ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 30.03.2023

1ra-1672/22 — art. 264 alin. 3 lit. b CP

HOTĂRÂRE
30.03.2023
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 264 alin. 3 lit. b CP
Temei legal
art. 427 alin 1 pct. 6, 10 CPP
Citează această cauză
1ra-1672/22 — art. 264 alin. 3 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 1ra-1672/22

1-22008665-01-1ra-13122022

Curtea Supremă de Justiție

22 februarie 2023 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Toma Nadejda,

Judecătorii – Catan Liliana și Guzun Ion,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de

către avocatul Ionaș Gheorghe în numele succesorului părții vătămate

Pilipenco Ecaterina, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Bălți din 28 septembrie 2022, în cauza penală în privința lui

Cazac Valerii xxxxx, născut la xxxxx,

domiciliat în xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 21.01.2022– 02.03.2022;

Instanța de apel: 30.03.2022 – 28.09.2022;

Instanța de recurs: 13.12.2022 – 22.02.2023.

în baza probelor administrate la faza de urmărire penală, în procedura prevăzută

de art. 3641 Cod de procedură penală, Cazac Valerii a fost recunoscut vinovat și

condamnat în baza art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, la 2 (doi) ani închisoare,

cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport.

Potrivit art. 90 Cod penal, a fost dispusă suspendarea condiționată a

executării pedepsei aplicate lui Cazac Valerii, pentru un termen de probațiune

de 2 (doi) ani.

Cazac Valerii, la data de 15 decembrie 2021, aproximativ ora 21:00, fiind treaz,

dispunând de permis de conducere valabil pentru categoria de vehicul condus

cu nr. 166600228, eliberat la 31 martie 2016, aflându-se la volanul

automobilului personal de model „Nissan Primera”, cu n/î „xxxxx” și

deplasându-se pe traseul R-14 (Codru Nou-Soroca-Ungari-Frontiera cu

Ucraina) în direcția s. Alexandru cel Bun, r-nul Soroca, ajungând la

km 71+700m, încălcând prevederile pct. 45) alin. (1) lit. a), b) și d), alin. (2) al

Regulamentului Circulației Rutiere aprobat prin Hotărârea Guvernului

Republicii Moldova nr. 357 din 13 mai 2009, unde este prevăzut că

conducătorul mijlocului de transport trebuie să conducă vehiculul în

1

conformitate cu limita de viteză stabilită, ținând permanent seama de starea

psihofiziologică ce influențează atenția și reacția, dexteritate în conducere care

i-ar permite să prevadă situațiile periculoase, de condițiile și situația rutieră,

iar în cazul în care în limita vizibilității apar obstacole care pot fi observate de

conducător, el trebuie să reducă viteza sau chiar să oprească, pentru a nu pune

în pericol siguranța traficului, a tamponat din spate pietonul Șoimu Iurie,

născut la 27 iunie 1979, care se deplasa pe partea dreaptă a carosabilului în

direcția s. Alexandru cel Bun, r-nul Soroca, relativ deplasării mijlocului de

transport, ca rezultat cauzându-i vătămări corporale grave, periculoase pentru

viață ce au legătură cauzală directă cu decesul acestuia.

Conform raportului de expertiză judiciară nr. 202129C0106 din

27 decembrie 2021, moartea lui Șoimu Iurie, anul nașterii 1979, a survenit în

urma leziunilor severe ale corpului, organelor interne și țesuturilor (ruptura

totală a aortei, contuzii și delacerări ale plămânilor, ficatului, măduvei spinării)

ca rezultat al traumei asociate a capului, toracelui, abdomenului și membrelor

- ce se confirmă prin datele necropsiei. La examinarea medico-legală a

cadavrului s-au depistat următoarele leziuni corporale: Traumă cranio-

cerebrală închisă: hemoragii în țesuturile moi pericraniene pe stânga; fractură

cominutivă a bazei craniului; hemoragii subarahnoidiene insulare; sânge fluid

în ventriculii cerebrali. Rinoragie. Fracturi a oaselor nazale cu mobilitate

patologică și crepitații. Fractura mandibulei pe stânga. Traumă toraco-

abdominală închisă: fractura coastelor 3,4,5,6 pe stânga, contuzie pulmonară,

ruptura aortei, contuzia și ruptura ficatului, hemoragii paranefrale pe dreapta.

Hemotorax (dreapta – 700 ml și stânga 1200ml). Hemoperitoneum - 100 ml.

Traumă vertebro-medulară închisă: fractură tasată a vertebrelor toracice

Th10-11 cu hemoragii epi și subdurale, intramedulare, contuzia medulei

spinării la acest nivel. Trauma membrelor: fractura cominutivă ale oaselor

antebrațului stâng în treimea superioară. Fractură deschisă a ambelor oase ale

gambei drepte în treimea inferioară. Fractură deschisă a ambelor oase ale

gambei stângi în treimea inferioară. Excoriații masive intermitente pe părțile

proeminente ale corpului fața antero-laterală.

Leziunile corporale depistate sunt vitale, incompatibile cu viața și s-au

produs cu puțin timp până la deces (câteva minute 5-10 min) prin acțiunea

traumatică a unui obiect contondent, prin mecanism de lovire și fricțiune,

posibil în timpul și circumstanțele indicate, au legătură cauzală directă cu

decesul și conform acestui criteriu se califică ca vătămare corporală gravă

periculoasă pentru viață.

La cercetarea toxico-chimică în sângele cadavrului s-au depistat 4,12%

de alcool etilic, ceea ce la persoanele vii, produce o intoxicație alcoolică gravă.

Caracteristicile exterioare ale cadavrului sunt descrise în compartimentul

examenul extern al raportului. Careva boli profesionale, concomitente,

intervenții chirurgicale și cicatrici pe corp, la examinarea cadavrului nu s-au

depistat. Leziunile corporale depistate sunt caracteristice pentru accident

rutier cu tamponare de pieton. Reieșind din localizarea leziunilor corporale și

mecanismul fracturilor depistate, în timpul tamponării, pietonul s-a aflat în

2

poziție ortostatică, orientat cu spatele spre automobil.

Astfel, acțiunile lui Cazac Valerii, au fost încadrate în baza art. 264

alin. (3) lit. b) Cod penal, încălcarea regulilor de securitate a circulației de către

o persoană care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din

imprudență decesul unei persoane.

Ionaș Gheorghe, au contestat sentința cu apel, solicitând casarea parțială a

acesteia, în partea stabilirii pedepsei inculpatului, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărâri în această parte potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, prin care lui Cazac Valerii să-i fie stabilită o pedeapsă de 4 ani

închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip deschis.

În motivarea apelului au indicat, că la aplicarea pedepsei inculpatului,

prima instanță nu a respectat prevederile art. 61 alin. (2), 75 Cod penal, iar

pedeapsa stabilită lui Cazac Valerii este una prea blândă în raport cu fapta

săvârșită, consecințele acesteia și comportamentul inculpatului după

săvârșirea infracțiunii.

Astfel, au susținut că prima instanță nu a ținut cont de gravitatea

infracțiunii săvârșite de către inculpat, care este una gravă, de consecințele

foarte grave care au dus la decesul persoanei, de comportamentul nerespectuos

al inculpatului după săvârșirea infracțiunii, care nu și-a cerut scuze pentru fapta

comisă și nu a avut intenția de a restitui prejudiciul material și moral cauzat,

manifestând indiferență în privința cheltuielilor legate de înmormântare.

Prin urmare, au precizat că pedeapsa neprivativă de libertate aplicată

inculpatului Cazac Valerii este prea blândă și inechitabilă în raport cu modul de

săvârșire a infracțiunii, deoarece aceasta contravine criteriilor generale de

individualizare a pedepsei penale prevăzute de art. 61, 75 Cod penal.

În concluzie, au evidențiat faptul că aplicarea prevederilor art. 90

Cod penal, în speță, nu va contribui la atingerea scopului pedepsei penale,

prevăzut la art. 61 alin. (2) Cod penal, și anume restabilirea echității sociale și

prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a

altor persoane.

2022, a fost respins apelul ca fiind nefondat, cu menținerea sentinței primei

instanțe.

4.1. În motivarea soluției pronunțate instanța de apel a indicat, că prima

instanță la stabilirea pedepsei inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii

incriminate, a ținut cont de principiile generale de aplicare a pedepsei

prevăzute în art. 61 alin. (2) Cod penal, referitor la scopul pedepsei penale,

precum și de criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute de

art. 75 Cod penal, de prevederile art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală,

privind reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă a închisorii în cazul

judecării cauzei pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, iar

luând în considerație circumstanțele reale și personale și ținând cont de

persoana vinovatului, corect a stabilit inculpatului Cazac Valerii pedeapsa sub

formă de închisoare, cu suspendarea condiționată a executării acesteia pentru

3

un termen de probațiune, potrivit art. 90 Cod penal.

Prin urmare, reținând prevederile art. 61 alin. (2), 75 alin. (1) Cod penal,

instanța de apel a precizat că la stabilirea pedepsei inculpatului Cazac Valerii,

prima instanță a stabilit circumstanțe atenuante conform art. 76 Cod penal -

recunoașterea vinovăției și căința sinceră, iar careva circumstanțe agravante,

potrivit art. 77 Cod penal, nu s-au stabilit. La caz, prima instanță a menționat că

inculpatul Cazac Valerii a săvârșit o infracțiune gravă, totodată ținând cont și

de faptul că, Cazac Valerii a solicitat examinarea cauzei în procedură

simplificată.

De asemenea, instanța de apel a menționat că din materialul caracteristic

al inculpatului Cazac Valerii, s-a stabilit că acesta se caracterizează pozitiv

(f.d.63). La locul de muncă precum și în societate, are o reputație ireproșabilă.

La evidența medicului narcolog și psihiatru nu se află (f.d.65, 67). Potrivit

cazierului contravențional (f.d.69) Cazac Valerii anterior a fost tras la

răspundere contravențională de trei ori, contravenții care fac parte din

domeniul circulației rutiere, iar conform cazierului judiciar (forma 246) nu are

antecedente penale (f.d.70) totodată.

După săvârșirea infracțiunii, precum și în cadrul ședinței de judecată,

Cazac Valerii a avut un comportament cuviincios, fapt ce atestă că ultimul a

conștientizat urmările negative ale faptei sale, acordând încredere instanței că

asemenea cazuri nu se vor mai repeta. Cu toate acestea, în pofida

circumstanțelor sus menționate, totuși prima instanță a considerat că în

privința lui Cazac Valerii nu sunt temeiuri de liberare de răspundere penală, iar

corectarea acestuia poate avea loc doar prin aplicarea în privința lui a pedepsei

penale.

La fel, instanța de apel a indicat și faptul că la stabilirea pedepsei

inculpatului, prima instanță a mai ținut cont și de gravitatea infracțiunii

săvârșite care este una gravă, de persoana inculpatului, acesta fiind căsătorit,

are la întreținere un copil minor, activează în calitate de profesor la

Instituția Publică „Gimnaziul Rudi” precum și încă în alte două locuri, inclusiv

în calitate de administrator tehnică informațională în cadrul ÎMSP CS „Rudi”,

lipsa antecedentelor penale, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și

reeducării vinovatului, de condițiile de viață ale familiei acestuia, precum și de

prevederile legale ale art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, și art. 264

alin. (3) Cod penal.

În consecință, prima instanță a conchis că lui Cazac Valerii urmează să-i

fie aplicată o pedeapsă penală, în coroborare cu art. 3641 alin. (8) Cod de

procedură penală, însă una minimă posibilă, fără izolare de societate, cu

anularea dreptului de a conduce mijloace de transport, care va fi una suficientă

pentru a influența asupra corectării și reeducării inculpatului, deoarece doar în

așa mod va fi posibilă restabilirea echității sociale, corectarea vinovatului,

precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât de către inculpat cât și de

către alte persoane.

Așadar, ținând cont de circumstanțele stabilite la caz, de faptul că

inculpatul anterior nu a fost condamnat, este angajat în câmpul muncii în mai

4

multe funcții, și anume în calitate de profesor la Instituția Publică „Gimnaziul

Rudi”, inclusiv în calitate de administrator tehnică informațională în cadrul

ÎMSP CS „Rudi”, este căsătorit și are un copil minor la întreținere fiul

Cazac Flavius-Damian, a.n. xxxxx, a recunoscut vina și se căiește de faptele

săvârșite, instanța de apel a conchis că prima instanță just i-a aplicat

inculpatului pedeapsa sub formă de închisoare, cu suspendarea condiționată a

executării pedepsei pe un termen de probațiune de 2 ani, pedeapsă ce

corespunde limitelor prevederilor legale.

În opinia instanței de apel, pedeapsa aplicată inculpatului a fost stabilită

cu respectarea principiului individualizării pedepsei penale, aceasta fiind

echitabilă faptelor infracționale săvârșite și în limitele legii, în corespundere cu

împrejurările cauzei, care va atinge scopul de corectare și reeducare a

inculpatului, iar careva temeiuri de a interveni în sentința primei instanțe, în

latura penală, cu agravarea pedepsei, după cum solicită avocatul

Ionaș Gheorghe și succesorul părții vătămate Pilipenco Ecaterina, nu s-au

stabilit.

Referitor la argumentele invocate în apel, instanța de apel a menționat că

din materialele cauzei rezultă că inculpatul a întreprins măsuri în vederea

recuperării prejudiciului cauzat, achitând în beneficiul succesorului părții

vătămate Pilipenco Ecaterina suma totală de 21 000 lei, fapt ce rezultă din copia

chitanțelor transferurilor de bani din 20 mai 2022, 25 mai 2022, 27 septembrie

se căiește sincer în faptele săvârșite, astfel că la caz, corectarea și reeducarea

inculpatului vor fi atinse prin stabilirea pedepsei cu suspendarea condiționată

a executării acesteia, or, aplicarea în privința inculpatului a unei pedepse sub

formă de închisoare pe un termen de 4 ani, cu excluderea prevederilor art. 90

Cod penal, nu este rațională în circumstanțele stabilite în speță.

De asemenea, instanța de apel a respins alegațiile apelanților potrivit

cărora fapta săvârșită de inculpatul Cazac Valerii are o rezonanță socială

deosebit de sporită, din care motiv acestuia urmează să-i fie stabilită o

pedeapsă neprivativă de libertate, reiterând în acest sens faptul că potrivit

materialelor cauzei inculpatul a recunoscut vina și s-a căit de cele săvârșite, are

un copil minor la întreținere, este angajat în câmpul muncii și se caracterizează

pozitiv, totodată potrivit certificatului nr. 387 din 26 mai 2022 eliberat de

Primăria s. Rudi, r-nul Soroca, anexat la materialele cauzei se confirmă faptul

că Raiscaia Ludmila, a.n. xxxxx, locuiește în s. Rudi, r-nul Soroca împreună cu

fiica, care este soția inculpatului, în bunul imobil ce aparține fiicei și se află la

îngrijirea și întreținerea acesteia din anul 2010, fiind o persoană cu grad

accentuat (II) de dizabilitate, iar potrivit certificatului nr. 225 din 06 iunie 2022

eliberat de Primăria s. Trifăuți, r-nul Soroca anexat la materialele cauzei, se

confirmă faptul că cet. Cazac Ivan xxxxx, a.n. xxxxx, persoană cu dizabilități

accentuate, imobilizat, care locuiește de unul singur, este vizitat și ajutat de fiul

său Cazac Valerii xxxxx, a.n. xxxxx, locuitor al s. Rudi, r-nul Soroca.

Astfel, instanța de apel a conchis că la aplicarea pedepsei inculpatului

prima instanță a ținut cont de circumstanțele cauzei și de datele personale ale

5

inculpatului, pedeapsa stabilită fiind fără abatere de la normele legale, iar

careva circumstanțe pentru a nu fi aplicate prevederile art. 90 alin. (1)

Cod penal, nu s-au constatat.

În opinia instanței de apel, corectarea inculpatului este posibilă și fără

izolarea acestuia de societate. Mai mult, la aplicarea pedepsei inculpatului de

către prima instanță, nu au fost încălcate principiile de stabilire a pedepsei,

pedeapsa aplicată fiind în corespundere cu împrejurările cauzei, normele

legale.

Pilipenco Ecaterina, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură

penală, contestă decizia instanței de apel cu recurs ordinar, solicitând casarea

parțială a acesteia, în partea stabilirii pedepsei inculpatului Cazac Valerii, cu

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri în această parte, potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, prin care lui Cazac Valerii să-i fie

aplicată o pedeapsă de 4 ani închisoare, cu executarea acesteia în penitenciar

de tip deschis.

În argumentarea recursului menționează, că instanțele de fond nu au

ținut cont de prevederile art. 61, 75 Cod penal, și astfel i-au aplicat inculpatului

o pedeapsă prea blândă în raport cu fapta săvârșită, consecințele acesteia și

comportamentul inculpatului după săvârșirea infracțiunii.

Prin urmare, susține că instanțele de fond nu a ținut cont de gravitatea

infracțiunii săvârșite de inculpat, care este una gravă, de consecințele foarte

grave care au dus la decesul persoanei, de comportamentul nerespectuos al

inculpatului după săvârșirea infracțiunii, care nu și-a cerut scuze pentru fapta

comisă și nu a avut intenția de a restitui prejudiciul material și moral cauzat,

manifestând indiferență în privința cheltuielilor legate de înmormântare, or,

inculpatul a achitat parțial prejudiciul material cauzat succesorului părții

vătămate, sub presiunea pedepsei penale, în cadrul examinării cauzei în

instanța de apel.

Astfel, precizează că pedeapsa neprivativă de libertate aplicată

inculpatului Cazac Valerii este prea blândă și inechitabilă în raport cu modul de

săvârșire a infracțiunii, deoarece aceasta contravine criteriilor generale de

individualizare a pedepsei penale prevăzute de art. 61, 75 Cod penal.

În concluzie, evidențiază faptul că aplicarea prevederilor art. 90

Cod penal, în speță, nu va contribui la atingerea scopului pedepsei penale,

prevăzut la art. 61 alin. (2) Cod penal, și anume restabilirea echității sociale și

prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a

altor persoane.

Ionaș Gheorghe în numele succesorului părții vătămate Pilipenco Ecaterina,

pledând pentru admiterea acestuia și dispunerea rejudecării cauzei de către

aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Ionaș Gheorghe în numele succesorului părții vătămate Pilipenco Ecaterina,

pledând pentru inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat.

6

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității

acestuia din următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra

inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

Colegiul penal menționează, că potrivit practicii judiciare constante,

erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept

material sau substanțial. Instanța de recurs verifică, dacă s-a aplicat corect legea

la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate

cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Din textul recursului declarat, Colegiul penal constată că recurentul

invocă temeiul pentru declararea recursului prevăzut de art. 427 alin. (1)

pct. 6), 10) Cod de procedură penală, însă reieșind din esența argumentelor, se

atestă că titularul cererii de recurs critică decizia instanței de apel dintr-un

singur considerent, și anume invocă dezacordul cu modalitatea de

individualizare a pedepsei penale stabilite inculpatului, temei care se subscrie

doar pct. 10) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, potrivit căruia

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de

drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când s-au aplicat pedepse

individualizate contrar prevederilor legale.

Așadar, instanța de recurs se va expune doar în privința temeiului de

casare prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, în partea

ce ține de corectitudinea individualizării pedepsei penale aplicate inculpatului

Cazac Valerii, întrucât celălalt temei de casare nominalizat în recurs, nu a fost

motivat, iar în circumstanțele în care recursul nu este motivat sub aspectul

temeiului de casare invocat, instanța de recurs nu este competentă să

completeze din oficiu recursul ordinar al apărării cu circumstanțe în fapt și în

drept, care l-ar justifica.

Sub aspectul temeiului prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de

procedură penală, Colegiul penal atestă că în opinia recurentului, instanța de

apel i-a aplicat inculpatului Cazac Valerii, o pedeapsă prea blândă, însă

analizând argumentele menționate în raport cu circumstanțele cauzei, instanța

de recurs le apreciază ca neîntemeiate și pasibile respingerii din următoarele

motive.

Prin criterii generale de individualizare a pedepsei se înțeleg cerințele

(regulile) stabilite de lege, de care este obligată să se conducă instanța de

judecată la aplicarea fiecărei pedepse, pentru fiecare persoană vinovată în

parte.

Legea penală acordă instanței de judecată o posibilitate largă de aplicare

în practică a principiului individualizării răspunderii penale și a pedepsei

7

penale, ținând cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite,

de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care agravează sau

atenuează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și

reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

Astfel, Colegiul penal reține, că persoanei declarate vinovate, trebuie să i

se aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza căruia

persoana se declară vinovată.

Conform prevederilor art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură

de constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului,

și respectiv la rândul său are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea

condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din

partea ultimului, cât și a altor persoane.

Totodată, conform prevederilor art. 75 Cod penal, persoanei recunoscute

vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în

limitele fixate în Partea specială a Codului penal în strictă conformitate cu

dispozițiile Părții generale a acestuia. La stabilirea categoriei și termenului

pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de

motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei, care

atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra

corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei

acestuia.

Prin urmare, instanța de recurs reamintește, că categoriile pedepselor

aplicate persoanelor fizice sunt expuse în Codul penal într-o anumită

consecutivitate: de la cea mai blândă - amendă, până la cea mai aspră -

detențiune pe viață.

În conformitate cu criteriile generale de individualizare a pedepsei, o

pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative, prevăzute pentru săvârșirea

infracțiunii, se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai blândă, din

numărul celor menționate, nu va asigura atingerea scopului pedepsei.

Respectiv, doar instanța de judecată este în măsură să înfăptuiască

acțiunea de individualizare a pedepsei pentru infractorul care a săvârșit o

infracțiune, având deplina libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii

respective, ținând seama de regulile și principiile prevăzute de Codul penal, la

stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei.

Din actele cauzei rezultă că prin sentința primei instanțe, Cazac Valerii a

fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal,

la 2 ani închisoare, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport,

iar potrivit art. 90 Cod penal, i-a fost suspendată condiționat executarea

pedepsei aplicate, pentru un termen de probațiune de 2 ani, soluție care a fost

menținută și de către instanța de apel.

Așadar, judecând apelul declarat, ținând cont de prevederile art. 61, 75,

76 Cod penal, de faptul că inculpatul anterior nu a fost condamnat, că este

angajat în câmpul muncii în mai multe funcții, și anume în calitate de profesor

la Instituția Publică „Gimnaziul Rudi”, inclusiv în calitate de administrator

tehnică informațională în cadrul ÎMSP CS „Rudi”, este căsătorit și are un copil

8

minor la întreținere fiul Cazac Flavius-Damian, a.n. xxxxx, a recunoscut vina și

se căiește de faptele săvârșite, instanța de apel corect a concluzionat că

pedeapsa stabilită inculpatului Cazac Valerii de către prima instanță, cu

aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, suspendând condiționat executarea

acesteia, este una echitabilă și va contribui la realizarea scopului pedepsei

penale de restabilire a echității sociale, corectarea inculpatului și prevenirea

săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnatului, precum și a altor

persoane.

Mai mult, Colegiul penal constată că instanța de apel a mai reținut și

faptul că potrivit certificatului nr. 387 din 26 mai 2022 eliberat de Primăria

s. Rudi, r-nul Soroca, anexat la materialele cauzei se confirmă faptul că

Raiscaia Ludmila, a.n. xxxxx, locuiește în s. Rudi, r-nul Soroca împreună cu fiica,

care este soția inculpatului, în bunul imobil ce aparține fiicei și se află la

îngrijirea și întreținerea acesteia din anul 2010, fiind o persoană cu grad

accentuat (II) de dizabilitate, iar potrivit certificatului nr. 225 din 06 iunie 2022

eliberat de Primăria s. Trifăuți, r-nul Soroca anexat la materialele cauzei, se

confirmă faptul că cet. Cazac Ivan xxxxx, a.n. xxxxx, persoană cu dizabilități

accentuate, imobilizat, care locuiește de unul singur, este vizitat și ajutat de fiul

său – inculpatul Cazac Valerii, locuitor al s. Rudi, r-nul Soroca.

De asemenea, din materialele cauzei se atestă că inculpatul Cazac Valerii

a întreprins măsuri în vederea recuperării prejudiciului cauzat, achitând în

beneficiul succesorului părții vătămate Pilipenco Ecaterina suma de 21 000 lei,

fapt ce rezultă din copia facturilor anexate la materialele cauzei, și anume din

20 mai 2022 (f.d.192), 25 mai 2022 (f.d.193), 27 septembrie 2022 (f.d.194).

Colegiul penal amintește, că raționamentul de aplicare a prevederilor

art. 90 Cod penal, are la origine persoana și comportamentul acesteia până la

săvârșirea infracțiunii, atitudinea și modul de manifestare a infractorului în

fazele de urmărire penală și de judecare a cauzei, cum vinovatul își apreciază

fapta social periculoasă încă de la momentul descoperirii ei, și anume: conduita

bună a infractorului; stăruința depusă pentru a înlătura rezultatul infracțiunii

sau pentru a repara paguba cauzată, comportarea sinceră în cursul procesului.

Stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei de către instanța de

judecată, într-un caz concret, se face în raport cu gravitatea infracțiunii

săvârșite și cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după

următoarele criterii: împrejurările și modul de săvârșire a infracțiunii, precum

și mijloacele folosite; starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; natura

și gravitatea rezultatului produs sau a altor consecințe ale infracțiunii; motivul

săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit; natura și frecvența infracțiunilor care

constituie antecedentele penale ale infractorului; conduita după săvârșirea

faptei și în cursul procesului penal; nivelul de educație, vârsta, starea de

sănătate, situația familială și socială etc.

Sub aspectul prevederilor legale citate, Colegiul penal statuează că

pedeapsa este echitabilă atunci când ea impune infractorului lipsuri și restricții

ale drepturilor sale, proporționale cu gravitatea infracțiunii săvârșite și este

suficientă pentru restabilirea echității sociale, adică a drepturilor și intereselor

9

victimei, statului și întregii societăți, perturbate prin infracțiune.

Mai mult, pedeapsa este echitabilă și atunci când este capabilă de a

contribui la realizarea altor scopuri ale pedepsei penale, cum ar fi corectarea

condamnatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât de către

condamnat, precum și de alte persoane.

Prin urmare, Colegiul penal conchide că nu pot fi reținute argumentele

recurentului cu privire la netemeinicia aplicării prevederilor art. 90 Cod penal,

în privința inculpatului Cazac Valerii, or, lecturând textul deciziei contestate,

Colegiul penal reține că instanța de apel a expus clar toate motivele pentru care

a menținut soluția primei instanțe de condamnare a inculpatului Cazac Valerii,

cu suspendarea condiționată a executării pedepsei.

În contextul celor expuse mai sus, Colegiul penal reține, că la stabilirea

pedepsei inculpatului Cazac Valerii, pentru infracțiunea săvârșită, instanța de

apel nu a comis erori de drept, iar pedeapsa aplicată inculpatului este una

corectă, deoarece la stabilirea acesteia au fost respectate exigențele legii, iar

argumentele recursului în acest sens sunt neîntemeiate.

Reieșind din considerentele expuse, Colegiul penal conchide, că la

examinarea recursului declarat de către avocatul Ionaș Gheorghe în numele

succesorului părții vătămate Pilipenco Ecaterina, nu au fost stabilite careva

erori de drept care ar condiționa casarea deciziei contestate, impunându-se

soluția inadmisibilității recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.

Colegiul penal,

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul

Ionaș Gheorghe în numele succesorului părții vătămate Pilipenco Ecaterina,

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 28 septembrie

2022, în cauza penală în privința lui Cazac Valerii xxxxx, ca fiind vădit

neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 30 martie 2023.

Președinte Toma Nadejda

Judecătorii Catan Liliana

Guzun Ion

10

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2022-12-15
0,95
1ra-615/22 — art. 264 alin. 3 lit. b CP
Dosarul nr. 1ra-615/22 1-21025434-01-1ra-21042022 CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE D E C I Z I E 24 octombrie 2022 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit în următoarea componență: Președinte: Toma Nadejda, Judecătorii: Diaconu Iurie, Catan Liliana,
CSJ 2023-03-23
0,95
1ra-1561/2022 — art. 264 alin. 4 CP
Dosarul nr. 1ra-1561/2022 1-21164363-01-1ra-14112022 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 01 februarie 2023 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte – Toma Nadejda, Judecători – Guzun Ion şi Catan Liliana, exami
CSJ 2021-08-13
0,95
1ra-1055/21 — art. 264/1 alin. 4 CP
Dosarul nr. 1ra-1055/2021 CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE D E C I Z I E 26 iulie 2021 mun. Chişinău Colegiul penal în componenţă: Preşedinte – Nadejda Toma, Judecători – Ion Guzun, Vladimir Timofti, Elena Cobzac, Anatolie Țurcan, judecând în șed
CSJ 2021-08-25
0,95
1ra-1326/21 — art. 264-1 alin. 4 CP
Dosarul nr. 1ra-1326/2021 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 21 iulie 2021 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Timofti Vladimir, Judecători – Cobzac Elena, Ţurcan A
CSJ 2022-08-18
0,95
1ra-276/2022 — art. 264-1 alin. 3, 152 alin. 2 lit. e CP
Dosarul nr. 1ra-276/2022 1-21152418-01-1ra-23022022 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 27 iunie 2022 mun. Chişinău Colegiul Penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență: Preşedinte –Toma Nadejda, Judecăt
Sursă