1ra-1055/21 — art. 264/1 alin. 4 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 264/1 alin. 4 CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 10 CPP
1ra-1055/21 — art. 264/1 alin. 4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 1ra-1055/2021
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE
D E C I Z I E
26 iulie 2021 mun. Chișinău
Colegiul penal în componență:
Președinte – Nadejda Toma,
Judecători – Ion Guzun, Vladimir Timofti, Elena Cobzac, Anatolie Țurcan,
judecând în ședință, fără participarea părților, recursul ordinar declarat de către
avocatul Cotea Svetlana în numele inculpatului, prin care solicită casarea deciziei
Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 14 decembrie 2020, în cauza penală în
privința lui
Balcan Gheorghe XXXXX, născut la XXXXX.
Termenul examinării cauzei:
Instanța de fond de la 20.05.2019 până la 28.11.2019;
Instanța de apel de la 19.12.2019 până la 14.12.2020;
Instanța de recurs de la 01.03.2021 până la 26.07.2021.
a c o n s t a t a t :
Prin sentința Judecătoriei Cahul, sediul Central din 28 noiembrie 2019,
Balcan Gheorghe a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de
art. 2641 alin. (3) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa în corespundere cu
prevederile art. 3641 Cod de procedură penală sub formă de muncă neremunerată în
folosul comunității pe un termen de 135 ore, cu privarea de dreptul de a conduce
mijloace de transport pe un termen de 3 ani.
Executarea pedepsei complementare sub formă de privare de a conduce
vehicule s-a dispus de a fi asigurată de către organul de poliție și organul de
probațiune în a cărei rază teritorială își are domiciliul condamnatul.
Prin sentința nominalizată în sarcina inculpatului Balcan Gheorghe, s-a
reținut că la data de 19 noiembrie 2018, în jurul orei 16:40, cunoscând cu certitudine
că acționează cu încălcarea prevederilor pct. 10) alin. (2) lit. a) și pct. 14) lit. a) din
Regulamentul circulației rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 357 din
13.05.2009, conform căruia, persoana care conduce mijlocul de transport trebuie să
posede permis de conducere fiindu-i interzis să conducă vehiculul, în stare de
1
ebrietate, sub influența drogurilor sau altor substanțe contraindicate, sub influența
preparatelor medicamentoase care provoacă reducerea reacției de natură să-i
afecteze capacitatea de conducere, fiind în stare de ebrietate alcoolică, fără a deține
permis de conducere a mijloacelor de transport, intenționat s-a urcat la volanul
automobilului de model „Volkswagen Golf’ număr de înmatriculare XXXXX
(înmatriculat în Bulgaria) și deplasându-se în satul Brînza, raionul Cahul, a fost
stopat de către colaboratorii Batalionului de Patrulare „Sud” al Inspectoratului
Național de Patrulare.
În timpul discuției colaboratorilor de poliție cu conducătorul mijlocului de
transport, Balcan Gheorghe fiind suspectat de conducerea mijlocului de transport în
stare de ebrietate, i s-a propus de a fi testat în mod alcoolscopic, precum și de a trece
examenul medical cu prelevarea probelor biologice de sânge în vederea stabilirii
stării de ebrietate și a naturii acesteia, fiindu-i explicată procedura efectuării testării,
de la ce Balcan Gheorghe categoric s-a refuzat, ignorând prevederile pct. 5) lit. a) al
Regulamentului privind modul de testare alcooloscopică și examinare medicală
pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei, aprobat prin Hotărârea Guvernului
nr. 296 din 16 aprilie 2009 care prevede testării alcooloscopice, la decizia poliției sau
altei persoane abilitate de a efectua astfel de testare, se supun conducătorii de
vehicule bănuiți de consum de alcool, consum de droguri și/sau de alte substanțe ce
provoacă ebrietate, încălcând pct. 11) lit. j) al Regulamentului Circulației Rutiere,
aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 357 din 13.05.2009, potrivit căruia
conducătorul de vehicul, este obligat să se supună, la solicitarea polițistului,
procedurii de testare a aerului expirat sau, după caz, examenului medical de
recoltare a probelor biologice în vederea constatării alcoolemiei, consumului de
droguri ori de alte substanțe psihotrope sau de medicamente cu efecte similare.
Astfel, instanța de fond a constatat că Balcan Gheorghe a comis infracțiunea
prevăzută de art. 2641 alin. (3) Cod penal, conform indicilor „refuzul conducătorului
mijlocului de transport de la testarea alcooloscopică, de la examenul medical în vederea
stabilirii stării de ebrietate și a naturii ei și de la recoltarea probelor biologice în cadrul acestui
examen medical.”
Nefiind de acord cu sentința, avocatul Cotea Svetlana în numele
inculpatului Balcan Gheorghe a declarat apel prin care a solicitat casarea sentinței,
rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Balcan Gheorghe să fie
recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (4) Cod
penal, stabilindu-i-se pedeapsă sub formă de muncă neremunerată în folosul
comunității.
2
În motivarea cerințelor sale, avocatul a menționat că instanța de fond incorect
a stabilit starea de drept, încadrând eronat acțiunile inculpatului în baza art. 2641 alin.
(3) Cod penal.
De asemenea, avocatul a menționat că contrar celor reținute ,,Balcan Gheorghe
la 19 noiembrie 2019 era fără a deține permis de conducere a mijloacelor de transport”
instanța de fond, contrazicându-se, califică greșit „Prin acțiunile sale Balcan Gheorghe
a comis infracțiunea prevăzută de art. 2641 alin. (3) Cod penal, conform semnelor: refuzul
conducătorului mijlocului de transport de la testarea alcooloscopică de la examenul medical
în vederea stabilirii stării de ebrietate și a naturii ei și de la recoltarea probelor biologice în
cadrul acestui examen medical.”, or, deși instanța face trimitere la declarațiile
martorilor, de exemplu, declarațiile martorului Bărgan Constantin care a declarat că
Balcan Gheorghe nu deținea permis de conducere, îl recunoaște vinovat pe Balcan
Gheorghe pentru comiterea unei alte infracțiuni.
3.1. Împotriva sentinței a declarat apel procurorul prin care a solicitat casarea
integrală a sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit
modului stabilit pentru prima instanță, prin care Balcan Gheorghe să fie recunoscut
vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (4) Cod penal,
stabilindu-i-se pedeapsă sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității în
mărime de 140 ore. Corpul delict „CD” împachetat și sigilat într-un pachet cu
inscripția „c/p 2018151024 pachet nr. 1, în care se află împachetat și sigilat un „ CD”
cu 2 înregistrări video", anexat la cauza penal, a se păstra la materialele cauzei penale.
În motivarea cerințelor sale, procurorul a menționat că, sentința este ilegală și
neîntemeiată, or, prin hotărârea pronunțată instanța de judecată incorect a încadrat
acțiunile inculpatului Balcan Gheorghe în baza art. 2641 alin. (3) Cod penal, dat fiind
faptul că instanța de judecată nu a recalificat acțiunile ultimului.
Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 14 decembrie
2020, au fost admise apelurile depuse de procuror și avocatul Cotea Svetlana în
numele inculpatului Balcan Gheorghe, casată integral sentința, rejudecată cauza cu
pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanța după
cum urmează.
,,Se recunoaște vinovat Balcan Gheorghe XXXXX de comiterea infracțiunii prevăzute
de art. 2641 alin. (4) Cod penal și i se stabilește pedeapsă sub formă de muncă neremunerată
în folosul comunității în mărime de 200 (două sute) ore.
Corpul delict: „CD”-împachetat și sigilat într-un plic cu inscripția „c/p 2018151024,
pachet nr.1, în care se află împachetat și sigilat un „CD” cu 2 înregistrări video, anexat la
cauza penală, a se păstra pe tot termenul de păstrare a cauzei”.
3
4.1. În motivarea soluției, instanța de apel a constatat că, Balcan Gheorghe la
data de 19 noiembrie 2018, în jurul orei 16:40, cunoscând cu certitudine că acționează
cu încălcarea prevederilor pct. 10) alin. (2) lit. a) și pct. 14) lit. a) din Regulamentul
circulației rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 357 din 13.05.2009,
conform căruia, persoana care conduce mijlocul de transport trebuie să posede
permis de conducere fiindu-i interzis să conducă vehiculul, în stare de ebrietate, sub
influența drogurilor sau altor substanțe contraindicate, sub influența preparatelor
medicamentoase care provoacă reducerea reacției de natură să-i afecteze capacitatea
de conducere, fiind în stare de ebrietate alcoolică, fără a deține permis de conducere
a mijloacelor de transport, intenționat s-a urcat la volanul automobilului de model
„Volkswagen Golf’ număr de înmatriculare XXXXX (înmatriculat în Bulgaria) și
deplasându-se în satul Brînza, raionul Cahul, a fost stopat de către colaboratorii
Batalionului de Patrulare „Sud” al Inspectoratului Național de Patrulare.
În timpul discuției colaboratorilor de poliție cu conducătorul mijlocului de
transport, Balcan Gheorghe fiind suspectat de conducerea mijlocului de transport în
stare de ebrietate, i s-a propus de a fi testat în mod alcoolscopic, precum și de a trece
examenul medical cu prelevarea probelor biologice de sânge în vederea stabilirii
stării de ebrietate și a naturii acesteia, fiindu-i explicată procedura efectuării testării,
de la ce Balcan Gheorghe categoric s-a refuzat, ignorând prevederile pct. 5) lit. a) al
Regulamentului privind modul de testare alcooloscopică și examinare medicală
pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei, aprobat prin Hotărârea Guvernului
nr. 296 din 16 aprilie 2009 care prevede testării alcooloscopice, la decizia poliției sau
altei persoane abilitate de a efectua astfel de testare, se supun conducătorii de
vehicule bănuiți de consum de alcool, consum de droguri și/sau de alte substanțe ce
provoacă ebrietate, încălcând pct. 11) lit. j) al Regulamentului Circulației Rutiere,
aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 357 din 13.05.2009, potrivit căruia
conducătorul de vehicul, este obligat să se supună, la solicitarea polițistului,
procedurii de testare a aerului expirat sau, după caz, examenului medical de
recoltare a probelor biologice în vederea constatării alcoolemiei, consumului de
droguri ori de alte substanțe psihotrope sau de medicamente cu efecte similare.
Situația de fapt astfel reținută a rezultat din coroborarea declarațiilor
inculpatului Balcan Gheorghe, depuse în cadrul urmăririi penale și în cadrul
instanței de fond, prin care el recunoaște faptul că, la data 19 noiembrie 2018, ora
16:00 se deplasa la grădiniță și a fost stopat de colaboratorii de poliție, care i-au
solicitat să le prezinte actele, totodată colaboratorii de poliție i-au indicat să treacă
4
testarea cu aparatul Drager, în vederea stabilirii gradului de alcoolemie, iar Balcan
Gheorghe a refuzat.
De asemenea, instanța de apel menționat că inculpatul a recunoscut vina în
cele imputate (f.d. 121), vinovăția acestuia fiind pe deplin demonstrată și prin
următoarele probe cum ar fi: declarațiile martorului Bărgan Constantin (f.d.23-24);
declarațiile martorului Rădița Gheorghe (f.d.25); procesul-verbal din 19 noiembrie 2018
(f.d.14); procesul-verbal nr. 81 din 19 noiembrie 2018 (f.d.15-16); procesul-verbal de ridicare
din 22 noiembrie 2018 (f.d.27); procesul-verbal de examinare a obiectului din 29 noiembrie
2018 (f.d.29-30); procesul-verbal de examinare a documentelor din 25 ianuarie 2019 (f.d.32-
33); procesul-verbal de examinare a documentelor din 25 ianuarie 2019 (f.d.35); procesul-
verbal de examinare a documentelor din 25 ianuarie 2019 (f.d.37-38); proces-verbal de audiere
a bănuitului Balcan Gheorghe din 29 noiembrie 2018 (f.d.46-47).
Astfel, instanța de apel a menționat că latura obiectivă a infracțiunii în cauză
are următoarea structură - fapta prejudiciabilă, care constă în acțiunea de conducere
a mijlocului de transport de către o persoană care se află în stare de ebrietate alcoolică
cu grad avansat și mijlocul de săvârșire a infracțiunii, adică unitatea de transport.
Pentru întregirea laturii obiective al infracțiunii în speță, persoana urmează să nu
posede permisul de conducere a mijloacelor de transport. Instanța de apel a conchis
că, în cadrul procesului penal au fost administrate probe pertinente și concludente,
care demonstrează realizarea laturii obiective al infracțiunii în cauză, de către
inculpatul Balcan Gheorghe.
Instanța de apel a indicat că acest fapt se confirmă pe deplin prin declarațiile
inculpatului Balcan Gheorghe, martorilor Brăgan Constantin și Rădița Gheorghe,
depuse la urmărirea penală, potrivit cărora rezultă că, anume inculpatul Balcan
Gheorghe s-a aflat la volanul mijlocului de transport în momentul stopării acestuia,
fără permis de conducere, refuzând categoric să fie testat pentru stabilirea gradului
de alcoolemie cu aparatul de tip „Drager 6810” cât și prelevarea mostrelor de sânge.
Latura subiectivă a infracțiunii din speță, se manifestă sub formă de intenție directă.
Instanța de apel a stabilit că, la caz, s-a demonstrat că inculpatul Balcan Gheorghe, a
realizat și latura subiectivă a infracțiunii din speță. Or, înțelegând că se află în stare
de ebrietate, totuși în mod deliberat s-a urcat la volanul mijlocului de transport și a
condus mijlocul de transport în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, punând
în pericol viața și sănătatea proprie cât și a altor participanți la traficul rutier.
Așadar, instanța de apel a susținut că, în acțiunile inculpatului Balcan
Gheorghe se regăsește în întregime componența infracțiunii prevăzută de alin. (4),
art. 2641 Cod penal. Respectiv, instanța de apel a menționat că, inculpatul Balcan
5
Gheorghe, fără a deține permis de conducere; ignorând prevederile pct. 10 subpct. 2)
lit. a) al Regulamentului circulației rutiere aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 357
din 13 mai 2009, conform cărora trebuia să posede permisul de conducere perfectat
pe numele său, valabil pentru categoria (subcategoria) din care face parte
autovehiculul condus; ignorând prevederile pct. 14 lit. a) al Regulamentului
circulației rutiere aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 357 din 13 mai 2009
conform cărora, îi era interzis să conducă vehiculul în stare de ebrietate; fiind în stare
de ebrietate, fără a deține permis de conducere a mijloacelor de transport intenționat
a condus automobilul de model „Volkswagen Golf’ cu numărul de înmatriculare
XXXXX, pe drumul public din sat. Brînza, r-nul Cahul, până la 19 noiembrie 2018, în
jurul orei 16 și 40 minute, când a fost stopat, de către angajații Batalionului de
Patrulare ,,Sud” al Inspectoratului Național de Patrulare al Inspectoratului General
de Poliție al Ministerului Afacerilor Interne. Potrivit pct. 10. (1), lit. b) al
Regulamentului Circulației Rutiere, care prevede că „Persoana care conduce un
vehicul trebuie să posede cunoștințe și să execute cerințele prezentului Regulament,
precum și să posede dexteritatea necesară de a conduce în siguranță vehiculul pe
drum”. Potrivit pct. 11 lit. j) al Regulamentului Circulației Rutiere care prevede
Conducătorul de vehicul este obligat să se supună, la solicitarea polițistului,
procedurii de testare a aerului expirat sau, după caz, examenului medical de
recoltare a probelor biologice în vederea constatării alcoolemiei.
De asemenea, instanța de apel a stabilit că din probele cercetate în cadrul
ședinței de judecată, cu certitudine a fost dovedit faptul că, Balcan Gheorghe în
calitate de conducător al automobilului de model „Volkswagen Golf” număr de
înmatriculare XXXXX (înmatriculat în Bulgaria), fiind suspect de conducerea
vehiculului în stare de ebrietate, a refuzat categoric să se supună testării
alcooloscopice, încălcând astfel prevederileart.33 alin.(3) lit. c) din Legea nr.131 din
07.06.2007 privind siguranța traficului rutier și pct.11 lit. j) din Regulamentul
Circulației Rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.357 din 13.05.2009.
Prin justificarea probelor cercetate, instanța de apel a conchis ca fiind dovedită
cu certitudine vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate în baza art.
2641 alin. (4) Cod penal, potrivit indicilor - „Conducerea mijlocului de transport de către
o persoană care se află în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat săvârșită de către o
persoană care nu deține permis de conducere”. Aceste împrejurări au fost constatate din
totalitatea de probe administrate în cauza penală care au fost corect apreciate prin
prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu prin
coroborare, respectându-se prevederile art. 101 Cod de procedură penală.
6
Cât privește pedeapsa stabilită inculpatului Balcan Gheorghe, instanța de apel
a constatat existența circumstanțelor atenuante săvârșirea pentru prima dată a unei
infracțiuni ușoare sau mai puțin grave, iar în conformitate cu art. 77 Cod penal nicio
circumstanță agravantă nu a fost identificată. Potrivit art. 2641 alin. (4) Cod penal,
fapta săvârșită de Balcan Gheorghe se pedepsește cu amendă în mărime de 1 050 la
1 150 unități convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la
200 la 240 de ore, sau cu închisoare până la 1 an.
În acest context, instanța de apel a reținut că inculpatul Balcan Gheorghe a
comis o infracțiune ușoară, potrivit revendicării, anterior nu a fost judecat (f.d. 54),
potrivit cazierului contravențional, în privința inculpatului au fost întocmite 9
procese-verbal cu privire la contravenție (f.d. 53), potrivit caracteristicii eliberate de
primăria s. Brînza, r-nul Cahul, Balcan Gheorghe se caracterizează pozitiv la locul de
trai. (f.d.56), nu au survenit urmări grave în urma săvârșirii de către el a infracțiunii.
Ținând cont și de faptul că inculpatul Balcan Gheorghe nu a fost anterior
condamnat, expune căință de faptele comise, în acest context, instanța de apel a
constatat în speță, sunt întrunite condițiile pentru aplicarea unei pedepse penale sub
formă de muncă neremunerată în folosul comunității în mărime de 200 ore, sancțiune
prevăzută de art. 2641 alin. (4) Cod penal, prin care va fi realizat scopul principal al
pedepsei penale, stipulat în art. 61 Cod penal, pentru atingerea scopului corijării și
celui preventiv al pedepsei penale.
În opinia instanței de apel pedeapsa stabilită inculpatului Balcan Gheorghe
este una legală, echitabilă și direct proporțională cu gravitatea faptei comise și cu
atitudinea acestuia față de acțiunile prejudiciabile și care va fi în măsură să atingă
scopul pedepsei penale de restabilirea echității sociale, corectare și reeducarea
vinovatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiunii atât din partea
acestuia cât și a altor persoane.
Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către avocatul
Cotea Svetlana în numele inculpatului prin care în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 10)
Cod de procedură penală solicită casarea parțială a deciziei în partea stabilirii
pedepsei penale, rejudecarea cauzei în această parte și pronunțarea unei noi hotărâri
prin care inculpatului să-i fie stabilită o pedeapsă sub formă de muncă neremunerată
în folosul comunității în limitele prevederilor legale.
În susținerea celor solicitate, apărătorul indică că instanța de apel la
pronunțarea deciziei nu a ținut cont de prevederile art. 3641 Cod de procedură
penală, aplicându-i o pedeapsă prea aspră.
7
Astfel, recurentul remarcă că instanța de apel nu a ținut cont de faptul că
inculpatul a recunoscut vina în cele imputate, se căiește sincer, a comis o infracțiune
ușoară, anterior nu a fost condamnat.
Judecând recursul ordinar în baza actelor din dosar și ținând cont de opinia
procurorului expusă în referință, Colegiul penal lărgit constată că acesta urmează a
fi admis din următoarele considerente.
Potrivit art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând recursul
instanța este în drept să admită recursul, cu casarea hotărârii atacate și să dispună
rejudecarea cauzei de către aceeași instanță, în alt complet de judecată, dacă constată
că eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.
Potrivit prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de
recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427
Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de către
recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile
instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept
comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.
Prevederile art. 414 Cod de procedură penală stipulează că instanța de apel,
judecând apelul, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în
apel, ele constituind fondul apelului și acestea trebuie examinate printr-o analiză
obiectivă, completă și sub toate aspectele de fapt și de drept, fiind confruntate cu
întreg materialul probator al cauzei. Or, declanșând o continuare a judecării cauzei
în fond, apelul este o cale de atac sub aspect de fapt și de drept, întrucât odată
exercitat, produce un efect devolutiv complet, în sensul că provoacă un control
integral atât în fapt, cât și în drept, în privința persoanelor ce a fost declarat.
Chestiunile de fapt pe care le poate soluționa instanța de apel sunt: dacă fapta
reținută ori numai imputată a fost săvârșită ori nu; dacă fapta a fost comisă de către
inculpat și, dacă da, în ce împrejurări a fost comisă; în ce constă participația,
contribuția materială a fiecărui participant; dacă există circumstanțe atenuante și
agravante; dacă probele au fost corect apreciate; dacă toate în ansamblu au fost
apreciate de prima instanță prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, în
conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală.
Chestiunile de drept pe care le poate soluționa instanța de apel sunt: dacă fapta
întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă
pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual,
penal ori civil au fost corect aplicate și hotărârea adoptată să conțină răspuns la toate
motivele invocate.
8
De asemenea, potrivit art. 417 Cod de procedură penală, decizia instanței de
apel trebuie să cuprindă, printre altele, și temeiurile de fapt și de drept care au dus,
după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării
soluției date.
Așadar, instanța de apel fiind investită cu o situație de fapt, ca urmare a
efectuării cercetării judecătorești, urmează să expună în hotărârea adoptată la
situația de fapt reținută pe baza probatoriului administrat și să formuleze concluzii
temeinice, cu suport probator, privitor la vinovăție sau nevinovăție, încadrarea
juridică a faptei săvârșite sau temeiul achitării, prevăzut de normele procesual
penale.
În aceste circumstanțe, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la
faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu
respectarea dispozițiilor de drept formal și/sau material. Chestiunea dacă fapta este
constatată conform legii este un temei de drept, deoarece privește încadrarea juridică
dată faptei săvârșite, astfel ea cade sub controlul instanței de recurs, pentru care fapta
nu poate fi privită ca fiind stabilită atunci când se constată ilegalități.
În esență, Colegiul penal lărgit ajunge la concluzia că instanța de apel
pronunțând soluția nu a ținut cont de faptul că a expirat termenul de prescripție a
tragerii la răspundere penale, astfel suntem în prezența temeiului prevăzut de art.
427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, și anume, instanța de apel a admis o
eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, temei care și-a găsit confirmare
în cauza dată.
Colegiul penal lărgit indică că infracțiunea săvârșită de inculpat, și anume,
infracțiunea prevăzută de art. 2641 alin. (4) Cod penal, prevede sancțiunea sub formă
de muncă neremunerată în folosul comunității de la 200 la 240 de ore sau cu
închisoare de până la 1 (unu) an.
Potrivit art. 16 alin. (2) Cod penal, infracțiuni ușoare se consideră faptele pentru
care legea penală prevede în calitate de pedeapsă maximă pedeapsa închisorii pe un
termen de până la 2 (doi) ani inclusiv.
Art. 60 alin. (1) lit. a) Cod penal stipulează că, persoana se liberează de
răspundere penală dacă din ziua săvârșirii infracțiunii a expirat 2 (doi) ani de la
săvârșirea unei infracțiuni mai puțin grave.
La caz, data consumării infracțiunii săvârșite de inculpat se consideră 19
noiembrie 2018.
În aceste circumstanțe, Colegiul penal lărgit ajunge la concluzia că la data
pronunțării deciziei din 14 decembrie 2020, termenul de prescripție a tragerii la
9
răspundere penală pentru infracțiunea prevăzută de art. 2641 alin. (4) Cod penal a
expirat, or, începând cu 19 noiembrie 2018 până 14 decembrie 2020 s-a scurs un
termen mai mare de 2 (doi) ani.
Generalizând cele enunțate, luând în considerație faptul că, recursul ordinar în
cauza penală reprezintă o cale de atac ordinară, ca și apelul, preponderent de casare,
destinată a repara, în principiu, erorile de drept comise de instanța de judecată,
Colegiul penal lărgit ținând cont de prevederile art. 60 alin. (1) lit. a) Cod penal,
constată că termenul de 2 (doi) ani a expirat la 19 noiembrie 2020.
În aceste circumstanțe, Colegiul penal lărgit subliniază că instanța de apel în
partea descriptivă a deciziei omite să se expună asupra celor indicate mai sus, or, în
acest caz se încalcă garanțiile dreptului la un proces echitabil.
Subsecvent, Colegiul penal lărgit face trimitere la statuările Curții de la
Strasbourg prin care a remarcat că dreptul la un proces echitabil include obligația
tribunalelor de a-și motiva deciziile lor, deoarece absența motivării unei decizii
judiciare poate impieta asupra acestui drept (a se vedea cauza Romanenco contra
Moldovei, CtEDO hotărârea din 09 aprilie 2019).
De asemenea, Curtea Europeană menționează că, judecătorii trebuie să indice
cu suficientă claritate motivele pe care-și întemeiază deciziile, căci numai astfel, un
acuzat poate exercita căile de atac prevăzute de legislația națională.
Instanța Europeană a subliniat că motivarea unei decizii judiciare este strâns
legată de preocupările privitoare la asigurarea desfășurării unui proces echitabil,
aceasta permițând respectarea dreptului la apărare. Motivarea este indispensabilă
însăși calității actului de justiție și constituie o pavăză împotriva arbitrarului (a se
vedea cauza Fomin contra Moldovei, CtEDO hotărârea din 11 octombrie 2011).
Din interpretarea normelor expuse supra, rezultă că instanța de recurs poate să
intervină în soluția instanței de apel, inclusiv și să o caseze, atunci când se constată
comiterea erorilor de drept, care au dus la adoptarea unei hotărâri ilegale.
În concluzie, Colegiul penal lărgit conchide că recursul declarat de către Cotea
Svetlana în numele inculpatului urmează a fi admis, cu casarea parțială a deciziei
instanței de apel, rejudecarea cauzei și pronunțarea a unei hotărâri noi, cu liberarea
de pedeapsă penală a lui Balcan Gheorghe pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute
la art. 2641 alin. (4) Cod penal, în legătură cu expirarea termenului de prescripție
conform art. 60 alin. (1) lit. a) Cod penal, în rest dispozițiile sentinței urmând a fi
menținute.
În conformitate cu art. art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură
penală, Colegiul penal lărgit,
10
D E C I D E :
Se admite recursul ordinar declarat de către avocatul Cotea Svetlana în numele
inculpatului, casează parțial decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din
14 decembrie 2020, în partea stabilirii pedepsei penale inculpatului Balcan Gheorghe
XXXXX, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care:
Balcan Gheorghe XXXXX recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute
de art. 2641 alin. (4) Cod penal, se liberează de pedeapsă penală, în legătură cu intervenirea
termenului de prescripție de tragere la răspundere penală.
În rest, depozițiile sentinței se mențin.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată pronunțată la 13 august 2021.
Președinte Toma Nadejda
Judecători Guzun Ion
Vladimir Timofti
Elena Cobzac
Anatolie Țurcan
11