1ra-615/22 — art. 264 alin. 3 lit. b CP

1ra-615/22 — art. 264 alin. 3 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-615/22

1-21025434-01-1ra-21042022

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

24 octombrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

Președinte: Toma Nadejda,

Judecătorii: Diaconu Iurie, Catan Liliana, Guzun Ion și Boico Victor,

judecând fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către

succesorul părții vătămate, Duca Galina, prin care se solicită casarea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 09 februarie 2022, în cauza

penală în privința lui,

Sașin Valeri xxxxxx, născut la xxxxxx

xxxxxx, originar din xxxxxx xxxxxx și

domiciliat în xxxxxx xxxxxx xxxxxx xxxxxx

xxxxxx xxxxxx.

Termenul de examinare:

Prima instanță: 18.02.2021 – 07.09.2021;

Instanța de apel: 29.09.2021 – 09.02.2022;

Instanța de recurs: 21.04.2022 – 24.10.2022.

A C O N S T A T A T :

07 septembrie 2021, în baza probelor administrate la faza de urmărire penală,

în procedura prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, Sașin Valeri a fost

recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, la

3 (trei) ani închisoare, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de

transport.

Potrivit art. 90 Cod penal, a fost dispusă suspendarea condiționată a

executării pedepsei stabilite inculpatului, pentru un termen de probațiune de

2 (doi) ani.

A fost admisă parțial acțiunea civilă înaintată de succesorul părții

vătămate, Duca Galina împotriva lui Sașin Valeri, în partea prejudiciului moral,

fiind dispusă încasarea din contul lui Sașin Valeri în beneficiul lui Duca Galina,

prejudiciul moral în sumă de 100 000 (o sută mii) lei. În rest, în partea

prejudiciului moral, acțiunea civilă a fost respinsă.

A fost admisă în principiu acțiunea civilă înaintată de succesorul părții

vătămate, Duca Galina împotriva lui Sașin Valeri, în partea încasării

1

prejudiciului material în sumă de 20 000 lei, fiindu-i explicat reclamantei că

are dreptul să se adreseze în ordinea procedurii civile.

A fost dispusă încasarea din contul lui Sașin Valeri în beneficiul statului,

suma de 2 048 (două mii patruzeci și opt) lei, cu titlu de cheltuieli judiciare,

iar suma cheltuielilor de 107,26 (o sută șapte,26) lei, fiind trecută în contul

statului.

Sașin Valeri la 10 noiembrie 2020, aproximativ ora 12:15, conducând

autocamionul de model „Kamaz 65115”, cu n/î xxxxxx xxxx, deplasându-se pe

traseul R-20 „Orhei-Rezina-Rîbnița” din direcția or. Orhei, aproximativ la km

27 + 850 m, între s. Cuizăuca, r-nul Rezina și s. Cogîlniceni, r-nul Rezina,

nemanifestând prudență sporită la trafic, neținând cont de totalitatea de

factori ce caracterizează condițiile rutiere și anume determinarea vitezei,

benzii de circulație și a modalităților de conducere a vehiculului, încălcând

prevederile pct. 45 alin. (1) lit. a), b) și d) al Regulamentului circulației rutiere

aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr. 357 din 13 mai 2009, care prevede

că: „Conducătorul trebuie să conducă vehiculul în conformitate cu limita de

viteză stabilită ținând permanent seama de următorii factori: a) starea

psihofiziologică ce influențează atenția și reacția, b) dexteritatea în conducere

care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase și d) situația rutieră”, având

intenția de a efectua manevra de depășire în loc interzis, încălcând marcajul

rutier 1.1.1 „linia îngustă continue”, care delimitează fluxul de transport de

sensuri opuse pe sectoarele de drum, care au două benzi pentru circulație, a

ieșit pe banda de circulație cu sens opus, manifestând o neglijență în trafic, nu

a ținut cont că cel care îl precede a semnalizat de a efectua manevra de viraj

spre stânga, de pe un drum principal, pe un drum secundar, încălcând

prevederile pct. 51 lit. b) al Regulamentului circulației rutiere aprobat prin

Hotărârea Guvernului RM nr. 357 din 13 mai 2009, care prevede că: „înaintea

depășirii, conducătorul vehiculului trebuie să se asigure că: cel care îl precedă

pe aceeași bandă nu a semnalizat intenția de a depăși sau intenția de a

preselecta spre stânga”, a tamponat lateral autoturismul de model VAZ 2101

cu numărul de înmatriculare xxxxxx xx, care deja efectuase manevra de viraj

spre stânga, condus regulamentar de către cet. Duca Ion xxxxxx, a.n. xxxxxx,

care avea ca pasageri cet. Duca Galina xxxxxx și Luchian Maria xxxxx.

În rezultatul accidentului rutier, conform raportului de expertiză judiciară

nr. 202026C0189 din 30 noiembrie 2020, moartea cet. Duca Ion, a survenit în

rezultatul hemoragiilor secundare în trunchiul cerebral, cu compresiune

cerebrală, ca urmare a traumei cranio-cerebrale închise, ce se confirmă prin

modificările traumatice depistate la examinarea medico-legală a cadavrului.

La examinarea medico-legală a cadavrului s-a constatat: traumă cranio-

cerebrală închisă. Echimoză pe cap. Hemoragii în țesuturile moi pericraniene.

Fractură liniară a oaselor bolții și bazei craniului. Hemoragii epidulare,

subdurale (100 ml) și subarahnoidiene parțiale. Conținut hemoragie în

ventriculele cerebrale. Angajarea trunchiului cerebral în orificiul mare

occipital, hemoragii secundare în trunchiul cerebral. Stare posttrepanare

2

craniu (10.11.20), care au putut fi produse ca rezultat al acțiunei traumatice

cu obiect contondent, dur sau la lovire de acesta, posibil în timpul și

circumstanțele accidentului rutier, fiind în calitate de conducător al

automobilului, prin tamponarea acestuia în partea laterală stângă de către

autocamion, care în comun au legătura cauzală directă cu pricina morții și se

califică ca vătămare gravă.

Acțiunile lui Sașin Valeri au fost încadrate în baza art. 264 alin. (3) lit. b)

Cod penal, adică încălcarea regulilor de securitate a circulației de către

persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din

imprudență decesul unei persoane.

solicitând casarea parțială a acesteia, în partea respingerii acțiunii civile

privind încasarea prejudiciului moral, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei

noi hotărâri în această parte, potrivit modului stabilit pentru prima instanță,

prin care acțiunea civilă, în partea încasării prejudiciului moral din contul lui

Sașin Valeri în beneficiului lui Duca Galina, în sumă de 380 000 lei, să fie

admisă integral.

În motivarea apelului a indicat, că prima instanță neîntemeiat a admis

parțial acțiunea civilă în partea încasării prejudiciului moral din contul

inculpatului.

Prin urmare, invocând prevederile art. 219 alin. (1), (4), 225 alin. (2),

(3), 387 alin. (1) Cod de procedură penală, art. 1998 alin. (1), 2036 alin. (1),

(2), 2037 alin. (1) Cod civil, a precizat că suma de 100 000 lei, dispusă spre

încasare de către prima instanță, cu titlu de prejudiciu moral, este una

neproporțională și inechitabilă, reieșind din faptul că a suportat suferințe

enorme în urma acțiunilor inculpatului Sașin Valeri, care s-au soldat cu

decesul soțului său, Duca Ion.

Or, vinovăția lui Sașin Valeri, în săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, a fost demonstrată pe deplin, fiind constatat

cu certitudine faptul că în urma acțiunilor inculpatului, a survenit decesul lui

Duca Ion, astfel stabilindu-se legătura cauzală dintre acțiunile ilegale ale

inculpatului și prejudiciul cauzat, ceea ce presupune conform legislației în

vigoare, survenirea răspunderii civile delictuale pentru prejudiciul cauzat.

În acest context, consideră că suma prejudiciului moral urmează a fi

valorificată în cuantum de 380 000 lei.

09 februarie 2022, a fost respins apelul declarat și menținută sentința primei

instanțe fără modificări.

4.1. În argumentarea soluției pronunțate, instanța de apel a indicat că la

pronunțarea sentinței, prima instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt

și de drept și just a concluzionat că inculpatul a săvârșit infracțiunea

incriminată, circumstanțe care au fost constatate din totalitatea de probe

administrate la cauza penală, iar acestea fiind corect apreciate, cu respectarea

prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al

pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, iar toate probele în

3

ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor.

Prin urmare, instanța de apel a constatat cu certitudine că Sașin Valeri a

săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, încălcarea

regulilor de securitate a circulației de către persoana care conduce mijlocul de

transport, încălcare care a provocat din imprudență decesul unei persoane.

Totodată, instanța de apel a precizat că în cadrul examinării cauzei

penale, succesorul victimei, Duca Galina, conducându-se de prevederile

art. 219-221 Cod de procedură penală, a înaintat acțiune civilă, solicitând

încasarea prejudiciului material în sumă de 20 000 lei și prejudiciului moral în

sumă de 380 000 lei. Prin apelul declarat, succesorul părții vătămate invocă

dezacordul său cu sentința primei instanțe, doar în partea încasării

prejudiciului moral, considerând ca fiind inechitabilă suma încasată de prima

instanță.

Astfel, reținând prevederile art. 220 alin. (1), (2) Cod de procedură

penală, art. 2036 alin. (1), (2), 2037 alin. (1) Cod civil, instanța de apel a

menționat că criticele apelantei despre suma prejudiciului moral dispusă a fi

încasată de către prima instanță, nu sunt plauzibile, or, în conformitate cu

prevederile art. 219 alin. (4) Cod de procedură penală, ținând cont de

circumstanțele constatate în ședința de judecată, de gradul de vinovăție al

inculpatului, prejudiciul cauzat prin infracțiune și de măsura în care

compensarea poate aduce satisfacerea efectivă, stabilind faptul că partea

vătămată are dreptul la repararea prejudiciului moral, și ținând cont de faptul

ca evaluarea să nu fie una subiectivă ori pentru a nu se ajunge la o îmbogățire

fără just temei, având ca punct de reper practica instanțelor naționale, prima

instanță întemeiat a concluzionat că suma de 100 000 lei, reprezintă o

despăgubire echitabilă pentru daunele morale cauzate succesorului părții

vătămate, Duca Galina.

Referitor la argumentul succesorului părții vătămate, precum că

prejudiciul moral urma a fi încasat în cuantumul solicitat, instanța de apel a

indicat că însăși tragerea la răspundere penală a inculpatului Sașin Valeri și

stabilirea unei pedepse cu închisoare acestuia, cu suspendarea condiționată a

executării pedepsei, reprezintă în sine o satisfacție echitabilă pentru

succesorul părții vătămate, care compensează într-o anumită măsură și

prejudiciul moral cauzat acesteia.

deciziei instanței de apel, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

penală, solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi

hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care acțiunea

civilă cu privire la încasarea prejudiciului moral, în sumă de 380 000 lei, din

contul inculpatului, să fie admisă integral.

În argumentarea recursului susține că soluția instanței de apel prin care

a fost menținută sentința primei instanțe, în partea dispunerii încasării

prejudiciului moral în sumă de 100 000 lei, este una eronată.

Astfel, invocând prevederile art. 219 alin. (1), (4), 225 alin. (1), (3), 387

alin. (1) Cod de procedură penală, art. 1998 alin. (1), 2036 alin. (1), (2), 2037

4

alin. (1) Cod civil, menționează că suma de 100 000 lei, dispusă spre încasare

de către prima instanță, cu titlu de prejudiciu moral, este una neproporțională

și inechitabilă suferințelor morale suportate în urma decesului soțului său,

Duca Ion.

Or, vinovăția lui Sașin Valeri, în săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, a fost demonstrată pe deplin, fiind constatat

cu certitudine faptul că în urma acțiunilor inculpatului, a survenit decesul lui

Duca Ion, astfel stabilindu-se legătura cauzală dintre acțiunile ilegale ale

inculpatului și prejudiciul cauzat, ceea ce presupune conform legislației în

vigoare, survenirea răspunderii civile delictuale pentru prejudiciul cauzat.

În acest context, precizează că instanțele de fond, la stabilirea

cuantumului prejudiciului moral, nu au luat în considerație importanța valorii

lezate (dreptul la viață), vârsta la care a survenit decesul victimei (48 ani),

caracterul violent al morții, ceea ce a accentuat trauma psihică a succesorului

părții vătămate, precum și criteriul fundamental la stabilirea despăgubirilor

acordate pentru prejudiciul moral – echitatea.

Consideră că suma prejudiciului moral cauzat, urmează a fi dispusă spre

încasare în cuantum de 380 000 lei.

vătămate, Duca Galina, pledând pentru admiterea acestuia și dispunerea

rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată,

invocând dezacordul cu soluția instanței de apel, în partea prejudiciului moral.

Colegiul penal lărgit concluzionează că acesta urmează a fi admis din

considerentele ce succed.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

instanța de recurs, judecând recursul, admite recursul, casează hotărârea

atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care

eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Potrivit practicii judiciare constante, erorile de drept pot fi erori de

drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța

de recurs verifică, dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin

hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

Din conținutul recursului declarat de către succesorul părții vătămate,

Duca Galina, se atestă că aceasta a indicat drept temei pentru declararea

recursului art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, potrivit căruia

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de

drept comise de instanțele de fond și de apel, în cazurile când instanța de apel

nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea

atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea

soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau

5

instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței.

Analizând textul deciziei contestate prin prisma argumentelor invocate

în recurs și temeiurilor de casare nominalizate, Colegiul penal constată că

criticile aduse de către titularul cererii de recurs și-au găsit confirmare în

speța dedusă judecății.

În acest context instanța de recurs menționează, că conform art. 414

Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea

și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță,

conform materialelor din dosar și oricăror probe noi prezentate instanței de

apel sau cercetează suplimentar probele administrate de prima instanță.

Instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar.

După cum rezultă din materialele cauzei, potrivit sentinței Sașin Valeri a

fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal,

la 3 ani închisoare, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport,

iar conform art. 90 Cod penal, a fost dispusă suspendarea condiționată a

executării pedepsei stabilite, pentru un termen de probațiune de 2 ani. A fost

admisă parțial acțiunea civilă înaintată de succesorul părții vătămate, Duca

Galina împotriva lui Sașin Valeri, în partea prejudiciului moral, fiind dispusă

încasarea din contul lui Sașin Valeri în beneficiul lui Duca Galina, prejudiciul

moral în sumă de 100 000 lei. În rest, în partea prejudiciului moral, acțiunea

civilă a fost respinsă. A fost admisă în principiu acțiunea civilă înaintată de

succesorul părții vătămate, Duca Galina împotriva lui Sașin Valeri, în partea

încasării prejudiciului material în sumă de 20 000 lei, fiindu-i explicat

reclamantei că are dreptul să se adreseze în ordinea procedurii civile.

A fost dispusă încasarea din contul lui Sașin Valeri în beneficiul statului, suma

de 2 048 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare, iar suma cheltuielilor de 107,26 lei,

fiind trecută în contul statului, soluție care a fost menținută și de către

instanța de apel.

De asemenea, instanța de recurs reține că prin ordonanța organului de

urmărire penală din 30 noiembrie 2020, Duca Galina a fost recunoscută în

calitate de succesor legal a părții vătămate Duca Ion (f.d.56, vol.I), precum și

prin ordonanța din 31 decembrie 2020, a fost recunoscută în calitate de parte

civilă (f.d.49, vol.I), iar în cadrul examinării cauzei în prima instanță,

succesorul părții vătămate, Duca Galina, a înaintat cerere cu privire la

încasarea din contul inculpatului Sașin Valeri, prejudiciului moral și material

în sumă totală de 400 000 lei (f.d.211, vol.I), concretizând în ședința de

judecată că suma de 380 000 lei, reprezintă prejudiciul moral, iar suma de

20 000 lei, este prejudiciul material (f.d.224, vol.I).

Deși în cererea de apel, succesorul părții vătămate, Duca Galina, a

invocat dezacordul cu soluționarea de către prima instanță a acțiunii civile în

partea încasării prejudiciului moral, susținând că a suportat suferințe enorme

în urma acțiunilor inculpatului, care s-au soldat cu decesul soțului său,

Duca Ion, analizând decizia supusă recursului, Colegiul penal lărgit conchide

că instanța de apel, menținând soluția primei instanțe, a motivat superficial

soluția adoptată în această parte.

6

Colegiul penal lărgit menționează că acțiunea civilă exercitată în cadrul

procesului penal are ca obiect tragerea la răspunderea delictuală a persoanei

responsabile potrivit legii civile, pentru prejudiciul produs prin săvârșirea

faptei care face obiectul acțiunii penale. Prejudiciul solicitat de partea civilă

prin intermediul acțiunii avansate în fața instanței împotriva inculpatului,

trebuie să reprezinte o consecință directă a infracțiunii deduse judecății, atât

în cazul pretinderii recuperării prejudiciului material, cât și celui moral.

Așadar, instanța de recurs constată că potrivit deciziei recurate, instanța

de apel s-a limitat doar la expunerea printr-o frază generală că prima instanță

întemeiat a concluzionat că suma de 100 000 lei, este o despăgubire echitabilă

pentru daune morale cauzate succesorului părții vătămate Duca Galina, însă

instanța nu desfășoară considerentele care au fundamentat concluzia

respectivă.

Mai mult, nu este clară nici concluzia instanței de apel, potrivit căreia

indică că „…însăși tragerea la răspundere penală a inculpatului Sașin Valeri și

aplicarea unei pedepse cu închisoare acestuia, cu suspendarea condiționată a

executării acesteia, reprezintă în sine o satisfacție echitabilă pentru succesorul

părții vătămate, care compensează într-o anumită măsură și prejudiciul moral

cauzat acesteia”.

Or, motivarea insuficientă efectuată de instanța de apel, se apreciază ca

un viciu de judecată care afectează hotărârea adoptată și reprezintă temei

legal de a casa decizia atacată și a dispune rejudecarea cauzei în instanța de

apel.

La același segment, Colegiul penal lărgit amintește, că potrivit

jurisprudenței constante a Curții Europene a Drepturilor Omului, în primul

rând, rolul instanțelor judecătorești naționale este să decidă asupra

admisibilității probelor, precum și asupra relevanței și ponderii acestora

pentru pronunțarea deciziei judecătorești.

Rolul unei decizii motivate este să demonstreze părților că ele au fost

auzite.

O decizie motivată oferă părții posibilitatea de a o contesta, precum și

posibilitatea ca decizia să fie revizuită de către o instanță de recurs.

Doar prin adoptarea unei decizii motivate poate avea loc un control

public al administrării justiției.

Prin urmare, dreptul de a fi auzit include nu doar posibilitatea de a

aduce argumente instanței, dar și obligația corespunzătoare a instanței de a

arăta, în motivarea sa, motivele pentru care anumite argumente au fost

acceptate sau respinse. (§ 30, 31 cauza Fomin vs R. Moldova, decizia din

11 octombrie 2011).

Colegiul penal lărgit notează, că modalitatea de motivare a soluției

instanței de apel cu privire la acțiunea civilă în partea încasării prejudiciului

moral, este neclară, pe când potrivit prevederilor legislației procesuale și

practicii judiciare, hotărârile pronunțate de instanțele de fond trebuie să fie

motivate atât în fapt, cât și în drept, în corespundere cu prevederile legislației

în vigoare, pentru a permite instanței superioare de a verifica corespunderea

7

hotărârii pronunțate cu legea. Necesită a se avea în vedere că nu numai

nemotivarea hotărârii, dar și motivarea insuficientă sau motivarea în termeni

generali, vagi, reprezintă motiv de casare. Nemotivarea ca o omisiune

esențială apare astfel ca un viciu de procedură.

Față de considerentele mai sus arătate, Colegiul penal lărgit ajunge la

concluzia, că la judecarea cauzei instanța de apel a admis erori, care nu pot fi

corectate în ordinea procedurii de recurs ordinar. Erorile menționate sunt

erori de drept procedural și se încadrează în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală, deoarece se referă la procedura de motivare a soluției

instanței de apel și se consideră temei de recurs.

procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de către succesorul părții vătămate,

Duca Galina, casează parțial decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 09 februarie 2022, în cauza penală în privința lui Sașin Valeri xxxxx, în

latura civilă în partea soluționării chestiunii privind încasarea din contul

inculpatului a prejudiciului moral, și dispune rejudecarea cauzei în această

parte, de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

În rest decizia contestată, se menține.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată în partea în care a fost

dispusă rejudecarea, în rest este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 15 decembrie 2022.

Președinte Toma Nadejda

Judecători Diaconu Iurie

Catan Liliana

Guzun Ion

Boico Victor

8