1ra-928/21 — art. 264 al. 2 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 264 al. 2 CP
- Temei legal
- art. 427 al. 1 pct. 6, 11,12 CP
1ra-928/21 — art. 264 al. 2 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 1ra-928/2021 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E D E C I Z I E 17 martie 2021 mun. Chișinău Colegiul penal în următoarea componență: Președinte Timofti Vladimir Judecători Cobzac Elena Toma Nadejda a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către avocatul Bondarenco Oleg în numele inculpatului, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 04 noiembrie 2020, în cauza penală privindu-l pe Helber Ion Xxxxx, născut la xxxxx, domiciliat r-l Xxxxx s. Xxxxx. Termenul de examinare a cauzei: 1. prima instanță: 20.09.2017-28.02.2020 2. instanța de apel: 12.05.2020-04.11.2020 3. instanța de recurs: 08.02.2021 - 17.03.2021 A C O N S T A T A T :
Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 28 februarie 2020, Helber Ion Xxxxx, a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 264 alin. (2) Cod penal, la 1 (unu) an închisoare, cu executare în penitenciar de tip deschis, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 3 (trei) ani. S-a admis parțial cererea de chemare în judecată înaintată de Duplava Iurie către Helber Ion privind încasarea prejudiciului material și moral. S-a încasat din contul lui Helber I., suma de 17 000 lei, cu titlu de cheltuieli suportate pentru tratament și suma de 5 000 lei, pentru acordarea asistenței juridice. S-a încasat, din contul lui Helber I. suma de 20 000 lei, cu titlu de prejudiciu moral. În rest pretențiile s-au respins ca neîntemeiate. S-a admis cererea acuzatorului, fiind încasat din contul lui Helber I. în beneficiul statului cheltuielile judiciare în mărime totală de 640 lei, în legătură cu efectuarea raportului de constatare nr.388/D din 25 mai 2017 și a raportului de constatare nr.1416/D din 28 iunie 2017. 1
Instanța de fond a constatat că, Helber Ion, la 05 decembrie 2016, aproximativ la ora 03.00, aflându-se în stare de ebrietate alcoolică, cu o concentrație de 1,75 g/l alcool în sânge, ce conform prevederilor art. 13412 Cod penal, constituie stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, confirmată în baza actului medical, privind rezultatul analizei sângelui la alcool din 09.02.2017, conștientizând că încalcă prevederile pct. 14 lit. a) din Regulamentului Circulației Rutiere, aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 357 din 13.05.2009 care prevede că: „conducătorului de vehicul îi este interzis să conducă autovehiculul în stare de ebrietate, sub influența drogurilor sau altor substanțe contraindicate, sub influența preparatelor medicamentoase care provoacă reducerea reacției”, a urcat la volanul unității de transport de model „BMW” cu număr de înmatriculare XXXXX, care se afla parcată pe str. Xxxxx, mun. Chișinău, pe partea laterală stângă, pentru sensul de deplasare a transportului și a început manevra de deplasare înainte spre str. Dokuceaev din mun. Chișinău. Astfel, numitul conducător auto, aflându-se sub influența alcoolului, imediat ce a început deplasarea, având intenția de a ocoli obstacolul din fața sa, o altă unitate de transport parcată, a ignorat din imprudență cerințele Regulamentului Circulației Rutiere, aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 357 din 13.05.2009, și anume pct. 45. 1): „Conducătorul trebuie să conducă vehiculul în conformitate cu limita de viteză stabilită, ținând permanent seama de următorii factori: b) dexteritatea în conducere care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase. 2) în cazul în care în limita vizibilității apar obstacole care pot fi observate de conducător, el trebuie să reducă viteza sau chiar să oprească, pentru a nu pune în pericol siguranța traficului”, precum și pct. 39. 1): înaintea începerii deplasării, reîncolonării sau altei schimbări a direcției de mers, conducătorul de autovehicul trebuie să se asigure că această manevră va fi executată în siguranță și nu va crea obstacole pentru ceilalți participanți la trafic...”, nu a manifestat dexteritate în conducere, nu a ținut cont de distanța necesară pentru manevra de ocolire și schimbare a direcției de deplasare în siguranță, nu a ținut cont de faptul că, în acel moment între automobilul condus de către el și cel parcat, pe care intenționa să-l ocolească, se deplasa pietonul Iurie Duplava, a continuat deplasarea și a tamponat pietonul nominalizat. În rezultatul acțiunilor imprudente ale conducătorului auto, Helber I., pietonului Duplava I., i-au fost cauzate diverse vătămări corporale. Conform raportului de expertiză judiciară nr. 1416/D din 28.06.2017, s-a constatat că în privința lui Duplava I., au fost depistate vătămări corporale medii și anume fractura osului tibial pe stânga în treimea superioară prin deplasare, hematom subcutan în treime superioară a gambei stângi, edem a țesuturilor moi la nivelul ambelor gambe, fiind stabilită și posibilitatea cauzării lor în circumstanțele unui accident de circulație în traficul rutier. Astfel, Helber I. a săvârșit încălcarea regulilor de securitate a circulației și exploatare a mijloacelor de transport de către persoana care conduce mijlocul de transport, 2 fiind în stare de ebrietate, încălcare ce a cauzat din imprudență vătămarea medie a integrității corporale sau sănătății, adică infracțiune prevăzută de art. 264 alin. (2) Codul penal.
Sentința a fost atacată cu apel de către avocatul Bondarenco O. în numele inculpatului, prin care a solicitat casarea acesteia, pronunțarea unei noi hotărîri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, privind achitarea inculpatului Helber Ion în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (2) Cod penal, în baza art. 390 alin. (1) pct. 5) Cod de procedură penală, pe motiv că există cauza care înlătură caracterul infracțional al faptei prevăzută de art. 36 al Codului penal „Legitima Apărare”, respingerea în tot a acțiunii civile înaintate de partea vătămată Duplava Iurie. În motivarea cerințelor, avocatul a invocat următoarele aspecte: - prima instanța a ignorat ansamblul de probe administrate pe parcursul urmăririi penale și confirmate în cursul cercetării judecătorești, din care rezultă existența cauzei care înlătură caracterul penal al faptei și anume - legitima apărare, ceea ce condiționează necesitatea adoptării unei sentințe de achitare în privința lui Helber Ion; - în cursul urmăririi penale și cercetării judecătorești s-a stabilit că, în timpul și în circumstanțele săvârșirii faptei infracționale descrise în ordonanța de punere sub învinuire și în rechizitoriu (data de 05.12.2016 orele 2/00-3/00), în apropierea clubului de noapte „Aleador” situat pe str. Gh. Asachi, 54 mun. Chișinău, inculpatul Helber Ion și prietenul lui Cîrstea Victor au fost victimele unui atac huliganic săvârșit împotriva lor cu aplicarea violenței fizice de către un grup de circa 10 persoane, în urma acestui atac huliganic fiind grav deteriorat automobilul de model ”BMW” nr. de înm. XXXXX (cu care la fața locului a venit Helber Ion) și cauzate leziuni corporale atît lui Helber Ion, cît și lui Cîrstea Victor; - aceste circumstanțe rezultă din declarațiile date în cursul cercetării judecătorești de către martorul Cîrstea Victor și de către inculpatul Helber Ion (declarații care au fost ignorate de către prima instanță); - aceste circumstanțe se confirmă prin mai multe materiale ale cauzei penale; - pretinsa partea vătămată Duplava Iurie, la fel făcea parte din grupul acestor agresori, anume Duplava Iurie a venit subit la fața locului cu automobil de model Audi A6, l-a parcat în fața automobilului lui Helber Ion, din acest automobil au ieșit trei persoane înarmate cu bîte, care s-au năpustit asupra lui Helber Ion și Cîrstea Victor, le-au aplicat multiple lovituri și au deteriorat automobilul BMW, după ce l-au scos forțat din acest automobil și l-au snopit în bătaie pe Helber și Cîrstea Victor; - declarațiile date în cursul cercetării judecătorești de către Duplava Iurie și Vădănescu Dumitru urmau a fi apreciate critic, întrucît aceste declarații nu corespund adevărului și sunt făcute doar cu scopul ușurării situației sale, transformîndu-l pe Helber Ion din victima infracțiunii comise împotriva lui - în făptașul infracțiunii comise împotriva lui Duplava; 3 - prin sentință, prima instanța a contrapus poziției de legitimă apărare invocate de inculpatul Helber Ion, anume declarațiile lui Vădănescu Dumitru - deși aceste declarații sunt extrem de contradictorii, sunt combătute prin declarațiile martorului acuzării Cîrstea Victor, și, totodată, nu pot fi apreciate ca fiind veridice în condițiile cînd acest martor este figurantul cauzei penale intentate în baza plîngerii depuse de Helber Ion și Cîrstea Victor (cauza penală nr. 2017010298); - sintetizînd declarațiile inculpatului Helber Ion și martorului Cîrstea Victor, materialele sus-menționate a cauzei penale nr. 2017010298, rezultă că pe data de 05.12.2016, Helber Ion și Cîrstea Victor au fost agresați de un grup de persoane necunoscute dintre care făceau parte pretinsa parte vătămată) Duplava Iurie și pretinsul martor Vădănescu Dumitru, o parte din agresori fiind înarmați cu bîte și încălcau grosolan ordine publică; - pentru a evita agresarea sa fizică inevitabilă (pe motiv că agresorii erau mulți la număr, înarmați cu bîte și baionete, erau în stare de ebrietate și extrem de agresivi) Helber Ion și Cîrstea Victor s-au refugiat în automobil BMW cu care a venit Helber Ion și au blocat portierele; - în situația cînd agresorii au înconjurat automobilul și au început să deterioreze automobilul pentru a-l scoate forțat și a aplica violența fizică asupra lui Helber Ion și Cîrstea Victor, lui Helber Ion nu îi rămânea o altă alternativă decît să încerce să fugă de la fața locului cu automobil, pentru a-și proteja integritatea fizică și chiar viața sa și a lui Cîrstea Victor. Posibil, ca urmare a încercării de a ieși cu automobilul cineva din agresori a fost tamponat, or a sesiza acest lucru era imposibil în condițiile cînd ca urmare a acțiunilor violente ale agresorilor a fost redusă la zero vizibilitatea din automobil; - circumstanțele faptice concrete ale cazului demonstrează că, fapta săvârșită de Helber Ion de încălcare a regulilor circulației rutiere a fost săvârșită în exclusivitate cu scopul respingerii unui atac direct, imediat, material și real îndreptat împotriva sa și a lui Cîrstea Victor, inclusiv pentru a împiedica pătrunderea agresorilor în automobil; - pe cale de consecință, în fapta comisă de Helber Ion la data de 05.12.2016 există cauza care înlătură caracterul infracțional al faptei prevăzută de art. 36 al Codului penal „Legitima Apărare”, motiv legal care condiționează pronunțarea unei sentințe de achitare; - concluzia primei instanțe privind săvârșirea de către Helber Ion a infracțiunii imputate în stare de ebrietate, este una arbitrară și lipsită de probe legale și admisibile. Prin sentința apelată, prima instanță a conchis asupra dovedirii faptului că infracțiunea a fost comisă de inculpatul Helber Ion în stare de ebrietate, deși în materialele cauzei penale nu se regăsesc probe confirmative în acest sens, potrivit formei și modului prevăzut expres de legislația în vigoare; - la baza stabilirii faptului că Helber Ion s-a aflat la data de 05.12.2016 ora 3:00 în pretinsa stare de ebrietate, prima instanță a pus un înscris intitulat 4 "Rezultatul analizei sîngelui la alcool” din 09.02.2017 eliberat de IMSP IMU (Vol. I, f.d. 94). Potrivit acestui înscris, rezultă că proba cet. Herber Ion preluată la data de 05.12.2016 ora 4:33 conține 1,75% alcool etilic; - acest înscris nu poate constitui conform legislației în vigoare proba confirmativă a faptului aflării lui Helber Ion în stare de ebrietate, deoarece pretinsul act despre stablirea stării de ebrietate nu corespunde condițiilor de formă și conținut stabilite conform Regulamentului privind modul de testare alcoolscopică și examinare medicală pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei aprobat prin hotărîrea Guvernului RM nr. 296 din 16.04.2009. La caz însă, lipsește atît procesul-verbal privind stabilirea stării de ebrietate, cît și concluzia medicală prevăzută în regulamentul sus-menționat; - prin pretinsul act de constatare a stării de ebrietate lui Helber Ion, este indicată concentrația de alcool în sînge nu în grame per litru, dar în procente (1,75%), ceea ce este contrar prevederilor regulamentului sus-menționat, și nu poate servi un indice de măsurare a gradului stării de ebrietate; - pretinsul act de constatare a stării de ebrietate lui Helber Ion se referă la o altă persoană pe nume Herber Ion și nu conține date de identificare suplimentare pentru ca să poată stabili cu certitudine că este proba preluată anume de la inculpatul Helber Ion; - toate dubiile în probarea faptului dacă inculpatul Helber Ion s-a aflat sau nu s-a aflat în stare de ebrietate în momentul producerii incidentului, urmează a fi interpretate în favoarea inculpatului; - sintetizînd cele expuse, „Rezultatul analizei sîngelui la alcool din 09.02.2017” eliberat de IMSPIMU (Vol. I, f.d. 94) ca formă și conținut contravine prevederilor legislației în vigoare și implicit nu constituie o probă legală ce confirmă pretinsa stare de ebrietate a inculpatului Helber Ion; - concluzia primei instanțe privind dovedirea faptului că, în momentul săvârșirii infracțiunii imputate Helber Ion s-ar fi aflat în stare de ebrietate (și implicit, condamnarea lui Helber Ion în baza art. 264 alin. (2) Cod penal), este una arbitrară, lipsită de suport probator prevăzut de lege și este făcută prin desconsiderarea principiului prezumției nevinovăției; - prin sentința apelată prima instanța nu s-a expus asupra poziției apărării referitor la subiectul sus-vizat, deși această poziție a fost invocată și argumentată în cadrul pledoariilor (cu remiterea instanței a variantei scrise a pledoariei părții apărării); - prima instanța a ignorat obligația sa legală de a motiva hotărîrea, ceea ce face parte din setul de garanții stabilite pentru existența unui proces echitabil; - este lipsită de suport probator sentința în partea admiterii acțiunii civile în partea încasării sumelor prejudiciului material și moral. Cu toate că în mod principal inculpatul Helber Ion nu este de acord cu acțiunea civilă, pe motiv că pledează nevinovat în săvârșirea infracțiunii imputate, consideră necesar de a supune criticii sentința apelată și în parte ce privește lipsa de suport factologic a 5 sumelor încasate de prima instanță de la Helber Ion în folosul lui Duplava Iurie cu titlu de prejudiciul material și moral. Astfel, în partea încasării prejudiciului material în suma de 17000 lei, sentința apelată este lipsită de temei devreme ce la acțiunea civilă de către partea vătămată au fost anexate acte confirmative al suportării cheltuielilor de tratament doar în sumă totală de doar 1777,61 lei (bonul de plată nr. 0047 din 06.12.2016 în sumă de 181 lei, bonul de plată nr. 0021 din 07.12.2016 în sumă de 90 lei, bonul de plată nr. 0074 din 06.12.2016 în sumă de 1321 lei și bonul de plată nr. 8446 din 07.12.2016 în sumă de 185-61 lei); - prin urmare, în situația cînd de către partea vătămată au fost probate suportarea cheltuielilor în sumă de doar 1777,61 lei, iar inculpatul nu a recunoscut nici măcar parțial acțiunea civilă - prima instanța nu avea temei și nu era în drept să încaseze cu titlu de pagubă materială o sumă mai mare decît suma de 1777,61 lei, or toate sumele revendicate cu titlu de pagubă morală sau cheltuieli urmau a fi probate prin dovezi de plată; - în ceea ce privește suma de 20000 lei, acordată de prima instanță părții vătămate cu titlu de pagubă morală, consideră că această sumă este excesiv de mare și lipsită de argumentare, bazată pe acceptarea arbitrară de către prima instanța a faptului pseudovictimizării pretinsei părți vătămate Duplava Iurie, care de fapt a fost unul din agresori care au comis atacul huliganic asupra lui Helber Ion și Cîrstea Victor; - sentința apelată în partea ce ține de sumele prejudiciului material și moral adjudecate în cadrul admiterii acțiunii civile - este lipsită de temei, emisă prin desconsiderarea faptului lipsei probelor în sensul suportării cheltuielilor materiale pretinse și adjudecării unei compensații nejustificate pentru prejudiciu moral suportat de pretinsa parte vătămată; - prin sentința apelată, prima instanța a admis cererea procurorului privind încasarea din contul inculpatului Helber Ion a cheltuielilor de judecată și a încasat din contul lui Helber Ion în beneficiul statului cheltuielile judiciare în mărime totală de 640 lei, în legătură cu efectuarea raportului de constatare nr. 388/D din 25.05.2017 și a raportului de constatare nr. 1416/D din 28.06.2017. Consideră ca fiind contrară legii sentința apelată și în partea încasării cheltuielilor de judecată; - în prezenta cauză penală ordonatorul constatării și expertizei judiciare a fost organul de urmărire penală, fără a exista o asemenea cerere din partea părții apărării; - cheltuielile judiciare suportate în această cauză penală în vederea demonstrării vinovăției inculpatului Helber Ion (care a pledat și pledează nevinovat) sunt cheltuieli ce sunt achitate din bugetul de stat, astfel încasarea acestor cheltuieli de la inculpat este contrară legislației în vigoare.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 04 noiembrie 2020, a fost admis apelul declarat, fiind casată sentința în partea încasării cheltuielilor de judecată și pronunțată în această parte o nouă hotărîre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, conform căreia cererea acuzatorului 6 privind încasarea din contul inculpatului Helber I., a cheltuielilor de judecată pentru efectuarea raportului de constatare nr. 388/D din 25 mai 2017 și a raportului de constatare nr. 1416/D din 28 iunie 2017, în sumă totală de 640 (sase sute patruzeci) lei, a fost respinsă ca neîntemeiată. În rest sentința a fost menținută.
Instanța de apel a menționat că, prima instanță, în sentință, corect și-a motivat soluția sub aspectul vinovăției inculpatului Helber Ion în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (2) Cod penal, luând în considerație probele administrate legal de către organul de urmărire penală și cercetate în ședința de judecată la prezenta cauză penală, cu respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept și ajungând la concluzia corectă cu privire la vinovăția inculpatului în comiterea faptei și prezența în acțiunile inculpatului a elementelor infracțiunilor incriminate, însă în mod nejustificat a admis cererea acuzatorului privind încasarea din contul inculpatului Helber Ion Xxxxx, a cheltuielilor de judecată pentru efectuarea raportului de constatare nr.388/D din 25 mai 2017 și a raportului de constatare nr.1416/D din 28 iunie 2017, în sumă totală de 640 (șase sute patruzeci) lei. Instanța de apel a constatat că, vinovăția inculpatului Helber Ion în comiterea infracțiunii imputate se mai confirmă prin cumulul probelor administrate, care sunt pertinente, concludente, utile și veridice și coroborează între ele, cum ar fi: declarațiile părții vătămate Duplava Iurie, martorilor Cîrstea Victor, Bădănescu Dumitru, raportul de expertiză judiciară cu nr. 1416/D din 28 iunie 2017 (f.d.131- 133); procesul verbal de cercetare la fața locului din 05 decembrie 2016 (Vol. I, f.d.24-27). În viziunea instanței de apel, latura obiectivă a infracțiunii prevăzute la art. 264 alin. (2) Cod penal, în prezenta speță, se confirmă prin: răspunsul oferit de către IMSP IMU la cererea Inspectoratului General de Poliție a MAI al Republicii Moldova din 08.02.2017 nr.379 (Vol. I, f.d.94); 2) urmările prejudiciabile ce se exprimă prin încălcare ce a cauzat din imprudență o vătămare medie a integrității corporale sau a sănătății, confirmată prin raportul de expertiză judiciară cu nr. 1416/D din 28 iunie 2017, prin care se concluzionează că, pietonului Duplava Iurie, i-a fost cauzată o vătămare medie a integrității corporale, manifestată prin „fractura osului tibial pe stânga în treimea superioară din deplasare, hematom subcutan în treime superioară a gambei stângi, edem a țesuturilor moi la nivelul ambelor gambe,” leziuni corporale ce au fost produse în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate, fapt ce au condiționat dereglare a sănătății de lungă durată (Vol. I, f.d.131-133); 3) legătura cauzală dintre fapta prejudiciabilă si urmările prejudiciabile; 4) mijlocul de săvârșire a infracțiunii, și anume - mijlocul de transport. Latura subiectivă a infracțiunii de încălcare a regulilor de securitate a 7 circulației și exploatare a mijloacelor de transport de către persoana care conduce mijlocul de transport, fiind în stare de ebrietate, încălcare ce a cauzat din imprudență vătămarea medie a integrității corporale sau a sănătății, se materializează prin intenție directă față de conducerea mijlocului de transport în stare de ebrietate și imprudență față de urmările prejudiciabile, circumstanțe stabilite prin Răspunsul oferit de către IMSP IMU la cererea Inspectoratului General de Poliție a MAI al RM din 08.02.2017 nr.379 (Vol.I, f.d.94) și raportul de Expertiză Judiciară cu nr. 1416/D din 28 iunie 2017, eliberat de către Centru de Medicină Legală cu adresa mun. Chișinău, str. Vl. Korolenco 8 (Vol. I, f.d.131- 133). Instanța de apel a reținut, că infracțiunea comisă de Helber Ion este o infracțiune materială, care s-a consumat odată cu cauzarea vătămării medii a integrității corporale a părții vătămate Duplava Iurie. Referitor la alegațiile avocatului Bondarenco Oleg indicate în cererea de apel, precum că, circumstanțele faptice concrete ale cazului demonstrează că fapta săvârșită de Helber Ion de încălcare a regulilor circulației rutiere a fost săvârșită în exclusivitate cu scopul respingerii unui atac direct, imediat, material și real îndreptat împotriva inculpatului și a lui Cîrstea Victor, inclusiv pentru a împiedica pătrunderea agresorilor în automobil, iar în fapta comisă de Helber Ion la data de 05.12.2016, există cauza care înlătură caracterul infracțional al faptei prevăzută de art. 36 al Codului penal „Legitima Apărare”, - motiv legal care condiționează pronunțarea unei sentințe de achitare, instanța de apel a menționat că, argumentele avocatului privind achitarea inculpatului de sub învinuirea de comitere a infracțiunii incriminate, din motiv că acesta se afla în legitimă apărare, nu și-au găsit confirmarea la examinarea cauzei date, deoarece nu sunt întrunite cerințele obligatorii impuse de dispozițiile art. 36 Cod penal și nu sunt prezentate careva probe că inculpatul a săvîrșit fapta pentru a respinge un atac direct, imediat și real, îndreptat împotriva sa Astfel, declarațiile părții vătămate Duplava Iurie se confirmă atât prin declarațiile martorului Bădănescu Dumitru, date în fața instanței de judecată în ședința instanței de fond la data de 16 mai 2019, cât și prin procesul-verbal de cercetare la fața locului a accidentului rutier, ce a avut loc pe adresa mun. Chișinău, str. Gheorghe Asachi 49 A, cu anexarea schiței accidentului rutier și a planșei fotografice din 05 decembrie 2016 (Vol. I, f.d.24-27). Totodată, partea vătămată în ședința instanței de fond, la întrebarea apărătorului inculpatului: “De câte ori a-ți fost tamponat de BMW ?”, a declarat că:” de două ori și a treia oară nu m-a lovit, deoarece eram pe capota automobilului meu” . La fel, martorul Bădănescu Dumitru dând declarații în fata instanței, sub jurământ, a declarat că: “Helber Ion brusc a apăsat pedala de accelerare și a tamponat persoana în regiunea picioarelor”, “Acesta a dat cu mașina în urmă trei sau patru metri și l-a mai lovit din nou în regiunea picioarelor. Persoana se afla tot în acel loc și nu se putea mișca, manifestând o 8 durere enormă”. Subsecvent, instanța de apel a constatat că, declarațiile date de către partea vătămată Duplava Iurie și martorul Bădănescu Dumitru, coroborează cu concluzia din raportul de expertiză judiciară cu nr. 1416/D din 28 iunie 2017, eliberat de către Centrul de Medicină Legală, prin care se concluzionează că pietonului Duplava Iurie, i-a fost cauzată o vătămare medie a integrității corporale, manifestată prin „fractura osului tibial pe stânga în treimea superioară din deplasare, hematom subcutan în treime superioară a gambei stângi, edem a țesuturilor moi la nivelul ambelor gambe” leziuni corporale ce au fost produse în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate, fapt ce au condiționat dereglare a sănătății de lungă durată (Vol. I, f.d.44-46). Întru confirmarea inexistenței legitimei apărări și a poziției greșite formulate de partea apărării vizavi de cele incriminate lui Helber Ion, sunt și următoarele declarații ale martorului Bădănescu Dumitru, care în fața instanței de fond a susținut și confirmat că: “de la volanul automobilului a coborât Iurie, asa știu că se numește persoana. Cu pași lenți dorea să se deplaseze spre intrarea în local, undeva când se afla între automobile, chiar în centru, Helber Ion a accelerat brusc și a tamponat persoana în regiunea picioarelor” (Vol. I, f.d.34). La fel, inculpatul a declarat în ședința de judecată că, din automobilul de model Audi au coborît trei persoane, unul avînd o bîtă, a încercat să se apropie de el. Totuși instanța de apel a reținut că însăși martorul Cîrstea Victor care în acea seara a venit împreună cu Helber Ion la barul Liador a comunicat că ”... din bar au ieșit 3-4 băieți care erau în stare de ebrietate și s-au apropiat de ei. Ion a urcat la volan și în timp ce persoanele îl trăgeau afară a pornit mașina și în timp ce a vrut să iasă a lovit victima din față. Momentul tamponării cu automobilul și persoana l- a văzut, însă nu poate comunica dacă persoana lovită făcea parte sau nu din grupul respectiv. Instanța de apel a respins alegațiile apărării vis-a-vis de veridictatea declarațiilor martorului Bădănescu Dumitru, or aceste declarații coroborează întru totul atît cu declarațiile părții vătămate Duplava Iurie, cît și cu declarațiile martorului Crîstea Victor. În continuare, instanța de apel a reținut că partea apărării și-a manifestat în cererea de apel dezacordul vis-a-vis de ”Rezultatul analizei sîngelui la alcool” din 09.02.2017 eliberat de IMSP IMU. Astfel prin certificatul oferit de către IMSP IMU la cererea Inspectoratului General de Poliție a MAI al Republicii Moldova din 08.02.2017 nr. 379, se confirmă că la cet. Herber Ion, fiindu-i colectat o probă de sânge cu nr. 2991 pe data 05.12.2016, ora 04:33 min, în urma analizei sângelui pentru determinarea alcoolului etilic s-a constatat 1,75 % alcool etilic în sânge (Vol. I, f.d.94). Prin ordonanța ofițerului de urmărire penală din 06.04.2017, certificatul cu rezultatul analizei sîngelui la alcool a cet. Helber Ion cu nr. 379 din 08.02.2017 a fost recunoscut și anexat la cauza penală în calitate de corp delict. (Vol. I, f.d.94) 9 Respectiv, instanța de apel a conchis că, proba respectivă a fost administrată de organul de urmărire penală cu respectarea prevederilor Codului de procedură penală. Mai mult ca atît proba dată, prin prisma art. 13412 Cod Penal confirmă că la data de 05.12.2016, în momentul comiterii infracțiunii incriminate Helber Ion se afla în stare de ebrietate cu grad avansat. Astfel, certificatul dat poate fi pus la baza unei sentințe de condamnare. Instanța de apel a notat că, într-adevăr se observă că, în certificatul oferit de către IMSP IMU fost indicat în mod eronat numele „Herber” în loc de „Helber”, însă acest fapt nu constituie temei de a considera ca certificatul se referă la o altă persoană decît Helber Ion, fiind de fapt greșită o singură literă în numele de familie, or prenumele inculpatului, data și ora prelevării probei de sînge corespund întru totul circumstanțelor de fapt. Totodată, a fost indicat în mod eronat concentrația de alcool în sânge în %, dar nu g/l, dar acest aspect nu schimbă, circumstanța că Helber Ion se în stare de ebrietate cu grad avansat. La fel, apărătorul susține că, prin pretinsul act de constatare a stării de ebrietate lui Helber Ion, este indicată concentrația de alcool în sînge nu în grame per litru, dar în procente (1,75%), ceea ce este contrar prevederilor Regulamentului privind modul de testare alcoolscopică și examinare medicală pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei aprobat prin hotărîrea Guvernului RM nr. 296 din 16.04.2009. Instanța de apel a notat însă că, în certificatul menționat este indicată concentrația de 1,75 % (promile - unitate la fel folosită pentru indicarea concentrației de alcool în sînge) și nu 1,75 % (procente) cum afirmă partea apărării. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, că infracțiunea comisă de Helber Ion prevăzută de art. 264 alin. (2) Cod penal, face parte din categoria celor mai puțin grave. În acest context, instanța de apel a constatat că, infracțiunea a fost comisă la 05 decembrie 2016. La data pronunțării sentinței, pedeapsa aplicabilă la moment pentru fapta comisă, înrăutățește starea inculpatului, fapt pentru care instanța de judecată la aplicarea pedepsei pentru comiterea infracțiunii incriminate lui Helber Ion, în conformitate cu prevederile art. 10 alin. (2) Cod penal, ce prevede că legea penală care înăsprește pedeapsa sau înrăutățește situația persoanei vinovate de săvârșirea unei infracțiuni nu are efect retroactiv, urmează ai reține și aplica pedeapsa existentă la momentul comiterii faptei. Potrivit art. 76 Cod penal, în calitate de circumstanță atenuantă, în privința inculpatului Helber Ion, instanța de fond nu a identificat. În conformitate cu art. 77 Cod penal, circumstanțe agravante, în privința inculpatului Helber Ion, nu au fost invocate de către acuzatorul de stat. Instanța de apel a menționat că, Helber Ion a comis infracțiunea în stare de ebrietate și că acesta anterior a mai comis infracțiuni. Astfel, ca rezultat al 10 examinării materialului caracteristic, existent la materialele cauzei penale, se constată că Helber Ion în mod repetat a fost tras la răspundere penală, în privința acestuia anterior fiind aplicată si pedeapsa sub formă de închisoare, circumstanță ce nu l-a determinat să concluzioneze scopul legii și a pedepsei penale (Vol. I, f.d.108-109). Conform cazierului contravențional din 13 aprilie 2017, se constată că Helber Ion în mod repetat a încălcat ordinea publică, totodată a comis un sir de contravenții din domeniul rutier (Vol. I, f.d.109-110). Totodată, potrivit caracteristicii din data de 20.06.2017, eliberate de Inspectoratul de Poliție Strășeni, Helber Ion are studii medii, este căsătorit, neangajat în câmpul muncii, are la întreținere un copil minor. Pe teritoriul s. Stejăreni se caracterizează pozitiv. Din partea vecinilor, rudelor, consătenilor, la fel se caracterizează pozitiv, la postul de poliție Lozova la momentul de față careva plângeri nu au parvenit în adresa cet. Helber Ion. Acesta duce un mod de viață normal si nu încalcă ordinea publică (Vol. I, f.d. 141). Așadar, instanța de apel efectuând o analiză complexă a circumstanțelor cauzei și a personalității inculpatului, a conchis că Helber Ion este căsătorit și are la întreținere un copil minor, cu toate că în cadrul sedințelor de judecată în instanța de fond, Helber Ion nu a manifestat căință în cele comise si nu a prezentat scuzele de rigoare părții vătămate, fapt ce confirmă o atitudine neglijentă față de faptele comise si incriminate, mai mult decât atât, inculpatul s-a eschivat de la prezentarea în sedințele de judecată în instanța de apel, manifestând în asa mod lipsă de respect față de instanță si a împiedicat buna desfăsurare a procesului penal. Ținând cont de personalitatea inculpatului Helber Ion, instanța de apel a considerat că aplicarea față de inculpat a unei pedepse sub formă de închisoare pe un termen de 1 (unu) ani, cu executarea acesteia în penitenciar de tip deschis conform art. 72 alin. (2) Cod penal, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 3 (trei) ani, este o pedeapsă echitabilă si justificată de circumstanțele cauzei si ar realiza scopul de corectare si reeducare a inculpatului, de prevenire a săvârsirii de noi infracțiuni. Subsecvent, instanța de apel a menționat că, lui Helber Ion i s-a acordat anterior șansa de a se corecta și reeduca fără a fi izolat de societate (revendicare V- I, f.d.108-110, 142), însă acesta nu a făcut concluziile de rigoare, astfel că, corectarea și reeducarea inculpatului în cazul dat va fi posibilă doar prin izolarea acestuia de societate. Cu referire la alegațiile avocatului privind netemeinicia acțiunii civile înaintată de Duplava Iurie către Helber Ion, instanța de apel a reținut, că din materialele cauzei penale, instanța de apel a desprins că, la data de 18 februarie 2019, în cadrul ședinței de judecată a instanței de fond, de către partea vătămată Duplava Iurie a fost depusă o acțiune civilă cu privire la încasarea din contul inculpatului Helber Ion Xxxxx, a prejudiciului material ce se compune din cheltuieli pentru tratament în sumă de 23 000 lei, cheltuieli pentru asistență 11 juridică în sumă de 5000 lei, în total suma de 28 000 lei și a prejudiciului moral în sumă de 300 000 (trei sute lei), (V-II, f.d. 18-21). Prin sentință, instanța de fond a dispus de a fi încasat din contul lui Helber Ion Xxxxx, IDNP xxxxx, născut la xxxxx, în beneficiului lui Duplava Iurie Xxxxx, IDNP xxxxx, născut la xxxxx, suma de 17 000 (șaptesprezece mii) lei, cu titlu de cheltuieli suportate pentru tratament și suma de 5 000 (cinci mii) lei, pentru acordarea asistenței juridice și a fi încasat din contul lui Helber Ion Xxxxx, IDNP xxxxx, născut la xxxxx, în beneficiului lui Duplava Iurie Xxxxx, IDNP xxxxx, născut la xxxxx, suma de 20 000 (douăzeci mii) lei, cu titlu de prejudiciu moral. Referitor la pretențiile de ordin material, invocate de partea vătămată, instanța de apel a notat că, existența prejudiciului material pentru tratament este incontestabil, în același timp, a constatat că partea vătămată a prezentat și anexat la materialele cauzei probe ce confirmă parțial prejudiciul suportat în urma acordării serviciilor medicale, din care considerente cerința dată urmează a fi admisă parțial și anume în mărime 17 000 (șaptesprezece mii) lei, fapt probat prin bonurile anexate la materialele cauzei penale (Vol. II, f.d.23-25). Instanța de fond a considerat în mod justificat și necesar de a încasa din contul lui Helber Ion Xxxxx în beneficiul lui Duplava Iurie, suma de 5 000 (cinci mii) lei, cu titlu de cheltuieli suportate în legătură cu acordarea asistenței juridice (Vol. II, f.d.22) Astfel, instanța de apel a reținut, că suma solicitată în calitate de cheltuieli suportate în legătură cu acordarea asistenței juridice este una justificată și confirmată în coraport cu complexitatea cauzei, fiind anexat la materialele cauzei penale bonul de plată seria DAA nr.01315075 din 31 ianuarie 2019 (Vol. II, f.d.22). În ceea ce privește soluția instanței de fond privind repararea prejudiciului moral cauzat prin infracțiune, instanța de apel analizând soluția instanței de fond privind evaluarea daunelor morale cauzate reclamantului Duplava Iurie, reieșind din circumstanțele cauzei, cu consecințele care au survenit, evaluând gravitatea acestora și impactul produs reclamantului, caracterul leziunilor corporale pricinuite acestuia, care după accident a avut nevoie de îngrijire și tratament medical, suferințele fizice și stresul psihologic intens suportat de către acesta, perioada îndelungată de restabilire, a considerat necesar de a admite parțial, cu dispunerea de a încasa din contul inculpatului Helber Ion Xxxxx în beneficiul lui Duplava Iurie, a sumei de 20 000 (douăzeci mii) lei, cu titlu de cheltuieli pentru tratamentul suportat, sumă ce reprezintă o satisfacție echitabilă în coraport cu suferințele fizice și psihice suferite și cu actele anexate la acțiunea civilă, în scopul confirmării și justificării solicitării înaintate, astfel se atestă că instanța de fond echitabil a evaluat întinderea daunelor morale cauzate părții vătămate Duplava Iurie. Suplimentar, la acest subiect, instanța de apel a notat că potrivit raportului de expertiză judiciară nr. 1416/D din 28 iunie 2017, la Duplava Iurie s-a constatat fractura osului tibial pe stînga în treime superioară, fără deplasare, hematom subcutan în treime medie superioară gambei stîngi, edem al țesuturilor moi la 12 nivelul ambelor gambe (vol. I, f.d. 133). Din extrasul din Fișa medicală a bolnavului de staționar nr. 22733 din 07.12.2016 rezultă că lui Duplava Iurie i s-a recomandat imobilizarea gipsată a membrului inferior stîng (vol. II, f.d. 26). Din declarațiile părții vătămate Duplava Iurie, date în ședința de judecată în instanța de fond rezultă că acesta timp de 5 luni a avut ambele picioare în ghips. Respectiv, instanța de apel a respins ca nefondate alegațiile apărătorului precum că, suma de 20000 lei acordată de prima instanță părții vătămate cu titlu de pagubă morală este excesivă și lipsită de argumentare. La fel, nefondate și declarative sunt și afirmațiile părții apărării, precum că Duplava Iurie s-ar autovictimiza și că de fapt el ar fi unul din agresorii care au comis atacul huliganic asupra lui Helber Ion. Referitor la apelul declarat de avocatul Oleg Bondarenco în interesele inculpatului Helber Ion, în partea încasării cheltuielilor de judecată pentru efectuarea rapoartelor de expertiză judiciară, instanța de apel l-a admis admis și pronunțat în această parte o nouă hotărîre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, conform căreia: cererea acuzatorului privind încasarea din contul inculpatului Helber Ion Xxxxx, a cheltuielilor de judecată pentru efectuarea raportului de constatare nr.388/D din 25 mai 2017 și a raportului de constatare nr.1416/D din 28 iunie 2017, în sumă totală de 640 (șase sute patruzeci) lei, urmează a fi respins, ca neîntemeiată, or, acestea sunt cheltuieli efectuate în cadrul urmăririi penale în vederea acumulării probatoriului necesar pentru demonstrarea vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate, cheltuieli ce necesită a fi trecute în contul statului.
Avocatul Bondarenco O. în numele inculpatului, a declarat recurs ordinar, solicitând casarea deciziei, cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel. În motivarea recursului a indicat aceleași motive pe care le-a invocat în cererea de apel, suplimentar menționând că : - instanța de apel a menținut condamnarea inculpatului Helber Ion în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (2) Cod penal, în pofida existenței cauzei de înlăturare a răspunderii penale prevăzute de art. 36 Cod penal, „Legitima Apărare”. Sub acest aspect, motivarea din decizia recurată este una insuficientă și generalistă; - instanța de apel a menținut încadrarea juridică a faptei comise de inculpatul Helber Ion conform prevederilor prevăzute de art. 264 alin. (2) Cod penal, în pofida lipsei probatoriului stabilit de legislația în vigoare de constatare a faptului aflării lui Helber Ion în stare de ebrietate; - instanța de apel a conchis asupra existenței la materialele dosarului a probelor ce justifică încasarea de la inculpat în folosul părții vătămate a sumei de 17000 lei cu titlu de prejudiciu material, deși în materialele cauzei astfel de probe nu se regăsesc, prejudiciul material suportat fiind confirmat doar în suma de 13 1777,61 lei. Sub acest aspect, concluzia instanței de apel este afectată de eroare gravă de fapt. În drept, recurentul își întemeiază recursul declarat în baza art. 427 alin. (1) pct. 6), 11), 12) Cod de procedură penală.
În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, procurorul a depus referință privind opinia asupra recursului declarat, solicitând respingerea acestuia, deoarece instanțele de fond nu au constatat careva încălcări la administrarea probelor, just reținându-le ca fiind legal dobândite, lipsind temeiuri de casare a hotărârii contestate.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Din cuprinsul recursului declarat de către avocatul Bondarenco O. în numele inculpatului se reține, că se invocă ca temeiuri de drept pct. 6), 11), 12) din alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală și anume, că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; persoana condamnată a fost judecată anterior în mod definitiv pentru aceeași faptă sau există o cauză de înlăturare a răspunderii penale, sau aplicarea pedepsei a fost înlăturată de o nouă lege sau anulată de un act de amnistie, a intervenit decesul inculpatului ori a intervenit împăcarea părților în cazul prevăzut de lege; faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. Conform art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, poate administra, la cererea părților orice probe noi și poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Instanța de recurs, studiind textul deciziei atacate constată, că temeiul invocat și prevăzut la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, nu și-a găsit confirmarea la examinarea recursului declarat, dat fiind faptul, că instanța de apel, judecând cauza și verificând probele în ședința de judecată a motivat detaliat și clar soluția adoptată în urma propriei analize și examinări coroborate a probelor ce au servit ca temei pentru soluționarea laturii penale a cauzei, precum și a elementelor de fapt pe care se sprijină soluția de condamnare dispusă în cauză, expunându-se argumentat din care motive a ajuns la concluzia de menținere a sentinței de vinovăție a inculpatului în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (2) Cod penal. Totodată, instanța de recurs consideră, că decizia instanței 14 de apel cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, în sensul că argumentele pe care instanța de apel le-a expus în partea descriptivă a deciziei, echivalează cu o motivare conformă rigorilor și exigențelor din art. 6 CEDO. În opinia instanței de recurs, instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și a adoptat o hotărâre legală, întemeiată și motivată, cuprinzând argumente fundamentate în fapt și în drept, prezentate în hotărârea atacată și corect a considerat, că Helber I. este vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (2) Cod penal. Instanța de recurs relevă, că argumentele recurentului invocate în recurs, referitor la existența cauzei de înlăturare a răspunderii penale, legitima apărare, lipsa probatoriului de constatare a faptului aflării inculpatului Helber I. în stare de ebrietate și încasarea prejudiciului material în beneficiul părții vătămate, au fost obiect de dispută în cadrul instanței de apel, asupra cărora s-a formulat și s-a punctat minuțios și veridic răspunsurile asupra tuturor alegațiilor recurentului, pe care Colegiul le însușește. De asemenea, instanțele ierarhic inferioare, în hotărîrile sale s-au referit asupra versiunii și argumentelor invocate de partea apărării privind legitima apărare și au apreciat acțiunile inculpatului ca neincidente cazului invocat, care înlătură caracterul penal al faptei. Avînd ca suport prevederile legale sus enunțate și analizînd textul deciziei instanței de apel, în viziunea Colegiului, această instanță și-a motivat soluția adoptată, iar autorul recursului, de fapt, nu aduce careva argumente noi, ce ar combate concluzia instanțelor de judecată. În principiu argumentele invocate în recurs, sunt similare celor invocate în apel, iar instanța de apel a respectat prevederile legale stipulate la art. 414, 417 Cod de procedură penală, pronunțându-se motivat asupra argumentelor esențiale invocate în apel. Referitor la argumentele recurentului precum că, inculpatul s-a aflat în legitimă apărare, instanța de recurs remarcă prevederile alin. (2) art. 36 Cod penal, ce stipulează că, este în stare de legitimă apărare persoana care săvîrșește fapta pentru a respinge un atac direct, imediat, material și real, îndreptat împotriva sa, a altei persoane sau împotriva unui interes public și care pune în pericol grav persoana sau drepturile celui atacat ori interesul public. Prin urmare, reieșind din dispoziția normei sus enunțate o condiție pentru a fi prezentă legitima apărare este respingerea unui atac. Potrivit doctrinei penale sub aspectul legitimei apărări, atacul este o agresiune, o comportare violentă a omului, care este îndreptat împotriva unei valori sociale ocrotite de lege. La rîndul său, atacul trebuie să îndeplinească următoarele condiții: - să fie direct, imediat, material și real; - să fie îndreptat împotriva propriei persoane, a altei persoane sau împotriva unui interes public; 15 - să pună în pericol grav persoana sau drepturile celui atacat ori interesul public. Teoria juridică menționează că, caracterul imediat al atacului fixează în timp desfășurarea acestuia, încadrându-l într-un anumit interval, în care poate interveni o apărare legitimă. În acest sens, întemeiat a indicat și instanța de apel, precum că legitima apărare se realizează numai în timpul desfășurării unui atac direct, imediat, material și real, scopul legitimei apărări este orientat spre prevenirea infracțiunii, iar mărimea daunei cauzate infractorului în timpul legitimei apărări poate să fie mai mare decât dauna care, respectiv, putea fi cauzată sau a fost cauzată de făptuitor, aceste condiții pentru a fi reținute în prezenta speță nu s-au confirmat. Iar, în cadrul ședinței de judecată în instanța de fond s-a constatat că, un presupus atac în adresa inculpatului Helber Ion a existat din partea unor persoane neidentificate de organul de urmărire penală, care nu au fost implicate și nu sunt parte în respectivul proces. În opinia instanței de recurs, instanța de apel întemeiat a reținut, că întru confirmarea inexistenței legitimei apărări și a poziției greșite formulate de partea apărării vizavi de cele incriminate lui Helber Ion, sunt declarațiile martorului Bădănescu Dumitru, care în fața instanței de fond a susținut și confirmat că: “de la volanul automobilului a coborât Iurie, asa știu că se numește persoana. Cu pași lenți dorea să se deplaseze spre intrarea în local, undeva când se afla între automobile, chiar în centru, Helber Ion a accelerat brusc și a tamponat persoana în regiunea picioarelor” (Vol. I, f.d.34). La fel, inculpatul a declarat în ședința de judecată că, din automobilul de model Audi au coborît trei persoane, unul având o bîtă, a încercat să se apropie de el. Totuși, instanța de apel a reținut că, însăși martorul Cîrstea Victor, care în acea seara a venit împreună cu Helber Ion la barul Liador, a comunicat că ”... din bar au ieșit 3-4 băieți care erau în stare de ebrietate și s-au apropiat de ei. Ion a urcat la volan și în timp ce persoanele îl trăgeau afară a pornit mașina și în timp ce a vrut să iasă a lovit victima din față. Momentul tamponării cu automobilul și persoana l-a văzut, însă nu poate comunica dacă persoana lovită făcea parte sau nu din grupul respectiv.” Mai mult ca atât, Colegiul penal reține că, instanța de apel just a ținut cont și de declarațiile părții vătămate, care a menționat că, a fost tamponat de automobilul BMW de două ori, iar a treia oară nu a fost lovită, deoarece era pe capota automobilului său. La fel, a menționat și declarațiile martorului Bădănescu Dumitru, care a declarat că: “Helber Ion brusc a apăsat pedala de accelerare și a tamponat persoana în regiunea picioarelor”, “Acesta a dat cu mașina în urmă trei sau patru metri și l-a mai lovit din nou în regiunea picioarelor. Persoana se afla tot în acel loc și nu se putea mișca, manifestând o durere enormă”. Subsecvent, s-a constatat că declarațiile date de către partea vătămată Duplava Iurie și martorul Bădănescu Dumitru, coroborează cu concluzia din raportul de expertiză judiciară cu nr. 1416/D din 28 iunie 2017, eliberat de către 16 Centrul de Medicină Legală, prin care se concluzionează că, pietonului Duplava Iurie, i-a fost cauzată o vătămare medie a integrității corporale, manifestată prin „fractura osului tibial pe stânga în treimea superioară din deplasare, hematom subcutan în treime superioară a gambei stângi, edem a țesuturilor moi la nivelul ambelor gambe” leziuni corporale ce au fost produse în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate, fapt ce au condiționat dereglare a sănătății de lungă durată (Vol. I, f.d.44-46). La fel, instanța de apel just a respins și alegațiile apărării referitor la veridictatea declarațiilor martorului Bădănescu Dumitru, or aceste declarații coroborează întru totul atît cu declarațiile părții vătămate Duplava Iurie, cât și cu declarațiile martorului Crîstea Victor. Reieșind din cele expuse, Colegiul penal atestă că instanța de apel întemeiat a concluzionat că, argumentele avocatului, precum că inculpatul se afla în legitimă apărare, nu și-au găsit confirmarea la examinarea cauzei date, deoarece nu sunt întrunite cerințele obligatorii impuse de dispozițiile art. 36 Cod penal și nu sunt prezentate careva probe că, inculpatul a săvârșit fapta pentru a respinge un atac direct, imediat și real, îndreptat împotriva sa. Avînd în vedere, faptul că nu s-a constatat în acțiunile inculpatului, Helber I., prezența cauzei care înlătură caracterul penal al faptei și anume – legitima apărare, în consecință, instanța de recurs consideră că, temeiul pentru recurs invocat de recurent și prevăzut la pct. 11) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, nu este incident în prezenta cauză, deoarece nu s-a confirmat existența unei cauze de înlăturare a răspunderii penale. Cu referire la critica recurentului, referitor la lipsa probatoriului de constatare a faptului aflării inculpatului Helber I. în stare de ebrietate, invocând în acest sens faptul că, proba- rezultatul analizei sângelui la alcool din 09.02.2017, nu corespunde cerințelor de formă și conținut, Colegiul penal reține că, prin certificatul oferit de către IMSP IMU, la cererea Inspectoratului General de Poliție a MAI al Republicii Moldova din 08.02.2017 nr. 379, se confirmă că la cet. Herber Ion, fiindu-i colectat o probă de sânge cu nr. 2991 pe data 05.12.2016, ora 04:33 min, în urma analizei sângelui pentru determinarea alcoolului etilic, s-a constatat 1,75 % alcool etilic în sânge (Vol. I, f.d.94). Prin ordonanța ofițerului de urmărire penală din 06.04.2017, certificatul cu rezultatul analizei sîngelui la alcool a cet. Helber Ion cu nr. 379 din 08.02.2017 a fost recunoscut și anexat la cauza penală în calitate de corp delict. (Vol. I, f.d.94) La acest capitol, Colegiul penal consideră întemeiate considerentele instanței de apel, că proba respectivă a fost administrată de organul de urmărire penală cu respectarea prevederilor Codului de procedură penală. Mai mult ca atât, proba dată, prin prisma art. 13412 Cod penal, confirmă că, la data de 05.12.2016, în momentul comiterii infracțiunii incriminate Helber Ion se afla în stare de ebrietate cu grad avansat. Astfel, certificatul dat poate fi pus la baza unei sentințe de condamnare. 17 Mai mult decât atât, instanța de apel întemeiat a considerat că, faptul aflării inculpatului Helber I. în stare de ebrietate, se confirmă și prin declarațiile date de Helber Ion în cadrul ședinței a instanței de fond, în care comunicat că „...împreună cu Victor a servit bere. A venit Gheorghe... după care împreună cu Victor a mai luat o bere...s-a urcat la volanul automobilului”. La fel, consumul de băuturi alcoolice de către inculpat se confirmă și prin declarațiile date în ședința de judecată de către martorul Cîrstea Victor, care a comunicat că ”Acolo la Liador, Helber a servit bere alcoolică". Ce ține de critica recurentului, precum că pretinsul act de constatatre a stării de ebrietate lui Helber I. se referă la o altă persoană pe nume Herber Ion, instanța de recurs reține că, instanța de apel a notat că, într-adevăr se observă că în certificatul oferit de către IMSP IMU fost indicat în mod eronat numele „Herber” în loc de „Helber”, însă acest fapt nu constituie temei de a considera că, certificatul se referă la o altă persoană decât Helber Ion, fiind de fapt greșită o singură literă în numele de familie, or prenumele inculpatului, data și ora prelevării probei de sînge corespund întru totul circumstanțelor de fapt. Totodată, a fost indicat în mod eronat concentrația de alcool în sânge în %, dar nu g/l, dar acest aspect nu schimbă, circumstanța că Helber Ion se afla în stare de ebrietate cu grad avansat. La fel, instanța de apel a răspuns și la critica apărătorului, precum că prin pretinsul act de constatare a stării de ebrietate lui Helber Ion, este indicată concentrația de alcool în sînge nu în grame per litru, dar în procente (1,75%), ceea ce este contrar prevederilor Regulamentului privind modul de testare alcoolscopică și examinare medicală pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei aprobat prin hotărîrea Guvernului RM nr. 296 din 16.04.2009. În acest sens, instanța de apel menționând că, în certificatul menționat este indicată concentrația de 1,75 % (promile - unitate la fel folosită pentru indicarea concentrației de alcool în sînge) și nu 1,75 % (procente) cum afirmă partea apărării. De asemenea, Colegiul penal consideră, că nu sunt întemeiate nici criticile referitoare la faptul că, instanța de apel greșit a conchis asupra existenței la materialele dosarului a probelor ce justifică încasarea de la inculpat în folosul părții vătămate a sumei de 17000 lei, cu titlu de prejudiciu material. La alegațiile date, instanța de recurs menționează, că acestea au constituit obiect de discuție în cadrul instanțelor de fond, asupra cărora instanțele de judecată s-au expus suficient și argumentat, precum rezultă din materialele cauzei și hotărârile adoptate în speța dată. Deci, reieșind din lucrările dosarului, Colegiul penal nu se poate îndepărta de la concluziile privind faptul că, existența prejudiciului material pentru tratament este incontestabil, în același timp, se constată că partea vătămată a prezentat și anexat la materialele cauzei probe ce confirmă parțial prejudiciul suportat în urma acordării serviciilor medicale, din care considerente cerința dată urmează a fi admisă parțial și anume în mărime 17 000 (șaptesprezece mii) lei, fapt probat prin bonurile anexate la materialele cauzei penale (Vol. II, f.d.23-25). 18 Mai mult ca atât, Colegiul penal reține că, partea vătămată a menționat că, gradul vătămărilor corporale care au fost cauzate acestuia se confirmă prin raportul de constatare nr.388/D din 25 mai 2017 și raportul de expertiză judiciară nr.1416/D din 28 iunie 2017. Deși, din data cauzării vătămărilor și până la efectuarea raportului de expertiză au trecut 6 luni, totuși s-a stabilit vătămarea medie a integrității corporale a acestuia. După producerea accidentului rutier din 05 decembrie 2016 a fost internat în spital, având mai multe intervenții chirurgicale în scopul refacerii/salvării membrilor inferioare, pe care nici nu le putea mișca. O perioadă îndelungată a fost nevoit să stea la pat, fără a se deplasa. Generalizând în ansamblu probele administrate, Colegiul penal statuează, că nu se constată prezența a careva dubii privind vinovăția inculpatului, în săvârșirea infracțiunii imputate, iar acțiunile acestuia sânt incidente elementelor infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (2) Cod penal și în cele din urmă temeiurile pentru recurs prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6), 11), 12) Cod de procedură penală, nu și-au găsit confirmarea. În virtutea considerentelor expuse mai sus, constatând că în cauză există o concordanță deplină între probele administrate și situația de fapt stabilită de prima instanță și instanța de apel în privința inculpatului, nefiind identificată de instanța de recurs vreo eroare judiciară, ce ar putea servi drept temei de casare a hotărârilor judecătorești atacate, Colegiul penal consideră ca fiind vădit neîntemeiate criticile formulate de către recurent în recursul ordinar deferite spre examinare. Finalmente, Colegiul penal apreciază ca legală și întemeiată hotărârea instanței de apel, care a fost adoptată în corespundere cu prevederile art. 414-419 Cod de procedură penală și din atare considerente, recursul ordinar declarat de avocatul Bondarenco Oleg în numele inculpatului este inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat.
În conformitate cu art. 432 alin. (1)-(2) pct. 4) CPP, Colegiul penal D E C I D E: Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Bondarenco Oleg în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 04 noiembrie 2020, în cauza penală privindu-l pe Helber Ion Xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia pronunțată integral la data de 15 aprilie 2021. Președinte Timofti Vladimir Judecător Cobzac Elena Judecător Toma Nadejda 19
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.