ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 13.08.2021

1ra-1055/21 — art. 264/1 alin. 4 CP

HOTĂRÂRE
13.08.2021
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 264/1 alin. 4 CP
Temei legal
art. 427 alin. 1 pct. 10 CPP
Citează această cauză
1ra-1055/21 — art. 264/1 alin. 4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-1055/2021

26 iulie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal în componență:

Președinte – Nadejda Toma,

Judecători – Ion Guzun, Vladimir Timofti, Elena Cobzac, Anatolie Țurcan,

judecând în ședință, fără participarea părților, recursul ordinar declarat de către

avocatul Cotea Svetlana în numele inculpatului, prin care solicită casarea deciziei

Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 14 decembrie 2020, în cauza penală în

privința lui

Balcan Gheorghe XXXXX, născut la XXXXX.

Termenul examinării cauzei:

Instanța de fond de la 20.05.2019 până la 28.11.2019;

Instanța de apel de la 19.12.2019 până la 14.12.2020;

Instanța de recurs de la 01.03.2021 până la 26.07.2021.

a c o n s t a t a t :

Balcan Gheorghe a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art. 2641 alin. (3) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa în corespundere cu

prevederile art. 3641 Cod de procedură penală sub formă de muncă neremunerată în

folosul comunității pe un termen de 135 ore, cu privarea de dreptul de a conduce

mijloace de transport pe un termen de 3 ani.

Executarea pedepsei complementare sub formă de privare de a conduce

vehicule s-a dispus de a fi asigurată de către organul de poliție și organul de

probațiune în a cărei rază teritorială își are domiciliul condamnatul.

reținut că la data de 19 noiembrie 2018, în jurul orei 16:40, cunoscând cu certitudine

că acționează cu încălcarea prevederilor pct. 10) alin. (2) lit. a) și pct. 14) lit. a) din

Regulamentul circulației rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 357 din

13.05.2009, conform căruia, persoana care conduce mijlocul de transport trebuie să

posede permis de conducere fiindu-i interzis să conducă vehiculul, în stare de

1

ebrietate, sub influența drogurilor sau altor substanțe contraindicate, sub influența

preparatelor medicamentoase care provoacă reducerea reacției de natură să-i

afecteze capacitatea de conducere, fiind în stare de ebrietate alcoolică, fără a deține

permis de conducere a mijloacelor de transport, intenționat s-a urcat la volanul

automobilului de model „Volkswagen Golf’ număr de înmatriculare XXXXX

(înmatriculat în Bulgaria) și deplasându-se în satul Brînza, raionul Cahul, a fost

stopat de către colaboratorii Batalionului de Patrulare „Sud” al Inspectoratului

Național de Patrulare.

În timpul discuției colaboratorilor de poliție cu conducătorul mijlocului de

transport, Balcan Gheorghe fiind suspectat de conducerea mijlocului de transport în

stare de ebrietate, i s-a propus de a fi testat în mod alcoolscopic, precum și de a trece

examenul medical cu prelevarea probelor biologice de sânge în vederea stabilirii

stării de ebrietate și a naturii acesteia, fiindu-i explicată procedura efectuării testării,

de la ce Balcan Gheorghe categoric s-a refuzat, ignorând prevederile pct. 5) lit. a) al

Regulamentului privind modul de testare alcooloscopică și examinare medicală

pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei, aprobat prin Hotărârea Guvernului

nr. 296 din 16 aprilie 2009 care prevede testării alcooloscopice, la decizia poliției sau

altei persoane abilitate de a efectua astfel de testare, se supun conducătorii de

vehicule bănuiți de consum de alcool, consum de droguri și/sau de alte substanțe ce

provoacă ebrietate, încălcând pct. 11) lit. j) al Regulamentului Circulației Rutiere,

aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 357 din 13.05.2009, potrivit căruia

conducătorul de vehicul, este obligat să se supună, la solicitarea polițistului,

procedurii de testare a aerului expirat sau, după caz, examenului medical de

recoltare a probelor biologice în vederea constatării alcoolemiei, consumului de

droguri ori de alte substanțe psihotrope sau de medicamente cu efecte similare.

Astfel, instanța de fond a constatat că Balcan Gheorghe a comis infracțiunea

prevăzută de art. 2641 alin. (3) Cod penal, conform indicilor „refuzul conducătorului

mijlocului de transport de la testarea alcooloscopică, de la examenul medical în vederea

stabilirii stării de ebrietate și a naturii ei și de la recoltarea probelor biologice în cadrul acestui

examen medical.”

inculpatului Balcan Gheorghe a declarat apel prin care a solicitat casarea sentinței,

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Balcan Gheorghe să fie

recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (4) Cod

penal, stabilindu-i-se pedeapsă sub formă de muncă neremunerată în folosul

comunității.

2

În motivarea cerințelor sale, avocatul a menționat că instanța de fond incorect

a stabilit starea de drept, încadrând eronat acțiunile inculpatului în baza art. 2641 alin.

(3) Cod penal.

De asemenea, avocatul a menționat că contrar celor reținute ,,Balcan Gheorghe

la 19 noiembrie 2019 era fără a deține permis de conducere a mijloacelor de transport”

instanța de fond, contrazicându-se, califică greșit „Prin acțiunile sale Balcan Gheorghe

a comis infracțiunea prevăzută de art. 2641 alin. (3) Cod penal, conform semnelor: refuzul

conducătorului mijlocului de transport de la testarea alcooloscopică de la examenul medical

în vederea stabilirii stării de ebrietate și a naturii ei și de la recoltarea probelor biologice în

cadrul acestui examen medical.”, or, deși instanța face trimitere la declarațiile

martorilor, de exemplu, declarațiile martorului Bărgan Constantin care a declarat că

Balcan Gheorghe nu deținea permis de conducere, îl recunoaște vinovat pe Balcan

Gheorghe pentru comiterea unei alte infracțiuni.

3.1. Împotriva sentinței a declarat apel procurorul prin care a solicitat casarea

integrală a sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, prin care Balcan Gheorghe să fie recunoscut

vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (4) Cod penal,

stabilindu-i-se pedeapsă sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității în

mărime de 140 ore. Corpul delict „CD” împachetat și sigilat într-un pachet cu

inscripția „c/p 2018151024 pachet nr. 1, în care se află împachetat și sigilat un „ CD”

cu 2 înregistrări video", anexat la cauza penal, a se păstra la materialele cauzei penale.

În motivarea cerințelor sale, procurorul a menționat că, sentința este ilegală și

neîntemeiată, or, prin hotărârea pronunțată instanța de judecată incorect a încadrat

acțiunile inculpatului Balcan Gheorghe în baza art. 2641 alin. (3) Cod penal, dat fiind

faptul că instanța de judecată nu a recalificat acțiunile ultimului.

2020, au fost admise apelurile depuse de procuror și avocatul Cotea Svetlana în

numele inculpatului Balcan Gheorghe, casată integral sentința, rejudecată cauza cu

pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanța după

cum urmează.

,,Se recunoaște vinovat Balcan Gheorghe XXXXX de comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 2641 alin. (4) Cod penal și i se stabilește pedeapsă sub formă de muncă neremunerată

în folosul comunității în mărime de 200 (două sute) ore.

Corpul delict: „CD”-împachetat și sigilat într-un plic cu inscripția „c/p 2018151024,

pachet nr.1, în care se află împachetat și sigilat un „CD” cu 2 înregistrări video, anexat la

cauza penală, a se păstra pe tot termenul de păstrare a cauzei”.

3

4.1. În motivarea soluției, instanța de apel a constatat că, Balcan Gheorghe la

data de 19 noiembrie 2018, în jurul orei 16:40, cunoscând cu certitudine că acționează

cu încălcarea prevederilor pct. 10) alin. (2) lit. a) și pct. 14) lit. a) din Regulamentul

circulației rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 357 din 13.05.2009,

conform căruia, persoana care conduce mijlocul de transport trebuie să posede

permis de conducere fiindu-i interzis să conducă vehiculul, în stare de ebrietate, sub

influența drogurilor sau altor substanțe contraindicate, sub influența preparatelor

medicamentoase care provoacă reducerea reacției de natură să-i afecteze capacitatea

de conducere, fiind în stare de ebrietate alcoolică, fără a deține permis de conducere

a mijloacelor de transport, intenționat s-a urcat la volanul automobilului de model

„Volkswagen Golf’ număr de înmatriculare XXXXX (înmatriculat în Bulgaria) și

deplasându-se în satul Brînza, raionul Cahul, a fost stopat de către colaboratorii

Batalionului de Patrulare „Sud” al Inspectoratului Național de Patrulare.

În timpul discuției colaboratorilor de poliție cu conducătorul mijlocului de

transport, Balcan Gheorghe fiind suspectat de conducerea mijlocului de transport în

stare de ebrietate, i s-a propus de a fi testat în mod alcoolscopic, precum și de a trece

examenul medical cu prelevarea probelor biologice de sânge în vederea stabilirii

stării de ebrietate și a naturii acesteia, fiindu-i explicată procedura efectuării testării,

de la ce Balcan Gheorghe categoric s-a refuzat, ignorând prevederile pct. 5) lit. a) al

Regulamentului privind modul de testare alcooloscopică și examinare medicală

pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei, aprobat prin Hotărârea Guvernului

nr. 296 din 16 aprilie 2009 care prevede testării alcooloscopice, la decizia poliției sau

altei persoane abilitate de a efectua astfel de testare, se supun conducătorii de

vehicule bănuiți de consum de alcool, consum de droguri și/sau de alte substanțe ce

provoacă ebrietate, încălcând pct. 11) lit. j) al Regulamentului Circulației Rutiere,

aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 357 din 13.05.2009, potrivit căruia

conducătorul de vehicul, este obligat să se supună, la solicitarea polițistului,

procedurii de testare a aerului expirat sau, după caz, examenului medical de

recoltare a probelor biologice în vederea constatării alcoolemiei, consumului de

droguri ori de alte substanțe psihotrope sau de medicamente cu efecte similare.

Situația de fapt astfel reținută a rezultat din coroborarea declarațiilor

inculpatului Balcan Gheorghe, depuse în cadrul urmăririi penale și în cadrul

instanței de fond, prin care el recunoaște faptul că, la data 19 noiembrie 2018, ora

16:00 se deplasa la grădiniță și a fost stopat de colaboratorii de poliție, care i-au

solicitat să le prezinte actele, totodată colaboratorii de poliție i-au indicat să treacă

4

testarea cu aparatul Drager, în vederea stabilirii gradului de alcoolemie, iar Balcan

Gheorghe a refuzat.

De asemenea, instanța de apel menționat că inculpatul a recunoscut vina în

cele imputate (f.d. 121), vinovăția acestuia fiind pe deplin demonstrată și prin

următoarele probe cum ar fi: declarațiile martorului Bărgan Constantin (f.d.23-24);

declarațiile martorului Rădița Gheorghe (f.d.25); procesul-verbal din 19 noiembrie 2018

(f.d.14); procesul-verbal nr. 81 din 19 noiembrie 2018 (f.d.15-16); procesul-verbal de ridicare

din 22 noiembrie 2018 (f.d.27); procesul-verbal de examinare a obiectului din 29 noiembrie

2018 (f.d.29-30); procesul-verbal de examinare a documentelor din 25 ianuarie 2019 (f.d.32-

33); procesul-verbal de examinare a documentelor din 25 ianuarie 2019 (f.d.35); procesul-

verbal de examinare a documentelor din 25 ianuarie 2019 (f.d.37-38); proces-verbal de audiere

a bănuitului Balcan Gheorghe din 29 noiembrie 2018 (f.d.46-47).

Astfel, instanța de apel a menționat că latura obiectivă a infracțiunii în cauză

are următoarea structură - fapta prejudiciabilă, care constă în acțiunea de conducere

a mijlocului de transport de către o persoană care se află în stare de ebrietate alcoolică

cu grad avansat și mijlocul de săvârșire a infracțiunii, adică unitatea de transport.

Pentru întregirea laturii obiective al infracțiunii în speță, persoana urmează să nu

posede permisul de conducere a mijloacelor de transport. Instanța de apel a conchis

că, în cadrul procesului penal au fost administrate probe pertinente și concludente,

care demonstrează realizarea laturii obiective al infracțiunii în cauză, de către

inculpatul Balcan Gheorghe.

Instanța de apel a indicat că acest fapt se confirmă pe deplin prin declarațiile

inculpatului Balcan Gheorghe, martorilor Brăgan Constantin și Rădița Gheorghe,

depuse la urmărirea penală, potrivit cărora rezultă că, anume inculpatul Balcan

Gheorghe s-a aflat la volanul mijlocului de transport în momentul stopării acestuia,

fără permis de conducere, refuzând categoric să fie testat pentru stabilirea gradului

de alcoolemie cu aparatul de tip „Drager 6810” cât și prelevarea mostrelor de sânge.

Latura subiectivă a infracțiunii din speță, se manifestă sub formă de intenție directă.

Instanța de apel a stabilit că, la caz, s-a demonstrat că inculpatul Balcan Gheorghe, a

realizat și latura subiectivă a infracțiunii din speță. Or, înțelegând că se află în stare

de ebrietate, totuși în mod deliberat s-a urcat la volanul mijlocului de transport și a

condus mijlocul de transport în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, punând

în pericol viața și sănătatea proprie cât și a altor participanți la traficul rutier.

Așadar, instanța de apel a susținut că, în acțiunile inculpatului Balcan

Gheorghe se regăsește în întregime componența infracțiunii prevăzută de alin. (4),

art. 2641 Cod penal. Respectiv, instanța de apel a menționat că, inculpatul Balcan

5

Gheorghe, fără a deține permis de conducere; ignorând prevederile pct. 10 subpct. 2)

lit. a) al Regulamentului circulației rutiere aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 357

din 13 mai 2009, conform cărora trebuia să posede permisul de conducere perfectat

pe numele său, valabil pentru categoria (subcategoria) din care face parte

autovehiculul condus; ignorând prevederile pct. 14 lit. a) al Regulamentului

circulației rutiere aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 357 din 13 mai 2009

conform cărora, îi era interzis să conducă vehiculul în stare de ebrietate; fiind în stare

de ebrietate, fără a deține permis de conducere a mijloacelor de transport intenționat

a condus automobilul de model „Volkswagen Golf’ cu numărul de înmatriculare

XXXXX, pe drumul public din sat. Brînza, r-nul Cahul, până la 19 noiembrie 2018, în

jurul orei 16 și 40 minute, când a fost stopat, de către angajații Batalionului de

Patrulare ,,Sud” al Inspectoratului Național de Patrulare al Inspectoratului General

de Poliție al Ministerului Afacerilor Interne. Potrivit pct. 10. (1), lit. b) al

Regulamentului Circulației Rutiere, care prevede că „Persoana care conduce un

vehicul trebuie să posede cunoștințe și să execute cerințele prezentului Regulament,

precum și să posede dexteritatea necesară de a conduce în siguranță vehiculul pe

drum”. Potrivit pct. 11 lit. j) al Regulamentului Circulației Rutiere care prevede

Conducătorul de vehicul este obligat să se supună, la solicitarea polițistului,

procedurii de testare a aerului expirat sau, după caz, examenului medical de

recoltare a probelor biologice în vederea constatării alcoolemiei.

De asemenea, instanța de apel a stabilit că din probele cercetate în cadrul

ședinței de judecată, cu certitudine a fost dovedit faptul că, Balcan Gheorghe în

calitate de conducător al automobilului de model „Volkswagen Golf” număr de

înmatriculare XXXXX (înmatriculat în Bulgaria), fiind suspect de conducerea

vehiculului în stare de ebrietate, a refuzat categoric să se supună testării

alcooloscopice, încălcând astfel prevederileart.33 alin.(3) lit. c) din Legea nr.131 din

07.06.2007 privind siguranța traficului rutier și pct.11 lit. j) din Regulamentul

Circulației Rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.357 din 13.05.2009.

Prin justificarea probelor cercetate, instanța de apel a conchis ca fiind dovedită

cu certitudine vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate în baza art.

2641 alin. (4) Cod penal, potrivit indicilor - „Conducerea mijlocului de transport de către

o persoană care se află în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat săvârșită de către o

persoană care nu deține permis de conducere”. Aceste împrejurări au fost constatate din

totalitatea de probe administrate în cauza penală care au fost corect apreciate prin

prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu prin

coroborare, respectându-se prevederile art. 101 Cod de procedură penală.

6

Cât privește pedeapsa stabilită inculpatului Balcan Gheorghe, instanța de apel

a constatat existența circumstanțelor atenuante săvârșirea pentru prima dată a unei

infracțiuni ușoare sau mai puțin grave, iar în conformitate cu art. 77 Cod penal nicio

circumstanță agravantă nu a fost identificată. Potrivit art. 2641 alin. (4) Cod penal,

fapta săvârșită de Balcan Gheorghe se pedepsește cu amendă în mărime de 1 050 la

1 150 unități convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la

200 la 240 de ore, sau cu închisoare până la 1 an.

În acest context, instanța de apel a reținut că inculpatul Balcan Gheorghe a

comis o infracțiune ușoară, potrivit revendicării, anterior nu a fost judecat (f.d. 54),

potrivit cazierului contravențional, în privința inculpatului au fost întocmite 9

procese-verbal cu privire la contravenție (f.d. 53), potrivit caracteristicii eliberate de

primăria s. Brînza, r-nul Cahul, Balcan Gheorghe se caracterizează pozitiv la locul de

trai. (f.d.56), nu au survenit urmări grave în urma săvârșirii de către el a infracțiunii.

Ținând cont și de faptul că inculpatul Balcan Gheorghe nu a fost anterior

condamnat, expune căință de faptele comise, în acest context, instanța de apel a

constatat în speță, sunt întrunite condițiile pentru aplicarea unei pedepse penale sub

formă de muncă neremunerată în folosul comunității în mărime de 200 ore, sancțiune

prevăzută de art. 2641 alin. (4) Cod penal, prin care va fi realizat scopul principal al

pedepsei penale, stipulat în art. 61 Cod penal, pentru atingerea scopului corijării și

celui preventiv al pedepsei penale.

În opinia instanței de apel pedeapsa stabilită inculpatului Balcan Gheorghe

este una legală, echitabilă și direct proporțională cu gravitatea faptei comise și cu

atitudinea acestuia față de acțiunile prejudiciabile și care va fi în măsură să atingă

scopul pedepsei penale de restabilirea echității sociale, corectare și reeducarea

vinovatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiunii atât din partea

acestuia cât și a altor persoane.

Cotea Svetlana în numele inculpatului prin care în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 10)

Cod de procedură penală solicită casarea parțială a deciziei în partea stabilirii

pedepsei penale, rejudecarea cauzei în această parte și pronunțarea unei noi hotărâri

prin care inculpatului să-i fie stabilită o pedeapsă sub formă de muncă neremunerată

în folosul comunității în limitele prevederilor legale.

În susținerea celor solicitate, apărătorul indică că instanța de apel la

pronunțarea deciziei nu a ținut cont de prevederile art. 3641 Cod de procedură

penală, aplicându-i o pedeapsă prea aspră.

7

Astfel, recurentul remarcă că instanța de apel nu a ținut cont de faptul că

inculpatul a recunoscut vina în cele imputate, se căiește sincer, a comis o infracțiune

ușoară, anterior nu a fost condamnat.

procurorului expusă în referință, Colegiul penal lărgit constată că acesta urmează a

fi admis din următoarele considerente.

Potrivit art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând recursul

instanța este în drept să admită recursul, cu casarea hotărârii atacate și să dispună

rejudecarea cauzei de către aceeași instanță, în alt complet de judecată, dacă constată

că eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Potrivit prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de către

recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile

instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

Prevederile art. 414 Cod de procedură penală stipulează că instanța de apel,

judecând apelul, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în

apel, ele constituind fondul apelului și acestea trebuie examinate printr-o analiză

obiectivă, completă și sub toate aspectele de fapt și de drept, fiind confruntate cu

întreg materialul probator al cauzei. Or, declanșând o continuare a judecării cauzei

în fond, apelul este o cale de atac sub aspect de fapt și de drept, întrucât odată

exercitat, produce un efect devolutiv complet, în sensul că provoacă un control

integral atât în fapt, cât și în drept, în privința persoanelor ce a fost declarat.

Chestiunile de fapt pe care le poate soluționa instanța de apel sunt: dacă fapta

reținută ori numai imputată a fost săvârșită ori nu; dacă fapta a fost comisă de către

inculpat și, dacă da, în ce împrejurări a fost comisă; în ce constă participația,

contribuția materială a fiecărui participant; dacă există circumstanțe atenuante și

agravante; dacă probele au fost corect apreciate; dacă toate în ansamblu au fost

apreciate de prima instanță prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, în

conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală.

Chestiunile de drept pe care le poate soluționa instanța de apel sunt: dacă fapta

întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă

pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual,

penal ori civil au fost corect aplicate și hotărârea adoptată să conțină răspuns la toate

motivele invocate.

8

De asemenea, potrivit art. 417 Cod de procedură penală, decizia instanței de

apel trebuie să cuprindă, printre altele, și temeiurile de fapt și de drept care au dus,

după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării

soluției date.

Așadar, instanța de apel fiind investită cu o situație de fapt, ca urmare a

efectuării cercetării judecătorești, urmează să expună în hotărârea adoptată la

situația de fapt reținută pe baza probatoriului administrat și să formuleze concluzii

temeinice, cu suport probator, privitor la vinovăție sau nevinovăție, încadrarea

juridică a faptei săvârșite sau temeiul achitării, prevăzut de normele procesual

penale.

În aceste circumstanțe, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la

faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și/sau material. Chestiunea dacă fapta este

constatată conform legii este un temei de drept, deoarece privește încadrarea juridică

dată faptei săvârșite, astfel ea cade sub controlul instanței de recurs, pentru care fapta

nu poate fi privită ca fiind stabilită atunci când se constată ilegalități.

În esență, Colegiul penal lărgit ajunge la concluzia că instanța de apel

pronunțând soluția nu a ținut cont de faptul că a expirat termenul de prescripție a

tragerii la răspundere penale, astfel suntem în prezența temeiului prevăzut de art.

427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, și anume, instanța de apel a admis o

eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, temei care și-a găsit confirmare

în cauza dată.

Colegiul penal lărgit indică că infracțiunea săvârșită de inculpat, și anume,

infracțiunea prevăzută de art. 2641 alin. (4) Cod penal, prevede sancțiunea sub formă

de muncă neremunerată în folosul comunității de la 200 la 240 de ore sau cu

închisoare de până la 1 (unu) an.

Potrivit art. 16 alin. (2) Cod penal, infracțiuni ușoare se consideră faptele pentru

care legea penală prevede în calitate de pedeapsă maximă pedeapsa închisorii pe un

termen de până la 2 (doi) ani inclusiv.

Art. 60 alin. (1) lit. a) Cod penal stipulează că, persoana se liberează de

răspundere penală dacă din ziua săvârșirii infracțiunii a expirat 2 (doi) ani de la

săvârșirea unei infracțiuni mai puțin grave.

La caz, data consumării infracțiunii săvârșite de inculpat se consideră 19

noiembrie 2018.

În aceste circumstanțe, Colegiul penal lărgit ajunge la concluzia că la data

pronunțării deciziei din 14 decembrie 2020, termenul de prescripție a tragerii la

9

răspundere penală pentru infracțiunea prevăzută de art. 2641 alin. (4) Cod penal a

expirat, or, începând cu 19 noiembrie 2018 până 14 decembrie 2020 s-a scurs un

termen mai mare de 2 (doi) ani.

Generalizând cele enunțate, luând în considerație faptul că, recursul ordinar în

cauza penală reprezintă o cale de atac ordinară, ca și apelul, preponderent de casare,

destinată a repara, în principiu, erorile de drept comise de instanța de judecată,

Colegiul penal lărgit ținând cont de prevederile art. 60 alin. (1) lit. a) Cod penal,

constată că termenul de 2 (doi) ani a expirat la 19 noiembrie 2020.

În aceste circumstanțe, Colegiul penal lărgit subliniază că instanța de apel în

partea descriptivă a deciziei omite să se expună asupra celor indicate mai sus, or, în

acest caz se încalcă garanțiile dreptului la un proces echitabil.

Subsecvent, Colegiul penal lărgit face trimitere la statuările Curții de la

Strasbourg prin care a remarcat că dreptul la un proces echitabil include obligația

tribunalelor de a-și motiva deciziile lor, deoarece absența motivării unei decizii

judiciare poate impieta asupra acestui drept (a se vedea cauza Romanenco contra

Moldovei, CtEDO hotărârea din 09 aprilie 2019).

De asemenea, Curtea Europeană menționează că, judecătorii trebuie să indice

cu suficientă claritate motivele pe care-și întemeiază deciziile, căci numai astfel, un

acuzat poate exercita căile de atac prevăzute de legislația națională.

Instanța Europeană a subliniat că motivarea unei decizii judiciare este strâns

legată de preocupările privitoare la asigurarea desfășurării unui proces echitabil,

aceasta permițând respectarea dreptului la apărare. Motivarea este indispensabilă

însăși calității actului de justiție și constituie o pavăză împotriva arbitrarului (a se

vedea cauza Fomin contra Moldovei, CtEDO hotărârea din 11 octombrie 2011).

Din interpretarea normelor expuse supra, rezultă că instanța de recurs poate să

intervină în soluția instanței de apel, inclusiv și să o caseze, atunci când se constată

comiterea erorilor de drept, care au dus la adoptarea unei hotărâri ilegale.

În concluzie, Colegiul penal lărgit conchide că recursul declarat de către Cotea

Svetlana în numele inculpatului urmează a fi admis, cu casarea parțială a deciziei

instanței de apel, rejudecarea cauzei și pronunțarea a unei hotărâri noi, cu liberarea

de pedeapsă penală a lui Balcan Gheorghe pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute

la art. 2641 alin. (4) Cod penal, în legătură cu expirarea termenului de prescripție

conform art. 60 alin. (1) lit. a) Cod penal, în rest dispozițiile sentinței urmând a fi

menținute.

penală, Colegiul penal lărgit,

10

Se admite recursul ordinar declarat de către avocatul Cotea Svetlana în numele

inculpatului, casează parțial decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din

14 decembrie 2020, în partea stabilirii pedepsei penale inculpatului Balcan Gheorghe

XXXXX, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care:

Balcan Gheorghe XXXXX recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute

de art. 2641 alin. (4) Cod penal, se liberează de pedeapsă penală, în legătură cu intervenirea

termenului de prescripție de tragere la răspundere penală.

În rest, depozițiile sentinței se mențin.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 13 august 2021.

Președinte Toma Nadejda

Judecători Guzun Ion

Vladimir Timofti

Elena Cobzac

Anatolie Țurcan

11

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2023-07-27
0,96
1ra-100/2023 — art. 264/1 alin. 4 CP
Dosarul nr. 1ra-100/2023 1-21175727-01-1ra-23012023 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 12 iulie 2023 mun. Chişinău Colegiul Penal al Curții Supreme de Justiție în componență: Președinte – Guzun Ion, Judecători – Țur
CSJ 2021-04-15
0,95
1ra-448/21 — art.264 /1 al.4 CP
Dosarul nr.1ra-448/2021 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E D E C I Z I E 17 martie 2021 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte Timofti Vladimir Judecători Țurcan Anatolie Cobzac Elena
CSJ 2021-05-27
0,95
1ra-933/2021 — art. 349 alin. 2 lit. a, 264 prim alin. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-933/2021 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 28 aprilie 2021 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte – Iurie Diaconu, Judecători – Ion Guzun, Liliana Catan, examinând admisibilitatea în princip
CSJ 2022-12-01
0,95
1re-69/22 — art. 264-1 alin. 1 CP
Dosarul nr. 1re-69/22 1-21053742-01-1r/e-26052022 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 20 octombrie 2022 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Toma Nadejda, Judecătorii – Catan Liliana și
CSJ 2021-02-10
0,95
1ra-1803/20 — art. 264 alin. 2 lit. a, e, f CP
Dosarul nr. 1ra-124/2021 (1ra-1803/2020) Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 13 ianuarie 2021 mun. Chişinău Colegiul penal în componenţă: Preşedinte – Iurie Diaconu, Judecători – Ion Guzun, Liliana Catan, examinând admisibilitatea recu
Sursă