1ra-1015/2022 — art. 42 alin. 2, 27, 248 alin. 5 lit. b, d CP

Prin sentința Judecătoriei Hîncești, sediul Central din 12 iunie 2019, Tiutiunenco Vladimir a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (2), (3), art. 27, 248 alin. (5) lit. b) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe termen de 5 (cinci) ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. În conformitate cu prevederile art. 90 Cod penal, pedeapsa stabilită în privința lui Tiutiunenco Vladimir s-a suspendat condiționat pe termen de probă de 5 (cinci) ani, obligându-l să nu-și schimbe domiciliul fără consimțământul organului competent și să participe la programe probaționale. Burcă Nicolae învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (2), 27, 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal, a fost achitat pe motivul că fapta nu a fost săvârșită de el, iar conform art. 390 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală și s-a 1 recunoscut dreptul persoanei achitate Burcă Nicolae la repararea prejudiciului cauzat de acțiunile nelegitime, ale organului de urmărire penală. A fost soluționată chestiunea privitor la corpurile delicte.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță, în fapt, a constatat că, Tiutiunenco Vladimir, acționând cu intenție directă, urmărind scopul obținerii profitului ilicit prin săvârșirea contrabandei de țigări în proporții deosebit de mari, acționând împreuna cu alte persoane neidentificate de către organul de urmărire penala, având rolul de organizator si coautor, prin înțelegere prealabilă, a contribuit la realizarea infracțiunii, in calitate de complice, astfel, a pus la cale pregătirea și realizarea infracțiunii de contrabanda cu țigări, prin procurarea produselor dc tutungerie, găsirea unității de transport și tăinuirea pachetelor de țigări în marfa transportata, în scopul scoaterii ilegale a acestora peste hotarele Republicii Moldova, însă din cauze independente de voința făptuitorului infracțiunea nu si-a produs efectul. Astfel, pentru realizarea infracțiunii date, Tiutiunenco Vladimir, având scopul ascunderii identității sale reale, și-a confecționat o copie a buletinului de identitate de cetățean al Republicii Moldova, pe numele si datele de identitate ale lui Rejinschii Vasile, pe care era imprimată fotografia sa. În continuare, Tiutiunenco Vladimir, prezentându-se sub numele lui Rejinschii Vasile, împreuna cu alte persoane necunoscute, in perioada lunii octombrie a anului 2010, au procurat camionul de model ,,DAF” cu XXXXX și semiremorca cu n/î XXXXX, după care, la începutul lunii noiembrie 2010, prezentîndu-se sub același nume eronat, a procurat de la „Glass Container Prim” SA, 26 de paleți cu sticla colorata de marca „Legera 75 CL”, destinata exportului în Republica Bulgară, având intenția camuflării în paleții specificați a produselor din tutungerie. Ca urmare, la 08.11.2010, după încărcarea mărfii menționate în camionul dat și după întocmirea procedurilor vamale corespunzătoare, de către colaboratorii Biroului Vamal Chișinău, Tiutiunenco Vladimir, acționând împreuna cu alte persoane neidentificate de către organul de urmărire penala, în circumstanțe necunoscute, au camuflat în paleții cu sticlă, produse de tutungerie, după care, Burcă Nicolae aflîndu- se la volanul camionului susmenționat, s-a deplasat spre ieșirea din tara prin postul vamal ,,Leușeni Albina (auto)”. Astfel, la 10.11.2010, în jurul orelor 05:20, la linia de control „ieșire camioane” a postului vamal „Leușeni Albița (auto)” din cadrul Biroului Vamal Leușeni, în urma controlului vamal al camionului de model „DAF” cu n/î XXXXX, ce tracta semiremorca cu n/î XXXXX, condus de cetățeanul Republicii Moldova Burcă Nicolae, care se deplasa în direcția ieșire din Republica Moldova, de la întreprinderea „Glass Container Prim” SA, cu adresa XXXXX, cu marfa palete cu sticle colorate, către Republica Bulgara în adresa întreprinderii SC „Komteco”, adresa juridica XXXXX, au fost depistate nedeclarate si ridicate, țigarete cu timbru de acciz moldovenesc de mărcile comerciale „West” în număr de 2610 pachete, marca „Clasic” in număr de 112.830 pachete, marca „Robinson” în număr de 730 pachete si marca „Jin Ling” în număr de 11.440 pachete, în total 127.610 pachete, in valoare de 2 556 619 lei, care au fost tăinuite in interiorul paletelor cu sticle, camuflate cu o membrana de plumb. Acțiunile lui Tiutiunenco Vladimir au fost calificate conform prevederilor art. 42 alin. (2), (3), 27, 248 alin. (5) lit. b) și d) Cod Penal, adică tentativa de trecere peste frontiera vamala a Republicii Moldova a mărfurilor, în proporții deosebit de mari, tainuindu-le de controlul vamal, prin ascundere în locuri special pregătite sau adaptate în acest scop, săvârșite de mai multe persoane. De către organul de urmărire penală Burcă Nicolae a fost învinuit de faptul că, el, urmărind scopul obținerii profitului ilicit prin săvârșirea contrabandei de țigări in proporții deosebit de mari, acționând împreuna cu Tiutiunenco Vladimir și alte persoane neidentificate de către organul de urmărire penala, având rolul de organizatori si coautori, prin înțelegere prealabilă, au contribuit la realizarea infracțiunii, in calitate de complici, astfel, au pus la cale pregătirea si realizarea infracțiunii de contrabanda cu țigări, prin procurarea produselor dc tutungerie, găsirea unității de transport si tăinuirea pachetelor de țigări in marfa transportata, in scopul scoaterii ilegale a acestora peste hotarele Republicii Moldova, însă din cauze independente de voința lor infracțiunea nu si-a produs efectul. Astfel, pentru realizarea infracțiunii date, Tiutiunenco Vladimir, având scopul ascunderii identității sale reale, și-a confecționat o copie a buletinului de identitate de cetățean al Republicii Moldova, pe numele si datele de identitate ale lui Rejinschii Vasile, pe care era imprimată fotografia sa. În continuare, Tiutiunenco Vladimir, prezentîndu-se sub numele lui Rejinschii Vasile, împreună cu alte persoane necunoscute, în perioada lunii octombrie a anului 2010, au procurat camionul de model ,,DAF” cu n/î XXXXX si semiremorca cu n/î XXXXX, după care, la începutul lunii noiembrie 2010, prezentându-se sub același nume eronat, a procurat de la „Glass Container Prim” SA, 26 de paleti cu sticla colorata de marca „Legera 75 CL”, destinata exportului in Republica Bulgara, având intenția camuflării în paleții specificați a produselor din tutungerie. Ca urmare, la 08.11.2010, după încărcarea mărfii menționate în camionul dat și după întocmirea procedurilor vamale corespunzătoare, de către colaboratorii Biroului Vamal Chișinău, Tiutiunenco Vladimir acționând împreuna cu alte persoane neidentificate de către organul de urmărire penala, în circumstanțe necunoscute, au camuflat în paleții cu sticla, produse de tutungerie, după care, Burcă Nicolae aflindu- se la volanul camionului sus menționat, s-a deplasat spre ieșirea din țară prin postul vamal „Leușeni Albina (auto)”. Astfel, la 10.11.2010, în jurul orelor 05:20, la linia de control „ieșire camioane” a postului vamal „Leușeni Albița (auto)” din cadrul Biroului Vamal Leușeni, în urma controlului vamal al camionului de model „DAF” cu XXXXX, ce tracta semiremorca cu n/î XXXXX, condus de cetățeanul Republicii Moldova Burcă Nicolae, care se deplasa în direcția ieșire din Republica Moldova, de la întreprinderea „Glass Container Prim” SA, cu adresa XXXXX, cu marfa palete cu sticle colorate, către Republica Bulgara în adresa întreprinderii SC „Komteco”, adresa juridica XXXXX, 3 au fost depistate nedeclarate și ridicate, țigarete cu timbru de acciz moldovenesc de mărcile comerciale „West” în număr de 2610 pachete, marca „Clasic” în număr de 112.830 pachete, marca „Robinson” în număr de 730 pachete si marca „Jin Ling” în număr de 11.440 pachete, în total 127.610 pachete, in valoare de 556.619 lei, care au fost tăinuite in interiorul paletelor cu sticle, camuflate cu o membrana de plumb. Acțiunile lui Burcă Nicolae au fost calificate de către organul de urmărire penală conform prevederilor art. 42 alin. (2), (3), 27, 248 alin. (5) lit. b) și d) Cod Penal, adică tentativa de trecere peste frontiera vamala a Republicii Moldova a mărfurilor, în proporții deosebit de mari, tainuindu-le de controlul vamal, prin ascundere în locuri special pregătite sau adaptate în acest scop, săvârșite de mai multe persoane.

Împotriva sentinței au declarat apeluri procurorul și avocatul Cevdari Vladimir în interesele lui Tiutiunenco Vladimir prin care s-a solicitat casarea sentinței Judecătoriei Hîncești. 3.1 Procurorul în apel a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care: - Burcă Nicolae să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (2), 27, 248 alin. (5) lit. b) Cod penal, la 4 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, - Tiutiunenco Vladimir să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (2) și (3), 27, 248 alin. (5) lit. b) Cod penal, la 5 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. În rest, sentința să fie menținută. În motivarea apelului s-a indicat că la adoptarea sentinței de achitare în privința lui Burcă Nicolae, instanța de judecată a omis aprecierea firului logic și cronologia evenimentelor, și anume, deși în cadrul cercetării judecătorești inculpatul a negat participarea sa la comiterea infracțiunii de contrabandă, însă acesta nu a putut da răspuns la întrebarea cum ar fi putut apărea țigările de contrabandă în camionul condus de el, în situația în care marfa (paleții cu sticlă) a fost încărcată în prezența sa, tot în prezența sa marfa a fost verificată de către inspectorul vamal și specialistul în domeniul vămuirii, iar în urma controlului efectuat nu au fost depistate careva încălcări, în semiremorcă fiind doar marfa - sticlă colorată, fără a fi prezentă altfel de marfa. Ulterior, semiremorca a fost sigilată în prezența specialistului în domeniul vămuirii și a conducătorului auto, în acest fel mijlocul de transport părăsind teritoriul S.A „Glass Container Company” cu marfa conform declarației vamale. La momentul efectuării controlului vamal în postul vamal „Leușeni Albița” sigiliul aplicat era intact și s-a stabilit că acesta nu a fost supus manipulării. Burcă Nicolae nu a putut da o explicație plauzibilă nici privind locul unde s-a aflat camionul respectiv un timp atât de îndelungat (mai mult de 14 ore) din momentul părăsirii de către el a teritoriului S.A. „Glass Container Prim” până la momentul trecerii controlului vamal și depistării mărfurilor de contrabandă în postul vamal „Leușeni Albița”. Prin sentința dată, a fost recunoscut Tiutiunenco Vladimir vinovat de comiterea 4 infracțiunii, dar s-a omis în totalitate că acesta nu putea introduce marfa de contrabandă în interiorul paleților cu sticlă, fără participarea lui Burcă Nicolae, or ultimul este persoana care s-a ocupat de perfectarea declarațiilor vamale și de transportare, ei împreună au părăsit teritoriul S.A. „Glass Container Prim” cu camionul încărcat și doar ei însoțiți de alte persoane neidentificate de către organul de urmărire penală au avut posibilitatea reală de a ascunde țigările în interiorul semiremorcii, fiind evidentă coparticiparea numitului la realizarea laturii obiective a infracțiunii de contrabandă ambii inculpați beneficiind în rezultatul acestor acțiuni infracționale de un profit financiar. Astfel, ansamblul probelor au demonstrat incontestabil vinovăția lui Burcă Nicolae de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (2), 27, 248 alin. (5) lit. b) Cod penal. Necătând la aceea că în cadrul urmăririi penale au fost acumulate suficiente probe ce dovedeau vinovăția inculpatului, acestea fiind administrate corect în ședințele judiciare, instanța le-a ignorat și nu le-a luat în considerație la emiterea sentinței. Menționează că probatoriul nu a fost pus la îndoială de partea apărării atât pe parcursul urmăririi penale cât și cercetării judecătorești și nu s-a indicat nici un argument sau o circumstanță care ar fi determinat nerecunoașterea probelor prezentate de învinuire ca lipsite de o putere juridică conferită de legislația procesual-penală și acumularea acestora cu încălcări de procedură penală. Totodată, acuzarea a considerat că instanța de fond nu a luat în vedere gravitatea infracțiunii incriminate și nu a stabilit lui Tiutiunenco Vladimir o pedeapsă care ar fi dus la corectarea și reeducarea acestuia, prin urmare, pedeapsa numită fiind prea blândă. Necătând la faptul că, procurorul a solicitat ca Tiutiunenco Vladimir să fie sancționat cu o pedeapsă echitabilă, în coraport cu gravitatea faptelor comise, instanța de judecată a aplicat față de el o pedeapsă mai blândă, în detrimentul celei solicitate de către acuzatorul de stat. Instanța de fond nejustificat a aplicat art. 90 Cod penal, suspendând condiționat executarea pedepsei, apreciind împrejurările comiterii infracțiunii (caracteristica pozitivă, comiterea pentru prima dată a unei infracțiuni), ca temei pentru suspendarea condiționată a pedepsei. 3.2 Avocatul Cevdari Vladimir în interesele lui Tiutiunenco Vladimir a declarat apel, prin care a solicitat casarea sentinței cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care Tiutiunenco Vladimir să fie achitat de la comiterea infracțiunii imputate pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii. În motivarea apelului avocatul a invocat că instanța de fond la adoptarea sentinței nu a apreciat obiectiv probele din dosarul penal, cât și cele examinate în cadrul anchetei judiciare. În sentință, declarațiile lui Tiutiunenco Vladimir, Burcă Nicolae, a martorilor Apostu Vladimir, Baban Marina, Cheorghiță Serghei, Purice Anatolie, Prisăcaru Eduard, Gurghiș Nicanor au fost redate, însă nu li s-a dat nici o apreciere, necătînd la 5 faptul că analiza completă a acestor probe au o importanță considerabilă pentru stabilirea obiectivă a circumstanțelor cauzei. Astfel, martorii nominalizați nu au confirmat în ședința de judecată vinovăția lui Tiutiunenco Vladimir. Mai mult, nu s-a apreciat și nu s-a indicat motivul respingerii procesului verbal de examinare a obiectului din 11.11.2010 (f.d. 64, vol. I) întocmit de OUP SV Cebanciuc cu participarea specialistului Pascari Larisa și a raportului de expertiză nr. 3176/3177/3178 din 14.12.2010 examinate în cadrul dezbaterilor judiciare. Reieșind din aceste prevederi legale următoarele acte procedurale sunt lovite de nulitate, iar probele dobândite sunt inadmisibile: ordonanța privind prelungirea termenului de urmărire penală din 31.01.2017 (f.d.28), procesul verbal de examinarea a țigaretelor din 11.11.2010 (f.d. 69, vol. I) cu participarea specialistului Petrașcov Valerii, sunt nule datorită faptului că sunt contrare art. 87, 255 alin. (2) și 260 Cod de procedură penală Ordonanța privind prelungirea termenului de urmărire penală din 31.01.2017 n- a fost semnată de procurorul Valeriu Sîrbu care a întocmit această ordonanță. Respectiv toate acțiunile de urmărire penală efectuate din 01 februarie 2017 și până la terminarea urmăririi penale au fost efectuate în afara termenului de urmărire penale, iar toate actele procedurale efectuate în această perioadă sunt lovite de nulitate absolută.

Prin decizia Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 05 noiembrie 2021, apelul avocatului Cevdari Vladimir în interesele lui Tiutiunenco Vladimir a fost respins ca nefondat. Apelul procurorului a fost admis, s-a casat sentința în partea individualizării pedepsei lui Tiutiunenco Vladimir și s-a pronunțat în această parte o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care lui Tiutiunenco Vladimir, recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute art. 42 alin. (2), (3), 27, 248 alin. (5) lit. b) Cod penal, i s-a aplicat pedeapsa sub formă de închisoare pe termen de 3 (trei) ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. În rest, sentința s-a menținut fără modificări.

În partea descriptivă a deciziei, instanța de apel a menționat că, instanța de judecată corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a tras concluzia că Tiutiunenco Vladimir a comis infracțiunea prevăzută de art. 42 alin. (2), (3), 27, 248 alin. (5) lit. b) Cod penal, iar Burcă Nicolae învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (2), 27, 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal, corect a fost achitat pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de el. Instanța de apel analizând probele prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenții, concludenții și utilității lor, le-a apreciat ca fiind veridice, utile, pertinente, concludente, care coroborează între ele, combat declarațiile inculpatului dar și argumentele apărătorului acestuia și indică la vinovăția lui Tiutiunenco Vladimir privind comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (2), (3), 27, 248 alin. (5) lit. b) Cod penal, totodată, instanța de apel a reținut că nici una din aceste probe nu combat declarațiile lui Burcă Nicolae Ion și nu indică că acesta ar fi comis infracțiunea incriminată lui. 6 În continuare, instanța de apel a menționat că partea acuzării în apelul depus nu a prezentat probe pertinente, concludente, utile și veridice care ar fi dovedit că Burcă Nicolae a comis infracțiunea prevăzută de art. 42 alin. (2), 27, 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal, la fel, iar apărătorul Vladimir Cevdari în interesele lui Tiutiunenco Vladimir, nu a prezentat instanței probe, care ar fi combătut concluziile instanței de fond și ar fi indicat că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii. Acțiunile lui Tiutiunenco Vladimir au fost probate prin declarațiile martorilor audiați sub jurământ în ședința de judecată, atât în instanța de fond cât și în instanța de apel, dar și declarațiile inculpatului Burcă Nicolae, declarații din care rezultă că Tiutiunenco Vladimir, prin ascunderea identității sale a întreprins acțiuni de organizare de transportare de palete de sticlă, procurarea autocamionului și angajare de șofer pentru transportarea cu camionul a acestei mărfuri, precum și de procesele verbale de examinare a obiectelor, inclusiv de examinare a actului de identitate fals eliberat pe numele lui Rejinschii Vasile. În continuare, instanța nu a reținut argumentele apărătorului în partea în care s- a invocat nulitatea probelor, or motivele invocate, pe de o parte au fost invocate în prima instanță, fiind luate în calcul, iar pe de altă parte, aceste alegații sunt declarative și nu afectează legalitatea probelor, or, mai mult, probele analizate în ansamblu indică la vinovăția inculpatului. Totodată, s-a solicitat achitarea inculpatului pe motiv că fapta lui nu întrunește elementele infracțiunii, însă, apărătorul nu a indicat care elemente ale infracțiunii incriminate lipsesc, ce stări de fapt probează această concluzie, or apelantul s-a axat doar pe două motive și anume, că instanța nu a analizat declarațiile martorilor și că unele probe, nu au fost acumulate, administrate cu respectarea normelor de procedură, însă aspectele invocate, nu coroborează cu concluzia că în acțiunile inculpatului ar lipsi elementele infracțiunii. Instanța de apel a apreciat critic argumentele invocate de procuror, în partea în care s-a invocat că probele din dosar indică la vinovăția lui Burcă Nicolae, în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (2), 27, 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal. Acuzarea nu a prezentat careva probe că, Burcă Nicolae ar fi acționat nemijlocit în vederea tăinuirii de controlul vamal a țigărilor de contrabandă prin ascunderea lor în locul special amenajat printre paletele de sticlă din remorca camionului sau de pregătire și organizare de ascunziș a acestor țigări printre paletele de sticlă, deoarece acesta nu a cunoscut despre intenții infracționale ale lui Tiutiunenco Vladimir și a altor persoane neidentificate. În aceeași ordine de idei, din declarațiile făcute de martori și de Tiutiunenco Vladimir, Burcă Nicolae nu a cunoscut despre intențiile infracționale de comiterea infracțiunii de contrabandă a lui Tiutiunenco Vladimir și altor persoane și nu a participat la activitatea infracțională realizată de către Tiutiunenco Vladimir, nu a discutat cu careva cunoscuți sau complici de a lui Tiutiunenco Vladimir privind circumstanțele transportării mărfii, nu s-a înțeles privind procurarea paleților de sticlă preconizați a fi transportați peste hotarele țării cu careva persoane. 7 Astfel, instanța de apel a conchis că în acțiunile lui Burcă Nicolae nu sunt prezente elementele de tentativa de trecere peste frontiera vamala a Republicii Moldova a țigărilor ascunse în paletele de sticlă, tăinuindu-le de controlul vamal, prin ascundere în locuri special pregătite sau adaptate în acest scop, care sunt obligatoriu pentru componenta de infracțiune prevăzută la art. 248 Cod penal. La numirea tipului și măsurii de pedeapsă lui Tiutiunenco Vladimir, s-a reținut că deși instanța de fond a reiterat prevederile art. 6, 7, 61, 75 – 78 Cod penal, nu le-a aplicat corespunzător, considerent din care apelul acuzatorului de stat urma a fi admis în această parte. La caz, infracțiunea se atribuie la categoria infracțiunilor grave, careva circumstanțe agravante sau atenuante în privința inculpatului Tiutiunenco Vladimir, nu au fost reținute. S-a ținut cont de persoana celui vinovat, care anterior nu a fost condamnat, se caracteriza pozitiv, nu figura la evidența medicului narcolog, nu se afla la evidența medicului psihiatru. Astfel, raportând gravitatea infracțiunii la circumstanțele reale și personale ale inculpatului, instanța de apel a considerat echitabil de stabilit în privința acestuia pedeapsă sub formă de închisoare pe termen de 3 ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. Instanța de apel a considerat că instanța de fond nejustificat a aplicat art. 90 Cod penal, suspendând condiționat executarea pedepsei, apreciind împrejurările comiterii infracțiunii (caracteristica pozitivă, comiterea pentru prima dată a unei infracțiuni), ca temei pentru suspendarea condiționată a pedepsei. Scopul legii penale nu este doar reeducarea condamnatului, dar și prevenirea de comitere a unor infracțiuni din partea altor persoane, iar în acest caz pedeapsa cu închisoare și executarea reală a pedepsei, va avea un efect pozitiv asupra întregii societăți.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel procurorul și avocatul Cevdari Vladimir în numele lui Tiutiunenco Vladimir au atacat-o cu recurs ordinar. 6.1 Procurorul în recursul ordinar, invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, a solicitat casarea parțială a deciziei în privința inculpatului Burcă Nicolae, cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel, într- un alt complet de judecată. În motivare recurentul a indicat că, instanța de apel nu a luat măsurile necesare pentru ca probele concludente și utile, prezentate de partea acuzării să fie cercetate și apreciate la justa lor valoare. La adoptarea soluției, atât instanța de fond cât și cea de apel, s-au bazat doar pe declarațiile inculpatului, fără a lua în considerație toate probele acuzării, care sunt indicate și ca motive ale apelului procurorului, iar instanța de apel le-a apreciat eronat, adoptând hotărârea doar în baza declarațiilor inculpatului. Recurentul face trimitere la declarațiile martorilor Apostu Vladimir, Gheorghița Sergiu, Purice Anatolii, Prisăcaru Eduard, Gurghiș Nicanor care, în viziunea sa, dovedesc că în acțiunile lui Burcă Nicolae se conțin elementele infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (2), 27, 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal. 8 Astfel, instanța de judecată a omis aprecierea firului logic și cronologia evenimentelor, și anume, deși în cadrul cercetării judecătorești inculpatul a negat participarea sa la comiterea infracțiunii de contrabandă, însă acesta nu a putut da răspuns la întrebarea cum ar fi putut apărea țigările de contrabandă în camionul condus de el, în situația în care marfa (paleții cu sticlă) a fost încărcată în prezența sa, tot în prezența sa marfa a fost verificată de către inspectorul vamal și specialistul în domeniul vămuirii, iar în urma controlului efectuat nu au fost depistate careva încălcări, în semiremorcă fiind doar marfa- sticlă colorată, fără a fi prezentă altfel de marfa. Ulterior, semiremorca a fost sigilată în prezența specialistului în domeniul vămuirii și a conducătorului auto, în acest fel mijlocul de transport părăsind teritoriul S.A „Glass Container Company” cu marfa conform declarației vamale. La momentul efectuării controlului vamal în postul vamal „Leușeni Albița” sigiliul aplicat era intact și s-a stabili că acesta nu a fost supus manipulării. 6.2 Avocatul Cevdari Vladimir în numele lui Tiutiunenco Vladimir a înaintat recurs ordinar, invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, solicitând casarea deciziei și dispunerea achitării inculpatului din lipsa elementelor constitutive ale infracțiunii. În motivare recurentul a indicat că, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra motivelor invocate în cererea de apel privitor la condamnarea inculpatului în baza actelor procedurale inadmisibile și nule. Ordonanța privind prelungirea termenului de urmărire penală din 31.01.2017 (f.d.28), procesul verbal de examinarea a țigaretelor din 11.11.2010 (f.d. 69, vol. I) cu participarea specialistului Petrașcov Valerii sunt nule datorită faptului că sunt contrare art. 87, 255 alin. (2) și 260 Cod de procedură penală. Ordonanța privind prelungirea termenului de urmărire penală din 31.01.2017 n- a fost semnată de procurorul Valeriu Sîrbu care a întocmit această ordonanță. Respectiv toate acțiunile de urmărire penală efectuate din 01.02.2017 și până la terminarea urmăririi penale au fost efectuate în afara termenului de urmărire penale, iar toate actele procedurale efectuate în această perioadă sunt lovite de nulitate absolută. Așadar, s-a invocat că probele indicate și administrate în ședința de judecată nu confirmă vina lui Tiutiunenco Vladimir în săvârșirea infracțiunii imputate iar fapta săvârșită nu este pasibilă de pedeapsa penală. Versiunea lui Tiutiunenco Vladimir fiind confirmată prin procesul- verbal din 11.11.2020 (f.d. 64, vol. I), raportul de expertiză nr. 3176/3177/3178 din 14.12.2010 și declarațiile martorilor Baban Marina, Prisăcaru Eduard și Gurghiș Nicanor. Reiterează că probele administrate nu atestă prezența unor temeiuri rezonabile de a-l învinui pe Tiuteiunenco Vladimir de comiterea faptei incriminate.

Avocatul Coptu Sergiu a înaintat referință la recursul ordinar declarat de procuror, solicitând să fie declarat inadmisibil. 9

Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare pe baza materialului din dosar și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că acestea urmează a fi declarate inadmisibile din următoarele considerente. În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel. 8.1 Din conținutul recursului procurorului se constată că el face trimitere la temeiurile de casare stipulate de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, menționând că prin decizia contestată, greșit a fost achitat Burcă Nicolae, însă Colegiul penal consideră că acest temei nu și-a găsit confirmare la examinarea recursului. Recurentul indică formal prevederile de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, dar de fapt expune dezacordul cu aprecierea probelor de către instanțele de fond, probe, care în viziunea lor nu confirmă vinovăția lui Burcă Nicolae și prezența elementelor infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (2), 27, 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal. La caz, Colegiul penal menționează că art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală prevede o listă exhaustivă de temeiuri pentru recurs, a cărei analiză denotă faptul că chestiunile privind aprecierea probelor nu sunt reflectate în conținutul acestui articol, astfel neconstituind un temei pentru recurs separat. Critica aprecierii probelor, care la caz comportă o solicitare de reapreciere a acestora, nu poate fi supusă analizei la etapa examinării cauzei în ordine de recurs ordinar, deoarece instanța de recurs este abilitată de a se pronunța asupra chestiunilor de drept, care constituie erori cu caracter procedural sau material, iar aprecierea probelor constituie o chestiune de fapt, ce ține de judecarea fondului cauzei, judecare care nu se înfăptuiește de către instanța de recurs. Conform cerințelor art. 414 Cod de procedură penală, chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului de probe anexate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală. Așadar, Colegiul penal reține că instanța de apel, judecând cauza și verificând probele cu respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală, le-a dat o apreciere justă potrivit art. 101 Cod de procedură penală din punct de vedere al pertinenței, utilității, concludenții, veridicității și coroborării lor, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, ajungând la concluzia corectă cu privire 10 la nevinovăția lui Burcă Nicolae în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (2), 27, 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal. Astfel, din conținutul hotărârii instanței de apel, rezultă că aceasta corect a constatat că fapta lui Burcă Nicolae nu întrunește elementele infracțiunii, ulterior motivând concluzia de nevinovăție a acesteia prin cumulul de probe administrate în cauză, nefiind stabilită presupusa eroare de drept invocată de către recurenți, solicitarea acestora privind casarea hotărârii instanței de apel, neavând suport probatoriu și care contravine probelor administrate în cauză. Conform prevederilor art. 389 Cod de procedură penală, sentința de condamnare se adoptă numai în condiția în care, în urma cercetării judecătorești, vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii a fost confirmată prin ansamblul de probe cercetate de instanța de judecată. Sentința de condamnare nu poate fi bazată pe presupuneri. În baza principiului contradictorialității în procesul penal, principiu unanim recunoscut și susținut de jurisprudența Curții Europene pentru Drepturile Omului, sarcina probațiunii în ședințele de judecată în prima instanță și în instanța de apel îi revine acuzatorului de stat, deoarece funcția acuzării este pusă pe seama procurorului. Curtea Europeană pentru Drepturile Omului, în hotărârea Capean contra Belgiei din 13 ianuarie 2005, a constatat că, în domeniul penal, problema administrării probelor trebuie să fie abordată din punctul de vedere al articolului 6 §2 și e obligatoriu, inter alia, ca sarcina de a prezenta probe să-i revină acuzării. Aprecierea probelor ține de examinarea cauzei în fapt și în drept fie în instanța de fond sau în instanța de apel, iar dezacordul unei părți în acest sens nu echivalează cu o eroare ce ar da temei de casare a unei hotărâri de condamnare sau de achitare, mai mult ca atât, temeiul invocat nu se încadrează în cele prevăzute de alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală. Mai mult ca atât, activitatea instanței de apel privind doar aprecierea sau reaprecierea probelor și circumstanțelor cauzei, în alt sens decât cel pe care îl propune acuzatorul de stat este o competență și prerogativă legală a acestei instanțe, care nu constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură penală și, astfel, invocarea acestei chestiuni în recursul ordinar, la fel, este lipsită de orice temei legal. Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință soluția dată de instanțele inferioare. În cazul în care instanțele și-au motivat decizia, arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției acestor instanțe. Instanța de recurs se raliază argumentelor expuse în sentință și în decizia instanței de apel contestate, totodată, notând că, potrivit jurisprudenței constante a CtEDO se admite însușirea concluziilor instanțelor ierarhic inferioare de către 11 instanțele ierarhic superioare, în cazul când constatările acestora sunt fundamentate în fapt și în drept, fiind amplu prezentate în hotărârile atacate, constatându-se că la administrarea probelor nu au fost încălcate drepturile și libertățile constituționale ale participanților la proces, iar probele puse la baza hotărârilor nu conțin erori procesuale ce ar putea influența autenticitatea concluziilor formulate de instanțe. Colegiul penal conchide că partea acuzării în susținerea învinuirii nu a îndeplinit cerințele legii, și nu a prezentat probe, ce ar servi temei pentru condamnarea lui Burcă Nicolae, deoarece se conchide că, instanța de apel a adoptat o hotărâre legală și întemeiată, prevederile legale obligatorii au fost respectate la judecarea cauzei în apel și s-a expus detaliat asupra admiterii parțiale al apelului procurorului doar în privința lui Tiutiunenco Vladimir, pronunțându-se pe marginea tuturor alegațiilor invocate în apeluri. 8.2 În recursul ordinar declarat de avocatul Cevdari Vladimir se reține că, recursul este fondat pe temeiurile din art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, însă, în pofida normelor de drept enunțate, nu este specificat, în raport cu relevanțele conținute în partea descriptivă a hotărârilor contestate, care ar fi erorile de drept concrete ce ar indica că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, sau i s-a aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Într-un prim aspect, este relevant de a specifica că, raționamentele pe care se fundamentează soluția de inadmisibilitate a prezentului recurs, se bazează pe faptul că, pe calea recursului ordinar se dorește să se ajungă la o nouă analiză a circumstanțelor de fapt stabilite prin sentință și preluate de instanța de apel nu pentru a fi corectată vreo eroare judiciară, ci doar în vederea reaprecierii probatoriului, în acest sens instanța de recurs ordinar transformându-se într-o veritabilă instanță de apel, ceea ce excede scopul pentru care aceasta a fost creată. Verificând argumentele recurentului, în sensul că inculpatul nu este vinovat de comiterea infracțiunii incriminate, Colegiul penal le consideră neîntemeiate, or instanțele de judecată, judecând cauza și verificând probele cu respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală, le-a dat o apreciere justă, potrivit art. 101 Cod de procedură penală din punct de vedere al pertinenței, utilității, concludenții, veridicității și coroborării lor, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, ajungând la concluzia corectă cu privire la vinovăția lui Tiutiunenco Vladimir în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (2), (3), 27, 248 alin. (5) lit. b) Cod penal. Instanța de apel legal și întemeiat a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei, în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material, corect ținând cont de prevederile art. 61, 75 Cod penal, conform cărora persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea infracțiunii 12 i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele și în strictă conformitate cu dispozițiile legii, iar nerecunoașterea vinovăției de către inculpat în comiterea infracțiunilor incriminate nu poate servi temei pentru achitarea acestuia, dat fiind faptul că, în cursul judecării cauzei au fost administrate probe care au confirmat cu certitudine vina lui. Împrejurările enunțate denotă în mod concludent, că instanța de apel nu a comis erori de drept în raport cu cele invocate de recurent, că hotărârea contestată conține motive clare și legale pe care se întemeiază soluția, că instanța nu a admis vreo eroare gravă de fapt, care să fi afectat soluția, că au fost întrunitele elementele infracțiunii, și că recursul ordinar este vădit neîntemeiat. Colegiul penal statuează că critica aprecierii probelor (ordonanța privind prelungirea termenului, procesul- verbal de examinare a țigărilor) nu poate fi supusă analizei la etapa examinării cauzei în ordine de recurs ordinar, deoarece instanța de recurs este abilitată de a se pronunța asupra chestiunilor de drept, care constituie erori cu caracter procedural sau material, iar aprecierea probelor constituie o chestiune de fapt, ce ține de judecarea fondului cauzei, judecare care nu se înfăptuiește de către instanța de recurs. Mai mult, activitatea instanței de apel privind doar aprecierea sau reaprecierea probelor și circumstanțelor cauzei, în alt sens decât cel pe care îl propune inculpatul, este o competență și prerogativă legală a acestei instanțe, care nu constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură penală și, astfel, invocarea acestei chestiuni în recursul ordinar, la fel, este lipsită de orice temei legal. Prin urmare, se statuează că, criticile formulate de procuror și avocatul Cevdari Vladimir au format obiect de discuție la judecarea cauzei în instanța de apel și ultima le-a dat o motivare corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă în prezenta decizie la pct. 5, soluție, pe care instanța de recurs și-o însușește pe deplin și a cărei reluare nu se mai impune, având în vedere și faptul că verificând hotărârea judecătorească în raport și cu prevederile art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, nu se identifică existența și a altor motive care analizate din oficiu să ducă la casarea deciziei recurate. În acest punct de analiză, Colegiul consideră necesar de a face trimitere și la jurisprudența constantă a Curții Europene, prin care s-a statuat cu titlul de principiu că, în cazul în care instanța supremă refuză să admită o cauză din motivul că nu sunt întrunite temeiurile legale pentru această cauză, o motivare foarte succintă poate satisface cerințele art. 6 din Convenție (cauza Bachowski v. Polonia din 02.11.2010). Având în vedere considerentele expuse și raportând situația reținută în cauză la prevederile art. 432 alin.(2) Cod de procedură penală, Colegiul penal concluzionează că la judecarea cauzei în ordine de apel instanța de apel a respectat prevederile legale relevante, prescrise de art. 414-419 Cod de procedură penală, iar recursurile declarate de procuror și avocatul Cevdari Vladimir sunt inadmisibile.

În temeiul art. 432 alin. (1) – (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul Penal d e c i d e : 13 Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Dorina Tăut și al avocatului Cevdari Vladimir în numele inculpatului Tiutiunenco Vladimir, împotriva deciziei Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 5 noiembrie 2021, în cauza penală în privința lui Tiutiunenco Vladimir XXXXX și Burcă Nicolae XXXXX ca fiind vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 15 decembrie 2022. Președinte Nadejda TOMA Judecător Liliana CATAN Judecător Ion GUZUN 14