1ra-335/22 — art.208 al.3 lt.b, art. 217-1 al.4 lt.b CP

1ra-335/22 — art.208 al.3 lt.b, art. 217-1 al.4 lt.b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-335/22

1-19058365-01-1ra-04032022

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

25 octombrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte - Timofti Vladimir

Judecători – Plămădeală Ghenadie, Toma Nadejda,

Țurcan Anatolie, Cobzac Elena

Judecând fără citarea părților, în baza materialelor din dosar, recursurile

ordinare declarate de către partea vătămată Grabovschi Spiridon, de către avocatul

Zadorojnîi Andrei în numele părții vătămate Cerchez Tatiana și de către inculpatul

Grigoraș Victor cu avocatul Luca Alexandru, împotriva deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 22 noiembrie 2021, în cauza penală de învinuire a lui

Grigoraș Victor xxxxx născut la xxxx, originar din xxxx

în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin.(1) Cod penal.

Termenii de examinare:

prima instanță: 19.06.2019 - 23.07.2020;

instanța de apel: 19.08.2020 - 22.11.2021;

instanța de recurs: 04.03.2022 – 25.10.2022.

Asupra motivelor invocate în recurs, în baza materialelor cauzei penale,

Colegiul penal lărgit

A C O N S T A T A T :

Victor xxxx, a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 264

alin. (1) Cod penal, și în baza acestei Legi i-a fost stabilită pedeapsa sub formă de

amendă în mărime de 500 unități convenționale, echivalentul a 25 000 lei, cu

privarea de dreptului de a conduce mijloace de transport pe un termen de 1 an.

A fost hotărâtă soarta corpurilor delicte.

Acțiunile civile înaintate de părțile vătămate Grabovschi Spiridon și Cerchez

Tatiana, s-au admis în principiu, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor

cuvenite să hotărască instanța civilă.

S-a încasat, de la Grigoraș Victor în beneficiul Statului suma de 640 lei, cu

titlu de cheltuieli de judecată.

Grigoraș Victor, la 20.07.2018, în jurul orei 16:00, conducând automobilul

de modelul „Nissan - Xxxxxxcu numărul de înmatriculare XXXXXX, pe traseul M2,

Chișinău - Soroca, km 13 +170 m., în direcția or. Soroca, în apropierea localității

Căzănești, raionul Telenești, avându-i în calitate de pasageri pe bancheta din față

pe Belous Doina, iar pe bancheta din spate pe Mamaliga Mariana și Cerchez

1

Tatiana, a dat dovadă de neatenție față de trafic și încredere exagerată în sine,

ignorând respectarea prevederilor Regulamentului Circulației Rutiere, aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr.357 din 13.05.2009, care stipulează: pct.10, subpct.1), lit.

b) - că persoana care conduce un vehicul trebuie să posede cunoștințe și să execute

cerințele prezentului Regulament, precum și să posede dexteritatea necesară de a

conduce în siguranță vehiculul pe drum; pct.45 subpct.1) - conducătorul trebuie să

conducă vehiculul în conformitate cu limita de viteză stabilită, ținând seama

permanent de următorii factori: a) starea psihofiziologică ce influențează atenția și

reacția; b) dexteritatea în conducere care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase

și d) situația rutieră; pct.45 subpct.2) - în cazul în care în limita vizibilității apar

obstacole care pot fi observate de conducător, el trebuie să reducă viteza sau chiar

să oprească, pentru a nu pune în pericol siguranța traficului; pct.51 lit. b) și c) care

stipulează că, înaintea depășirii, conducătorul vehiculului trebuie să se asigure că cel

care îl precedă pe aceeași bandă nu a semnalizat intenția de a depăși sau intenția de

a preselecta spre stingă; poate efectua depășirea fără a pune în pericol sau a stânjeni

circulația din sens opus, ca rezultat, ieșind pe contrasens a tamponat frontal

automobilul de modelul „Xxxxxx”, cu numărul de înmatriculare XXXXXX, condus

regulamentar de șoferul Grabovschi Spiridon xxxx, care deja începuse manevra de

virare la stânga, cu scopul de a intra pe teritoriul stației „Peco Gen Premium”.

Ca consecință a impactului, pasagerului Cerchez Tatiana, conform raportului

de expertiză medico-legală nr.201828 D 0119 din 05.09.2018 i-au fost cauzate

vătămări corporale medii cu dereglarea sănătății de lungă durată sub formă de:

fractură de stern, fractură ramura superioară os pubis pe dreapta fără deplasare,

edem și plagă contuză pleoapa superioară pe dreapta, iar automobilul de modelul

„Xxxxxx”, cu numărul de înmatriculare XXXXXX, ce-i aparține lui Grabovschi

Spiridon, a fost deteriorat considerabil, prejudiciu material fiind în sumă totală de

104 382 lei.

Astfel, acțiunile lui Grigoraș Victor Nicolai au fost încadrate juridic în baza art.

264 alin. (1) Cod penal, după semnele calificative – ”încălcarea regulilor de securitate

a circulației sau de exploatare a mijloacelor de transport de către persoana care

conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență o vătămare medie

a integrității corporale sau a sănătății.”

3.1. Avocatul Alexandru Luca cu inculpatul Grigoraș Victor, prin care au

solicitat casarea sentinței rejudecarea cauzei, cu adoptarea unei noi hotărâri potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, prin care Grigoraș Victor să fie achitat.

În argumentarea apelului declarat apelanții au invocat că, în acțiunile lui

Grigoraș Victor lipsesc încălcările Regulamentului Circulației Rutiere ce-i sunt

imputate în actul de acuzare, fapt ce exclude vinovăția acestuia.

Totodată, acțiunile celuilalt participant Grabovschi Spiridon, nu corespund

exigenților RCR și se află într-o legătură de cauzalitate directă cu consecințele

survenite. Grabovschi Spiridon efectuând manevra de virare la stânga, nu s-a

asigurat de securitatea acestei manevre, și nu s-a apropiat de axa drumului, precum

era obligat reieșind din prevederile pct. 39 al. 1 și pct. 40 al. 1 ,53 al. 1 RCR: - pct.

mers, conducătorul de vehicul trebuie să se asigure că această manevră va fi

executată în siguranță și nu va crea obstacole pentru ceilalți participanți la trafic.

În instanța de judecată fiind audiat Grabovschi Spiridon a menționat că el nici

n-a văzut automobilul inculpatului până la manevra sa, deși avea posibilitate să-l

2

vadă și era obligat să o facă, fapt ce denotă că ultimul nemijlocit până la începerea

manevrei nici nu s-a uitat în oglinda retrovizorie stângă pentru a se asigura, or în

caz contrar urma să vadă automobilul inculpatului și să se abțină de la manevra sa

periculoasă, permițându-i inculpatului finalizarea manevrei deja începute).

Astfel, efectuând o manevră interzisă și vădit periculoasă pentru ceilalți

participanți, Grabovschi Spiridon a dat dovadă că a ignorat prevederile pct. 3 RCR;

și art. 22 alin. 4 din Legea nr.131- XVI din 07.06.2007 privind siguranța traficului

rutier: - pct. 3. Participanții la trafic sânt obligați să respecte regulile de circulație,

semnificația mijloacelor de semnalizare rutieră, semnalele și indicațiile agentului de

circulație, condițiile tehnice ale prezentului Regulament și prin acțiunile lor să nu

cauzeze prejudicii altor participanți la trafic, să nu-i expună pericolului, precum și

să nu creeze neîntemeiat obstacole circulației care ar depăși pe acele care sânt

provocate de circumstanțe iminente.

De asemenea, apelanții au invocat că, inculpatul urmează a fi achitat pentru

erorile normelor procedurale, admise la faza de urmărire penală, menționând că,

ordonanța de punere sub învinuire datată cu 10.01.2019 și înaintată la 14.02.2019,

este lovită de nulitatea fost înaintat după expirarea termenului de aflarea

inculpatului în calitate de bănuit. Astfel, se indică că termenul maxim de aflare a

lui Grigoraș Victor în calitate de bănuit, a expirat la data de 16 ianuarie 2019, fapt

ce în mod imperativ genera obligațiunea procurorului de a-l scoate de sub urmărire

penală.

La fel și ordonanța de punere sub învinuire din 13.06.2019 datată cu

15.05.2019 este lovită de nulitate, întrucât acuzatorul de stat nu a respectat

prevederile art.282 CPP, care stipulează că ordonanța de punere sub învinuire urma

să fie adusă la cunoștință în decurs de 48 ore din data emiterii. Că și în primul caz,

Grigoraș Victor nu s-a eschivat de la organul de urmărire penală, fiind țintuit la pat,

în domiciliu unde s-au petrecut absolut toate acțiunile de urmărire penală. Și din

nou impact asupra situației date o au prevederile art. 230 al.2 CPP care prevede că

„În cazul că pentru exercitarea unui drept procesual este prevăzut un anumit

termen, nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului procesual și nulitatea

actului efectuat peste termen și art. 251 al. 1,2,4 CPP suscitat.

Un alt fapt ce indică la caracterul tendențios al acuzatorului de stat, la

soluționarea cauzei, îndreptat în favoarea unei părți și în defavoarea inculpatului, a

fost recunoașterea lui Grabovschii Spiridon în calitate de parte vătămată cu

includerea acestuia în actul de acuzare;

De asemenea, de către partea apărării, a fost invocată nulitatea probei incluse

în lista probelor anexată la rechizitoriu și anume a dispozitivului optic de stocarea

informației de tip CD-R (Compact Disc Recordable), ridicat prin procesul-verbal de

ridicare din 29 noiembrie 2018 de la martorul pe caz Popovici Tudor, deoarece

organul de urmărire penală nu a putut demonstra sursa de proveniență a acestor

imagini, respectiv nu a acumulat proba dată în conformitate cu exigențele legale,

fapt ce îngrădește dreptul inculpatului la apărare.

Este lovit de nulitate și procesul verbal de examinare a probei nominalizate

din 29.11.2018 - această eroare de drept nu poate fi înlăturată în alt mod decât prin

anularea actului, prin prisma prevederilor art. 251 alin. (1) CPP.

Totodată, apelanții au invocat dezacordul cu stabilirea pedepsei

complimentare, invocând că, sancțiunea pentru comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 264 alin. (1) Cod penal prevede pedeapsa sub formă de amendă în mărime de

până la 650 unități convenționale sau muncă neremunerată în folosul comunității

3

de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de pian la 3 ani cu (sau fără) privarea de

dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de până la 2 ani.

Respectiv sancțiunea complimentară privarea de dreptul de a conduce

mijloace de transport, se aplică numai în cumul cu sancțiunea –închisoare. La caz,

instanța eronat a aplicat normele de drept material, aplicând sancțiunea

complimentară - privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport în cumul

cu sancțiunea de bază - amenda, fapt ce depășește limitele stabilite.

3.2 Avocatul Andrei Zadorojnîi, în numele părții vătămate Cerchez Tatiana,

care a solicitat casarea sentinței în partea stabilirii pedepsei și în partea soluționării

acțiunii civile, cu pronunțarea hotărârii potrivit modului stabilit pentru prima

instanță, prin care inculpatului Grigoraș Victor să-i fie aplicată pedeapsa definitivă

sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani, cu privarea de dreptul de a conduce

mijloace de transport pe un termen de 2 ani.

Admiterea integrală a acțiunii civile în numele părții civile Cerchez Tatiana,

cu încasarea de la inculpatul (partea civilmente responsabilă) Grigoraș Victor a

sumelor inițial solicitate cu titlu compensației daunei materiale și morale,

cheltuielilor judiciare.

Dispunerea sechestrării autoturismului de model ”Nissan Qashqai” cu n/î

XXXXXX în scopul luării măsurilor asiguratorii pentru repararea prejudiciului

cauzat de infracțiune și acțiunii civile.

În argumentarea apelului declarat avocatul a invocat că, instanța de fond

corect a ajuns la concluzia despre necesitatea aplicării pedepsei cu privare de

dreptul de a conduce mijloace de transport, însă acest tip de sancțiunea este

posibilă aplicării doar împreună cu pedeapsa de închisoare, respectiv instanța

contrar circumstanțelor stabilite i-a aplicat lui Grigoraș Victor amenda, pedeapsa

prea blândă în coraport cu circumstanțele cauzei, cu impactul social, cât și cu

comportamentul inculpatului pe perioada urmăririi penale și cercetării

judecătorești, care nici nu a recunoscut vina, a refuzat acordarea ajutorului părții

vătămate și repararea daunei.

În ceia ce privește latura civilă, s-a constatat că instanța de fond prin

admiterea în principiu a acțiunii civile în interesele lui Cerchez Tatiana, urmând ca

asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța civilă, a lăsat

fără soluționare acțiunea civilă.

Instanța de fond în mod ilegal făcând trimitere la o norma care nu există, nu

a executat obligația sa imperativă de a soluționa acțiunea civilă depusă în interesele

părții civile Cerchez Tatiana, respectiv sentința urmează să fie desființată în această

parte cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri noi prin care acțiunea

civilă să fie admisă integrală potrivit solicitărilor, cu încasarea sumei totală de 97

839 lei, după cum urmează: 1) prejudiciului patrimonial 5 367 lei; 2) compensația

pentru salariul neobținut (venitul ratat) 11736 lei; 3) prejudiciul biologic 11 736 lei;

4) cheltuielilor prealabile pentru achitarea de tratament balneo-sanatorial în suma

de 10 000 lei; 5) prejudiciul moral 50 000 lei; 6) cheltuielile de judecată (instanța

de fond) 6 000 lei; 7) cheltuielile de judecată la stadia judecării apelului 3 000 lei.

A invocat că instanța nu a dat o apreciere suferințelor aduse părții vătămate

pe plan fizic, psihic, social, profesional și familial din ceea ce ar însemna o viață

normală, liniștită și fericită pentru aceasta în momentul respectiv, dar și în viitor în

societatea respectivă. Nu s-a ținut cont de durata, intensitatea durerilor fizice și

psihice, deoarece deja a trecut mai bine de 2 ani, tratamentul este în curs de

4

continue, iar inculpatul nici nu și-a cerut scuze, nu acordă careva ajutor, doar

neagă culpa, tergiversează procesul și îndepărtează momentul compensației.

De asemenea, avocatul nu este de acord cu soluția instanței de fond de a

restitui corpul delict autoturismul de model „Nissan Qashqai” cu n/î XXXXXX

inculpatului Grigoraș Victor, solicitând sechestrarea acestuia în scopul luării

măsurilor asigurătorii pentru repararea prejudiciului cauzat de infracțiune și

acțiunii civile art. art. 202 - 203 Cod de procedură penală.

3.3. Avocatul Stratu Andrei, în interesele părții vătămate Grabovschi

Spiridon, a solicitat casarea sentinței în partea ce ține soluționarea acțiunii civile a

părții civile Grabovschi Spiridon, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi

hotărâri potrivit modului primei instanțe cu dispunerea încasării din contul

inculpatului Grigoraș Victor în beneficiul lui Grabovschi Spiridon a prejudiciului

material în sumă de 5400 euro și a prejudiciului moral în sumă de 30 000 lei.

În argumentarea apelului, avocatul a indicat că în urma accidentului rutier,

Grabovschi Spiridon a fost recunoscut în calitate de victimă/parte vătămată în

cadrul dosarului penal pornit. Automobilul ”Xxxxxx”, n.î.XXXXXX ce îi aparține cu

drept de proprietate a fost distrus considerabil și nu mai poate fi restabilit/reparat,

iar la procurarea acestuia ultimul a achitat suma de 5400 euro în anul 2015.

Ulterior, a mai investit în reparație, fapt ce a dus la îmbunătățirile respective, însă

documental nu poate adeveri. Prejudiciul material estimat prealabil, cauzat părții

civile Grabovschi Spiridon în urma accidentului rutier este apreciat la suma de

5400 euro.

Tot în urma acestui accident rutier, clientului său Grabovschi Spiridon i-a

fost cauzat un prejudiciu moral, deoarece a fost privat de dreptul de a se folosi de

un mijloc de transport (ce îl deținea în proprietate), atât el cât și membrii familiei

sale, pe care deseori îi ducea cu acest automobil, cărora nu le poate explica când o

să-i fie restituit prejudiciul și să-i poată ajuta din nou.

Astfel, mărimea prejudiciului moral care urmează a fi încasat de la partea

civilmente responsabilă constituie suma de 30 000 lei.

La fel, a invocat că urmează a fi încasate și cheltuielile de judecată indicând

că potrivit Contractului de asistență juridică nr.478 din 29.07.2019, și anume

p.4.1., reclamantul a achitat în avans suma de 3000 lei pentru serviciile avocatului

pentru reprezentarea în cauza dată, și anume: studierea materialelor, pregătirea

apărării precum și participarea la examinarea cauzei penale în instanța de fond.

2021, s-a respins ca fiind nefondat apelul avocatului Stratu Andrei în numele părții

vătămate Grabovschi Spiridon.

S-a admis apelul comun declarat de inculpatul Grigoraș Victor și avocatul Luca

Alexandru în numele inculpatului și apelul declarat de avocatul Zadorojnîi Andrei,

în interesele părții vătămate Cerchez Tatiana, s-a casat parțial sentința cu

pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin

care lui Grigoraș Victor recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 264 alin. (1) Cod penal i-a fost exclusă din sancțiune pedeapsa complementară

sub formă de privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen

de 1 an.

S-a admis parțial acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Cerchez

Tatiana și s-a dispus încasarea din contul inculpatului Grigoraș Victor în beneficiul

părții vătămate Cerchez Tatiana suma de 30 000 lei, ca compensație pentru

5

prejudiciul moral cauzat prin infracțiune și suma de 4 500 lei, cu titlu de cheltuieli

de asistență juridică.

Acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Grabovschi Spiridon privind

încasarea din contul inculpatului Grigoraș Victor a sumei de 30000 lei cu titlu de

prejudiciu moral și a cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 3000 lei, s-a

respins ca neîntemeiată.

În rest dispozițiile sentinței au fost menținute fără modificări.

4.1. În partea descriptivă a deciziei instanța de apel a menționat că, prima

instanță a apreciat, prin prisma art.101 Cod procedură penală, toate probele din

punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării, just a

conchis asupra vinovăției inculpatului Grigoraș Victor în săvârșirea infracțiunii

prevăzută de art. 264 alin. (1) Cod penal, conform indicilor calificativi - „încălcarea

regulilor de securitate a circulației rutiere de către persoana care conduce mijlocul de

transport, încălcare ce a cauzat din imprudență o vătămare medie a integrității

corporale a unei persoane.”

Faptul că inculpatul nu a recunoscut vinovăția în comiterea faptei prevăzute

de art.264 alin.(1) Cod penal la nici o etapă a procesului penal, nu constituie un

temei de achitare a acestuia, or, nerecunoașterea vinovăției este un drept al

inculpatului și nu o circumstanță ce determină soluția de achitare a acestuia.

Instanța de apel a respins ca fiind neîntemeiat argumentul părții apărării,

precum că de fapt acțiunile părții vătămate Grabovschi Spiridon, nu au corespuns

exigenților RCR și se află într-o legătură de cauzalitate directă cu consecințele

survenite, or din conținutul probatoriului administrat, rezultă clar că până la

impact, automobilul condus de Grabovschi Spiridon se afla pe axa drumului, având

inclus semnalizatorul de virare la stânga, exact așa cum prescrie pct. 40 alin. (1),

lit. a) al Regulamentului Circulației Rutiere, aprobat prin Hotărîrea Guvernului

nr.357 din 13.05.2009.

La fel, s-a constatat cu certitudine că în momentul impactului, Grabovschi

Spiridon deja începuse manevra de virare la stânga pentru a intra pe teritoriul

Stației de alimentare cu petrol.

Afirmațiile inculpatului precum că prin această acțiune, partea vătămată i-a

creat obstacole și nu i-ar fi permis să finiseze manevra de depășire, nu rezistă nici

unei critici, deoarece art. 51 și 52 alin. (1) a Regulamentului Circulației Rutiere,

stabilesc clar că înaintea depășirii, conducătorul vehiculului trebuie să se asigure

că:

a) nici un conducător de vehicul care îl urmează nu a început depășirea;

b) cel care îl precedă pe aceeași bandă nu a semnalizat intenția de a depăși

sau intenția de a preselecta spre stânga;

c) poate efectua depășirea fără a pune în pericol sau a stânjeni circulația din

sens opus, adică banda pe care urmează să se angajeze are un spațiu suficient și

viteza vehiculului ce urmează a fi depășit permite executarea acestei manevre;

d) poate să revină pe banda precedentă fără a stânjeni vehiculul depășit.

Imediat după executarea depășirii, nu se reduce brusc viteza și nu se oprește decât

în cazuri excepționale.

Pct.52 alin. (1) Vehiculele se depășesc numai pe partea stânga.

Ca excepție, vehiculele ai căror conducători au semnalizat intenția de a

schimba direcția spre stânga și au început efectuarea acestei manevre, precum și

tramvaiele se depășesc pe partea dreaptă, dacă pentru aceasta există spațiu

suficient.

6

Respectiv, partea vătămată Grabovschi Spiridon aflându-se pe axa drumului

și intenționând să vireze la stânga era îndreptățit de a efectua această manevră, or,

acesta nu putea să prevadă că inculpatul va încerca să-l ocolească pe partea stângă,

ieșind pe contrasens. La rândul său, inculpatul urma în primul rând să manifeste

dexteritate în conducere și să păstreze distanța sigură între vehicule.

În al doilea rând, acesta observând pe axa drumului automobilul condus de

partea vătămată care intenționa să vireze la stânga, urma să preselecteze banda din

dreapta și să-l ocolească prin partea dreaptă, iar în cazul în care banda din dreapta

ar fi fost ocupată de alte vehicule, inculpatul urma să micșoreze viteza

automobilului, chiar până la oprirea completă al acestuia.

Contrar normelor Regulamentului Circulației Rutiere, inculpatul a ales însă

ca în ultimul moment să încerce ocolirea automobilului condus de partea vătămată,

pe partea stângă, intrând pe banda destinată vehiculelor ce se deplasează din sens

opus.

Cu referire la ridicarea și recunoașterea în calitate de corp delict a

dispozitivului optic de stocarea informației de tip CD-R, instanța de apel a notat că

potrivit art. 126 alin. (1) Cod de procedură penală (1) Organul de urmărire penală,

în baza unei ordonanțe motivate, este în drept să ridice obiectele sau documentele

care au importanță pentru cauza penală dacă probele acumulate sau materialele

activității speciale de investigații indică exact locul și persoana la care se află

acestea.

Astfel, prin ordonanța privind dispunerea ridicării de obiecte și documente

din 29.11.2018, ofițerul superior de urmărire penală Dumitru Cobîlcean a ridicat

de la Specialistul superior auto de stat al SSTAR al SSP a IP Telenești, Popovici

Tudor un dispozitiv optic de stocare a informației de tip CD-R pe care este înscris

un fișier video ce reflectă momentul tamponării autoturismului de model ”Xxxxxx”

cu n/î XXXXXX de către autoturismul de model ”Nissan Xxxxxxcu n/î XXXXXX pe

traseul Codru-Nou-Soroca-Unguri-Frontiera cu Ucraina.

Mai mult ca atât, ridicarea propriu-zisă a dispozitivului menționat a fost

precedată de audierea Inspectorului Popovici Tudor care a comunicat ofițerului de

urmărire penală sursa din care a fost obținută înregistrarea video a momentului

producerii accidentului rutier (Vol. I, f. d. 112, 113).

Cu referire la afirmațiile apărătorului precum că, ordonanța de punere sub

învinuire a lui Grigoraș Victor din 10.01.2019, este vădit ilegală și lovită de nulitate,

instanța de fond în mod corect a constatat că prin încheierea Judecătoriei Orhei,

sediul Telenești din 22.04.2019, judecătorul de instrucție s-a expus asupra

legalității acesteia, în acest sens fiind respinsă plângerea avocatului Alexandru Luca

în interesele lui Grigoraș Victor asupra ordonanței din 10.01.2019 a procurorului

în Procuratura raionului Telenești, Petru Zmuncilă, ca fiind neîntemeiată (f. d. 71-

73, Vol. II).

Instanța de apel a reținut că, Grigoraș Victor a fost recunoscut în calitate de

bănuit prin ordonanța din 15.10.2018, care i-a fost adusă la cunoștință la

16.10.2018. (vol. I, f. d. 87). Ordonanța de punere a lui Grigoraș Victor sub învinuire

de săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 264 alin. (1) Cod penal a fost emisă la

10.01.2019, (vol. I, f. d. 146-148), adică în interiorul termenului de 3 luni stipulat

la art. 63 Cod de procedură penală.

Tot la 10 ianuarie 2019, atât apărătorul Luca Alexandru, cât și inculpatul

Grigoraș Victor au fost înștiințai despre faptul că urmează să prezinte la data de

15.01.2019 la Procuratura r-ului Telenești, pentru a fi adusă la cunoștință

7

Ordonanța de punere sub învinuire emisă la 10.01.2019, pe numele lui Grigoraș

Victor (vol. I, f. d. 144 și 145).

Faptul că Grigoraș Victor și apărătorul acestuia Alexandru Luca, invocând

starea precară de sănătate a inculpatului, s-au prezentat la Procuratura r-ului

Telenești, pentru a le fi adusă la cunoștință Ordonanța de punere sub învinuire

emisă la 10.01.2019, pe numele lui Grigoraș Victor, abia la 14.02.2019, nu poate fi

imputată organului de urmărire penală și nu poate fi apreciată ca o încălcare a

termenului de punere sub învinuire, or după cum s-a menționat supra Ordonanța

de punere sub învinuire a fost emisă în termenul legal de 3 luni.

La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de apel a reținut că,

instanța de fond a ținut pe deplin cont de prevederile art. art. 6, 7, 61, 75 Cod penal,

de gravitatea infracțiunii comise, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de

circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de faptul, de

persoana inculpatului, prin urmare în privința inculpatului corect a fost aplicată

pedeapsă sub formă de amendă, în mărime de 500 unități convenționale.

Cu referire la pedeapsa complementară – privarea de dreptul de a conduce

mijloace de transport pe un termen de 1 an, instanța de apel subliniat că din

conținutul normei prevăzute de art. 264 alin. (1) Cod penal, rezultă cert că pedeapsa

complementară sub formă de privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport

se aplică doar în cazul stabilirii pedepsei sub formă de închisoare, însă în cazul în

care instanța de judecată fixează pedeapsa sub formă de amendă sau muncă

neremunerată în folosul comunității, pedeapsa complementară nu se aplică.

Din aceste considerente, instanța de apel a menționat că pedeapsa

complementară privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport urmează a

fi exclusă cu menținerea pedepsei principale sub formă de amendă în mărime de

500 unități convenționale.

4.1. Cu referire apelul declarat de avocatul Stratu Andrei în numele părții

vătămate Grabovschi Spiridon instanța de apel a menționat că argumentele invocate

de către apelant sunt neîntemeiate.

Instanța de apel a notat că în acțiunea civilă înaintată, partea vătămată

Grabovschi Spiridon a solicitat încasarea din contul inculpatului Grigoraș Victor

prejudicial material în mărime de 5400 euro și 3000 lei și prejudiciul moral în

mărime de 30000 lei.

Referitor la solicitarea privind repararea prejudiciului material, estimat în

sumă de 5400 euro, ce reprezintă costul automobilului implicat în accidentul rutier,

însă nu a anexat la cerere un raport de evaluare a automobilului care ar confirma

deteriorarea completă a acestuia, dar și costul înlocuirii lui.

Respectiv, ținând cont de faptul că partea vătămată Grabovschi Spiridon nu

a anexat la acțiunea civilă nici-o probă care ar permite evaluarea la justă valoare a

prejudiciului material cauzat de Grigoraș Victor, instanța de fond corect a admis în

principiu acțiunea civilă în această latură, soluția instanței în această privință

urmând a fi menținută.

Cu referire la cheltuielile de asistență juridică în sumă de 3000 lei, instanța

de apel reținut că nici partea vătămată Grabovschi Spiridon și nici apărătorul Andrei

Stratu nu au anexat un raport privind volumul lucrului efectuat și nici vreun bon

de plată confirmativ în acest sens.

Cât privește solicitarea părții vătămate Grabovschi Spiridon privind încasarea

din contul inculpatului Grigoraș Victor a sumei de 30 000 lei cu titlu de prejudiciu

moral, instanța de apel a constatat că din conținutul acțiunii civile înaintate, dar și

8

din declarațiile pârții vătămate în fața instanței de fond, rezultă că acesta în

rezultatul accidentului rutier nu a suportat careva leziuni corporale și nu a avut

careva suferințe fizice și psihice, unicul prejudiciu constând în deteriorarea

mijlocului de transport, respectiv solicitările apelanților au fost respinse.

4.2. Referitor la apelul declarat de avocatul Andrei Zadorojnîi în interesele

părții vătămate Cerchez Tatiana, instanța de apel a notat că prin cererea de chemare

în judecată, Cerchez Tatiana, solicită încasarea în beneficiul său de la inculpatul

Grigoraș Victor a sumei de 5367 lei cu titlu de prejudiciu patrimonial, a sumei de

11 736 lei cu titlul de salariu neobținut (venitul ratat) din cauza pierderii capacității

de muncă, a sumei de 11736 lei cu titlul de despăgubiri separate pentru însăși

vătămare (prejudiciul biologic), a sumei de 10 000 lei cu titlul de cheltuieli prealabile

pentru achitare de tratament balneo-sanatorial, a sumei de 50 000 lei cu titlu de

prejudiciu moral și a cheltuielilor de judecată în sumă de 6000 lei

Astfel, cu referire la cerințele privind repararea prejudiciului material,

instanța de apel a menționat că partea vătămată Cerchez Tatiana nu a anexat la

acțiunea civilă nici o probă care ar permite evaluarea la justă valoare a prejudiciului

material cauzat de Grigoraș Victor, instanța de fond corect a admis în principiu

acțiunea civilă în această latură, soluția instanței în această privință urmând a fi

menținută.

Cât privește solicitarea părții vătămate de a încasa din contul inculpatului

suma de 50000 lei cu titlu de prejudiciu moral, instanța de apel învederând

considerentele Jurisprudenței CEDO, și raportându-le la circumstanțele speței, a

considerat încasarea instanța din contul inculpatului Grigoraș Victor în beneficiul

părții vătămate Cerchez Tatiana, cu titlu de prejudiciu moral suma de 30000 lei,

suficientă pentru a acoperi pe cât de posibile suferințele morale, ținând cont de

semnificația valorilor sociale lezate și prejudiciului cauzat și constituie o satisfacție

echitabilă în coraport cu suferințele fizice și psihice cauzate părții vătămate prin

infracțiune.

Referitor la încasarea din contul lui Grigoraș Victor, în beneficiul lui Cerchez

Tatiana a sumei de 9000 lei, cu titlu de cheltuieli suportate în legătură cu acordarea

asistenței juridice, instanța de apel a reținut că suma solicitată nu este una

rezonabilă ținând cont că apărătorul a omis să prezinte instanței un raport cu

privire la volumul de lucru efectuat în prezenta cauză, care ar fi permis instanței să

verifice pe cât de rezonabile au fost aceste cheltuieli. Respectiv a dispus încasarea

sumei de 4500 lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridic, considerând această

sumă reală, necesară și rezonabilă.

De asemenea, ținând cont de prevederile art. art. 227-229 Cod de procedură

penală instanța de apel a statuat că cheltuielile de judecată în sumă de 640 lei,

suportate pentru efectuarea Rapoartelor de expertiză judiciară nr. 201828D0233

din 30.10.2018, în privința inculpatului Grigoraș Victor (f. d. 105-106) și nr.

201928D0019 din 16.01.2019, în privința părții vătămate Cerchez Tatiana (f. d.

125-126), urmează a fi achitate anume din contul lui Grigoraș Victor, având în

vedere că, la momentul derulării a acțiunilor de urmărire penală aceste cheltuieli

au fost suportate de stat, deoarece procesul penal era guvernat de principiul

prezumției nevinovăției, iar în situația în care, în cadrul cercetării judecătorești a

fost dovedită pe deplin vinovăția inculpatului, ultimul urmează să recupereze

cheltuielile judiciare suportate de stat pentru efectuarea la caz, a expertizelor

judiciare.

9

Cu privire la solicitarea acuzatorului de stat privind încasarea din contul

inculpatului Grigoraș Victor, cheltuielilor judiciare în sumă de 150,05 lei, adică

cheltuielilor de judecată, legate de instrumentarea cauzei penale, și pentru file de

hârtie, imprimarea textului și copertă, în acest sens instanța de apel va menține

soluția instanței de fond în această parte de respingere a încasării sumei de 150,05

lei, instanța de apel a menționat că, normele procedural penale nu prevăd expres

achitarea din contul inculpatului a cheltuielilor judiciare pentru instrumentarea

cauzei penale la etapa urmăririi penale și anume salariul acuzatorului de stat și

pentru procurarea altor rechizite ca hârtie, pix, etc., respectiv a fost respinsă.

5.1. Partea vătămată Grabovschi Spiridon, prin care a solicitat casarea

parțială a deciziei instanței de apel în partea ce ține de acțiunea civilă înaintată de

către Grabovschi Spiridon, admiterea acțiunii civile date și dispunerea încasării din

contul inculpatului Grigoraș Victor în beneficiul părții vătămate Grabovschi

Spiridon a prejudiciului material în sumă de 5400 euro a prejudiciului moral în

sumă de 30 000 lei.

În motivarea recursului declarat, autorul acestuia a invocat argumente

similare celor indicate anterior în apel și descrise în pct.3.3 al prezentei decizii.

5.2. Avocatul Zadorojnîi Andrei în numele părții vătămate Cerchez Tatiana a

solicitat casarea deciziei instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei în

aceiași instanță în alt complet de judecată.

În argumentarea recursului avocatul a invocat că, sentința urma să fie

rejudecată în partea cerințelor materiale cu pronunțarea unei hotărâri noi, prin care

să fie încasată suma de 97 839 lei cu titlu de prejudiciul material (inclusiv

prejudiciului patrimonial 5367 lei; 2) compensația pentru salariul neobținut (venitul

ratat) 11736 lei; 3) prejudiciul biologic 11736 lei; 4) cheltuielilor prealabile pentru

achitarea de tratament balneo-sanatorial în suma de 10 000 lei).

Instanța de apel, chiar dacă s-a expus privitor la încasarea prejudiciului

moral și cheltuielilor de judecată, le-a admis doar parțial, însă fără a examina

argumentele formulate privitor la toate momentele subiective și obiective importante

ale cauzei, făcând trimitere la noțiuni generale și abstracte.

5.3. Inculpatul Grigoraș Victor cu avocatul Luca Alexandru, invocând

prevederile art. 427 alin.(1), pct.6) și 8) Cod de procedură penală, solicită casarea

deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care Grigoraș Victor

să fie achitat din lipsa în acțiunile acestuia a componenței de infracțiune prevăzută

de art. 264 alin. (l) Cod penal.

În motivarea recursului, recurenții acestuia au invocat argumente similare

celor indicate anterior în apel și descrise în pct.3.2 al prezentei decizii, suplimentar

au invocat că:

- instanța de apel nu s-a expus pe marginea tuturor argumentelor invocate,

decizia recurată nu conține motivele ce au stat la baza adoptării soluției, acestea

fiind neclare, iar în acțiunile inculpatului lipsesc elementele constitutive ale

infracțiunii imputate, fapte ce pun în ilegalitate deciziei adoptată;

- încă la faza urmăririi penale, a fost invocată nulitatea ordonanțelor de

punere sub învinuire, fapt ce nu permitea condamnarea inculpatului, atât instanța

de fond cât și instanța de apel au ezitat să intervină pentru repararea erorilor

admise, trecând cu vederea și lăsând fără soluționare această cerință, or nulitatea

ordonanței de punere sub învinuire, nu permitea pronunțarea unei soluții de

condamnare;

10

- absolut toate capetele de acuzare poartă un caracter declarativ, ce denotă

că acțiunile inculpatului au fost în strictă corespundere cu exigențele normelor ce

guvernează cerințele de securitate a circulației, fapt ce la rând cu lipsa constatărilor

unor încălcări al RCR, face absolut neclară și nemotivată soluția instanței de fond

și celei de apel;

- lipsa încălcărilor de securitate a circulației rutiere în acțiunile lui Grigoraș

Victor, denotă și lipsa legăturii de cauzalitate a acțiunilor acestuia cu consecințele

suportate, iar în cumul semnifică lipsa laturii obiective ale infracțiunii prevăzute de

art. 264 alin.(l) Cod penal;

- apărarea pe larg a dezbătut acțiunile celuilalt participant - Grabovschi

Spiridon, care vădit nu corespund exigenților RCR și se află într-o legătură de

cauzalitate directă cu consecințele survenite, însă ambele instanțe au ignorat

absolut toate argumentele;

- acțiunea civilă înaintată de către partea vătămată Cerchez Tatiana urmează

a fi respinsă, reieșind din faptul că în acțiunile lui Grigoraș Victor lipsesc elementele

constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 264 alin.(l) Cod penal.

Spiridon și de către avocatul Zadorojnîi Andrei în numele părții vătămate Cerchez

Tatiana a depus referință avocatul Luca Alexandru în numele inculpatului, care a

pledat pentru inadmisibilitatea acestora.

motivelor invocate, Colegiul penal lărgit consideră că recursurile ordinare declarate

de către partea vătămată Grabovschi Spiridon și de către inculpatul Grigoraș Victor

cu avocatul Luca Alexandru urmează a fi respinse, iar recursul avocatului Zadorojnîi

Andrei în numele părții vătămate Cerchez Tatiana, urmează a fi admis din

considerentele ce urmează.

În conformitate cu art.424 Cod de procedură penală, instanța de recurs

judecă recursul numai cu privire la persoana la care se referă declarația de recurs

și numai în raport cu calitatea pe care aceasta o are în proces.

Instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute

în art.427 Cod de procedură penală, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor

neinvocate, fără a agrava situația condamnaților.

Potrivit art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de

fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

7.1. Cu referire la recursul ordinar declarat de către inculpatul

Grigoraș Victor cu avocatul Luca Alexandru, Colegiul penal lărgit notează că

potrivit art.435 alin.(1), pct.1) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța

respinge recursul ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate, adoptând soluția

respectivă în cazul în care se constată că recursul nu a fost declarat cu respectarea

condițiilor legale (este tardiv sau inadmisibil) ori nu este întemeiat legal (este

nefondat).

Recursul este nefondat în cazul când hotărârea atacată este legală, întemeiată

și motivată.

Reieșind din conținutul cererii de recurs declarat, Colegiul penal lărgit atestă

că, recurenții invocă în calitate de temeiuri pentru casarea deciziei instanței de apel,

cele prevăzute de art. 427 alin.(1), pct.6) și pct.8) Cod de procedură penală, care

stabilesc că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara

erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazurile, când instanța de

11

apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea

atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, sau când nu au fost

întrunite elementele infracțiunii.

Reieșind din esența criticilor invocate de către recurenți, Colegiul penal lărgit

reține că acestea se referă la faptul că, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra

tuturor argumentelor formulate în cererea de apel a părții apărării și la chestiunea

de apreciere a probelor. Or, recurenții fac o proprie evaluare a materialului probator,

prezentând versiunea potrivit căreia probele administrate nu confirmă vinovăția lui

Grigoraș Victor în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (1) Cod penal.

Referitor la prezența în speță a erorii de drept invocată de recurenți prin

prisma art. 427 alin. (1), pct. 6) Cod de procedură penală, Colegiul constată că o

astfel de eroare în prezenta cauză nu și-a găsit confirmarea, dat fiind faptul că,

instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. art. 414 alin. (1),

(5), 417 alin. (8) Cod de procedură penală, hotărârea cuprinzând motivele pe care

se întemeiază soluția pronunțată, iar argumentelor esențiale invocate de către

inculpat și avocatul acestuia în apel, instanța de apel le-a dat răspuns.

În această ordine de idei, Colegiul penal lărgit remarcă faptul că, potrivit

art.414 alin.(1) Cod de procedură penală judecând apelul, instanța de apel verifică

legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima

instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi

prezentate instanței de apel.

Astfel, potrivit prevederilor art. 414 alin.(1) Cod de procedură penală, instanța

de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza

probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în

baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel.

Prevederile art. 414 alin.(5) Cod de procedură penală stabilesc, că instanța de

apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Potrivit prevederilor art. 417 alin. (8) Cod de procedură penală, decizia

instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus, după

caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date.

Colegiul penal lărgit respinge ca fiind declarative afirmațiile recurenților prin

care se susține că instanța de apel nu a luat în considerare argumentele susținute

de apărare în apel. Aceasta deoarece, verificând minuțios decizia recurată în raport

cu argumentele invocate în apel, Colegiul penal lărgit ajunge la concluzia că

apelanții au primit răspuns la argumentele înaintate, iar simplul dezacord al

titularilor cererii de recurs cu soluția pronunțată în speță nu constituie temei de

admitere a recursului în sensul formulat.

De asemenea, Colegiul penal lărgit menționează că nu pot fi reținute

argumentele apărării cu privire la faptul că decizia instanței de apel este una

nemotivată, deoarece motivarea unei hotărâri reprezintă un proces de analiză și

sinteză a actelor și lucrărilor dosarului care nu presupune în mod necesar

expunerea tuturor elementelor amănunțit, atât timp cât sunt valorificate toate

aspectele relevante din punct de vedere probatoriu și sunt menționate componentele

obligatorii ale unei motivări a hotărârii penale, așa cum s-a procedat în speță.

Instanța de recurs reține că, într-un șir de hotărâri a Curții Europene a

Drepturilor Omului, s-a statuat următoarele: „art.6 obligă instanțele să-și motiveze

deciziile, însă nu trebuie interpretat ca impunând un răspuns detaliat pentru toate

argumentele avansate de către părți. Întinderea acestei obligații de motivare poate

12

varia după natura deciziei și nu poate fi analizată decât în lumina circumstanțelor

fiecărei spețe” (decizia Driemond Bouw BV vs Olanda, 02.02.1999).

Astfel, Colegiul penal lărgit atestă că, respectând prevederile art.101 alin.(3)

Cod de procedură penală, unde este stipulat că nici o probă din dosar nu are o

valoare prestabilită pentru instanță, instanța de apel a examinat toate probele din

dosar și nu a dat prioritate celor în favoarea condamnării inculpatului, ci

coroborându-le, le-a analizat în ansamblu lor, apreciind just că ele sunt suficiente

pentru a fundamenta o acuzație penală și a-i incrimina lui Grigoraș Victor săvârșirea

infracțiunii incriminate.

Vizavi de criticile recurenților cu privire la modalitatea de apreciere a probelor

de către instanța de apel, instanța de recurs reiterează că la etapa judecării

recursului nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere

materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de

instanțele de fond, aceasta fiind sarcina primordială a acestor instanțe.

Din atare considerente, Colegiul penal lărgit nu examinează criticele

referitoare la presupusa greșită reținere, pe baza probelor administrate în cauză, a

anumitor elemente faptice, ci verifică, prin raportare la situația de fapt stabilită de

instanțele de fond, corectitudinea dispunerii condamnării inculpatului conform

infracțiunilor incriminate.

În acest sens Colegiul penal lărgit atestă, că la soluționarea cauzei instanța

de apel a ținut cont de prevederile art. art.99-101, 414 Cod de procedură penală, a

cercetat probele sub toate aspectele, verificându-le și apreciindu-le prin prisma

pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu din punct de

vedere al coroborării lor, astfel întemeiat ajungând la concluzia menținerii sentinței

în partea stabilirii vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de art.

264 alin.(1) Cod penal.

Prin urmare, argumentele recurenților, precum că inculpatul Grigoraș Victor

nu este vinovat de comiterea infracțiunii încriminate, deoarece vinovat de comiterea

accidentului rutier este Grabovschi Spiridon, care a efectuat manevra de virare la

stingă fără a ține cont de exigențele Regulamentului Circulațieie Rutiere, urmează

a fi respinse ca fiind neîntemeiate, or instanțele de fond din conținutul probatoriului

administrat, corect au stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just au ajuns la

concluzia că, automobilul condus de Grabovschi Spiridon se afla pe axa drumului,

având inclus semnalizatorul de virare la stânga, exact așa cum prescrie pct. 40 alin.

(1) lit. a) al Regulamentului Circulației Rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului

nr.357 din 13.05.2009.

La fel, s-a constatat cu certitudine că în momentul impactului, Grabovschi

Spiridon deja începuse manevra de virare la stânga pentru a intra pe teritoriul

stației de alimentare cu petrol, iar inculpatul Grigoraș Victor, care era obligat să

manifeste dexteritate în conducere și să păstreze distanța sigură între vehicule,

observând pe axa drumului automobilul condus de partea vătămată care intenționa

să vireze la stânga, urma să preselecteze banda din dreapta și să-l ocolească prin

partea dreaptă, iar în cazul în care banda din dreapta ar fi fost ocupată de alte

vehicule, inculpatul urma să micșoreze viteza automobilului, chiar până la oprirea

completă al acestuia. Însă inculpatul, contrar normelor Regulamentului Circulației

Rutiere, a încercat ocolirea automobilului condus de partea vătămată, pe partea

stângă, intrând pe banda destinată vehiculelor ce se deplasează din sens opus.

Colegiul constată că instanțele ierarhic inferioare, contrar celor invocate de

recurenți, au examinat complet și obiectiv probele administrate la dosar, în

13

conformitate cu prevederile art.101 Cod de procedură penală, verificându-le sub

aspectul pertinenței și concludentei, fapt ce face ca concluzia despre vinovăția lui

Grigoraș Victor în comiterea infracțiunii prevăzute de art.264 alin.(1) Cod penal, să

fie justă și întemeiată.

Mai mult ca atât, Colegiul penal lărgit constată faptul că criticile formulate de

recurenți, menționate în pct.5.3. din prezenta decizie, sunt identice cu cele invocate

în apel și ele au format obiect de examinare la judecarea cauzei în instanța de apel,

cărora instanța le-a dat o apreciere argumentată, așa cum este indicat în pct.4.1.

din prezenta decizie, motivare pe care instanța de recurs și-a însușit-o și a cărei

reluare nu se mai impune.

În acest context, instanța de recurs conchide că, instanța de apel la judecarea

cauzei în ordine de apel, nu a comis erori de drept, care ar genera casarea deciziei

adoptate în partea contestată, fapt ce impune respingerea ca inadmisibil a

recursului ordinar declarat de către inculpatul Grigoraș Victor cu avocatul Luca

Alexandru.

7.2. Cu referire la recurs declarat de către partea vătămată Grabovschi

Spiridon, Colegiul penal lărgit notează că potrivit art.435 alin.(1), pct.1) Cod de

procedură penală, judecând recursul, instanța respinge recursul ca inadmisibil, cu

menținerea hotărârii atacate, adoptând soluția respectivă în cazul în care se constată

că recursul nu a fost declarat cu respectarea condițiilor legale (este tardiv sau

inadmisibil) ori nu este întemeiat legal (este nefondat).

Reieșind din conținutul cererii de recurs se constată că recurentul nu invocă

nici un temei de drept prevăzut la art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, însă

autorul recursului critică critica soluția instanței de apel doar sub aspectul

soluționării acțiunii civile.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub acest aspect, Colegiul penal atestă

că motivele și temeiurile de recurs invocat de către recurent, nu și-au găsit

confirmarea, în speță nefiind constată erorile de drept invocate. Tot aici, Colegiul

penal menționează, că argumentele din recurs preponderent sunt aceleași care au

fost invocate și în cererea de apel, în privința cărora instanța de apel s-a pronunțat

în mod argumentat și detaliat și reiterarea cărora nu o consideră necesară.

Colegiul penal notează că, acțiunea civilă exercitată în cadrul procesului

penal are ca obiect tragerea la răspunderea delictuală a persoanei responsabile

potrivit legii civile, pentru prejudiciul produs prin comiterea faptei care face obiectul

acțiunii penale. Prejudiciul solicitat de partea civilă trebuie să reprezinte o

consecință directă a infracțiunii deduse judecății, atât în cazul pretinderii

recuperării prejudiciului material, cât și celui moral.

Conform dispoziției art.23 alin.(2) Cod de procedură penală, victima unei fapte

care constituie componență de infracțiune este în drept să ceară, în condițiile

prezentului cod, pornirea unei cauze penale, să participe la procesul penal în calitate

de parte vătămată și să-i fie reparate prejudiciile morale, fizice și materiale.

Art.219 alin.(1) Cod de procedură penală, prevede că acțiunea civilă în

procesul penal poate fi intentată la cererea persoanelor fizice sau juridice cărora le-

au fost cauzate prejudicii materiale, morale sau, după caz, le-a fost adusă daună

reputației profesionale nemijlocit prin fapta (acțiunea sau inacțiunea) interzisă de

legea penală sau în legătură cu săvârșirea acesteia.

Persoanele fizice și juridice cărora le-a fost cauzat prejudiciu nemijlocit prin

acțiunile interzise de Legea penală pot înainta o acțiune civilă privitor la despăgubire

prin:

14

1) restituirea în natură a obiectelor sau a contravalorii bunurilor pierdute ori

nimicite în urma săvârșirii faptei interzise de legea penală;

2) compensarea cheltuielilor pentru procurarea bunurilor pierdute ori

nimicite sau restabilirea calității, aspectului comercial, precum și repararea

bunurilor deteriorate;

3) compensarea venitului ratat în urma acțiunilor interzise de legea penală;

4) repararea prejudiciului moral sau, după caz, a daunei aduse reputației

profesionale.

Astfel, se remarcă că acțiunea civilă poate fi înaintată în orice moment de la

pornirea procesului penal până la terminarea cercetării judecătorești și aceasta

poate fi înaintată în numele persoanei fizice sau juridice de către reprezentanții

părților vătămate recunoscute ca părți civile în procesul penal, prin ordonanța

organului de urmărire penală, ori prin încheierea instanței de judecată, care judecă

cauza ca prima instanță.

Conform art. 387 alin. (3) Cod de procedură penală, în cazuri excepționale

când, pentru a stabili exact suma despăgubirilor cuvenite părții civile, ar trebui

amânată judecarea cauzei, instanța poate să admită, în principiu, acțiunea civilă,

urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța civilă.

În speță prima instanță a dispus admiterea în principiu a acțiunii civile

înaintată de către Grabovschi Spiridon, urmând ca asupra cuantumului

despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța civilă, soluție care a fost menținută

parțial de către instanța de apel.

Așadar, cu referire la dezacordul recurentului privind soluționarea de către

instanța de apel a cerinței privind repararea prejudiciului material și moral, Colegiul

penal lărgit constată netemeinicia pretențiilor formulate, din considerentul că

instanța de apel a argumentat detaliat soluția adoptată.

Colegiul penal lărgit reține că, instanța de apel examinând apelul părții

vătămate, corect a constatat că partea vătămată Grabovschi Spiridon în susținerea

pretențiilor materiale înaintate față de inculpat, în sumă de 54 000 euro, nu a

anexat la acțiunea civilă un Raport de evaluare a automobilului care ar confirma

deteriorarea completă a acestuia și respectiv prejudiciul real cauzat în urma

accidentului, așa după cum prevede dispoziția art.118 Cod de procedură civilă.

Mai mult ca atât, în cadrul urmăririi penale de către organul de urmărire

penală, la 05 decembrie 2018, Compania de Asigurări SA „Garanție” cu adresa

juridică în mun. Chișinău str. A. Mateevici 75, a fost recunoscută în calitate de

parte civilmente responsabilă în vederea asigurării reparării mijlocului de transport

de model „Xxxxxx” cu n/î XXXXXX, în cauza penală cu notificarea acestora despre

acest fapt (Vol. I, f.d.102-103).

Respectiv, instanța de apel conducându-se de prevederile art. 387 alin. (3)

Cod de procedură penală, și ținând cont de faptul că partea vătămată Grabovschi

Spiridon nu a anexat la acțiunea civilă nici o probă care ar permite evaluarea la

justă valoare a prejudiciului material cauzat de Grigoraș Victor, corect a menținut

sentința primei instanțe în această latură, urmând ca asupra cuantumului

prejudiciului material să se expună instanța civilă.

În ceia ce privește solicitarea părții vătămate privind încasarea prejudiciului

moral în sumă de 30 000 lei, Colegiul penal lărgit notează că potrivit art.2037

alin.(1), (2) Cod civil coroborat cu art.219 alin.(4) Cod de procedură penală, mărimea

compensației pentru prejudiciul moral se determină de către instanță în funcție de

caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate, de

15

gradul de vinovăție al făptuitorului prejudiciului și de măsura în care compensarea

poate aduce satisfacerea persoanei vătămate.

Totodată, este important de a specifica că, atunci când partea solicită

repararea prejudiciului moral cauzat prin infracțiune, instanța este obligată să

soluționeze acțiunea în cadrul procesului penal, or nu există careva impedimente

la stabilirea cuantumului acestuia, întrucât reieșind din circumstanțele cauzei,

partea urmează a fi despăgubită proporțional suferințelor suportate.

În acest sens, Colegiul penal reține că la caz, instanța de apel corect a

constatat că în rezultatul accidentului rutier partea vatămată Grabovschi Spiridon

nu a suportat careva leziuni corporale și nu a avut careva suferințe fizice și psihice,

unicul prejudiciu constând în deteriorarea mijlocului de transport, așa cum rezultă

din actele cauzei cât și din conținutul acțiunii civile, dar și din declarațiile depuse

de partea vătămată în fața instanței de fond, respectiv corect a dispus respingerea

acțiunii civile în această parte. De aceea, solicitarea recurentului privind admiterea

integrală a pretențiilor privind repararea prejudiciului moral, sunt vădit nefondate.

Având în vedere că instanța de apel s-a expus detaliat în privința cerințelor

părții vătămate referitor la acțiunea civilă înaintată, Colegiul penal lărgit conchide

că, soluția adoptată la acest aspect este corectă, nefiind necesară o reiterare a

argumentelor care au fundamentat soluția respectivă, însușind-o pe deplin.

Față de considerentele menționate, instanța de recurs concluzionează că, nu

există temei legal pentru admiterea recursului ordinar declarat de către partea

vătămată Grabovschi Spiridon și potrivit Legii se impune respingerea acestuia.

7.3. Cu referire la recursul declarat de către avocatul Zadorojnîi Andrei

în numele părții vătămate Cerchez Tatiana, Colegiul penal lărgit notează că

potrivit art.435 alin.(1), pct.2), lit. c) Cod de procedură penală, judecând recursul

instanța este în drept să admită recursul, cu casarea totală sau parțială a hotărârii

atacate și cu dispunerea rejudecării de către instanța de apel, în cazul în care eroarea

judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Prin urmare, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel,

inclusiv și să o caseze, atunci când se constată comiterea erorilor de drept, care au

dus la adoptarea unei hotărâri ilegale, totodată, verificându-se dacă s-a aplicat

corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost

constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Colegiul penal reține că, partea vătămată Cerchez Tatiana a înaintat acțiune

civilă în prezentul proces penal, solicitând încasarea de la inculpatul Grigoraș Victor

a sumelor de: 5367 lei cu titlu de prejudiciu patrimonial; 11 736 lei cu titlul de

salariu neobținut (venitul ratat) din cauza pierderii capacității de muncă; 11 736

lei cu titlul de despăgubiri separate pentru însăși vătămare (prejudiciul biologic);

10000 lei cu titlul de cheltuieli prealabile pentru achitare de tratament balneo-

sanatorial; 50 000 lei cu titlu de prejudiciu moral și a cheltuielilor de judecată în

sumă de 6000 lei.

Potrivit sentinței, acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Cerchez

Tatiana a fost admisă în principiu, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor

cuvenite să hotărască instanța civilă, soluție care a fost menținută parțial de către

instanța de apel.

Instanța de apel fiind învestită cu judecarea apelului avocatului în numele

părții vătămate Cerchez Tatiana, a admis parțial acțiunea civilă și a dispus

„încasarea din contul inculpatului Grigoraș Victor în beneficiul părții vătămate Cerchez

Tatiana suma de 30 000 lei ca compensație pentru prejudiciul moral cauzat prin

16

infracțiune și suma de 4500 (patru mii cinci sute) lei cu titlu de cheltuieli de asistență

juridică.”

Analizând decizia instanței de apel sub aspectul soluționării acțiunii civile,

Colegiul penal lărgit nu a depistat careva probleme în partea admiterii și încasării

prejudiciului material, considerând corectă soluția privind admiterea în principiu a

acțiunii civile, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor materiale să

hotărască instanța civilă.

Însă, Colegiul penal lărgit nu este de acord cu aprecierea instanței de apel în

partea stabilirii cuantumului prejudiciului moral, încasat de la inculpat în

beneficiul părții vătămate, întrucât instanță de apel nu a oferit o evaluare echitabilă

la acest capitol, în raport cu suferințele psihice și fizice cauzate părții vătămate,

oferindu-i o despăgubire morală insuficientă.

În acest context, instanța de recurs notează că, potrivit art.219 alin.(4) Cod

de procedură penală, la evaluarea cuantumului despăgubirilor materiale ale

prejudiciului moral, instanța de judecată ia în considerare suferințele fizice ale

victimei, prejudiciul agrement sau estetic, pierderea speranței în viață, pierderea

onoarei prin defăimare, suferințele psihice provocate de decesul rudelor apropiate etc.

Dacă vătămarea sănătății a fost cauzată în urma coliziunii dintre surse de pericol

sporit, în cadrul soluționării chestiunii privind repararea daunei pricinuite trebuie

să se țină cont de faptul că dauna cauzată unui posesor din vina altuia este reparată

de cel vinovat.

În corespundere cu art.220 Cod de procedură penală și art.2037 Cod civil,

mărimea despăgubirii pentru prejudiciul moral se determină de către instanța de

judecată în funcție de caracterul și gravitatea prejudiciului moral cauzat persoanei

vătămate, de gradul de vinovăție a autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o

condiție a răspunderii, și de măsura în care această despăgubire poate aduce

satisfacție echitabilă persoanei vătămate. Caracterul și gravitatea prejudiciului moral

le apreciază instanța de judecată, luând în considerare circumstanțele în care a fost

cauzat prejudiciul, restrângerea posibilităților de viață familială și socială, precum și

statutul social al persoanei vătămate. La determinarea despăgubirii, instanța de

judecată va tinde să acorde o despăgubire care, pe de o parte, are o mărime

comparabilă cu cea acordată în mod obișnuit în împrejurări similare și, pe de altă

parte, ia în cont particularitățile cazului.

Totodată, instanța de recurs menționează că despăgubirile pentru daune

morale se disting de cele pentru daunele materiale prin faptul că acestea nu se

probează, ci se stabilesc de instanța de judecată prin evaluare.

În susținerea celor enunțate, instanța de recurs menționează și jurisprudența

CtEDO, cauza Ernst c. Belgiei (15 iulie 2003), unde Curtea a statuat, în principiu,

că „atunci când victima unei infracțiuni se constituie parte civilă în procesul penal,

aceasta semnifică introducerea unei cereri în despăgubiri. Chiar dacă ea nu a cerut,

în mod expres, repararea prejudiciului suferit. Prin dobândirea calității de parte civilă

în procesul penal, ea are în vedere nu numai condamnarea penală a autorului

infracțiunii, ci și repararea pecuniară a prejudiciului pe care l-a suferit”.

Învederând aceste considerente ale instanței europene, Colegiul penal lărgit

evidențiază, că în speță instanța de apel nu a ținut cont în deplină măsură de

circumstanțele cauzei, de gravitatea traumelor cauzate părții vătămate în urma

accidentului rutier și nu a dat apreciere actelor confirmative prezentate de către

partea vătămată privind perioada tratamentului în staționar, precum și perioada

tratamentului ambulatoriu și consecințele acțiunii infracționale.

17

Instanța de apel nu a dat o apreciere suferințelor aduse părții vătămate pe

plan fizic, psihic, social, profesional și familial din ceea ce ar însemna o viață

normală, liniștită și fericită pentru aceasta în momentul respectiv, dar și în viitor în

societatea respectivă. La stabilirea cuantumului prejudiciului moral instanț a de

apel nu a nu a luat în considerație argumentele părții vătămate care a indicat că,

în urma accidentului produs a suferit leziuni corporale medii, s-a aflat în concediul

medical 72 zile, a fost internată în spital și supusă intervenției chirurgicale

principale, altor proceduri, suferea dureri și incomodități, până în prezent

prelungește tratamentul, necesită îngrijire străină, de reciclare motorică, de

tratament sanatorial).

Astfel, Colegiul penal lărgit constată că, instanța de apel nu a motivat

acordarea cuantumului despăgubirii pentru prejudiciul moral cauzat prin

infracțiune în raport cu criteriile prevăzute de Lege, nu a făcut o evaluare a impactul

psihic și moral cauzat părții vătămate Cherchez Tatiana în urma accidentului rutier

în care a fost implicată, și vinovat de care se face Grigoraș Victor.

Prejudiciul moral reprezintă o pagubă care este cauzată individului prin

vătămarea unui interes personal nepatrimonial. Evaluarea prejudiciului moral nu

presupune determinarea „prețului suferințelor fizice și psihice”, care sunt

inestimabile, dar aprecierea multilaterală a tuturor consecințelor negative ale

prejudiciului și a implicațiilor acestora pe toate dimensiunile vieții sociale.

La determinarea compensației pentru prejudiciul moral trebuie să se țină cont

de importanța valorii morale lezate pentru persoana vătămată. În cazul suportării

unui prejudiciu moral fiecare persoană vătămată acordă o considerație diferită

valorilor lezate. Persoana vătămată apreciază acele valori sau activități, care îi

satisfac anumite necesități sau aspirații.

Cuantumul compensației acordate depinde și de durata menținerii

consecințelor cazului urmare a cărora s-au produs. Stabilind cuantumul

compensației pentru prejudiciul moral, instanța de judecată trebuie să țină cont de

măsura în care această compensație poate acorda persoanei vătămate o anumită

satisfacție.

Rezumând circumstanțele constatate, Colegiul penal lărgit conchide că la caz

sunt incidente temeiurile pentru recurs prevăzute la art. 427 alin. (1), pct. 6) Cod

de procedură penală, ceea ce duce la casarea parțială a deciziei instanței de apel în

latura civilă, în partea soluționării cerințelor de încasare a prejudiciului moral

cauzat, cu dispunerea rejudecării cauzei în această parte de către aceeași instanță,

în alt complet de judecată, deoarece erorile comise de către instanța de apel, nu pot

fi reparate de către instanța de recurs în prezenta procedură.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să se conducă obligatoriu de

prevederile art.436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de rejudecare

și limitele acesteia: să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu

prevederile legii materiale și procesuale asupra cuantumului prejudiciului moral,

să elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei date;

să-și argumenteze clar concluziile sale în decizia adoptată, ținând cont de motivele

casării deciziei atacate, de practica unitară în acest domeniu, precum și de practica

relevantă a CtEDO, și să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate

cu prevederile art.417 Cod de procedură penală.

procedură penală, Colegiul penal lărgit

18

D E C I D E :

Se resping ca inadmisibile recursurile ordinare declarate de către partea

vătămată Grabovschi Spiridon și de către inculpatul Grigoraș Victor cu avocatul Luca

Alexandru.

Se admite recursul ordinar declarat de către avocatul Zadorojnîi Andrei în

numele părții vătămate Cerchez Tatiana.

Se casează parțial decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 22

noiembrie 2021, în cauza penală în privința lui Grigoraș Victor xxxxx, în latura

civilă, în partea încasării prejudiciului moral în beneficiul părții vătămate Cerchez

Tatiana, cu dispunerea rejudecării cauzei în această parte, în aceeași instanță de

apel, în alt complet de judecată.

În rest, dispozițiile deciziei contestate se mențin.

Decizia nu se supune căilor de atac în partea prin care a fost dispusă

rejudecarea, în rest este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 08 decembrie 2022.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Plămădeală Ghenadie

Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

19