1ra-1015/2022 — art. 42 alin. 2, 27, 248 alin. 5 lit. b, d CP

1ra-1015/2022 — art. 42 alin. 2, 27, 248 alin. 5 lit. b, d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-1015/2022

1-17096108-01-1ra-13072022

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

02 noiembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul Penal în următoarea componență:

președinte Nadejda TOMA

judecători Liliana CATAN

Ion GUZUN

examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de

procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Dorina Tăut și al avocatului

Cevdari Vladimir în numele inculpatului Tiutiunenco Vladimir, împotriva deciziei

Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 5 noiembrie 2021, în cauza penală în

privința lui

TIUTIUNENCO Vladimir XXXXX, născut la

XXXXX, domiciliat în XXXXX;

și

BURCĂ Nicolae XXXXX, născut la XXXXX,

originar din XXXXX, domiciliat în XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 28.04.2017-12.06.2019;

Instanța de apel: 24.10.2019-05.11.2021;

Instanța de recurs: 13.07.2022- 02.11.2022.

c o n s t a t ă:

Tiutiunenco Vladimir a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 42 alin. (2), (3), art. 27, 248 alin. (5) lit. b) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa

sub formă de închisoare pe termen de 5 (cinci) ani, cu executare în penitenciar de tip

semiînchis.

În conformitate cu prevederile art. 90 Cod penal, pedeapsa stabilită în privința

lui Tiutiunenco Vladimir s-a suspendat condiționat pe termen de probă de 5 (cinci)

ani, obligându-l să nu-și schimbe domiciliul fără consimțământul organului

competent și să participe la programe probaționale.

Burcă Nicolae învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (2),

27, 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal, a fost achitat pe motivul că fapta nu a fost

săvârșită de el, iar conform art. 390 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală și s-a

1

recunoscut dreptul persoanei achitate Burcă Nicolae la repararea prejudiciului cauzat

de acțiunile nelegitime, ale organului de urmărire penală.

A fost soluționată chestiunea privitor la corpurile delicte.

Vladimir, acționând cu intenție directă, urmărind scopul obținerii profitului ilicit prin

săvârșirea contrabandei de țigări în proporții deosebit de mari, acționând împreuna cu

alte persoane neidentificate de către organul de urmărire penala, având rolul de

organizator si coautor, prin înțelegere prealabilă, a contribuit la realizarea infracțiunii,

in calitate de complice, astfel, a pus la cale pregătirea și realizarea infracțiunii de

contrabanda cu țigări, prin procurarea produselor dc tutungerie, găsirea unității de

transport și tăinuirea pachetelor de țigări în marfa transportata, în scopul scoaterii

ilegale a acestora peste hotarele Republicii Moldova, însă din cauze independente de

voința făptuitorului infracțiunea nu si-a produs efectul.

Astfel, pentru realizarea infracțiunii date, Tiutiunenco Vladimir, având scopul

ascunderii identității sale reale, și-a confecționat o copie a buletinului de identitate de

cetățean al Republicii Moldova, pe numele si datele de identitate ale lui Rejinschii

Vasile, pe care era imprimată fotografia sa.

În continuare, Tiutiunenco Vladimir, prezentându-se sub numele lui Rejinschii

Vasile, împreuna cu alte persoane necunoscute, in perioada lunii octombrie a anului

2010, au procurat camionul de model ,,DAF” cu XXXXX și semiremorca cu n/î

XXXXX, după care, la începutul lunii noiembrie 2010, prezentîndu-se sub același

nume eronat, a procurat de la „Glass Container Prim” SA, 26 de paleți cu sticla

colorata de marca „Legera 75 CL”, destinata exportului în Republica Bulgară, având

intenția camuflării în paleții specificați a produselor din tutungerie.

Ca urmare, la 08.11.2010, după încărcarea mărfii menționate în camionul dat și

după întocmirea procedurilor vamale corespunzătoare, de către colaboratorii Biroului

Vamal Chișinău, Tiutiunenco Vladimir, acționând împreuna cu alte persoane

neidentificate de către organul de urmărire penala, în circumstanțe necunoscute, au

camuflat în paleții cu sticlă, produse de tutungerie, după care, Burcă Nicolae aflîndu-

se la volanul camionului susmenționat, s-a deplasat spre ieșirea din tara prin postul

vamal ,,Leușeni Albina (auto)”.

Astfel, la 10.11.2010, în jurul orelor 05:20, la linia de control „ieșire camioane”

a postului vamal „Leușeni Albița (auto)” din cadrul Biroului Vamal Leușeni, în urma

controlului vamal al camionului de model „DAF” cu n/î XXXXX, ce tracta

semiremorca cu n/î XXXXX, condus de cetățeanul Republicii Moldova Burcă

Nicolae, care se deplasa în direcția ieșire din Republica Moldova, de la întreprinderea

„Glass Container Prim” SA, cu adresa XXXXX, cu marfa palete cu sticle colorate,

către Republica Bulgara în adresa întreprinderii SC „Komteco”, adresa juridica

XXXXX, au fost depistate nedeclarate si ridicate, țigarete cu timbru de acciz

moldovenesc de mărcile comerciale „West” în număr de 2610 pachete, marca

„Clasic” in număr de 112.830 pachete, marca „Robinson” în număr de 730 pachete si

marca „Jin Ling” în număr de 11.440 pachete, în total 127.610 pachete, in valoare de

2

556 619 lei, care au fost tăinuite in interiorul paletelor cu sticle, camuflate cu o

membrana de plumb.

Acțiunile lui Tiutiunenco Vladimir au fost calificate conform prevederilor art.

42 alin. (2), (3), 27, 248 alin. (5) lit. b) și d) Cod Penal, adică tentativa de trecere

peste frontiera vamala a Republicii Moldova a mărfurilor, în proporții deosebit de

mari, tainuindu-le de controlul vamal, prin ascundere în locuri special pregătite sau

adaptate în acest scop, săvârșite de mai multe persoane.

De către organul de urmărire penală Burcă Nicolae a fost învinuit de faptul că,

el, urmărind scopul obținerii profitului ilicit prin săvârșirea contrabandei de țigări in

proporții deosebit de mari, acționând împreuna cu Tiutiunenco Vladimir și alte

persoane neidentificate de către organul de urmărire penala, având rolul de

organizatori si coautori, prin înțelegere prealabilă, au contribuit la realizarea

infracțiunii, in calitate de complici, astfel, au pus la cale pregătirea si realizarea

infracțiunii de contrabanda cu țigări, prin procurarea produselor dc tutungerie, găsirea

unității de transport si tăinuirea pachetelor de țigări in marfa transportata, in scopul

scoaterii ilegale a acestora peste hotarele Republicii Moldova, însă din cauze

independente de voința lor infracțiunea nu si-a produs efectul.

Astfel, pentru realizarea infracțiunii date, Tiutiunenco Vladimir, având scopul

ascunderii identității sale reale, și-a confecționat o copie a buletinului de identitate de

cetățean al Republicii Moldova, pe numele si datele de identitate ale lui Rejinschii

Vasile, pe care era imprimată fotografia sa.

În continuare, Tiutiunenco Vladimir, prezentîndu-se sub numele lui Rejinschii

Vasile, împreună cu alte persoane necunoscute, în perioada lunii octombrie a anului

2010, au procurat camionul de model ,,DAF” cu n/î XXXXX si semiremorca cu n/î

XXXXX, după care, la începutul lunii noiembrie 2010, prezentându-se sub același

nume eronat, a procurat de la „Glass Container Prim” SA, 26 de paleti cu sticla

colorata de marca „Legera 75 CL”, destinata exportului in Republica Bulgara, având

intenția camuflării în paleții specificați a produselor din tutungerie.

Ca urmare, la 08.11.2010, după încărcarea mărfii menționate în camionul dat și

după întocmirea procedurilor vamale corespunzătoare, de către colaboratorii Biroului

Vamal Chișinău, Tiutiunenco Vladimir acționând împreuna cu alte persoane

neidentificate de către organul de urmărire penala, în circumstanțe necunoscute, au

camuflat în paleții cu sticla, produse de tutungerie, după care, Burcă Nicolae aflindu-

se la volanul camionului sus menționat, s-a deplasat spre ieșirea din țară prin postul

vamal „Leușeni Albina (auto)”.

Astfel, la 10.11.2010, în jurul orelor 05:20, la linia de control „ieșire camioane”

a postului vamal „Leușeni Albița (auto)” din cadrul Biroului Vamal Leușeni, în urma

controlului vamal al camionului de model „DAF” cu XXXXX, ce tracta semiremorca

cu n/î XXXXX, condus de cetățeanul Republicii Moldova Burcă Nicolae, care se

deplasa în direcția ieșire din Republica Moldova, de la întreprinderea „Glass

Container Prim” SA, cu adresa XXXXX, cu marfa palete cu sticle colorate, către

Republica Bulgara în adresa întreprinderii SC „Komteco”, adresa juridica XXXXX,

3

au fost depistate nedeclarate și ridicate, țigarete cu timbru de acciz moldovenesc de

mărcile comerciale „West” în număr de 2610 pachete, marca „Clasic” în număr de

112.830 pachete, marca „Robinson” în număr de 730 pachete si marca „Jin Ling” în

număr de 11.440 pachete, în total 127.610 pachete, in valoare de 556.619 lei, care au

fost tăinuite in interiorul paletelor cu sticle, camuflate cu o membrana de plumb.

Acțiunile lui Burcă Nicolae au fost calificate de către organul de urmărire

penală conform prevederilor art. 42 alin. (2), (3), 27, 248 alin. (5) lit. b) și d) Cod

Penal, adică tentativa de trecere peste frontiera vamala a Republicii Moldova a

mărfurilor, în proporții deosebit de mari, tainuindu-le de controlul vamal, prin

ascundere în locuri special pregătite sau adaptate în acest scop, săvârșite de mai

multe persoane.

Vladimir în interesele lui Tiutiunenco Vladimir prin care s-a solicitat casarea sentinței

Judecătoriei Hîncești.

3.1 Procurorul în apel a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei noi

hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care:

- Burcă Nicolae să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 42 alin. (2), 27, 248 alin. (5) lit. b) Cod penal, la 4 ani închisoare, cu executare în

penitenciar de tip semiînchis,

- Tiutiunenco Vladimir să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 42 alin. (2) și (3), 27, 248 alin. (5) lit. b) Cod penal, la 5 ani

închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

În rest, sentința să fie menținută.

În motivarea apelului s-a indicat că la adoptarea sentinței de achitare în privința

lui Burcă Nicolae, instanța de judecată a omis aprecierea firului logic și cronologia

evenimentelor, și anume, deși în cadrul cercetării judecătorești inculpatul a negat

participarea sa la comiterea infracțiunii de contrabandă, însă acesta nu a putut da

răspuns la întrebarea cum ar fi putut apărea țigările de contrabandă în camionul

condus de el, în situația în care marfa (paleții cu sticlă) a fost încărcată în prezența sa,

tot în prezența sa marfa a fost verificată de către inspectorul vamal și specialistul în

domeniul vămuirii, iar în urma controlului efectuat nu au fost depistate careva

încălcări, în semiremorcă fiind doar marfa - sticlă colorată, fără a fi prezentă altfel de

marfa. Ulterior, semiremorca a fost sigilată în prezența specialistului în domeniul

vămuirii și a conducătorului auto, în acest fel mijlocul de transport părăsind teritoriul

S.A „Glass Container Company” cu marfa conform declarației vamale. La momentul

efectuării controlului vamal în postul vamal „Leușeni Albița” sigiliul aplicat era intact

și s-a stabilit că acesta nu a fost supus manipulării. Burcă Nicolae nu a putut da o

explicație plauzibilă nici privind locul unde s-a aflat camionul respectiv un timp atât

de îndelungat (mai mult de 14 ore) din momentul părăsirii de către el a teritoriului

S.A. „Glass Container Prim” până la momentul trecerii controlului vamal și depistării

mărfurilor de contrabandă în postul vamal „Leușeni Albița”.

Prin sentința dată, a fost recunoscut Tiutiunenco Vladimir vinovat de comiterea

4

infracțiunii, dar s-a omis în totalitate că acesta nu putea introduce marfa de

contrabandă în interiorul paleților cu sticlă, fără participarea lui Burcă Nicolae, or

ultimul este persoana care s-a ocupat de perfectarea declarațiilor vamale și de

transportare, ei împreună au părăsit teritoriul S.A. „Glass Container Prim” cu

camionul încărcat și doar ei însoțiți de alte persoane neidentificate de către organul

de urmărire penală au avut posibilitatea reală de a ascunde țigările în interiorul

semiremorcii, fiind evidentă coparticiparea numitului la realizarea laturii obiective a

infracțiunii de contrabandă ambii inculpați beneficiind în rezultatul acestor acțiuni

infracționale de un profit financiar.

Astfel, ansamblul probelor au demonstrat incontestabil vinovăția lui Burcă

Nicolae de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (2), 27, 248 alin. (5) lit. b)

Cod penal. Necătând la aceea că în cadrul urmăririi penale au fost acumulate

suficiente probe ce dovedeau vinovăția inculpatului, acestea fiind administrate corect

în ședințele judiciare, instanța le-a ignorat și nu le-a luat în considerație la emiterea

sentinței.

Menționează că probatoriul nu a fost pus la îndoială de partea apărării atât pe

parcursul urmăririi penale cât și cercetării judecătorești și nu s-a indicat nici un

argument sau o circumstanță care ar fi determinat nerecunoașterea probelor prezentate

de învinuire ca lipsite de o putere juridică conferită de legislația procesual-penală și

acumularea acestora cu încălcări de procedură penală.

Totodată, acuzarea a considerat că instanța de fond nu a luat în vedere gravitatea

infracțiunii incriminate și nu a stabilit lui Tiutiunenco Vladimir o pedeapsă care ar fi

dus la corectarea și reeducarea acestuia, prin urmare, pedeapsa numită fiind prea

blândă. Necătând la faptul că, procurorul a solicitat ca Tiutiunenco Vladimir să fie

sancționat cu o pedeapsă echitabilă, în coraport cu gravitatea faptelor comise, instanța

de judecată a aplicat față de el o pedeapsă mai blândă, în detrimentul celei solicitate

de către acuzatorul de stat.

Instanța de fond nejustificat a aplicat art. 90 Cod penal, suspendând condiționat

executarea pedepsei, apreciind împrejurările comiterii infracțiunii (caracteristica

pozitivă, comiterea pentru prima dată a unei infracțiuni), ca temei pentru suspendarea

condiționată a pedepsei.

3.2 Avocatul Cevdari Vladimir în interesele lui Tiutiunenco Vladimir a declarat

apel, prin care a solicitat casarea sentinței cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit

modului stabilit pentru prima instanță prin care Tiutiunenco Vladimir să fie achitat de

la comiterea infracțiunii imputate pe motiv că fapta nu întrunește elementele

infracțiunii.

În motivarea apelului avocatul a invocat că instanța de fond la adoptarea sentinței

nu a apreciat obiectiv probele din dosarul penal, cât și cele examinate în cadrul

anchetei judiciare.

În sentință, declarațiile lui Tiutiunenco Vladimir, Burcă Nicolae, a martorilor

Apostu Vladimir, Baban Marina, Cheorghiță Serghei, Purice Anatolie, Prisăcaru

Eduard, Gurghiș Nicanor au fost redate, însă nu li s-a dat nici o apreciere, necătînd la

5

faptul că analiza completă a acestor probe au o importanță considerabilă pentru

stabilirea obiectivă a circumstanțelor cauzei. Astfel, martorii nominalizați nu au

confirmat în ședința de judecată vinovăția lui Tiutiunenco Vladimir.

Mai mult, nu s-a apreciat și nu s-a indicat motivul respingerii procesului verbal

de examinare a obiectului din 11.11.2010 (f.d. 64, vol. I) întocmit de OUP SV

Cebanciuc cu participarea specialistului Pascari Larisa și a raportului de expertiză nr.

3176/3177/3178 din 14.12.2010 examinate în cadrul dezbaterilor judiciare.

Reieșind din aceste prevederi legale următoarele acte procedurale sunt lovite de

nulitate, iar probele dobândite sunt inadmisibile: ordonanța privind prelungirea

termenului de urmărire penală din 31.01.2017 (f.d.28), procesul verbal de examinarea

a țigaretelor din 11.11.2010 (f.d. 69, vol. I) cu participarea specialistului Petrașcov

Valerii, sunt nule datorită faptului că sunt contrare art. 87, 255 alin. (2) și 260 Cod de

procedură penală

Ordonanța privind prelungirea termenului de urmărire penală din 31.01.2017 n-

a fost semnată de procurorul Valeriu Sîrbu care a întocmit această ordonanță.

Respectiv toate acțiunile de urmărire penală efectuate din 01 februarie 2017 și până

la terminarea urmăririi penale au fost efectuate în afara termenului de urmărire penale,

iar toate actele procedurale efectuate în această perioadă sunt lovite de nulitate

absolută.

2021, apelul avocatului Cevdari Vladimir în interesele lui Tiutiunenco Vladimir a fost

respins ca nefondat. Apelul procurorului a fost admis, s-a casat sentința în partea

individualizării pedepsei lui Tiutiunenco Vladimir și s-a pronunțat în această parte o

nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care lui Tiutiunenco

Vladimir, recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute art. 42 alin. (2), (3),

27, 248 alin. (5) lit. b) Cod penal, i s-a aplicat pedeapsa sub formă de închisoare pe

termen de 3 (trei) ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

În rest, sentința s-a menținut fără modificări.

judecată corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a tras concluzia că

Tiutiunenco Vladimir a comis infracțiunea prevăzută de art. 42 alin. (2), (3), 27, 248

alin. (5) lit. b) Cod penal, iar Burcă Nicolae învinuit de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 42 alin. (2), 27, 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal, corect a fost achitat

pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de el.

Instanța de apel analizând probele prin prisma prevederilor art. 101 Cod de

procedură penală, din punct de vedere al pertinenții, concludenții și utilității lor, le-a

apreciat ca fiind veridice, utile, pertinente, concludente, care coroborează între ele,

combat declarațiile inculpatului dar și argumentele apărătorului acestuia și indică la

vinovăția lui Tiutiunenco Vladimir privind comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42

alin. (2), (3), 27, 248 alin. (5) lit. b) Cod penal, totodată, instanța de apel a reținut că

nici una din aceste probe nu combat declarațiile lui Burcă Nicolae Ion și nu indică că

acesta ar fi comis infracțiunea incriminată lui.

6

În continuare, instanța de apel a menționat că partea acuzării în apelul depus nu

a prezentat probe pertinente, concludente, utile și veridice care ar fi dovedit că Burcă

Nicolae a comis infracțiunea prevăzută de art. 42 alin. (2), 27, 248 alin. (5) lit. b), d)

Cod penal, la fel, iar apărătorul Vladimir Cevdari în interesele lui Tiutiunenco

Vladimir, nu a prezentat instanței probe, care ar fi combătut concluziile instanței de

fond și ar fi indicat că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii.

Acțiunile lui Tiutiunenco Vladimir au fost probate prin declarațiile martorilor

audiați sub jurământ în ședința de judecată, atât în instanța de fond cât și în instanța

de apel, dar și declarațiile inculpatului Burcă Nicolae, declarații din care rezultă că

Tiutiunenco Vladimir, prin ascunderea identității sale a întreprins acțiuni de

organizare de transportare de palete de sticlă, procurarea autocamionului și angajare

de șofer pentru transportarea cu camionul a acestei mărfuri, precum și de procesele

verbale de examinare a obiectelor, inclusiv de examinare a actului de identitate fals

eliberat pe numele lui Rejinschii Vasile.

În continuare, instanța nu a reținut argumentele apărătorului în partea în care s-

a invocat nulitatea probelor, or motivele invocate, pe de o parte au fost invocate în

prima instanță, fiind luate în calcul, iar pe de altă parte, aceste alegații sunt declarative

și nu afectează legalitatea probelor, or, mai mult, probele analizate în ansamblu indică

la vinovăția inculpatului.

Totodată, s-a solicitat achitarea inculpatului pe motiv că fapta lui nu întrunește

elementele infracțiunii, însă, apărătorul nu a indicat care elemente ale infracțiunii

incriminate lipsesc, ce stări de fapt probează această concluzie, or apelantul s-a axat

doar pe două motive și anume, că instanța nu a analizat declarațiile martorilor și că

unele probe, nu au fost acumulate, administrate cu respectarea normelor de procedură,

însă aspectele invocate, nu coroborează cu concluzia că în acțiunile inculpatului ar

lipsi elementele infracțiunii.

Instanța de apel a apreciat critic argumentele invocate de procuror, în partea în

care s-a invocat că probele din dosar indică la vinovăția lui Burcă Nicolae, în

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (2), 27, 248 alin. (5) lit. b), d) Cod

penal. Acuzarea nu a prezentat careva probe că, Burcă Nicolae ar fi acționat nemijlocit

în vederea tăinuirii de controlul vamal a țigărilor de contrabandă prin ascunderea lor

în locul special amenajat printre paletele de sticlă din remorca camionului sau de

pregătire și organizare de ascunziș a acestor țigări printre paletele de sticlă, deoarece

acesta nu a cunoscut despre intenții infracționale ale lui Tiutiunenco Vladimir și a

altor persoane neidentificate.

În aceeași ordine de idei, din declarațiile făcute de martori și de Tiutiunenco

Vladimir, Burcă Nicolae nu a cunoscut despre intențiile infracționale de comiterea

infracțiunii de contrabandă a lui Tiutiunenco Vladimir și altor persoane și nu a

participat la activitatea infracțională realizată de către Tiutiunenco Vladimir, nu a

discutat cu careva cunoscuți sau complici de a lui Tiutiunenco Vladimir privind

circumstanțele transportării mărfii, nu s-a înțeles privind procurarea paleților de sticlă

preconizați a fi transportați peste hotarele țării cu careva persoane.

7

Astfel, instanța de apel a conchis că în acțiunile lui Burcă Nicolae nu sunt

prezente elementele de tentativa de trecere peste frontiera vamala a Republicii

Moldova a țigărilor ascunse în paletele de sticlă, tăinuindu-le de controlul vamal, prin

ascundere în locuri special pregătite sau adaptate în acest scop, care sunt obligatoriu

pentru componenta de infracțiune prevăzută la art. 248 Cod penal.

La numirea tipului și măsurii de pedeapsă lui Tiutiunenco Vladimir, s-a reținut

că deși instanța de fond a reiterat prevederile art. 6, 7, 61, 75 – 78 Cod penal, nu le-a

aplicat corespunzător, considerent din care apelul acuzatorului de stat urma a fi admis

în această parte.

La caz, infracțiunea se atribuie la categoria infracțiunilor grave, careva

circumstanțe agravante sau atenuante în privința inculpatului Tiutiunenco Vladimir,

nu au fost reținute. S-a ținut cont de persoana celui vinovat, care anterior nu a fost

condamnat, se caracteriza pozitiv, nu figura la evidența medicului narcolog, nu se afla

la evidența medicului psihiatru.

Astfel, raportând gravitatea infracțiunii la circumstanțele reale și personale ale

inculpatului, instanța de apel a considerat echitabil de stabilit în privința acestuia

pedeapsă sub formă de închisoare pe termen de 3 ani, cu executare în penitenciar de

tip semiînchis.

Instanța de apel a considerat că instanța de fond nejustificat a aplicat art. 90 Cod

penal, suspendând condiționat executarea pedepsei, apreciind împrejurările comiterii

infracțiunii (caracteristica pozitivă, comiterea pentru prima dată a unei infracțiuni), ca

temei pentru suspendarea condiționată a pedepsei. Scopul legii penale nu este doar

reeducarea condamnatului, dar și prevenirea de comitere a unor infracțiuni din partea

altor persoane, iar în acest caz pedeapsa cu închisoare și executarea reală a pedepsei,

va avea un efect pozitiv asupra întregii societăți.

Vladimir în numele lui Tiutiunenco Vladimir au atacat-o cu recurs ordinar.

6.1 Procurorul în recursul ordinar, invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct.

6) Cod de procedură penală, a solicitat casarea parțială a deciziei în privința

inculpatului Burcă Nicolae, cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel, într-

un alt complet de judecată.

În motivare recurentul a indicat că, instanța de apel nu a luat măsurile necesare

pentru ca probele concludente și utile, prezentate de partea acuzării să fie cercetate și

apreciate la justa lor valoare.

La adoptarea soluției, atât instanța de fond cât și cea de apel, s-au bazat doar pe

declarațiile inculpatului, fără a lua în considerație toate probele acuzării, care sunt

indicate și ca motive ale apelului procurorului, iar instanța de apel le-a apreciat eronat,

adoptând hotărârea doar în baza declarațiilor inculpatului.

Recurentul face trimitere la declarațiile martorilor Apostu Vladimir, Gheorghița

Sergiu, Purice Anatolii, Prisăcaru Eduard, Gurghiș Nicanor care, în viziunea sa,

dovedesc că în acțiunile lui Burcă Nicolae se conțin elementele infracțiunii prevăzute

de art. 42 alin. (2), 27, 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal.

8

Astfel, instanța de judecată a omis aprecierea firului logic și cronologia

evenimentelor, și anume, deși în cadrul cercetării judecătorești inculpatul a negat

participarea sa la comiterea infracțiunii de contrabandă, însă acesta nu a putut da

răspuns la întrebarea cum ar fi putut apărea țigările de contrabandă în camionul

condus de el, în situația în care marfa (paleții cu sticlă) a fost încărcată în prezența sa,

tot în prezența sa marfa a fost verificată de către inspectorul vamal și specialistul în

domeniul vămuirii, iar în urma controlului efectuat nu au fost depistate careva

încălcări, în semiremorcă fiind doar marfa- sticlă colorată, fără a fi prezentă altfel de

marfa.

Ulterior, semiremorca a fost sigilată în prezența specialistului în domeniul

vămuirii și a conducătorului auto, în acest fel mijlocul de transport părăsind teritoriul

S.A „Glass Container Company” cu marfa conform declarației vamale. La momentul

efectuării controlului vamal în postul vamal „Leușeni Albița” sigiliul aplicat era intact

și s-a stabili că acesta nu a fost supus manipulării.

6.2 Avocatul Cevdari Vladimir în numele lui Tiutiunenco Vladimir a înaintat

recurs ordinar, invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură

penală, solicitând casarea deciziei și dispunerea achitării inculpatului din lipsa

elementelor constitutive ale infracțiunii.

În motivare recurentul a indicat că, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra

motivelor invocate în cererea de apel privitor la condamnarea inculpatului în baza

actelor procedurale inadmisibile și nule.

Ordonanța privind prelungirea termenului de urmărire penală din 31.01.2017

(f.d.28), procesul verbal de examinarea a țigaretelor din 11.11.2010 (f.d. 69, vol. I) cu

participarea specialistului Petrașcov Valerii sunt nule datorită faptului că sunt contrare

art. 87, 255 alin. (2) și 260 Cod de procedură penală.

Ordonanța privind prelungirea termenului de urmărire penală din 31.01.2017 n-

a fost semnată de procurorul Valeriu Sîrbu care a întocmit această ordonanță.

Respectiv toate acțiunile de urmărire penală efectuate din 01.02.2017 și până la

terminarea urmăririi penale au fost efectuate în afara termenului de urmărire penale,

iar toate actele procedurale efectuate în această perioadă sunt lovite de nulitate

absolută.

Așadar, s-a invocat că probele indicate și administrate în ședința de judecată nu

confirmă vina lui Tiutiunenco Vladimir în săvârșirea infracțiunii imputate iar fapta

săvârșită nu este pasibilă de pedeapsa penală. Versiunea lui Tiutiunenco Vladimir

fiind confirmată prin procesul- verbal din 11.11.2020 (f.d. 64, vol. I), raportul de

expertiză nr. 3176/3177/3178 din 14.12.2010 și declarațiile martorilor Baban Marina,

Prisăcaru Eduard și Gurghiș Nicanor.

Reiterează că probele administrate nu atestă prezența unor temeiuri rezonabile

de a-l învinui pe Tiuteiunenco Vladimir de comiterea faptei incriminate.

procuror, solicitând să fie declarat inadmisibil.

9

materialului din dosar și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că acestea

urmează a fi declarate inadmisibile din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală

instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat

împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității

acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond

și de apel.

8.1 Din conținutul recursului procurorului se constată că el face trimitere la

temeiurile de casare stipulate de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală,

menționând că prin decizia contestată, greșit a fost achitat Burcă Nicolae, însă

Colegiul penal consideră că acest temei nu și-a găsit confirmare la examinarea

recursului.

Recurentul indică formal prevederile de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală, dar de fapt expune dezacordul cu aprecierea probelor de către

instanțele de fond, probe, care în viziunea lor nu confirmă vinovăția lui Burcă Nicolae

și prezența elementelor infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (2), 27, 248 alin. (5) lit.

b), d) Cod penal.

La caz, Colegiul penal menționează că art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală

prevede o listă exhaustivă de temeiuri pentru recurs, a cărei analiză denotă faptul că

chestiunile privind aprecierea probelor nu sunt reflectate în conținutul acestui articol,

astfel neconstituind un temei pentru recurs separat. Critica aprecierii probelor, care la

caz comportă o solicitare de reapreciere a acestora, nu poate fi supusă analizei la etapa

examinării cauzei în ordine de recurs ordinar, deoarece instanța de recurs este abilitată

de a se pronunța asupra chestiunilor de drept, care constituie erori cu caracter

procedural sau material, iar aprecierea probelor constituie o chestiune de fapt, ce ține

de judecarea fondului cauzei, judecare care nu se înfăptuiește de către instanța de

recurs.

Conform cerințelor art. 414 Cod de procedură penală, chestiunile de fapt asupra

cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se

transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori

nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele

corect au fost apreciate prin prisma cumulului de probe anexate la dosar în

conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală.

Așadar, Colegiul penal reține că instanța de apel, judecând cauza și verificând

probele cu respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală, le-a

dat o apreciere justă potrivit art. 101 Cod de procedură penală din punct de vedere al

pertinenței, utilității, concludenții, veridicității și coroborării lor, stabilind cu

certitudine toate aspectele de fapt și de drept, ajungând la concluzia corectă cu privire

10

la nevinovăția lui Burcă Nicolae în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin.

(2), 27, 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal.

Astfel, din conținutul hotărârii instanței de apel, rezultă că aceasta corect a

constatat că fapta lui Burcă Nicolae nu întrunește elementele infracțiunii, ulterior

motivând concluzia de nevinovăție a acesteia prin cumulul de probe administrate în

cauză, nefiind stabilită presupusa eroare de drept invocată de către recurenți,

solicitarea acestora privind casarea hotărârii instanței de apel, neavând suport

probatoriu și care contravine probelor administrate în cauză.

Conform prevederilor art. 389 Cod de procedură penală, sentința de condamnare

se adoptă numai în condiția în care, în urma cercetării judecătorești, vinovăția

inculpatului în săvârșirea infracțiunii a fost confirmată prin ansamblul de probe

cercetate de instanța de judecată. Sentința de condamnare nu poate fi bazată pe

presupuneri.

În baza principiului contradictorialității în procesul penal, principiu unanim

recunoscut și susținut de jurisprudența Curții Europene pentru Drepturile Omului,

sarcina probațiunii în ședințele de judecată în prima instanță și în instanța de apel îi

revine acuzatorului de stat, deoarece funcția acuzării este pusă pe seama procurorului.

Curtea Europeană pentru Drepturile Omului, în hotărârea Capean contra Belgiei din

13 ianuarie 2005, a constatat că, în domeniul penal, problema administrării probelor

trebuie să fie abordată din punctul de vedere al articolului 6 §2 și e obligatoriu, inter

alia, ca sarcina de a prezenta probe să-i revină acuzării.

Aprecierea probelor ține de examinarea cauzei în fapt și în drept fie în instanța

de fond sau în instanța de apel, iar dezacordul unei părți în acest sens nu echivalează

cu o eroare ce ar da temei de casare a unei hotărâri de condamnare sau de achitare,

mai mult ca atât, temeiul invocat nu se încadrează în cele prevăzute de alin. (1) art.

427 Cod de procedură penală.

Mai mult ca atât, activitatea instanței de apel privind doar aprecierea sau

reaprecierea probelor și circumstanțelor cauzei, în alt sens decât cel pe care îl propune

acuzatorul de stat este o competență și prerogativă legală a acestei instanțe, care nu

constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de

procedură penală și, astfel, invocarea acestei chestiuni în recursul ordinar, la fel, este

lipsită de orice temei legal.

Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o

reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință

soluția dată de instanțele inferioare. În cazul în care instanțele și-au motivat

decizia, arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă sau infirmă o acuzație

penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o

curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele

jurisdicției acestor instanțe.

Instanța de recurs se raliază argumentelor expuse în sentință și în decizia

instanței de apel contestate, totodată, notând că, potrivit jurisprudenței constante a

CtEDO se admite însușirea concluziilor instanțelor ierarhic inferioare de către

11

instanțele ierarhic superioare, în cazul când constatările acestora sunt fundamentate

în fapt și în drept, fiind amplu prezentate în hotărârile atacate, constatându-se că la

administrarea probelor nu au fost încălcate drepturile și libertățile constituționale ale

participanților la proces, iar probele puse la baza hotărârilor nu conțin erori procesuale

ce ar putea influența autenticitatea concluziilor formulate de instanțe.

Colegiul penal conchide că partea acuzării în susținerea învinuirii nu a îndeplinit

cerințele legii, și nu a prezentat probe, ce ar servi temei pentru condamnarea lui Burcă

Nicolae, deoarece se conchide că, instanța de apel a adoptat o hotărâre legală și

întemeiată, prevederile legale obligatorii au fost respectate la judecarea cauzei în apel

și s-a expus detaliat asupra admiterii parțiale al apelului procurorului doar în privința

lui Tiutiunenco Vladimir, pronunțându-se pe marginea tuturor alegațiilor invocate în

apeluri.

8.2 În recursul ordinar declarat de avocatul Cevdari Vladimir se reține că,

recursul este fondat pe temeiurile din art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură

penală, însă, în pofida normelor de drept enunțate, nu este specificat, în raport cu

relevanțele conținute în partea descriptivă a hotărârilor contestate, care ar fi erorile de

drept concrete ce ar indica că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel, sau i s-a aplicat pedepse individualizate contrar

prevederilor legale.

Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute

prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

Într-un prim aspect, este relevant de a specifica că, raționamentele pe care se

fundamentează soluția de inadmisibilitate a prezentului recurs, se bazează pe faptul

că, pe calea recursului ordinar se dorește să se ajungă la o nouă analiză a

circumstanțelor de fapt stabilite prin sentință și preluate de instanța de apel nu pentru

a fi corectată vreo eroare judiciară, ci doar în vederea reaprecierii probatoriului, în

acest sens instanța de recurs ordinar transformându-se într-o veritabilă instanță de

apel, ceea ce excede scopul pentru care aceasta a fost creată.

Verificând argumentele recurentului, în sensul că inculpatul nu este vinovat de

comiterea infracțiunii incriminate, Colegiul penal le consideră neîntemeiate, or

instanțele de judecată, judecând cauza și verificând probele cu respectarea

prevederilor art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală, le-a dat o apreciere justă,

potrivit art. 101 Cod de procedură penală din punct de vedere al pertinenței, utilității,

concludenții, veridicității și coroborării lor, stabilind cu certitudine toate aspectele de

fapt și de drept, ajungând la concluzia corectă cu privire la vinovăția lui Tiutiunenco

Vladimir în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (2), (3), 27, 248 alin. (5)

lit. b) Cod penal.

Instanța de apel legal și întemeiat a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și

de drept ale cauzei, în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură

penală și prescripțiilor de drept material, corect ținând cont de prevederile art. 61, 75

Cod penal, conform cărora persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea infracțiunii

12

i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele și în strictă conformitate cu dispozițiile

legii, iar nerecunoașterea vinovăției de către inculpat în comiterea infracțiunilor

incriminate nu poate servi temei pentru achitarea acestuia, dat fiind faptul că, în cursul

judecării cauzei au fost administrate probe care au confirmat cu certitudine vina lui.

Împrejurările enunțate denotă în mod concludent, că instanța de apel nu a comis

erori de drept în raport cu cele invocate de recurent, că hotărârea contestată conține

motive clare și legale pe care se întemeiază soluția, că instanța nu a admis vreo eroare

gravă de fapt, care să fi afectat soluția, că au fost întrunitele elementele infracțiunii,

și că recursul ordinar este vădit neîntemeiat.

Colegiul penal statuează că critica aprecierii probelor (ordonanța privind

prelungirea termenului, procesul- verbal de examinare a țigărilor) nu poate fi supusă

analizei la etapa examinării cauzei în ordine de recurs ordinar, deoarece instanța de

recurs este abilitată de a se pronunța asupra chestiunilor de drept, care constituie erori

cu caracter procedural sau material, iar aprecierea probelor constituie o chestiune de

fapt, ce ține de judecarea fondului cauzei, judecare care nu se înfăptuiește de către

instanța de recurs.

Mai mult, activitatea instanței de apel privind doar aprecierea sau reaprecierea

probelor și circumstanțelor cauzei, în alt sens decât cel pe care îl propune inculpatul,

este o competență și prerogativă legală a acestei instanțe, care nu constituie un temei

de drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură penală și,

astfel, invocarea acestei chestiuni în recursul ordinar, la fel, este lipsită de orice temei

legal.

Prin urmare, se statuează că, criticile formulate de procuror și avocatul Cevdari

Vladimir au format obiect de discuție la judecarea cauzei în instanța de apel și ultima

le-a dat o motivare corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă în prezenta decizie

la pct. 5, soluție, pe care instanța de recurs și-o însușește pe deplin și a cărei reluare

nu se mai impune, având în vedere și faptul că verificând hotărârea judecătorească în

raport și cu prevederile art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, nu se identifică

existența și a altor motive care analizate din oficiu să ducă la casarea deciziei recurate.

În acest punct de analiză, Colegiul consideră necesar de a face trimitere și la

jurisprudența constantă a Curții Europene, prin care s-a statuat cu titlul de principiu

că, în cazul în care instanța supremă refuză să admită o cauză din motivul că nu sunt

întrunite temeiurile legale pentru această cauză, o motivare foarte succintă poate

satisface cerințele art. 6 din Convenție (cauza Bachowski v. Polonia din 02.11.2010).

Având în vedere considerentele expuse și raportând situația reținută în cauză la

prevederile art. 432 alin.(2) Cod de procedură penală, Colegiul penal concluzionează

că la judecarea cauzei în ordine de apel instanța de apel a respectat prevederile legale

relevante, prescrise de art. 414-419 Cod de procedură penală, iar recursurile declarate

de procuror și avocatul Cevdari Vladimir sunt inadmisibile.

Penal

d e c i d e :

13

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de procurorul în Procuratura de

circumscripție Chișinău, Dorina Tăut și al avocatului Cevdari Vladimir în numele

inculpatului Tiutiunenco Vladimir, împotriva deciziei Colegiului Penal al Curții de

Apel Chișinău din 5 noiembrie 2021, în cauza penală în privința lui Tiutiunenco

Vladimir XXXXX și Burcă Nicolae XXXXX ca fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 15 decembrie 2022.

Președinte Nadejda TOMA

Judecător Liliana CATAN

Judecător Ion GUZUN

14