1ra-1672/22 — art. 264 alin. 3 lit. b CP

Prin sentința Judecătoriei Soroca (sediul Central) din 02 martie 2022, în baza probelor administrate la faza de urmărire penală, în procedura prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, Cazac Valerii a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, la 2 (doi) ani închisoare, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport. Potrivit art. 90 Cod penal, a fost dispusă suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate lui Cazac Valerii, pentru un termen de probațiune de 2 (doi) ani.

Pentru pronunțarea sentinței, prima instanță a constatat în fapt, că Cazac Valerii, la data de 15 decembrie 2021, aproximativ ora 21:00, fiind treaz, dispunând de permis de conducere valabil pentru categoria de vehicul condus cu nr. 166600228, eliberat la 31 martie 2016, aflându-se la volanul automobilului personal de model „Nissan Primera”, cu n/î „xxxxx” și deplasându-se pe traseul R-14 (Codru Nou-Soroca-Ungari-Frontiera cu Ucraina) în direcția s. Alexandru cel Bun, r-nul Soroca, ajungând la km 71+700m, încălcând prevederile pct. 45) alin. (1) lit. a), b) și d), alin. (2) al Regulamentului Circulației Rutiere aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 357 din 13 mai 2009, unde este prevăzut că conducătorul mijlocului de transport trebuie să conducă vehiculul în 1 conformitate cu limita de viteză stabilită, ținând permanent seama de starea psihofiziologică ce influențează atenția și reacția, dexteritate în conducere care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase, de condițiile și situația rutieră, iar în cazul în care în limita vizibilității apar obstacole care pot fi observate de conducător, el trebuie să reducă viteza sau chiar să oprească, pentru a nu pune în pericol siguranța traficului, a tamponat din spate pietonul Șoimu Iurie, născut la 27 iunie 1979, care se deplasa pe partea dreaptă a carosabilului în direcția s. Alexandru cel Bun, r-nul Soroca, relativ deplasării mijlocului de transport, ca rezultat cauzându-i vătămări corporale grave, periculoase pentru viață ce au legătură cauzală directă cu decesul acestuia. Conform raportului de expertiză judiciară nr. 202129C0106 din 27 decembrie 2021, moartea lui Șoimu Iurie, anul nașterii 1979, a survenit în urma leziunilor severe ale corpului, organelor interne și țesuturilor (ruptura totală a aortei, contuzii și delacerări ale plămânilor, ficatului, măduvei spinării) ca rezultat al traumei asociate a capului, toracelui, abdomenului și membrelor - ce se confirmă prin datele necropsiei. La examinarea medico-legală a cadavrului s-au depistat următoarele leziuni corporale: Traumă cranio- cerebrală închisă: hemoragii în țesuturile moi pericraniene pe stânga; fractură cominutivă a bazei craniului; hemoragii subarahnoidiene insulare; sânge fluid în ventriculii cerebrali. Rinoragie. Fracturi a oaselor nazale cu mobilitate patologică și crepitații. Fractura mandibulei pe stânga. Traumă toraco- abdominală închisă: fractura coastelor 3,4,5,6 pe stânga, contuzie pulmonară, ruptura aortei, contuzia și ruptura ficatului, hemoragii paranefrale pe dreapta. Hemotorax (dreapta – 700 ml și stânga 1200ml). Hemoperitoneum - 100 ml. Traumă vertebro-medulară închisă: fractură tasată a vertebrelor toracice Th10-11 cu hemoragii epi și subdurale, intramedulare, contuzia medulei spinării la acest nivel. Trauma membrelor: fractura cominutivă ale oaselor antebrațului stâng în treimea superioară. Fractură deschisă a ambelor oase ale gambei drepte în treimea inferioară. Fractură deschisă a ambelor oase ale gambei stângi în treimea inferioară. Excoriații masive intermitente pe părțile proeminente ale corpului fața antero-laterală. Leziunile corporale depistate sunt vitale, incompatibile cu viața și s-au produs cu puțin timp până la deces (câteva minute 5-10 min) prin acțiunea traumatică a unui obiect contondent, prin mecanism de lovire și fricțiune, posibil în timpul și circumstanțele indicate, au legătură cauzală directă cu decesul și conform acestui criteriu se califică ca vătămare corporală gravă periculoasă pentru viață. La cercetarea toxico-chimică în sângele cadavrului s-au depistat 4,12% de alcool etilic, ceea ce la persoanele vii, produce o intoxicație alcoolică gravă. Caracteristicile exterioare ale cadavrului sunt descrise în compartimentul examenul extern al raportului. Careva boli profesionale, concomitente, intervenții chirurgicale și cicatrici pe corp, la examinarea cadavrului nu s-au depistat. Leziunile corporale depistate sunt caracteristice pentru accident rutier cu tamponare de pieton. Reieșind din localizarea leziunilor corporale și mecanismul fracturilor depistate, în timpul tamponării, pietonul s-a aflat în 2 poziție ortostatică, orientat cu spatele spre automobil. Astfel, acțiunile lui Cazac Valerii, au fost încadrate în baza art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, încălcarea regulilor de securitate a circulației de către o persoană care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență decesul unei persoane.

Succesorul părții vătămate, Pilipenco Ecaterina împreună cu avocatul Ionaș Gheorghe, au contestat sentința cu apel, solicitând casarea parțială a acesteia, în partea stabilirii pedepsei inculpatului, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri în această parte potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care lui Cazac Valerii să-i fie stabilită o pedeapsă de 4 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip deschis. În motivarea apelului au indicat, că la aplicarea pedepsei inculpatului, prima instanță nu a respectat prevederile art. 61 alin. (2), 75 Cod penal, iar pedeapsa stabilită lui Cazac Valerii este una prea blândă în raport cu fapta săvârșită, consecințele acesteia și comportamentul inculpatului după săvârșirea infracțiunii. Astfel, au susținut că prima instanță nu a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite de către inculpat, care este una gravă, de consecințele foarte grave care au dus la decesul persoanei, de comportamentul nerespectuos al inculpatului după săvârșirea infracțiunii, care nu și-a cerut scuze pentru fapta comisă și nu a avut intenția de a restitui prejudiciul material și moral cauzat, manifestând indiferență în privința cheltuielilor legate de înmormântare. Prin urmare, au precizat că pedeapsa neprivativă de libertate aplicată inculpatului Cazac Valerii este prea blândă și inechitabilă în raport cu modul de săvârșire a infracțiunii, deoarece aceasta contravine criteriilor generale de individualizare a pedepsei penale prevăzute de art. 61, 75 Cod penal. În concluzie, au evidențiat faptul că aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, în speță, nu va contribui la atingerea scopului pedepsei penale, prevăzut la art. 61 alin. (2) Cod penal, și anume restabilirea echității sociale și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 28 septembrie 2022, a fost respins apelul ca fiind nefondat, cu menținerea sentinței primei instanțe. 4.1. În motivarea soluției pronunțate instanța de apel a indicat, că prima instanță la stabilirea pedepsei inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii incriminate, a ținut cont de principiile generale de aplicare a pedepsei prevăzute în art. 61 alin. (2) Cod penal, referitor la scopul pedepsei penale, precum și de criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 75 Cod penal, de prevederile art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, privind reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă a închisorii în cazul judecării cauzei pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, iar luând în considerație circumstanțele reale și personale și ținând cont de persoana vinovatului, corect a stabilit inculpatului Cazac Valerii pedeapsa sub formă de închisoare, cu suspendarea condiționată a executării acesteia pentru 3 un termen de probațiune, potrivit art. 90 Cod penal. Prin urmare, reținând prevederile art. 61 alin. (2), 75 alin. (1) Cod penal, instanța de apel a precizat că la stabilirea pedepsei inculpatului Cazac Valerii, prima instanță a stabilit circumstanțe atenuante conform art. 76 Cod penal - recunoașterea vinovăției și căința sinceră, iar careva circumstanțe agravante, potrivit art. 77 Cod penal, nu s-au stabilit. La caz, prima instanță a menționat că inculpatul Cazac Valerii a săvârșit o infracțiune gravă, totodată ținând cont și de faptul că, Cazac Valerii a solicitat examinarea cauzei în procedură simplificată. De asemenea, instanța de apel a menționat că din materialul caracteristic al inculpatului Cazac Valerii, s-a stabilit că acesta se caracterizează pozitiv (f.d.63). La locul de muncă precum și în societate, are o reputație ireproșabilă. La evidența medicului narcolog și psihiatru nu se află (f.d.65, 67). Potrivit cazierului contravențional (f.d.69) Cazac Valerii anterior a fost tras la răspundere contravențională de trei ori, contravenții care fac parte din domeniul circulației rutiere, iar conform cazierului judiciar (forma 246) nu are antecedente penale (f.d.70) totodată. După săvârșirea infracțiunii, precum și în cadrul ședinței de judecată, Cazac Valerii a avut un comportament cuviincios, fapt ce atestă că ultimul a conștientizat urmările negative ale faptei sale, acordând încredere instanței că asemenea cazuri nu se vor mai repeta. Cu toate acestea, în pofida circumstanțelor sus menționate, totuși prima instanță a considerat că în privința lui Cazac Valerii nu sunt temeiuri de liberare de răspundere penală, iar corectarea acestuia poate avea loc doar prin aplicarea în privința lui a pedepsei penale. La fel, instanța de apel a indicat și faptul că la stabilirea pedepsei inculpatului, prima instanță a mai ținut cont și de gravitatea infracțiunii săvârșite care este una gravă, de persoana inculpatului, acesta fiind căsătorit, are la întreținere un copil minor, activează în calitate de profesor la Instituția Publică „Gimnaziul Rudi” precum și încă în alte două locuri, inclusiv în calitate de administrator tehnică informațională în cadrul ÎMSP CS „Rudi”, lipsa antecedentelor penale, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, de condițiile de viață ale familiei acestuia, precum și de prevederile legale ale art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, și art. 264 alin. (3) Cod penal. În consecință, prima instanță a conchis că lui Cazac Valerii urmează să-i fie aplicată o pedeapsă penală, în coroborare cu art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, însă una minimă posibilă, fără izolare de societate, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport, care va fi una suficientă pentru a influența asupra corectării și reeducării inculpatului, deoarece doar în așa mod va fi posibilă restabilirea echității sociale, corectarea vinovatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât de către inculpat cât și de către alte persoane. Așadar, ținând cont de circumstanțele stabilite la caz, de faptul că inculpatul anterior nu a fost condamnat, este angajat în câmpul muncii în mai 4 multe funcții, și anume în calitate de profesor la Instituția Publică „Gimnaziul Rudi”, inclusiv în calitate de administrator tehnică informațională în cadrul ÎMSP CS „Rudi”, este căsătorit și are un copil minor la întreținere fiul Cazac Flavius-Damian, a.n. xxxxx, a recunoscut vina și se căiește de faptele săvârșite, instanța de apel a conchis că prima instanță just i-a aplicat inculpatului pedeapsa sub formă de închisoare, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de probațiune de 2 ani, pedeapsă ce corespunde limitelor prevederilor legale. În opinia instanței de apel, pedeapsa aplicată inculpatului a fost stabilită cu respectarea principiului individualizării pedepsei penale, aceasta fiind echitabilă faptelor infracționale săvârșite și în limitele legii, în corespundere cu împrejurările cauzei, care va atinge scopul de corectare și reeducare a inculpatului, iar careva temeiuri de a interveni în sentința primei instanțe, în latura penală, cu agravarea pedepsei, după cum solicită avocatul Ionaș Gheorghe și succesorul părții vătămate Pilipenco Ecaterina, nu s-au stabilit. Referitor la argumentele invocate în apel, instanța de apel a menționat că din materialele cauzei rezultă că inculpatul a întreprins măsuri în vederea recuperării prejudiciului cauzat, achitând în beneficiul succesorului părții vătămate Pilipenco Ecaterina suma totală de 21 000 lei, fapt ce rezultă din copia chitanțelor transferurilor de bani din 20 mai 2022, 25 mai 2022, 27 septembrie 2022. La fel, instanța de apel a precizat că inculpatul nu a fost judecat anterior, se căiește sincer în faptele săvârșite, astfel că la caz, corectarea și reeducarea inculpatului vor fi atinse prin stabilirea pedepsei cu suspendarea condiționată a executării acesteia, or, aplicarea în privința inculpatului a unei pedepse sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani, cu excluderea prevederilor art. 90 Cod penal, nu este rațională în circumstanțele stabilite în speță. De asemenea, instanța de apel a respins alegațiile apelanților potrivit cărora fapta săvârșită de inculpatul Cazac Valerii are o rezonanță socială deosebit de sporită, din care motiv acestuia urmează să-i fie stabilită o pedeapsă neprivativă de libertate, reiterând în acest sens faptul că potrivit materialelor cauzei inculpatul a recunoscut vina și s-a căit de cele săvârșite, are un copil minor la întreținere, este angajat în câmpul muncii și se caracterizează pozitiv, totodată potrivit certificatului nr. 387 din 26 mai 2022 eliberat de Primăria s. Rudi, r-nul Soroca, anexat la materialele cauzei se confirmă faptul că Raiscaia Ludmila, a.n. xxxxx, locuiește în s. Rudi, r-nul Soroca împreună cu fiica, care este soția inculpatului, în bunul imobil ce aparține fiicei și se află la îngrijirea și întreținerea acesteia din anul 2010, fiind o persoană cu grad accentuat (II) de dizabilitate, iar potrivit certificatului nr. 225 din 06 iunie 2022 eliberat de Primăria s. Trifăuți, r-nul Soroca anexat la materialele cauzei, se confirmă faptul că cet. Cazac Ivan xxxxx, a.n. xxxxx, persoană cu dizabilități accentuate, imobilizat, care locuiește de unul singur, este vizitat și ajutat de fiul său Cazac Valerii xxxxx, a.n. xxxxx, locuitor al s. Rudi, r-nul Soroca. Astfel, instanța de apel a conchis că la aplicarea pedepsei inculpatului prima instanță a ținut cont de circumstanțele cauzei și de datele personale ale 5 inculpatului, pedeapsa stabilită fiind fără abatere de la normele legale, iar careva circumstanțe pentru a nu fi aplicate prevederile art. 90 alin. (1) Cod penal, nu s-au constatat. În opinia instanței de apel, corectarea inculpatului este posibilă și fără izolarea acestuia de societate. Mai mult, la aplicarea pedepsei inculpatului de către prima instanță, nu au fost încălcate principiile de stabilire a pedepsei, pedeapsa aplicată fiind în corespundere cu împrejurările cauzei, normele legale.

Avocatul Ionaș Gheorghe în numele succesorului părții vătămate Pilipenco Ecaterina, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, contestă decizia instanței de apel cu recurs ordinar, solicitând casarea parțială a acesteia, în partea stabilirii pedepsei inculpatului Cazac Valerii, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri în această parte, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care lui Cazac Valerii să-i fie aplicată o pedeapsă de 4 ani închisoare, cu executarea acesteia în penitenciar de tip deschis. În argumentarea recursului menționează, că instanțele de fond nu au ținut cont de prevederile art. 61, 75 Cod penal, și astfel i-au aplicat inculpatului o pedeapsă prea blândă în raport cu fapta săvârșită, consecințele acesteia și comportamentul inculpatului după săvârșirea infracțiunii. Prin urmare, susține că instanțele de fond nu a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite de inculpat, care este una gravă, de consecințele foarte grave care au dus la decesul persoanei, de comportamentul nerespectuos al inculpatului după săvârșirea infracțiunii, care nu și-a cerut scuze pentru fapta comisă și nu a avut intenția de a restitui prejudiciul material și moral cauzat, manifestând indiferență în privința cheltuielilor legate de înmormântare, or, inculpatul a achitat parțial prejudiciul material cauzat succesorului părții vătămate, sub presiunea pedepsei penale, în cadrul examinării cauzei în instanța de apel. Astfel, precizează că pedeapsa neprivativă de libertate aplicată inculpatului Cazac Valerii este prea blândă și inechitabilă în raport cu modul de săvârșire a infracțiunii, deoarece aceasta contravine criteriilor generale de individualizare a pedepsei penale prevăzute de art. 61, 75 Cod penal. În concluzie, evidențiază faptul că aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, în speță, nu va contribui la atingerea scopului pedepsei penale, prevăzut la art. 61 alin. (2) Cod penal, și anume restabilirea echității sociale și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane.

Procurorul a depus referință la recursul declarat de avocatul Ionaș Gheorghe în numele succesorului părții vătămate Pilipenco Ecaterina, pledând pentru admiterea acestuia și dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Inculpatul a depus referință la recursul declarat de avocatul Ionaș Gheorghe în numele succesorului părții vătămate Pilipenco Ecaterina, pledând pentru inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat. 6

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității acestuia din următoarele considerente. Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate. Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Colegiul penal menționează, că potrivit practicii judiciare constante, erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică, dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Din textul recursului declarat, Colegiul penal constată că recurentul invocă temeiul pentru declararea recursului prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, însă reieșind din esența argumentelor, se atestă că titularul cererii de recurs critică decizia instanței de apel dintr-un singur considerent, și anume invocă dezacordul cu modalitatea de individualizare a pedepsei penale stabilite inculpatului, temei care se subscrie doar pct. 10) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, potrivit căruia hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Așadar, instanța de recurs se va expune doar în privința temeiului de casare prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, în partea ce ține de corectitudinea individualizării pedepsei penale aplicate inculpatului Cazac Valerii, întrucât celălalt temei de casare nominalizat în recurs, nu a fost motivat, iar în circumstanțele în care recursul nu este motivat sub aspectul temeiului de casare invocat, instanța de recurs nu este competentă să completeze din oficiu recursul ordinar al apărării cu circumstanțe în fapt și în drept, care l-ar justifica. Sub aspectul temeiului prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, Colegiul penal atestă că în opinia recurentului, instanța de apel i-a aplicat inculpatului Cazac Valerii, o pedeapsă prea blândă, însă analizând argumentele menționate în raport cu circumstanțele cauzei, instanța de recurs le apreciază ca neîntemeiate și pasibile respingerii din următoarele motive. Prin criterii generale de individualizare a pedepsei se înțeleg cerințele (regulile) stabilite de lege, de care este obligată să se conducă instanța de judecată la aplicarea fiecărei pedepse, pentru fiecare persoană vinovată în parte. Legea penală acordă instanței de judecată o posibilitate largă de aplicare în practică a principiului individualizării răspunderii penale și a pedepsei 7 penale, ținând cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care agravează sau atenuează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Astfel, Colegiul penal reține, că persoanei declarate vinovate, trebuie să i se aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza căruia persoana se declară vinovată. Conform prevederilor art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului, și respectiv la rândul său are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea ultimului, cât și a altor persoane. Totodată, conform prevederilor art. 75 Cod penal, persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea specială a Codului penal în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a acestuia. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei, care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Prin urmare, instanța de recurs reamintește, că categoriile pedepselor aplicate persoanelor fizice sunt expuse în Codul penal într-o anumită consecutivitate: de la cea mai blândă - amendă, până la cea mai aspră - detențiune pe viață. În conformitate cu criteriile generale de individualizare a pedepsei, o pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative, prevăzute pentru săvârșirea infracțiunii, se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai blândă, din numărul celor menționate, nu va asigura atingerea scopului pedepsei. Respectiv, doar instanța de judecată este în măsură să înfăptuiască acțiunea de individualizare a pedepsei pentru infractorul care a săvârșit o infracțiune, având deplina libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii respective, ținând seama de regulile și principiile prevăzute de Codul penal, la stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei. Din actele cauzei rezultă că prin sentința primei instanțe, Cazac Valerii a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, la 2 ani închisoare, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport, iar potrivit art. 90 Cod penal, i-a fost suspendată condiționat executarea pedepsei aplicate, pentru un termen de probațiune de 2 ani, soluție care a fost menținută și de către instanța de apel. Așadar, judecând apelul declarat, ținând cont de prevederile art. 61, 75, 76 Cod penal, de faptul că inculpatul anterior nu a fost condamnat, că este angajat în câmpul muncii în mai multe funcții, și anume în calitate de profesor la Instituția Publică „Gimnaziul Rudi”, inclusiv în calitate de administrator tehnică informațională în cadrul ÎMSP CS „Rudi”, este căsătorit și are un copil 8 minor la întreținere fiul Cazac Flavius-Damian, a.n. xxxxx, a recunoscut vina și se căiește de faptele săvârșite, instanța de apel corect a concluzionat că pedeapsa stabilită inculpatului Cazac Valerii de către prima instanță, cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, suspendând condiționat executarea acesteia, este una echitabilă și va contribui la realizarea scopului pedepsei penale de restabilire a echității sociale, corectarea inculpatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnatului, precum și a altor persoane. Mai mult, Colegiul penal constată că instanța de apel a mai reținut și faptul că potrivit certificatului nr. 387 din 26 mai 2022 eliberat de Primăria s. Rudi, r-nul Soroca, anexat la materialele cauzei se confirmă faptul că Raiscaia Ludmila, a.n. xxxxx, locuiește în s. Rudi, r-nul Soroca împreună cu fiica, care este soția inculpatului, în bunul imobil ce aparține fiicei și se află la îngrijirea și întreținerea acesteia din anul 2010, fiind o persoană cu grad accentuat (II) de dizabilitate, iar potrivit certificatului nr. 225 din 06 iunie 2022 eliberat de Primăria s. Trifăuți, r-nul Soroca anexat la materialele cauzei, se confirmă faptul că cet. Cazac Ivan xxxxx, a.n. xxxxx, persoană cu dizabilități accentuate, imobilizat, care locuiește de unul singur, este vizitat și ajutat de fiul său – inculpatul Cazac Valerii, locuitor al s. Rudi, r-nul Soroca. De asemenea, din materialele cauzei se atestă că inculpatul Cazac Valerii a întreprins măsuri în vederea recuperării prejudiciului cauzat, achitând în beneficiul succesorului părții vătămate Pilipenco Ecaterina suma de 21 000 lei, fapt ce rezultă din copia facturilor anexate la materialele cauzei, și anume din 20 mai 2022 (f.d.192), 25 mai 2022 (f.d.193), 27 septembrie 2022 (f.d.194). Colegiul penal amintește, că raționamentul de aplicare a prevederilor art. 90 Cod penal, are la origine persoana și comportamentul acesteia până la săvârșirea infracțiunii, atitudinea și modul de manifestare a infractorului în fazele de urmărire penală și de judecare a cauzei, cum vinovatul își apreciază fapta social periculoasă încă de la momentul descoperirii ei, și anume: conduita bună a infractorului; stăruința depusă pentru a înlătura rezultatul infracțiunii sau pentru a repara paguba cauzată, comportarea sinceră în cursul procesului. Stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei de către instanța de judecată, într-un caz concret, se face în raport cu gravitatea infracțiunii săvârșite și cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii: împrejurările și modul de săvârșire a infracțiunii, precum și mijloacele folosite; starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; natura și gravitatea rezultatului produs sau a altor consecințe ale infracțiunii; motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit; natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedentele penale ale infractorului; conduita după săvârșirea faptei și în cursul procesului penal; nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială etc. Sub aspectul prevederilor legale citate, Colegiul penal statuează că pedeapsa este echitabilă atunci când ea impune infractorului lipsuri și restricții ale drepturilor sale, proporționale cu gravitatea infracțiunii săvârșite și este suficientă pentru restabilirea echității sociale, adică a drepturilor și intereselor 9 victimei, statului și întregii societăți, perturbate prin infracțiune. Mai mult, pedeapsa este echitabilă și atunci când este capabilă de a contribui la realizarea altor scopuri ale pedepsei penale, cum ar fi corectarea condamnatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât de către condamnat, precum și de alte persoane. Prin urmare, Colegiul penal conchide că nu pot fi reținute argumentele recurentului cu privire la netemeinicia aplicării prevederilor art. 90 Cod penal, în privința inculpatului Cazac Valerii, or, lecturând textul deciziei contestate, Colegiul penal reține că instanța de apel a expus clar toate motivele pentru care a menținut soluția primei instanțe de condamnare a inculpatului Cazac Valerii, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei. În contextul celor expuse mai sus, Colegiul penal reține, că la stabilirea pedepsei inculpatului Cazac Valerii, pentru infracțiunea săvârșită, instanța de apel nu a comis erori de drept, iar pedeapsa aplicată inculpatului este una corectă, deoarece la stabilirea acesteia au fost respectate exigențele legii, iar argumentele recursului în acest sens sunt neîntemeiate. Reieșind din considerentele expuse, Colegiul penal conchide, că la examinarea recursului declarat de către avocatul Ionaș Gheorghe în numele succesorului părții vătămate Pilipenco Ecaterina, nu au fost stabilite careva erori de drept care ar condiționa casarea deciziei contestate, impunându-se soluția inadmisibilității recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Ionaș Gheorghe în numele succesorului părții vătămate Pilipenco Ecaterina, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 28 septembrie 2022, în cauza penală în privința lui Cazac Valerii xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 30 martie 2023. Președinte Toma Nadejda Judecătorii Catan Liliana Guzun Ion 10