1ra-1782/21 — art. 264 alin. 1 CP

1ra-1782/21 — art. 264 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-1782/21

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

08 decembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte: Toma Nadejda

Judecătorii: Catan Liliana și Guzun Ion

examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate

de către avocatul Crețu Nadejda în interesele părții civile Gorceac Constantin și

de către avocatul Postica Serghei în interesele părții civile Smochina Mihail,

prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 26 mai 2021, în cauza penală în privința lui

Ciribaș Ion xxxxx, născut la xxxxx, originar

și domiciliat în xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 26.07.2018 – 21.11.2019;

Instanța de apel: 11.12.2019 – 26.05.2021;

Instanța de recurs: 10.08.2021 – 08.12.2021.

A C O N S T A T A T :

probelor administrate la faza de urmărire penală, în procedura prevăzută de

art. 3641 Cod de procedură penală, Ciribaș Ion a fost recunoscut vinovat de

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (1) Cod penal, fiindu-i stabilită

pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 500 (cinci sute)

unități convenționale, echivalentul a 25 000 (douăzeci și cinci mii) lei, fără

privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport.

A fost dispusă încasarea din contul lui Ciribaș Ion în beneficiul statului,

suma de 1 108 (o mie o sută opt) lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.

Acțiunile civile înaintate de către părțile civile Smochină Mihail și

Gorceac Constantin, au fost admise în principiu, urmând ca asupra cuantumului

despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța civilă.

Ciribaș Ion la 18 aprilie 2018, aproximativ ora 16:20, conducând automobilul

de model „Ford Focus”, cu n/î xxxxx, pe traseul M 1, Leușeni-Chișinău, în

apropierea intrării în s. Iurceni, r-nul Nisporeni, încălcând prevederile pct. 49

1

al Regulamentului Circulației Rutiere, care prevede că „conducătorul de vehicul

trebuie să lase liber un spațiu (distanță) față de vehiculul precedent care, în caz

de frânare bruscă a acestuia, i-ar permite să oprească evitând coliziunea”, cât și

prevederile pct. 46 al aceluiași Regulament, care prevede că „conducătorul de

vehicul trebuie să manifeste prudență sporită și în caz de necesitate să reducă

viteaza până la limita care i-ar garanta siguranța traficului”, nu a reușit să

frâneze și pentru a evita ciocnirea cu automobilul care se deplasa în față,

neglijând prevederile pct. 51 lit. c) al Regulamentului Circulației Rutiere, care

obligă participanții la trafic că „înaintea depășirii, conducătorul vehiculului

trebuie să se asigure că poate efectua depășirea fără a pune în pericol sau a

stânjeni circulația din sens opus, adică banda pe care urmează să se angajeze

are un spațiu suficient și viteza vehiculului ce urmează a fi depășit permite

executarea acestei manevre”, fără a se asigura a efectuat o manevră de depășire,

s-a tamponat în automobilul de model „Opel Astra”, cu n/î xxxxx, condus de

către Barna Iurii, după care în rezultatul ciocnirii a fost proiectat în automobilul

de model „Mercedes-Benz Bl80 CDI”, cu n/î xxxxx, condus de Smochină Mihail.

În urma accidentului rutier, pasagerul automobilului de model

„Ford Focus”, cu n/î xxxxx, Huseynova Olga, i-au fost cauzate conform

raportului de constatare medico-legală nr. 201824D0047 din 11 mai 2018,

fractura osului pubic și ischiac pe stânga, fractura osului ulnar pe stânga fără

deplasare, leziuni care condiționează o dereglare a sănătății de lungă durată și

se califică ca vătămare corporală medie.

Acțiunile inculpatului Ciribaș Ion au fost încadrate în baza art. 264

alin. (1) Cod penal, încălcarea regulilor de securitate a circulației, acțiuni ce au

cauzat din imprudență vătămarea corporală medie.

contestat sentința cu apel, solicitând casarea parțială a acesteia, în partea

acțiunii civile, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri în această

parte, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care acțiunea civilă

să fie admisă integral.

În motivarea apelului a invocat, că cuantumul prejudiciului material ce

i-a fost cauzat părții civile Smochină Mihail de către inculpatul Ciribaș Ion este

demonstrat prin suficiente probe care au fost anexate la acțiunea civilă.

De asemenea, invocând prevederile art. 1422 alin. (2), 1423 alin. (1)

Cod civil, a susținut că prejudiciul moral se distinge de cel material prin faptul

că acesta nu urmează a fi probat, întrucât se stabilește de instanța de judecată.

Astfel, a precizat că prima instanță nu a motivat soluția în partea

admiterii în principiu a acțiunii civile, or, acțiunea civilă înaintată este

întemeiată, argumentată și bazată pe probe pertinente, concludente și utile.

contestat sentința cu apel, solicitând casarea parțială a acesteia, în partea

acțiunii civile, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri în această

2

parte, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care acțiunea civilă

să fie admisă integral.

În motivarea apelului a invocat, că în urma săvârșirii faptei infracționale

de către inculpatul Ciribaș Ion, părții civile Gorceac Constantin i-a fost

deteriorat automobilul de model „Opel Astra”, cu n/î xxxxx, cauzându-i un

prejudiciu material în sumă de 56 160 lei, conform raportului de evaluare a

costului pentru reparația autovehiculul „Opel Astra” implicat în accident

nr. 0606/18-D din 18 iunie 2018, care a fost anexat la materialele cauzei penale

și reținut în calitate de probă, din care motiv proprietarul autovehiculului a fost

lipsit de mijlocul de transport și de dreptul de a se folosi de bunul său.

Prin urmare, a susținut că în rezultatul acțiunilor ilegale ale inculpatului

Ciribaș Ion, partea civilă Gorceac Constantin se află în imposibilitate de a se

folosi de bunul său mobil, automobilul de model „Opel Astra”, cu n/î xxxxx,

astfel consideră că despăgubirile materiale urmează a fi încasate din contul

inculpatului Ciribaș Ion.

În acest context, invocând prevederile art. 219 Cod de procedură penală,

art. 387 alin. (1), (3) Cod de procedură civilă, art. 1422, 1423 Cod civil, a

menționat că cuantumul prejudiciului material ce i-a fost cauzat părții civile

Gorceac Constantin de către inculpatul Ciribaș Ion este demonstrat prin

suficiente probe veridice care au fost anexate la acțiunea civilă.

Astfel, a precizat că prejudiciul moral se distinge de cel material prin

faptul că acesta nu urmează a fi probat, întrucât se stabilește de instanța de

judecată.

Mai mult, a menționat că prima instanță nu a motivat soluția în partea

admiterii în principiu a acțiunii civile, or, acțiunea civilă înaintată este

întemeiată, argumentată și bazată pe probe pertinente, concludente și utile.

au fost respinse ca nefondate apelurile declarate, cu menținerea sentinței

primei instanțe.

5.1. În argumentarea soluției pronunțate, instanța de apel a indicat că

în cadrul ședinței de judecată în prima instanță, inculpatul Ciribaș Ion, prin

înscris autentic, a solicitat examinarea cauzei penale în procedură simplificată,

conform art. 3641 Cod de procedură penală, și-a recunoscut vina și s-a căit

sincer de cele săvârșite (f.d.1, vol.II), iar prin încheierea protocolară din 09

septembrie 2019 prima instanță a admis declarația inculpatului Ciribaș Ion și a

dispus judecarea cauzei penale în baza probelor administrate la faza de

urmărire penală în temeiul art. 3641 Cod procedură penală (f.d.107, vol.II).

Astfel, instanța de apel a constatat că prima instanță cercetând în cumul

probele administrate în ședința de judecată prin prisma admisibilității,

pertinenței și concludenței, utilității și veridicității, în raport cu declarațiile date

în ședința de judecată, corect a stabilit situația de fapt, și just fiind încadrate

acțiunile inculpatului Ciribaș Ion în baza art. 264 alin. (1) Cod penal, încălcarea

3

regulilor de securitate a circulației, acțiuni ce au cauzat din imprudență

vătămarea corporală medie.

Prin urmare, reținând prevederile art. 219, 220, 225 Cod de procedură

penală, instanța de apel a menționat că potrivit materialelor cauzei, la data de

10 august 2018 avocatul Crețu Nadejda în numele lui Gorceac Constantin a

depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Ciribaș Ion și

CA „Klassika Asigurări” SA solicitând încasarea din contul inculpatului

Ciribaș Ion sau părții civilmente responsabile CA „Klassika Asigurări” SA în

beneficiul lui Gorceac Constantin, conform contractului de asigurare încheiat

cu Ciribaș Ion cu nr. RCAI-003890544, prejudiciul material cauzat prin

infracțiune lui Gorceac Constantin, și anume – suma de 56 160 lei, cu titlu de

cheltuieli pentru reparația mașinii; suma de 1 500 lei, cu titlu de cheltuieli

suportate pentru efectuarea a două rapoarte de evaluare; încasarea din contul

inculpatului Ciribaș Ion în beneficiul lui Gorceac Constantin suma de 5 000 lei,

cu titlu de cheltuieli pentru asistența juridică, și suma de 5 000 lei cu titlu de

prejudiciu moral (f.d.216-219, vol.I).

De asemenea, la data de 13 august 2018 avocatul Crețu Nadejda în

numele lui Gorceac Constantin a depus cerere prin care a solicitat

recunoașterea în calitate de parte civilă pe Gorceac Constantin, cu admiterea

acestuia în proces, și recunoașterea în calitate de parte civilmente responsabilă

Compania de Asigurări „Klassika Asigurări” SA, în baza contractului de

asigurare încheiat cu Ciribaș Ion nr. RCAI-003890544 din 29 martie 2018,

pentru recuperarea despăgubirii în sumă de 56 160 lei suportată de

Gorceac Constantin (f.d.207-209, vol.I).

Totodată, instanța de apel a precizat că în cadrul ședinței de judecată în

prima instanță, avocatul Postica Serghei în numele lui Smochina Mihail a

înaintat cu privire la atragerea și recunoașterea în procesul penal în calitate de

parte civilmente responsabilă CA „Klassika Asigurări” SA (f.d.223-224, vol.I).

Ulterior, avocatul Postica Serghei în numele lui Smochina Mihail a depus

cerere de chemare în judecată împotriva lui Ciribaș Ion și

CA „Klassika Asigurări” SA, solicitând recunoașterea în calitate de parte civilă

pe Smochina Mihail, admiterea acțiunii civile, încasarea din contul părții

civilmente responsabile CA „Klassika Asigurări” SA în beneficiul părții civile

Smochina Mihail suma de 109 708,30 lei și suma de 700 lei, iar în total suma de

110 408,30 lei, cu titlu de despăgubiri materiale; încasarea din contul

inculpatului Ciribaș Ion în beneficiul părții civile Smochina Mihail suma de

10 000 lei, cu titlu de prejudiciu moral și suma de 6 000 lei, cu titlu de cheltuieli

de judecată (f.d.225-230, vol.I).

În acest context, instanța de apel a mai stabilit că prin cererea depusă de

avocatul Postica Serghei în numele părții civile Smochina Mihail privind

mărirea cuantumului pretențiilor în acțiunea civilă înaintată, s-a solicitat

încasarea din contul părții civile responsabile CA „Klassika Asigurări” în

4

beneficiul părții civile Smochina Mihail, suplimentar suma de 1 459,27 euro, cu

titlu de despăgubiri materiale (f.d.13-16, vol.II).

Prin cererea depusă de avocatul Serghei Postica în numele părții civile

Smochina Mihail de completare a temeiului în acțiunea civilă, s-a solicitat

încasarea din contul inculpatului Ciribaș Ion în beneficiul părții civile

Smochina Mihail suma de 2 100 lei, cu titlu de despăgubiri materiale (f.d.99-

102, vol.II).

Prin încheierea Judecătoriei Ungheni din 09 septembrie 2019 a fost

dispusă recunoașterea în calitate de parte civilmente responsabilă CA „Klassika

Asigurări” SA în cauza penală de învinuire a lui Ciribaș Ion învinuit de

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (1) Cod penal; (f.d.112, vol.II).

Astfel, analizând circumstanțele de fapt ale cauzei penale în raport cu

solicitările formulate prin acțiunile civile înaintate în cadrul procesului penal și

prin prisma prevederilor art. 219-225, 387 Cod de procedură penală, instanța

de apel a conchis că pretențiile de ordin material invocate în numele părților

civile Smochina Mihail și Gorceac Constantin sunt întemeiate, întrucât

inculpatul Ciribaș Ion a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 264 alin. (1) Cod penal, însă, asupra cuantumului

despăgubirilor materiale urmează se expună instanța civilă.

Reținând prevederile art. 3, 4 alin. (1), 25 alin. (1), (2) din Legea nr. 414

din 22 decembrie 2006 cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă

pentru pagube produse de vehicule, instanța de apel a ajuns la concluzia de a

respinge alegațiile apelanților potrivit cărora, prima instanță eronat a admis în

principiu acțiunea civilă, deoarece acțiunea civilă înaintată este întemeiată,

motivată și urmată de probe pertinente, concludente și utile, or, la caz, reieșind

din faptul că în ședința de judecată în instanța de apel, apelanții nu au

administrat probe suplimentare în baza cărora să fie stabilit cuantumul

prejudiciului material cauzat părților civile, urmează a fi menținută soluția

pronunțată de către prima instanță prin care a fost admisă în principiu a

acțiunii civile, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor materiale să

decidă instanța civilă.

Cu referire la pretențiile din acțiunile civile înaintate cu privire la

încasarea prejudiciului moral din contul inculpatului Ciribaș Ion și beneficiul

părților civile Smochina Mihail și Gorceac Constantin, instanța de apel a reținut

prevederile art. 1422, 1423 Cod civil (în vigoare la momentul săvârșirii

infracțiunii până la 01 martie 2019).

În acest sens, instanța de apel a precizat că în urma accidentului rutier

săvârșit de inculpatul Ciribaș Ion pasagerului automobilului de model

„Ford Focus”, cu n/î xxxxx, Huseynova Olga, i-au fost cauzate conform

raportului de constatare medico-legală nr. 201824D0047 din 11 mai 2018,

fractura osului pubic și ischiac pe stânga, fractura osului ulnar pe stânga fără

5

deplasare, leziuni care condiționează o dereglare a sănătății de lungă durată și

se califică ca vătămare corporală medie.

Totodată, instanța de apel a indicat că din acțiunile civile înaintate de

către avocatul Postica Serghei în numele părții civile Smochina Mihail și de

avocatul Crețu Nadejda în numele părții civile Gorceac Constantin, se atestă că

ultimii au solicitat încasarea din contul inculpatului Ciribaș Ion prejudiciul

moral, invocându-se în acest sens că Smochina Mihahil a suportat un stres

profund, care este resimțit până în prezent, iar acest accident suportat nu îl va

uita niciodată, iar Gorceac Constantin, în rezultatul accidentului din 18 aprilie

2018 cauzat de către inculpatul Ciribaș Ion, automobilul lui Gorceac Constantin

implicat în accident, a fost deteriorat esențial, prin care i-a fost cauzat ultimului

un prejudiciu material și moral.

Instanța de apel a ajuns la concluzia de a respinge ca fiind nefondate

solicitările apelanților privind încasarea din contul inculpatului Ciribaș Ion în

beneficiul părților civile, prejudiciul moral și în vederea neagravării situației în

propriul apel, conform art. 410 Cod de procedură penală, a reținut concluzia

primei instanțe potrivit căreia argumentele invocate de Smochina Mihail și

Gorceac Constantin îndreptățesc faptul de a solicita repararea prejudiciului

cauzat, însă asupra cuantumului prejudiciului, urmează să se adreseze în

instanța de drept civil.

În opinia instanței de apel, prin acțiunile inculpatului au fost lezate doar

drepturile patrimoniale ale părților civile, fiind deteriorate automobilele, or,

prejudiciul moral se recuperează doar pentru faptele care au atentat la

drepturile personale nepatrimoniale, iar legea nu reglementează obligația

persoanei la reparația pagubei morale pentru deteriorarea automobilului.

Astfel, în temeiul art. 387 alin. (3) Cod de procedură penală, instanța de

apel a dispus menținerea soluției primei instanțe cu privire la admiterea în

principiu a acțiunilor civile înaintate de către părțile civile Smochină Mihail și

Gorceac Constantin, urmând ca asupra cuantumului, să se adreseze în instanța

de drept civil.

temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, declară recurs

ordinar, solicitând casarea parțială a hotărârilor instanțelor de fond, în partea

acțiunii civile, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri în această

parte, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care acțiunea civilă

să fie admisă.

În motivarea recursului ordinar indică, că inculpatul Ciribaș Ion a depus

cerere de examinare a cauzei penale în procedură simplificată conform

art. 3641 Cod de procedură penală, recunoscând integral toate probele indicate

în rechizitoriu, precum și fapta incriminată, în rezultatul căreia a fost cauzat

prejudicii părților civile Gorceac Constantin și Smochina Mihail.

6

Astfel, susține că în urma săvârșirii faptei infracționale de către inculpatul

Ciribaș Ion, părții civile Gorceac Constantin i-a fost deteriorat automobilul de

model „Opel Astra” cu n/î xxxxx, cauzându-i un prejudiciu material în sumă de

56 160 lei, conform raportului nr. 0606/18-D din 18 iunie 2018 de evaluare a

costului pentru reparația autovehiculului de model „Opel Astra” implicat în

accident, raport care a fost anexat în calitate de probă la materialele cauzei

penale.

De asemenea, menționează că în rezultatul acțiunilor ilegale ale

inculpatului Ciribaș Ion, partea civilă Gorceac Constantin se află în

imposibilitate de a se folosi de bunul său mobil, automobilul de model

„Opel Astra” cu n/î NS AR 412, din care motiv consideră că despăgubirile

materiale urmează a fi încasate din contul inculpatului Ciribaș Ion.

În acest context, invocând prevederile art. 219, 387 Cod de procedură

penală, art. 1422, 1423 Cod civil, prevederile Hotărârii Plenului Curții Supreme

de Justiție nr. 22 din 12 decembrie 2005 cu privire la practica judecării cauzelor

penale în ordine de apel, indică că cuantumul despăgubirilor materiale cauzat

părții civile Gorceac Constantin de către inculpatul Ciribaș Ion, este demonstrat

prin suficiente probe veridice, anexate la acțiunea civilă.

Mai mult, indică că despăgubirile pentru daune morale se disting de cele

materiale prin faptul că acestea nu urmează a fi probate, însă se stabilește de

instanța de judecată.

Consideră că instanțele de fond nu și-au motivat soluția cu privire la

admiterea în principiu a acțiunii civile, în contextul în care acțiunea civilă

înaintată este întemeiată și argumentată, bazată pe probe pertinente,

concludente și utile.

Totodată, invocă și faptul că părții civile Gorceac Constantin, i-a fost

încălcat dreptul la un proces echitabil, deoarece nu a fost exepdiată pentru

cunoștință decizia instanței de apel.

invoca un temei concret din cele prevăzute la art. 427 alin. (1) Cod de procedură

penală, declară recurs ordinar, solicitând casarea deciziei instanței de apel, cu

dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet

de judecată.

În motivarea recursului ordinar indică, că cuantumul despăgubirilor

materiale care i-a fost cauzat părții civile Smochina Mihail, de către inculpatul

Ciribaș Ion, a fost demonstrat prin suficiente probe anexate la acțiunea civilă.

Prin urmare, invocând prevederile art. 1422 alin. (2), 1423 alin. (1)

Cod civil, susține că despăgubirile pentru prejudiciul moral se disting de cele

materiale prin faptul că acesta nu urmează a fi probat, dar se stabilește de

instanța de judecată, din care motiv consideră că instanțele de fond urmau să

dispună încasarea prejudiciului moral.

7

În concluzie, precizează că instanțele de fond nu și-au motivat soluția cu

privire la admiterea în principiu a acțiunii civile.

dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet

de judecată.

declarate în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide asupra

inadmisibilității acestora din următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra

inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

Colegiul menționează, că potrivit practicii judiciare constante, erorile de

drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau

substanțial. Instanța de recurs verifică, dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Din conținutul recursurilor declarate în cauză se constată că recurenții

invocă în calitate de temei pentru casarea deciziei instanței de apel prevederile

art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, care stabilește, că hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel în cazurile, când: instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice

dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare

gravă de fapt, care a afectat soluția instanței.

Reieșind din esența argumentelor invocate rezultă că titularii cererilor de

recurs critică hotărârile instanțelor de fond dintr-un singur considerent, și

anume sub aspectul soluționării acțiunilor civile.

În acest context, Colegiul penal consideră neîntemeiate argumentele

recurenților, care critică soluția primei instanțe în partea admiterii în principiu

a acțiunilor civile înaintate de părțile civile Smochina Mihail și

Gorceac Constantin, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să

hotărască instanța civilă, precum și soluția instanței de apel prin care a fost

menținută sentința primei instanțe, or, instanța de apel judecând cauza, a

cercetat nemijlocit, sub toate aspectele probele prezentate de părți, pe care

le-a apreciat în mod obiectiv, ajungând corect la concluzia respingerii apelurilor

și menținerii sentinței primei instanțe.

8

Totodată, Colegiul penal consideră necesar de a menționa prevederile

art. 385 alin. (3) Cod de procedură penală, potrivit cărora în cazuri excepționale

când, pentru a stabili exact suma despăgubirilor cuvenite părții civile, ar trebui

amânată judecarea cauzei, instanța poate să admită, în principiu, acțiunea

civilă, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască

instanța civilă.

Din considerentele menționate supra, Colegiul penal apreciază ca fiind

corectă concluzia instanței de apel privind menținerea soluției primei instanțe

prin care au fost admise în principiu acțiunile civile înaintate de către părțile

civile Smochina Mihail și Gorceac Constantin, or, atunci când, pentru a stabili

exact suma despăgubirilor cuvenite părții civile, e necesară amânarea judecării

cauzei și această circumstanță nu are efect la încadrarea juridică a acțiunilor

infracționale, instanța poate să admită, în principiu, acțiunea civilă, urmând ca

asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța civilă.

În context, la soluționarea acțiunilor civile ce vizează prejudiciul material

și moral produs prin infracțiune lui Smochina Mihail și Gorceac Constantin, se

constată cazul excepțional prevăzut la articolul 387 alin. (3) Cod de procedură

penală – când pentru a stabili exact suma despăgubirilor cuvenite părții civile,

ar trebui amânată judecarea cauzei.

Mai mult, Colegiul penal precizează că deși avocatul Crețu Nadejda în

numele părții civile Gorceac Constantin și avocatul Postica Serghei în numele

părții civile Smochina marcel, au înaintat acțiuni civile cu privire la încasarea

prejudicului material și moral (f.d.216-219; 225-230, vol.I), se atestă că aceștia

nu au prezentat careva certificate, facturi sau bonuri de plată care să confirme

cuantumul despăgubirilor invocate în acțiunile civile.

Așadar, din conținutul deciziei instanței de apel, rezultă cert motivele

pentru care a fost menținută sentința sub aspectul soluționării acțiunilor civile

înaintate la caz, iar în acest sens instanța de apel respectând și prevederile

art. 414 alin. (1), (5) și 417 alin. (8) Cod de procedură penală, în hotărârea

adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelurile declarate

de avocatul Postica Serghei în numele părții civile Smochina Mihail și avocatul

Crețu Nadejda în numele părții civile Gorceac Constantin, aceasta cuprinzând

motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată, așa cum este indicat în pct. 5,

5.1 din prezenta decizie, soluție pe care instanța de recurs și-o însușește pe

deplin.

Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o

reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu

prisosință soluția dată de instanțele de fond. Or, în cazul în care instanțele de

fond și-au motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările, care

confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze

eficient orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să

se mulțumească de a relua motivele jurisdicției acestor instanțe (hotărârile

9

CEDO Helle c. Finlandei, hotărârea din 19 decembrie 1997; Garcia Ruiz c. Spaniei,

hotărârea din 21 ianuarie 1999).

Totodată, Colegiul penal remarcă că recursurile declarate repetă textul

apelurilor și argumentele expuse în recursuri au fost anterior invocate în apel,

iar instanța de apel pe deplin le-a examinat și, apreciind toate probele în

ansamblu, s-a pronunțat argumentat și detaliat asupra lor.

Având în vedere cele relatate, Colegiul penal atestă că instanța de apel la

judecarea cauzei în ordine de apel, nu a comis erori de drept, care ar genera

casarea deciziei adoptate, fapt ce impune concluzia dispunerii inadmisibilității

recursurilor ordinare, ca fiind vădit neîntemeiate.

Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către avocatul

Crețu Nadejda în interesele părții civile Gorceac Constantin și de către avocatul

Postica Serghei în interesele părții civile Smochina Mihail, împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 mai 2021, în cauza penală în

privința lui Ciribaș Ion xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 10 februarie 2022.

Președinte Toma Nadejda

Judecătorii Catan Liliana

Guzun Ion

10