1ra-1782/21 — art. 264 alin. 1 CP

Prin sentința Judecătoriei Ungheni din 21 noiembrie 2019, pe baza probelor administrate la faza de urmărire penală, în procedura prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, Ciribaș Ion a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (1) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 500 (cinci sute) unități convenționale, echivalentul a 25 000 (douăzeci și cinci mii) lei, fără privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport. A fost dispusă încasarea din contul lui Ciribaș Ion în beneficiul statului, suma de 1 108 (o mie o sută opt) lei, cu titlu de cheltuieli judiciare. Acțiunile civile înaintate de către părțile civile Smochină Mihail și Gorceac Constantin, au fost admise în principiu, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța civilă.

Pentru pronunțarea sentinței, prima instanță a constatat în fapt, că Ciribaș Ion la 18 aprilie 2018, aproximativ ora 16:20, conducând automobilul de model „Ford Focus”, cu n/î xxxxx, pe traseul M 1, Leușeni-Chișinău, în apropierea intrării în s. Iurceni, r-nul Nisporeni, încălcând prevederile pct. 49 1 al Regulamentului Circulației Rutiere, care prevede că „conducătorul de vehicul trebuie să lase liber un spațiu (distanță) față de vehiculul precedent care, în caz de frânare bruscă a acestuia, i-ar permite să oprească evitând coliziunea”, cât și prevederile pct. 46 al aceluiași Regulament, care prevede că „conducătorul de vehicul trebuie să manifeste prudență sporită și în caz de necesitate să reducă viteaza până la limita care i-ar garanta siguranța traficului”, nu a reușit să frâneze și pentru a evita ciocnirea cu automobilul care se deplasa în față, neglijând prevederile pct. 51 lit. c) al Regulamentului Circulației Rutiere, care obligă participanții la trafic că „înaintea depășirii, conducătorul vehiculului trebuie să se asigure că poate efectua depășirea fără a pune în pericol sau a stânjeni circulația din sens opus, adică banda pe care urmează să se angajeze are un spațiu suficient și viteza vehiculului ce urmează a fi depășit permite executarea acestei manevre”, fără a se asigura a efectuat o manevră de depășire, s-a tamponat în automobilul de model „Opel Astra”, cu n/î xxxxx, condus de către Barna Iurii, după care în rezultatul ciocnirii a fost proiectat în automobilul de model „Mercedes-Benz Bl80 CDI”, cu n/î xxxxx, condus de Smochină Mihail. În urma accidentului rutier, pasagerul automobilului de model „Ford Focus”, cu n/î xxxxx, Huseynova Olga, i-au fost cauzate conform raportului de constatare medico-legală nr. 201824D0047 din 11 mai 2018, fractura osului pubic și ischiac pe stânga, fractura osului ulnar pe stânga fără deplasare, leziuni care condiționează o dereglare a sănătății de lungă durată și se califică ca vătămare corporală medie. Acțiunile inculpatului Ciribaș Ion au fost încadrate în baza art. 264 alin. (1) Cod penal, încălcarea regulilor de securitate a circulației, acțiuni ce au cauzat din imprudență vătămarea corporală medie.

Avocatul Postica Serghei în numele părții civile Smochină Mihail a contestat sentința cu apel, solicitând casarea parțială a acesteia, în partea acțiunii civile, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri în această parte, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care acțiunea civilă să fie admisă integral. În motivarea apelului a invocat, că cuantumul prejudiciului material ce i-a fost cauzat părții civile Smochină Mihail de către inculpatul Ciribaș Ion este demonstrat prin suficiente probe care au fost anexate la acțiunea civilă. De asemenea, invocând prevederile art. 1422 alin. (2), 1423 alin. (1) Cod civil, a susținut că prejudiciul moral se distinge de cel material prin faptul că acesta nu urmează a fi probat, întrucât se stabilește de instanța de judecată. Astfel, a precizat că prima instanță nu a motivat soluția în partea admiterii în principiu a acțiunii civile, or, acțiunea civilă înaintată este întemeiată, argumentată și bazată pe probe pertinente, concludente și utile.

Avocatul Crețu Nadejda în numele părții civile Gorceac Constantin a contestat sentința cu apel, solicitând casarea parțială a acesteia, în partea acțiunii civile, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri în această 2 parte, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care acțiunea civilă să fie admisă integral. În motivarea apelului a invocat, că în urma săvârșirii faptei infracționale de către inculpatul Ciribaș Ion, părții civile Gorceac Constantin i-a fost deteriorat automobilul de model „Opel Astra”, cu n/î xxxxx, cauzându-i un prejudiciu material în sumă de 56 160 lei, conform raportului de evaluare a costului pentru reparația autovehiculul „Opel Astra” implicat în accident nr. 0606/18-D din 18 iunie 2018, care a fost anexat la materialele cauzei penale și reținut în calitate de probă, din care motiv proprietarul autovehiculului a fost lipsit de mijlocul de transport și de dreptul de a se folosi de bunul său. Prin urmare, a susținut că în rezultatul acțiunilor ilegale ale inculpatului Ciribaș Ion, partea civilă Gorceac Constantin se află în imposibilitate de a se folosi de bunul său mobil, automobilul de model „Opel Astra”, cu n/î xxxxx, astfel consideră că despăgubirile materiale urmează a fi încasate din contul inculpatului Ciribaș Ion. În acest context, invocând prevederile art. 219 Cod de procedură penală, art. 387 alin. (1), (3) Cod de procedură civilă, art. 1422, 1423 Cod civil, a menționat că cuantumul prejudiciului material ce i-a fost cauzat părții civile Gorceac Constantin de către inculpatul Ciribaș Ion este demonstrat prin suficiente probe veridice care au fost anexate la acțiunea civilă. Astfel, a precizat că prejudiciul moral se distinge de cel material prin faptul că acesta nu urmează a fi probat, întrucât se stabilește de instanța de judecată. Mai mult, a menționat că prima instanță nu a motivat soluția în partea admiterii în principiu a acțiunii civile, or, acțiunea civilă înaintată este întemeiată, argumentată și bazată pe probe pertinente, concludente și utile.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 mai 2021, au fost respinse ca nefondate apelurile declarate, cu menținerea sentinței primei instanțe. 5.1. În argumentarea soluției pronunțate, instanța de apel a indicat că în cadrul ședinței de judecată în prima instanță, inculpatul Ciribaș Ion, prin înscris autentic, a solicitat examinarea cauzei penale în procedură simplificată, conform art. 3641 Cod de procedură penală, și-a recunoscut vina și s-a căit sincer de cele săvârșite (f.d.1, vol.II), iar prin încheierea protocolară din 09 septembrie 2019 prima instanță a admis declarația inculpatului Ciribaș Ion și a dispus judecarea cauzei penale în baza probelor administrate la faza de urmărire penală în temeiul art. 3641 Cod procedură penală (f.d.107, vol.II). Astfel, instanța de apel a constatat că prima instanță cercetând în cumul probele administrate în ședința de judecată prin prisma admisibilității, pertinenței și concludenței, utilității și veridicității, în raport cu declarațiile date în ședința de judecată, corect a stabilit situația de fapt, și just fiind încadrate acțiunile inculpatului Ciribaș Ion în baza art. 264 alin. (1) Cod penal, încălcarea 3 regulilor de securitate a circulației, acțiuni ce au cauzat din imprudență vătămarea corporală medie. Prin urmare, reținând prevederile art. 219, 220, 225 Cod de procedură penală, instanța de apel a menționat că potrivit materialelor cauzei, la data de 10 august 2018 avocatul Crețu Nadejda în numele lui Gorceac Constantin a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Ciribaș Ion și CA „Klassika Asigurări” SA solicitând încasarea din contul inculpatului Ciribaș Ion sau părții civilmente responsabile CA „Klassika Asigurări” SA în beneficiul lui Gorceac Constantin, conform contractului de asigurare încheiat cu Ciribaș Ion cu nr. RCAI-003890544, prejudiciul material cauzat prin infracțiune lui Gorceac Constantin, și anume – suma de 56 160 lei, cu titlu de cheltuieli pentru reparația mașinii; suma de 1 500 lei, cu titlu de cheltuieli suportate pentru efectuarea a două rapoarte de evaluare; încasarea din contul inculpatului Ciribaș Ion în beneficiul lui Gorceac Constantin suma de 5 000 lei, cu titlu de cheltuieli pentru asistența juridică, și suma de 5 000 lei cu titlu de prejudiciu moral (f.d.216-219, vol.I). De asemenea, la data de 13 august 2018 avocatul Crețu Nadejda în numele lui Gorceac Constantin a depus cerere prin care a solicitat recunoașterea în calitate de parte civilă pe Gorceac Constantin, cu admiterea acestuia în proces, și recunoașterea în calitate de parte civilmente responsabilă Compania de Asigurări „Klassika Asigurări” SA, în baza contractului de asigurare încheiat cu Ciribaș Ion nr. RCAI-003890544 din 29 martie 2018, pentru recuperarea despăgubirii în sumă de 56 160 lei suportată de Gorceac Constantin (f.d.207-209, vol.I). Totodată, instanța de apel a precizat că în cadrul ședinței de judecată în prima instanță, avocatul Postica Serghei în numele lui Smochina Mihail a înaintat cu privire la atragerea și recunoașterea în procesul penal în calitate de parte civilmente responsabilă CA „Klassika Asigurări” SA (f.d.223-224, vol.I). Ulterior, avocatul Postica Serghei în numele lui Smochina Mihail a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Ciribaș Ion și CA „Klassika Asigurări” SA, solicitând recunoașterea în calitate de parte civilă pe Smochina Mihail, admiterea acțiunii civile, încasarea din contul părții civilmente responsabile CA „Klassika Asigurări” SA în beneficiul părții civile Smochina Mihail suma de 109 708,30 lei și suma de 700 lei, iar în total suma de 110 408,30 lei, cu titlu de despăgubiri materiale; încasarea din contul inculpatului Ciribaș Ion în beneficiul părții civile Smochina Mihail suma de 10 000 lei, cu titlu de prejudiciu moral și suma de 6 000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată (f.d.225-230, vol.I). În acest context, instanța de apel a mai stabilit că prin cererea depusă de avocatul Postica Serghei în numele părții civile Smochina Mihail privind mărirea cuantumului pretențiilor în acțiunea civilă înaintată, s-a solicitat încasarea din contul părții civile responsabile CA „Klassika Asigurări” în 4 beneficiul părții civile Smochina Mihail, suplimentar suma de 1 459,27 euro, cu titlu de despăgubiri materiale (f.d.13-16, vol.II). Prin cererea depusă de avocatul Serghei Postica în numele părții civile Smochina Mihail de completare a temeiului în acțiunea civilă, s-a solicitat încasarea din contul inculpatului Ciribaș Ion în beneficiul părții civile Smochina Mihail suma de 2 100 lei, cu titlu de despăgubiri materiale (f.d.99- 102, vol.II). Prin încheierea Judecătoriei Ungheni din 09 septembrie 2019 a fost dispusă recunoașterea în calitate de parte civilmente responsabilă CA „Klassika Asigurări” SA în cauza penală de învinuire a lui Ciribaș Ion învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (1) Cod penal; (f.d.112, vol.II). Astfel, analizând circumstanțele de fapt ale cauzei penale în raport cu solicitările formulate prin acțiunile civile înaintate în cadrul procesului penal și prin prisma prevederilor art. 219-225, 387 Cod de procedură penală, instanța de apel a conchis că pretențiile de ordin material invocate în numele părților civile Smochina Mihail și Gorceac Constantin sunt întemeiate, întrucât inculpatul Ciribaș Ion a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (1) Cod penal, însă, asupra cuantumului despăgubirilor materiale urmează se expună instanța civilă. Reținând prevederile art. 3, 4 alin. (1), 25 alin. (1), (2) din Legea nr. 414 din 22 decembrie 2006 cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de vehicule, instanța de apel a ajuns la concluzia de a respinge alegațiile apelanților potrivit cărora, prima instanță eronat a admis în principiu acțiunea civilă, deoarece acțiunea civilă înaintată este întemeiată, motivată și urmată de probe pertinente, concludente și utile, or, la caz, reieșind din faptul că în ședința de judecată în instanța de apel, apelanții nu au administrat probe suplimentare în baza cărora să fie stabilit cuantumul prejudiciului material cauzat părților civile, urmează a fi menținută soluția pronunțată de către prima instanță prin care a fost admisă în principiu a acțiunii civile, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor materiale să decidă instanța civilă. Cu referire la pretențiile din acțiunile civile înaintate cu privire la încasarea prejudiciului moral din contul inculpatului Ciribaș Ion și beneficiul părților civile Smochina Mihail și Gorceac Constantin, instanța de apel a reținut prevederile art. 1422, 1423 Cod civil (în vigoare la momentul săvârșirii infracțiunii până la 01 martie 2019). În acest sens, instanța de apel a precizat că în urma accidentului rutier săvârșit de inculpatul Ciribaș Ion pasagerului automobilului de model „Ford Focus”, cu n/î xxxxx, Huseynova Olga, i-au fost cauzate conform raportului de constatare medico-legală nr. 201824D0047 din 11 mai 2018, fractura osului pubic și ischiac pe stânga, fractura osului ulnar pe stânga fără 5 deplasare, leziuni care condiționează o dereglare a sănătății de lungă durată și se califică ca vătămare corporală medie. Totodată, instanța de apel a indicat că din acțiunile civile înaintate de către avocatul Postica Serghei în numele părții civile Smochina Mihail și de avocatul Crețu Nadejda în numele părții civile Gorceac Constantin, se atestă că ultimii au solicitat încasarea din contul inculpatului Ciribaș Ion prejudiciul moral, invocându-se în acest sens că Smochina Mihahil a suportat un stres profund, care este resimțit până în prezent, iar acest accident suportat nu îl va uita niciodată, iar Gorceac Constantin, în rezultatul accidentului din 18 aprilie 2018 cauzat de către inculpatul Ciribaș Ion, automobilul lui Gorceac Constantin implicat în accident, a fost deteriorat esențial, prin care i-a fost cauzat ultimului un prejudiciu material și moral. Instanța de apel a ajuns la concluzia de a respinge ca fiind nefondate solicitările apelanților privind încasarea din contul inculpatului Ciribaș Ion în beneficiul părților civile, prejudiciul moral și în vederea neagravării situației în propriul apel, conform art. 410 Cod de procedură penală, a reținut concluzia primei instanțe potrivit căreia argumentele invocate de Smochina Mihail și Gorceac Constantin îndreptățesc faptul de a solicita repararea prejudiciului cauzat, însă asupra cuantumului prejudiciului, urmează să se adreseze în instanța de drept civil. În opinia instanței de apel, prin acțiunile inculpatului au fost lezate doar drepturile patrimoniale ale părților civile, fiind deteriorate automobilele, or, prejudiciul moral se recuperează doar pentru faptele care au atentat la drepturile personale nepatrimoniale, iar legea nu reglementează obligația persoanei la reparația pagubei morale pentru deteriorarea automobilului. Astfel, în temeiul art. 387 alin. (3) Cod de procedură penală, instanța de apel a dispus menținerea soluției primei instanțe cu privire la admiterea în principiu a acțiunilor civile înaintate de către părțile civile Smochină Mihail și Gorceac Constantin, urmând ca asupra cuantumului, să se adreseze în instanța de drept civil.

Avocatul Crețu Nadejda în numele părții civile Gorceac Constantin, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, declară recurs ordinar, solicitând casarea parțială a hotărârilor instanțelor de fond, în partea acțiunii civile, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri în această parte, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care acțiunea civilă să fie admisă. În motivarea recursului ordinar indică, că inculpatul Ciribaș Ion a depus cerere de examinare a cauzei penale în procedură simplificată conform art. 3641 Cod de procedură penală, recunoscând integral toate probele indicate în rechizitoriu, precum și fapta incriminată, în rezultatul căreia a fost cauzat prejudicii părților civile Gorceac Constantin și Smochina Mihail. 6 Astfel, susține că în urma săvârșirii faptei infracționale de către inculpatul Ciribaș Ion, părții civile Gorceac Constantin i-a fost deteriorat automobilul de model „Opel Astra” cu n/î xxxxx, cauzându-i un prejudiciu material în sumă de 56 160 lei, conform raportului nr. 0606/18-D din 18 iunie 2018 de evaluare a costului pentru reparația autovehiculului de model „Opel Astra” implicat în accident, raport care a fost anexat în calitate de probă la materialele cauzei penale. De asemenea, menționează că în rezultatul acțiunilor ilegale ale inculpatului Ciribaș Ion, partea civilă Gorceac Constantin se află în imposibilitate de a se folosi de bunul său mobil, automobilul de model „Opel Astra” cu n/î NS AR 412, din care motiv consideră că despăgubirile materiale urmează a fi încasate din contul inculpatului Ciribaș Ion. În acest context, invocând prevederile art. 219, 387 Cod de procedură penală, art. 1422, 1423 Cod civil, prevederile Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 22 din 12 decembrie 2005 cu privire la practica judecării cauzelor penale în ordine de apel, indică că cuantumul despăgubirilor materiale cauzat părții civile Gorceac Constantin de către inculpatul Ciribaș Ion, este demonstrat prin suficiente probe veridice, anexate la acțiunea civilă. Mai mult, indică că despăgubirile pentru daune morale se disting de cele materiale prin faptul că acestea nu urmează a fi probate, însă se stabilește de instanța de judecată. Consideră că instanțele de fond nu și-au motivat soluția cu privire la admiterea în principiu a acțiunii civile, în contextul în care acțiunea civilă înaintată este întemeiată și argumentată, bazată pe probe pertinente, concludente și utile. Totodată, invocă și faptul că părții civile Gorceac Constantin, i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil, deoarece nu a fost exepdiată pentru cunoștință decizia instanței de apel.

Avocatul Postica Serghei în numele părții civile Smochina Mihail, fără a invoca un temei concret din cele prevăzute la art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, declară recurs ordinar, solicitând casarea deciziei instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. În motivarea recursului ordinar indică, că cuantumul despăgubirilor materiale care i-a fost cauzat părții civile Smochina Mihail, de către inculpatul Ciribaș Ion, a fost demonstrat prin suficiente probe anexate la acțiunea civilă. Prin urmare, invocând prevederile art. 1422 alin. (2), 1423 alin. (1) Cod civil, susține că despăgubirile pentru prejudiciul moral se disting de cele materiale prin faptul că acesta nu urmează a fi probat, dar se stabilește de instanța de judecată, din care motiv consideră că instanțele de fond urmau să dispună încasarea prejudiciului moral. 7 În concluzie, precizează că instanțele de fond nu și-au motivat soluția cu privire la admiterea în principiu a acțiunii civile.

Procurorul a depus referință la recursurile declarate, pledând pentru dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității acestora din următoarele considerente. Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate. Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Colegiul menționează, că potrivit practicii judiciare constante, erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică, dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Din conținutul recursurilor declarate în cauză se constată că recurenții invocă în calitate de temei pentru casarea deciziei instanței de apel prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, care stabilește, că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazurile, când: instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței. Reieșind din esența argumentelor invocate rezultă că titularii cererilor de recurs critică hotărârile instanțelor de fond dintr-un singur considerent, și anume sub aspectul soluționării acțiunilor civile. În acest context, Colegiul penal consideră neîntemeiate argumentele recurenților, care critică soluția primei instanțe în partea admiterii în principiu a acțiunilor civile înaintate de părțile civile Smochina Mihail și Gorceac Constantin, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța civilă, precum și soluția instanței de apel prin care a fost menținută sentința primei instanțe, or, instanța de apel judecând cauza, a cercetat nemijlocit, sub toate aspectele probele prezentate de părți, pe care le-a apreciat în mod obiectiv, ajungând corect la concluzia respingerii apelurilor și menținerii sentinței primei instanțe. 8 Totodată, Colegiul penal consideră necesar de a menționa prevederile art. 385 alin. (3) Cod de procedură penală, potrivit cărora în cazuri excepționale când, pentru a stabili exact suma despăgubirilor cuvenite părții civile, ar trebui amânată judecarea cauzei, instanța poate să admită, în principiu, acțiunea civilă, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța civilă. Din considerentele menționate supra, Colegiul penal apreciază ca fiind corectă concluzia instanței de apel privind menținerea soluției primei instanțe prin care au fost admise în principiu acțiunile civile înaintate de către părțile civile Smochina Mihail și Gorceac Constantin, or, atunci când, pentru a stabili exact suma despăgubirilor cuvenite părții civile, e necesară amânarea judecării cauzei și această circumstanță nu are efect la încadrarea juridică a acțiunilor infracționale, instanța poate să admită, în principiu, acțiunea civilă, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța civilă. În context, la soluționarea acțiunilor civile ce vizează prejudiciul material și moral produs prin infracțiune lui Smochina Mihail și Gorceac Constantin, se constată cazul excepțional prevăzut la articolul 387 alin. (3) Cod de procedură penală – când pentru a stabili exact suma despăgubirilor cuvenite părții civile, ar trebui amânată judecarea cauzei. Mai mult, Colegiul penal precizează că deși avocatul Crețu Nadejda în numele părții civile Gorceac Constantin și avocatul Postica Serghei în numele părții civile Smochina marcel, au înaintat acțiuni civile cu privire la încasarea prejudicului material și moral (f.d.216-219; 225-230, vol.I), se atestă că aceștia nu au prezentat careva certificate, facturi sau bonuri de plată care să confirme cuantumul despăgubirilor invocate în acțiunile civile. Așadar, din conținutul deciziei instanței de apel, rezultă cert motivele pentru care a fost menținută sentința sub aspectul soluționării acțiunilor civile înaintate la caz, iar în acest sens instanța de apel respectând și prevederile art. 414 alin. (1), (5) și 417 alin. (8) Cod de procedură penală, în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelurile declarate de avocatul Postica Serghei în numele părții civile Smochina Mihail și avocatul Crețu Nadejda în numele părții civile Gorceac Constantin, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată, așa cum este indicat în pct. 5, 5.1 din prezenta decizie, soluție pe care instanța de recurs și-o însușește pe deplin. Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință soluția dată de instanțele de fond. Or, în cazul în care instanțele de fond și-au motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției acestor instanțe (hotărârile 9 CEDO Helle c. Finlandei, hotărârea din 19 decembrie 1997; Garcia Ruiz c. Spaniei, hotărârea din 21 ianuarie 1999). Totodată, Colegiul penal remarcă că recursurile declarate repetă textul apelurilor și argumentele expuse în recursuri au fost anterior invocate în apel, iar instanța de apel pe deplin le-a examinat și, apreciind toate probele în ansamblu, s-a pronunțat argumentat și detaliat asupra lor. Având în vedere cele relatate, Colegiul penal atestă că instanța de apel la judecarea cauzei în ordine de apel, nu a comis erori de drept, care ar genera casarea deciziei adoptate, fapt ce impune concluzia dispunerii inadmisibilității recursurilor ordinare, ca fiind vădit neîntemeiate.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către avocatul Crețu Nadejda în interesele părții civile Gorceac Constantin și de către avocatul Postica Serghei în interesele părții civile Smochina Mihail, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 mai 2021, în cauza penală în privința lui Ciribaș Ion xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 10 februarie 2022. Președinte Toma Nadejda Judecătorii Catan Liliana Guzun Ion 10