl ei este decedat, iar mama ei este plecată peste hotare la muncă, de

asemenea partea vătămată a declarat că la acel moment nu avea bani și Pinteac Diana

i-a achitat costul biletului de călătorie la preț de 35 lei, drept consecință se atestă

folosirea de către inculpată a poziției de vulnerabilitate.

Înșelăciunea în speța dată se constată prin declarațiile părții vătămate în care a

indicat că din suma de bani primiți de la clienți, învinuita îi lua jumatate din bani.

Despre faptul dat, și anume că ea va achita și gazda și jumătate din banii obținuți de la

fiecare client, Pinteac D. nu i-a spus inițial, deja când se afla în apartamentul din str.

XXXX 5.

Aplicarea violenței nepericuloase pentru viața sau sănătatea persoanei se atestă

prin declarațiile părții vătămate în care a invocat că inculpata o amenința cu răfuială

fizică, ca să lucreze, când partea vătămată nu dorea să activeze și spunea că dacă nu va

presta servicii sexuale, nu o să-și vadă copilul. Așadar, se reține prezența unei poziții

de superioritate a inculpatei în raport cu victima, deoarece aceasta influența libertatea

psihică a părții vătămate cu privire la exploatarea sexuală comercială a părții vătămate.

Infracțiunea prevăzută la alin. (1) art. 165 Cod penal este o infracțiune formală.

Ea se consideră consumată din momentul obținerii controlului asupra victimei. Astfel,

dacă același făptuitor, de exemplu, recrutează, transportă și adăpostește victima, iar

aceste activități sunt însoțite de una dintre modalitățile acțiunii adiacente, deja în

momentul recrutării victimei, infracțiunea trebuie considerată consumată.

Transportarea și adăposiirea victimei se vor referi la momentul de epuizare a

infracțiunii specificate la alin. (1) art. 165 Cod penal. Prin urmare, conform speței date

se probează că în momentul recrutării și ulterior adăpostirii părții vătămate cu scopul

exploatării sexuale comerciale, infracțiunea dată a fost consumată.

În dispoziția de la alin. (1) art. 165 Cod penal, legiuitorul nominalizează anumite

scopuri speciale ale infracțiunii corespunzătoare: 1) scopul acțiunii principale din

cadrul infracțiunii prevăzute la alin. (1) art. 165 Cod penal (scopul de exploatare

sexuală comercială). Prin „exploatare sexuală comercială“ se înțelege activitatea

aducătoare de profituri, care are drept efect majorarea activului patrimonial al

făptuitorului, exprimându-se în folosirea victimei, prin constrângere, în prostituție, în

industria pornografică sau în alte asemenea activități care presupun exploatarea

sexualității victimei.

Așadar, intenția directă a învinuitei se demonstrează prin probele administrate în

cadrul cercetării judecătorești, căci inculpate, conducându-se de motivul de profit,

abuzând de poziție de vulnerabilitate în recrutarea părtii vătămate scopul exploatării

sexuale comerciale, își dădea seama de caracterul prejudiciabil al acțiunii sale, a

prevăzut urmările ei prejudiciabile și a dorit, în mod conștient, survenirea acestor

urmări.

10

Subiectul infracțiunii specificate la alin. (1) art. 165 Cod penal este: 1) persoana

fizică responsabilă, care la momentul săvârșirii faptei, a atins vârsta de 16 ani, iar

conform materialelor cauzei penale se constată faptul că inculpata întrunește calitatea

necesară de subiect a infracțiunii.

Potrivit „Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 9 din 22.12.2008

pentru modificarea și completarea Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 37

din 22 noiembrie 2004 „Cu privire la practica aplicării legislației în cauzele despre

traficul de ființe umane și traficul de copii” - în situația unor acte de recrutare,

transportare, transferare, adăpostire sau primire a unei persoane, prin amenințare,

violență, răpire, înșelăciune, abuz de autoritate, de starea de vulnerabilitate sau prin

alte forme de constrângere. ori profitând de imposibilitatea altei persoane de a-și

exprima voința, sau prin oferirea, darea, acceptarea sau primirea de bani ori de alte

foloase pentru obținerea consimțământului persoanei care are autoritate asupra altei

persoane, în scopul exploatării acestei persoane, prin practicarea cerșetoriei, fapta

întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de persoane, prevăzute de

an. 165 Cod penal, respectiv în acțiunile învinuitei Pinteac D., se întrunesc elementele

infracțiunii prevăzute de art. 165 alin (1) lit. a), f), g) Cod penal, deoarece latura

obiectivă a fost realizată anume prin organizarea recrutării și adăpostirii părții

vătămate, în urma căreia a beneficiat și de bani, de pe urma exploatării acestora în

scopul exploatării sexuale.

Astfel, reieșind din probele examinate în cadrul cercetării judecătorești, vina

inculpatei în săvârșirea infracțiunii incriminate a fost continuată pe deplin. Traficul de

ființe umane este demonstrat pe deplin de probele cercetate în instanța de judecată.

Analizând declarațiile inculpatei în coroborare cu alte probe cercetate în cadrul

ședinței de judecată, inculpata nu neagă faptul recrutării părții vătămate, în scopul

exploatării sexuale comerciale. Ea declară că practica prostituția de mai demult,

inculpata i-a propus părții vătămate să practice prostituția, i-a povestit condițiile de

lucru, care este venitul din practicarea activității de acest gen, a adus-o în apartamentul

pe care inculpata îl închiria de mai demult în care și au fost prestate servicii sexuale

contra plată, a plasat anunțurile în ziarul Makler despre acordarea serviciilor sexuale.

La plasarea anunțurilor, inculpata a folosii buletinul părții vătămate, primele zile

inculpata se înțelegea cu potențialii clienți a părtii vătămate. Inculpata de fapt a

recunoscut că a avut și un câștig din activitatea părții vătămate, ea a declarat că din

veniturile din practicarea prostituției, ea cu partea vătămată în jumătate achitau chiria

apartamentului, atunci când anterior, până la sosirea părții vătămate, inculpata a fost

nevoită să achite chiria singură. Mai mult decât atât, jumătate din venituri obținute din

activitatea legată cu prestarea serviciilor sexuale, ea achita inculpatei, aceasta a fost

condiția pusă inițial de către ultima.

De asemenea, din declarațiile părții vătămate reiese că dânsa a vrut să înceteze

practicarea prostituției, ea a fost șantajată de inculpată - din declarațiile părții vătămate:

„după aproximativ o săptămână de activitate, și-a dat seama că nu îi place genul de

activitate cu care se ocupă și a hotărât să plece acasă. Diana i-a zis că nu îi permite să

plece. A zis că îi ia buletinul și certificatul de naștere a copilului și nu îi dă copilul.

Actele de identitate se aflau în geanta din camera sa, care s-au dovedit a fi lipsă. În ziua

11

aceea, Pinteac D. cumpărase careva produse pentru casă și în momentul când a zis că

vrea să plece, Diana i-a comunicat că nu o lasă să plece deoarece urmează să îi întoarcă

banii pentru cheltuielile pc care ea le-a suportat și anume pentru produsele cumpărate

de către aceasta. Datoria constituia suma de 200 lei. Deoarece Pinteac D. i-a luat actele,

a renunțat de a mai pleca și a rămas să presteze servicii sexuale în continuare contra

plată. Deseori Pinteac D. striga la ea și la copil, deoarece așa este felul ei de a fi.

Prin urmare, existența faptei infracțiunii prevăzute de art. 165 alin. (1) lit. a), f),

g) Cod penal, săvârșită de către Pinteac Diana, a fost constatată în cadrul cercetării

judecătorești și probată pe deplin.

Astfel, instanța de apel a menținut soluția instanței de fond cu privire la

calificarea faptei inculpatei printr-o motivare superficială, fără a clarifica aspectele

esențiale descrise, prin ce a fost afectată soluția adoptată, or, instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor indicate în apel, decizia instanței nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția.

În drept, recursul este întemeiat pe art. 427 alin. (1) pct. 6) și 12) Cod de

procedură penală - hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția,

instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, faptei

săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

argumentelor invocate, Colegiul penal lărgit concluzionează că acesta urmează a fi

admis din următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de

fond și de apel, inclusiv în temeiul când hotărârea atacată nu cuprinde motive legale pe

care se întemeiază soluția, când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel.

Instanța de recurs doar verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute

prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor

de drept formal și material.

Sub acest aspect, Colegiul penal lărgit atestă că instanțele de fond și de apel au

comis următoarele erori de drept.

În primul rând, În primul rând, potrivit art. 384 alin. (3) Cod de procedură

penală, sentința instanței de judecată trebuie să fie legală, întemeiată și motivată.

Conform art. 101 alin. (1) și (4) Cod de procedură penală, fiecare probă urmează să fie

apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar

toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor. Instanța de judecată

este obligată să motiveze în hotărâre admisibilitatea sau inadmisibilitatea tuturor

probelor administrate. Potrivit art. 385 alin. (1) pct. 1) - 4) Cod de procedură penală, la

adoptarea sentinței, instanța de judecată soluționează chestiunile dacă a avut loc fapta

de săvârșirea căreia este învinuit inculpatul, dacă această faptă a fost săvârșită de

inculpat, dacă fapta întrunește elementele infracțiunii și de care anume lege penală este

prevăzută ea, dacă inculpatul este vinovat de săvârșirea acestei infracțiuni. Conform

art. 325 alin. (1) Cod de procedură penală, judecarea cauzei se efectuează numai în

limitele învinuirii formulate în rechizitoriu. Potrivit art. 24 alin. (2) Cod de procedură

12

penală, instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în

favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decît interesele legii. În

corespundere cu art. 394 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală, partea descriptivă a

sentinței de condamnare trebuie să cuprindă probele pe care se întemeiază concluziile

instanței de judecată și motivele pentru care instanța a respins alte probe.

Conform jurisprudenței naționale, sentința trebuie să corespundă atât după

formă, cât și după conținut cerințelor art. 384-397 Cod de procedură penală. Sentința

se expune în mod consecvent, astfel ca noua situație să decurgă din cea anterioară și să

aibă legătură logică cu ea, excluzându-se folosirea formulărilor inexacte (Hotărârea

Plenului CSJ nr. 22 din 12.12.2005 privind sentința judecătorească, pct. 3.).

În pofida acestor prescripții legale, potrivit descriptivului și dispozitivului

sentinței, instanța de fond (pct. 1., 2. din decizie):

a) nu a judecat cauza în raport cu circumstanțele concrete în fapt și în drept

imputate inculpatei prin rechizitoriu.

Ori, nu s-a pronunțat sub nicio formă privind învinuirea că ea: „... aflându-se în s.

XXXX, r-nul XXXX, acționând intenționat, conducându-se de motivul de profit, urmărind scopul

exploatării sexuale comercială a lui Ungureanu Pelaghia, prin abuz de poziție de vulnerabilitate

manifestată prin situația precară din punct de vedere al supraviețuirii sociale (starea socială,

materială și familiară grea și lipsa surselor financiare de întreținere) și înșelăciune manifestată

prin promiterea obținerii unui venit considerabil, a recrutat-o pe Ungureanu Pelaghia, pentru a

presta servicii sexuale..., a adăpostit-o pe Ungureanu Pelaghia, într-un apartament din mun.

Chișinău, str. XXXX, închiriat pentru prestarea serviciilor..., iar când Ungureanu Pelaghia refuza

să presteze servicii sexuale, era impusă prin amenințări că nu își va mai vedea copilul și prin

amenințare cu răfuială fizică”;

b) nu a coroborat învinuirea formulată inculpatei cu jurisprudența națională,

potrivit cărei: „recrutarea în scopul traficului de ființe umane presupune atragerea persoanelor

prin selecționare într-o anumită activitate determinată de scopurile stipulate în art.165 CP. Mijloacele

de recrutare pot fi efectuate prin constrângere, înșelăciune parțială sau totală etc. Adăpostirea

victimei este plasarea aceste ia într-un loc ferit pentru a nu fi descoperită de către reprezentanții

organelor de stat sau de terțe persoane care ar putea denunța traficantul. În cazul proxenetismului,

prostituata, de regulă, nu este victimă. În această situație între prostituată și proxenet există niște

relații benevole. Însă, în unele cazuri persoanele implicate pot fi recunoscute ca victime, deoarece

infracțiunea dată le poate cauza pagube morale, fizice sau materiale. Delimitând traficul de ființe

umane de proxenetism, urmează de avut în vedere că, în raport cu conținutul dispozițiilor legale

menționate în art. 220 CP, pe de o parte, și art. 165 CP, pe de altă parte, infracțiunea de trafic de

persoane se poate realiza numai prin acte de constrîngere ori asimilate acestora. În situația unor acte

de recrutare, adăpostire a unei persoane, prin amenințare, violență, înșelăciune, abuz de autoritate,

de starea de vulnerabilitate sau prin alte forme de constrângere, sau prin oferirea, darea, acceptarea

sau primirea de bani ori de alte foloase pentru obținerea consimțămîntului persoanei care are

autoritate asupra altei persoane, în scopul exploatării acestei persoane, fapta întrunește elementele

constitutive ale infracțiunii de trafic de persoane, prevăzute de art.165 CP. Așadar, traficul este o

infracțiune contra persoanei, impusă prin constrîngere în diversele ei forme. Proxenetismul este o

infracțiune contra sănătății publice și conviețuirii sociale (Hotărîrea Plenului CSJ a RM din 22.11.2004, nr.37

- Cu privire la practica aplicării legislației în cauzele despre traficul de ființe umane și traficul de copii, pct. 3.1., 3.4.,

15.,

15¹)”;

13

c) doar a trecut în revistă probe administrate, dar nu a apreciat fiecare probă

separat, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar

toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor, inclusiv cu

circumstanțele concrete de fapt și de drept invocate în rechizitoriu, neindicând motivele

pentru care a respins probele acuzării invocate în prima instanță, repetate în apel și

recursul ordinar, în special privind declarațiile de la faza urmării penale ale părții

vătămate, ale martorilor Morărescu I. și Rusu E., probele scrise, lipsind cu desăvârșire

aprecierea instanței privind înlăturarea divergențelor respective, respingerea unor

probe și admiterea altor dovezi (pct. 3.,5. din decizie).

Ori, aprecierea completă și justă a probelor trebuie să se întemeieze pe o analiză

minuțioasă a materialului probator și apoi pe o sinteză a evaluărilor făcute. Analiza

probelor presupune examinarea fiecărui element probatoriu în parte, pentru a se

înlătura tot ce nu are legătură cu cauza, tot ce este vag și nesigur. În cadrul operației de

sinteză, probele sunt examinate în ansamblul lor, confirmându-se unele pe altele și

ducând la o concluzie univocă, ce trebuie să fie reflectată în soluția dată cauzei, care

urmează a fi motivată astfel încât raționamentele ce au stat la baza aprecierii probelor

să poată fi supuse controlului judiciar;

d) noua faptă infracțională constatată și imputată inculpatei din oficiu, în care se

regăsesc acțiuni neincriminate ultimei și prin rechizitoriu, adică: „Pinteac Diana,

aproximativ în perioada de timp cuprinsă între toamna anului 2013 și sfârșitul anului 2014, a

purtat discuții cu partea vătămată Ungureanu Pelaghia cu privire la activitatea pe care o practica

inculpata (și anume prostituția) în apartamentul închiriat pe str. XXXX din mun. Chișinău. În urma

acestor discuții inculpata i-a comunicat părții vătămate că în cazul în care aceasta va dori să

practice această activitate împreună cu inculpata, va fi necesar să accepte următoarele condiții: să

perceapă de la clienți taxa pentru serviciile sexuale fixată de inculpată, să transmită o parte din

venitul obținut de la clienți inculpatei și să achite împreună cu inculpata chiria apartamentului și

să suporte împreună cheltuielile pentru procurarea produselor de uz casnic și alimentare. În

rezultat, partea vătămată Ungureanu Pelaghia a acceptat benevol să practice prostituția împreună

cu inculpata în condițiile enunțate de inculpată în apartamentul închiriat...”, nu a fost

coroborată cu prescripțiile clare din art. 325 alin. (1) și 24 alin. (2) Cod de procedură

penală, că judecarea cauzei se efectuează numai în limitele învinuirii formulate în

rechizitoriu, instanța judecătorească nefiind un organ de urmărire penală, nu se

manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele

legii.

Astfel, prima instanță nu a judecat fondul cauzei în conformitate cu rigorile

prevăzute de lege și a adoptat o hotărâre care nu cuprinde motive legale pe care se

întemeiază soluția.

În al doilea rând, conform art. 414 alin. (1), (2), (5) și (6) Cod de procedură

penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii

atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza

penală, verifică declarațiile și probele materiale examinate de prima instanță prin citirea

lor în ședința de judecată, cu consemnarea în procesul-verbal și se pronunță asupra

tuturor motivelor invocate în apel. Instanța de apel nu este în drept să-și întemeieze

concluziile pe probele cercetate de prima instanță dacă ele nu au fost verificate în

ședința de judecată a instanței de apel și nu au fost consemnate în procesul-verbal.

Potrivit art. 419 Cod de procedură penală, rejudecarea cauzei de către instanța de apel

14

se desfășoară potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță..

Conform art. 6 par. 1, 2 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale și art. 19 alin. (1), 25 alin. (4) Cod de procedură penală,

orice persoană are dreptul la examinarea și soluționarea cauzei sale de către o instanță

legal constituită, care va acționa în conformitate cu prezentul cod. Nimeni nu poate fi

lipsit de dreptul de a-i fi judecată cauza de acea instanță și de acel judecător în

competența cărora ea este dată prin lege. Potrivit art. 30 alin. (5), 31 alin. (1), (3) Cod

de procedură penală, recursul împotriva hotărârilor judecătorești în cauzele penale

pentru care nu este prevăzută calea de atac apelul se judecă în complet format din 3

judecători, care trebuie să rămână același în tot cursul judecării cauzei. În cazul în care

cauza se judecă de un complet format din 3 judecători și unul din aceștia nu poate

participa în continuare la judecarea cauzei din motiv de boală îndelungată, deces sau

din motivul eliberării din funcție în condițiile legii, acest judecător este înlocuit de un

alt judecător și cauza se judecă în continuare. În corespundere cu art. 6/1 alin. (1/1) și

(2) din Legea privind organizarea judecătorească, schimbarea membrilor completului

se face în cazuri excepționale, în baza unei încheieri motivate a președintelui Curții de

Apel și potrivit criteriilor obiective stabilite de regulamentul elaborat de Consiliul

Superior al Magistraturii. Cauzele repartizate unui complet de judecată nu pot fi trecute

altui complet decât în condițiile prevăzute de lege. Potrivit pct. 14 din Regulamentul

privind modul de constituire a completelor de judecată și schimbarea membrelor

acestora, schimbarea membrelor completului de judecată se impune în cazurile în care

există unul din următoarele temeiuri: boală îndelungată, deces, eliberare din funcție,

abținere, recuzare, detașare, transferare, promovare, suspendare din funcție,

incompatibilități. Potrivit art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia

instanței de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus la

admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date.

Potrivit jurisprudenței naționale, chestiunile de fapt asupra cărora trebuie să se

pronunțe instanța de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată a fost săvârșită

ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări. Chestiunile de drept pe

care urmează să le soluționeze instanța de apel sunt: dacă fapta întrunește elementele

infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă normele de drept procesual

și penal au fost corect aplicate. În cazul în care se constată încălcări ale prevederilor

legale referitoare la chestiunile menționate, hotărârea instanței de fond urmează a fi

desființată, cu rejudecarea cauzei. Instanța de apel este obligată să se pronunțe asupra

tuturor motivelor invocate în apel. Nepronunțarea instanței de apel asupra tuturor

motivelor invocate echivalează cu nerezolvarea fondului apelului și, în acest caz,

decizia urmează a fi casată, cu rejudecarea cauzei în apel, așa cum cere art. 435 CPP,

întrucât o asemenea eroare judiciară nu poate fi corectată în instanța de recurs

(Hotărârea Plenului CSJ a RM din 12.12.2005, nr.22 Cu privire la practica judecării cauzelor penale

în ordine de apel, pct. 14.7.).

Însă, instanța de apel, nu a respectat prescripțiile de drept nominalizate, deoarece

conform descriptivului și dispozitivului deciziei atacate (pct. 4. din decizie):

a) nu a reacționat în modul prevăzut de lege asupra erorilor de drept comise de

15

instanța de fond, nominalizate supra, repetându-le întocmai, nu a desființat sentința și

nu a rejudecat cauza potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă

instanță, menținând o sentință nemotivată și neîntemeiată legal;

b) nu a apreciat fiecare probă separat, din punct de vedere al pertinenței,

concludentei, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de

vedere al coroborării lor, inclusiv cu circumstanțele concrete de fapt și de drept,

invocate în rechizitoriu, nu a indicat motivele pentru care a respins probele acuzării,

invocate în prima instanță, repetate în apel și recursul ordinar, în special privind

declarațiile de la faza urmării penale ale părții vătămate, ale martorilor Morărescu I. și

Rusu E., probele scrise, lipsind cu desăvârșire aprecierea instanței privind înlăturarea

divergențelor respectuive, respingerea unor probe și admiterea altor dovezi (pct. 3. - 5.

din decizie);

c) și-a întemeiat concluziile pe probe neverificate în ședința de judecată a

instanței de apel și neconsemnate în procesul-verbal, cum ar fi declarațiile date în

instanța de fond ale inculpatei, părții vătămate, martorilor Russu E și Morărescu I.;

d) nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul de pe rol și

repetate în recursul ordinar, inclusiv asupra celor reproduse la pct. 3. și 5., cât și în felul

și esența probatorie în care acestea au fost enunțate, în special că: „...partea vătămată

Ungureanu P. a fost informată de către inculpată cu privire la condițiile prestării serviciilor sexuale,

iar ultima a primii consimțământul primei, însă acest fapt nu înlătură răspunderea penală a

făptuitorului. Chiar dacă victima și-a exprimat consimțământul de a fi traficată, acesta este redus la

zero, este anulat, nevalabil, întrucât inculpata a recurs la unul din factorii de viciere a

consimțământului și anume folosirea poziției de vulnerabilitate, amenințare de aplicarea violenței

nepericuloase pentru viața și sănătatea persoanei și înșelăciune.

Latura obiectivă a infracțiunii prevăzute la alin. (1) art. 165 Cod penal se exprimă în fapta

prejudiciabilă care cuprinde următoarele două acțiuni cu caracter alternativ: 1) acțiunea principală

și 2) acțiunea sau inacțiunea adiacentă.

Recrutarea - demonstrată în special cu declarațiile părții vătămate Ungureanu P., în care se

constată că ultima, fiind vizitată de inculpată la domiciliul ei în r-nul XXXX s. XXXX, în urma

discuțiilor a aflat despre starea precară a victimii, manifestată prin lipsa unui loc de muncă și

întreținerea unui copil minor și a fost determinată să presteze servicii sexuale contra plată în locuința

închiriată de către inculpata Pinteac Diana,

Adăpostirea - demonstrată în special cu declarațiile părții vătămate Ungureanu P., care

coroborează cu declarațiile martorilor Russu Eugenia și Morărescu Ionela, în care se demonstrează

că partea vătămată Ungureanu Pelagheia a venit împreună cu copilul ei minor în mun. Chișinău, iar

Pinteac Diana a întâlnit-o la gara și i-a achitat drumul, i-a cazat într-un apartament din mun.

Chișinău str. XXXX. Ultima primea zilnic bani din urma exploatării sexuale a lui Ungureanu P.

Faptul adăpostirii este probat prin declarațiile martorilor Russu Eugenia și Morărescu Ionela, care

au declarat că au fost împreună aproximativ de trei ori în vizită în apartamentul unde locuia

Ungureanu P. împreună cu Pinteac D., în care acestea prestau servicii sexuale.

Acțiunea adiacentă a infracțiunii investigate își găsește exprimare în modalitățile enumerate

de săvârșire a infracțiunii, prin: a) aplicarea violenței nepericuloase pentru viața sau sănătatea

persoanei f) înșelăciune; g) abuz de poziție de vulnerabilitate.

Astfel, acțiunea adiacentă este demonstrată prin declarațiile părții vătămate Ungureanu P. și

anume ultima, în cadrul audierii, a evidențiat că învinuita Pinteac Diana cunoștea că partea

vătămată avea nevoie de bani pentru că are un copil minor la întreținere, că tatăl ei este decedat, iar

mama ei este plecată peste hotare la muncă, de asemenea partea vătămată a declarat că la acel

moment nu avea bani și Pinteac Diana i-a achitat costul biletului de călătorie la preț de 35 lei, drept

consecință se atestă folosirea de către inculpată a poziției de vulnerabilitate.

16

De asemenea, din declarațiile părții vătămate reiese că dânsa a vrut să înceteze practicarea

prostituției, ea a fost șantajată de inculpată - din declarațiile părții vătămate: „după aproximativ o

săptămână de activitate, și-a dat seama că nu îi place genul de activitate cu care se ocupă și a hotărât

să plece acasă. Diana i-a zis că nu îi permite să plece. A zis că îi ia buletinul și certificatul de naștere

a copilului și nu îi dă copilul. Actele de identitate se aflau în geanta din camera sa, care s-au dovedit

a fi lipsă. În ziua aceea, Pinteac D. cumpărase careva produse pentru casă și în momentul când a zis

că vrea să plece, Diana i-a comunicat că nu o lasă să plece deoarece urmează să îi întoarcă banii

pentru cheltuielile pc care ea le-a suportat și anume pentru produsele cumpărate de către aceasta.

Datoria constituia suma de 200 lei. Deoarece Pinteac D. i-a luat actele, a renunțat de a mai pleca și

a rămas să presteze servicii sexuale în continuare contra plată. Deseori Pinteac D. striga la ea și la

copil, deoarece așa este felul ei de a fi.

Înșelăciunea în speța dată se constată prin declarațiile părții vătămate în care a indicat că

din suma de bani primiți de la clienți, învinuita îi lua jumatate din bani. Despre faptul dat, și anume

că ea va achita și gazda și jumătate din banii obținuți de la fiecare client, Pinteac D. nu i-a spus

inițial, deja când se afla în apartamentul din str. XXXX X.

Aplicarea violenței nepericuloase pentru viața sau sănătatea persoanei se atestă prin

declarațiile părții vătămate în care a invocat că inculpata o amenința cu răfuială fizică, ca să lucreze,

când partea vătămată nu dorea să activeze și spunea că dacă nu va presta servicii sexuale, nu o să-

și vadă copilul. Așadar, se reține prezența unei poziții de superioritate a inculpatei în raport cu

victima, deoarece aceasta influența libertatea psihică a părții vătămate cu privire la exploatarea

sexuală comercială a părții vătămate...” (pct. 3. - 5. din decizie);

e) potrivit procesului-verbal al ședinței judiciare, a început judecarea cauzei

completul format din judecătorii Iurie Iordan, Elena Cojocari și Alexandru Gafton, dar

au finisat-o și pronunțat decizia contestată judecătorii Iurie Iordan, Elena Cojocari și

Marcel Juganari (f.d. 48-51,vol. 2).

Totodată, în materialele cauzei lipsește încheierea președintelui instanței

motivată pe criteriile prescrise în art. 31 alin. (3) Cod de procedură penală și pct. 14

din Regulamentul privind modul de constituire a completelor de judecată și schimbarea

membrelor acestora, despre schimbarea judecătorului Alexandru Gafton.

Ori, potrivit stipulărilor din art. 251 alin. (2) și (3) Cod de procedură penală,

încălcarea prevederilor legale referitoare la compunerea instanței atrage nulitatea

actului procedural. Nulitatea respectivă nu se înlătură în niciun mod, poate fi invocată

în orice etapă a procesului și se ia în considerare de instanță, inclusiv din oficiu. Deci,

încălcările nominalizate a normelor procesuale-penale au lezat dreptul inculpatului la

un proces echitabil, garantat de art. 6 CEDO.

Împrejurările expuse atestă în mod lucid că instanțele de fond și de apel nu au

judecat cauza penală în condițiile legii, deoarece au adoptat hotărâri care nu cuprind

motive legale pe care se întemeiază soluția, că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apelul declarat, că instanța nu a fost compusă potrivit

legii, fiind încălcate prevederile art. 31 Cod de procedură penală, și că recursul ordinar

este întemeiat.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de

recurs casează total hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de

apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Dat fiind că încălcările normelor procedurale specificate, comise de către

instanțele de fond și de apel, constituie erori de drept prescrise în art. 427 alin. (1) pct.

6) Cod de procedură penală și care nu pot fi corectate de către instanța de recurs, se

17

impune soluția admiterii recursului ordinar, casării totale a deciziei contestate, și

dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de

judecată.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să țină cont de împrejurările

expuse, să înlăture erorile menționate, să judece cauza în strictă conformitate cu legea,

să adopte o hotărâre legală și întemeiată.

procedură penală, Colegiul Penal lărgit,

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de procurorul în Procuratura de circumscripție

Chișinău, Radu Sâli, casează total decizia Chișinău din 17 mai 2022 în privința

inculpatei Pinteac Diana XXXX, și dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță

de apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată, fiind pronunțată integral la 16

decembrie 2022.

Președinte Nadejda Toma

Judecători Iurie Diaconu

Liliana Catan

Ion Guzun

Victor Boico

18

19