1ra-219/22 — art.264 al.3 CP

1ra-219/22 — art.264 al.3 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-219/22

1-18112396-01-1ra-11022022

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

25 mai 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte - Timofti Vladimir,

Judecători - Plămădeală Ghenadie, Cobzac Elena

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de

către procurorul în Procuratura de Circumscripție Chișinău, Tăut Dorina,

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 15

septembrie 2021, în cauza penală în privința lui

Dobreanschi Dumitru xxxxx, născut la xxxxx,

originar din xxxxx,

în comiterea infracțiunii prevăzute art. 264 alin. (3), lit. b) Cod penal.

Termenii de examinare:

prima instanță: 28.05.2018 - 22.05.2019;

instanța de apel: 27.06.2019 - 10.06.2020;

instanța de recurs: 17.09.2020 - 15.12.2020;

instanța de apel: 15.01.2021 - 15.09.2021;

instanța de recurs: 11.02.2022 - 25.05.2022.

Asupra motivelor invocate în recurs, în baza materialelor cauzei penale,

Colegiul penal

A C O N S T A T A T :

1.Prin sentința Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași din 22 mai 2019,

Dobreanschi Dumitru a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, și în baza acestei Legi cu

aplicarea prevederilor art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală, a fost

condamnat la 3 (trei) ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip

deschis, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un

termen de 4 (patru) ani.

În conformitate cu art.90 Cod penal, pedeapsa stabilită a fost

suspendată condiționat pe un termen de probațiune de 3 (trei) ani.

S-a admis integral acțiunea civilă și s-a dispus încasarea din contul lui

Dobreansch Dumitru în beneficiul lui Lapteacru Elena a prejudiciului moral

cauzat prin infracțiune în sumă de 200 000 (două sute mii) lei.

Cheltuielile judiciare pentru efectuarea expertizelor medico-legale în

sumă de 3 330 lei au fost trecute în contul statului.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

Dobreanschi Dumitru, la data de 14.11.2017 în jurul orelor 03:00,

conducând automobilul de model „xxxxx” cu numărul de înmatriculare xxxxx

1

pe traseul R-I Chișinău-Ungheni în orașul Călărași pe str. Alexandru cel Bun,

încălcând prevederile pct. 14, lit. a) din Regulamentul Circulație Rutiere,

aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr. 375 din 13.05.2009, conforn

căruia conducătorului de vehicul îi este interzis să conducă vehiculul dacă se

află într-o stare avansată de oboseală de natură să-i afecteze capacitatea de

conducere, încălcând și prevederile punctului 4 subpunctul 1) lit. a), b), c), d),

subpct. 2) al aceluiași Regulament, care-1 obligă pe conducătorul de vehicul

să conducă în conformitate cu limita de viteză stabilită, ținând permanent

seama de stare psihofiziologică ce influențează atenția și reacția, dexteritatea

în conducere care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase, starea tehnică

a vehiculului, particularitățile încărcăturii și situația rutieră, iar în cazul care

în limita vizibilității apar obstacole care pot fi observate de conducător, trebuie

să reducă viteza sau chiar să oprească, pentru a nu pune în pericol siguranța

traficului, astfel ignorând aceste cerințe, fără de a întreprinde măsurile

necesare de a evita coliziunea cu pietoni prin frânare, neadaptând viteza

vehiculului la situația rutieră, a trecut cu roata din față și din urmă

autocamionului peste pietonul Lapteacru Ghenadie, a.n. 1986 locuitor a

satului Bravicea, raionul Călărași, care se afla în stare de ebrietate alcoolică

culcat pe partea carosabilă a drumului în raza semnului de trecere a

pietonilor, în urmă căruia ultimul a primit o traumă cranio-cerebrală,

excoriații pe cap față, fractura cuminutivă a bolții, bazei craniului și

scheletului facial, dilacerare cerebrală, trauma vertebro-medulară cervicală,

întreruperea completă a coloanei vertebrale cervicale între vertebre cervicale 1

și 2, lezarea discului între vertebrele cervicale 6 și 7, trauma toraco-

abdominală, excoriații pe frunte, fracturi ale claviculelor, fracturi costale

multiple bilaterale, lezarea plămânului drept, rupturi ale ficatului, excoriații

pe membrele superioare și inferioare, fractura a ambelor oase ale antebrațului

drept, fractura osului hemural stâng, fractura osului femural drept, fractura a

ambelor oase ale gambei drepte.

Leziunile sus-indicate se califică ca vătămări corporale grave periculoase

pentru viața, ele aflându-se în legătură cauzală directă cu decesul și

corespund mecanismului traumării corpului cu părțile unui transport în

mișcare cu trecerea roților peste corp în rezultatul cărora Lapteacru Ghenadie

a decedat.

Acțiunile lui Dobreanschi Dumitru au fost încadrate juridic în baza a

art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, după semnele calificative – ”încălcarea

regulilor de securitate a circulației și de exploatare a mijloacelor de transport, de

către o persoană care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din

imprudență decesul persoanei.”

declarat apeluri:

3.1. Procurorul în Procuratura raionului Călărași, Carp Ion, prin care a

solicitat casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului

stabilit pentru prima instanță prin care inculpatului Dobreanschi Dumitru,

recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3), lit.

b) Cod penal să-i fie aplicată pedeapsa cu 3 ani și 4 luni închisoare, cu

privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 4 ani,

cu încasarea din contul acestuia a prejudiciului moral în mărime de 200.000

lei în beneficiul lui Lapteacru Elena și a cheltuielilor judiciare în sumă de

3330 lei în beneficiul statului;

2

În motivarea cerințelor sale procurorul a susținut că prima instanță

contrar art. 75 Cod penal, nu a luat în considerație principiile de

individualizare a pedepsei, gravitatea faptei, care face parte din categoria

infracțiunilor grave, consecințele survenite - decesul părții vătămate. De

asemenea, instanța a omis și faptul că inculpatul nu a reparat prejudiciul

moral cauzat prin infracțiune și statului - cheltuielile de judecată pentru

efectuarea expertizei judiciare.

Menționează că, aplicarea față de inculpat a pedepsei non-privative de

libertate contravine prevederilor art. 61 alin. (2) Cod penal, deoarece pedeapsa

are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum

și prevenirea săvârșirii de noi infracțiunii atât din partea lui, cât și a altor

persoane, astfel nu va asigura atingerea scopului pedepsei;

A specificat că, contrar prevederilor Legii nr. 414 din 22.12.2006 „cu

privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse

de autovehicule”, prima instanță nu a atras persoana juridică SRL „Forum Tir”

ca parte civilmente responsabilă pentru recuperarea prejudiciului moral, deși

a fost recunoscută ca posesor al mijlocului de pericol sporit, contrar

prevederilor art. 3 al acestei Legi care stipulează că, obiect al asigurării

obligatorii de răspundere civilă auto îl constituie răspunderea civilă a

posesorului și utilizatorului de autovehicul pentru orice pagubă sau vătămare

corporală produsă prin accident de autovehicul în limitele teritoriale de

acoperire ale asigurării. În același timp, în cazul când instanța prin sentința

de condamnare inculpatul a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii

incriminate, cheltuielile judiciare urmează a fi puse în sarcina acestuia.

3.2. Succesorul legal al părții vătămate Lapteacru Elena, prin care a

solicitat casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului

stabilit pentru prima instanță prin care inculpatul să fie condamnat la o

pedeapsă mai aspră, cu încasarea prejudiciului moral solidar și de la

posesorul izvorului de pericol sporit-SRL „Forum-Tur”.

În motivarea cerințelor sale succesorul legal al părții vătămate Lapteacru

Elena a invocat că, din materialele cauzei penale rezultă cert faptul că SRL

„Forum Tir” este posesorul legal al izvorului de pericol sporit implicat în

accidentul rutier în rezultatul căruia a decedat fiul apelantei;

A indicat că, soluția instanței de judecată referitor la încasarea

prejudiciului moral doar de la șoferul autocamionului este una nu pe deplin

corectă, legală și întemeiată și care, contravine prevederilor legii, precum și

probelor din dosar administrate la faza de urmărire penală, cât și la faza

examinării dosarului în instanța de judecată.

2020, s-a respins apelul procurorului în Procuratura raionului Călărași, Carp

Ion și apelul succesorului victimei și partea civilă Lapteacru Elena, declarate

împotriva sentinței Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași din 22 mai 2015, ca

fiind nefondate, cu menținerea sentinței fără modificări.

procurorul în Procuratura de Circumscripție Chișinău, Popov Oleg și

succesorul părții vătămate Lapteacru Elena, prin care au solicitat casarea

deciziei, cu remiterea cauzei la rejudecare în aceiași instanță de apel, în alt

complet de judecată.

15 decembrie 2020, s-au admis recursurile ordinare declarate de procurorul

3

în Procuratura de Circumscripție Chișinău, Oleg Popov și de succesorul părții

vătămate, Lapteacru Elena, s-a casat total decizia și s-a dispus rejudecarea

cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

septembrie 2021, au fost admise din alte motive apelurile procurorului în

Procuratura raionul Călărași, Carp Ion și apelul succesorului legal al părții

vătămate Lapteacru Elena, casată sentința și pronunțată o nouă hotărâre

potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care:

Dobreanschi Dumitru a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, stabilindu-i-se o pedeapsă sub

formă de 3 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

deschis, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un

termen de 4 ani.

În conformitate cu art.90 Cod penal, pedeapsa stabilită lui Dobreanschi

Dumitru a fost suspendată condiționat pe un termen de probațiune de 3 ani.

S-a admis acțiunea civilă și s-a încasat din contul lui Dobreanschi

Dumitru în beneficiul succesorului legal al părții vătămate Lapteacru Elena a

prejudiciului moral cauzat prin infracțiune în sumă de 200 000 lei.

S-a încasat din contul inculpatului Dobreanschi Dumitru în beneficiul

statului cheltuielile judiciare pentru efectuarea expertizei medico-legale în

sumă de 3 300 lei.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

7.1. La pronunțarea hotărârii adoptate, instanța de apel a statuat că

probele administrate în cursul de urmărire penală și în cadrul cercetării

judecătorești în prima instanță, cercetate și verificate în instanța de apel, prin

prisma pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, iar în ansamblu din

punct de vedere al coroborării lor atestă că acțiunile infracționale comise de

inculpatul Dobreanschi Dumitru cuprind elementele constitutive ale infracțiunii

prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal.

La individualizarea pedepsei în privința inculpatului Dobreanschi

Dumitru pentru comiterea infracțiunii incriminate, instanța de apel a ținut

cont de prevederile art. art. 7, 61, 75 Cod penal.

Din materialele cauzei penale, instanța de apel a reținut că, infracțiunea

reglementată la art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, în conformitate cu criteriile

enunțate la art. 16 alin. (4) Cod penal se califică ca infracțiune „gravă”, pentru

care legea penală prevede sancțiunea sub formă de închisoare de la 3 la 7 ani

cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport.

La fel, instanța de apel a reținut că, inculpatul Dobreanschi Dumitru a

recunoscut integral vina în comiterea infracțiunii incriminate, a solicitat

examinarea cauzei în procedură simplificată, sincer s-a căit de cele comise. În

conformitate cu art. 76 Cod penal în privința inculpatului Dobreanschi

Dumitru se reține circumstanța atenuantă – repararea prejudiciului material

de către inculpat. În conformitate cu art. 77 Cod penal în privința inculpatului

Dobreanschi Dumitru careva circumstanțe agravante nu au fost stabilite.

Cu referire la personalitatea inculpatului Dobreanschi Dumitru, instanța

de apel reținut că, dânsul la locul de trai se caracterizează pozitiv, este

încadrat oficial în câmpul muncii, la evidența medicului psihiatru sau

narcolog nu se află, anterior nu a fost judecat. Suplimentar, în cadrul ședinței

de judecată în instanța de apel la materialele cauzei penale au fost anexate

certificatul nr. 352 din 18 august 2021 prin care se adeverește precum că,

4

familia cet. Dobreanschi Dumitru este constituită din următori membri:

Dobreanschi Svetlana, a.n. 1958, pensionară și Dobreanschi Dumitru, a.n.

raionul Drochia rezultă că, cet. Dobreanschi Dumitru locuiește în gospodăria

fiului, este căsătorit, angajat în câmpul muncii, în societate are o comportare

bună, nu încalcă ordinea publică, nu face abuz de băuturi alcoolice și nu a

fost implicat în acte de huliganism. Prin informația eliberată de Casa

Teritorială de Asigurări Sociale Drochia rezultă că, Dobreanschi Svetlana

beneficiază de următoarele prestații sociale prin intermediul sistemului public

de asigurări sociale: alocații pentru persoane vârstnice, începând cu data de

01.02.2016 cuantumul căreia constituie 594,03 lei lunar. Prin adeverința

eliberată de Casa Teritorială de Asigurări Sociale Drochia rezultă că,

Dobreanschi Dumitru se află la evidență la Casa Teritorială de Asigurări

Sociale și beneficiază de pensie pe vârstă începând cu 16.06.2020 în mărime

de 893,71 lei și alocație lunară de stat în mărime de 500 lei. Prin certificatul

medical – trimitere-extras se atestă că Dobreanschi Dumitru se află la

evidența medicului cu diagnosticul – „Hipertensiune arterială de gr. II. Risc

adițional înalt”.

Instanța de apel a respins solicitarea apelanților de a dispune executarea

reală a pedepsei penale sub formă de închisoare, așa cum acuzatorul de stat

nu a invocat careva temeiuri pertinente în acest sens în baza cărora să fie

constatat faptul că izolarea inculpatului de societate este unica măsură

aplicabilă și necesară în situația dată, or, conform art. 90 Cod penal, dacă, la

stabilirea pedepsei cu închisoare pe un termen de cel mult 5 ani pentru

infracțiunile săvârșite cu intenție și de cel mult 7 ani pentru infracțiunile

săvîrșite din imprudență, instanța de judecată, ținând cont de circumstanțele

cauzei și de persoana celui vinovat, va ajunge la concluzia că nu este rațional

ca acesta să execute pedeapsa stabilită, ea poate dispune suspendarea

condiționată a executării pedepsei aplicate vinovatului, indicând numaidecât

în hotărîre motivele condamnării cu suspendare condiționată a executării

pedepsei și termenul de probă. În acest caz, instanța de judecată dispune

neexecutarea pedepsei aplicate dacă, în termenul de probă pe care l-a fixat,

condamnatul nu va săvîrși o nouă infracțiune și, prin comportare exemplară

și muncă cinstită, va îndreptăți încrederea ce i s-a acordat.

Instanța de apel a menționat că, raționamentul de aplicare a prevederilor

art. 90 Cod penal, are la origine persoana și comportamentul acestuia până la

săvârșirea infracțiunii, atitudinea și modul de manifestare a infractorului în

fazele de urmărire penală și de judecare a cauzei față de infracțiune, cum

vinovatul își apreciază fapta social periculoasă încă de la momentul

descoperirii ei cum ar fi: conduita bună a infractorului, stăruința depusă

pentru a înlătura rezultatul infracțiunii sau pentru a repara paguba

pricinuită, comportarea sinceră în cursul procesului.

Instanța de apel a invocat că, aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal nu

reprezintă o categorie aparte de pedeapsă, ci o măsură oferită persoanei prin

lege de a demonstra că infracțiunea comisă de ea este un incident în viața

acesteia. În afară de motivele care au servit temei pentru stabilirea pedepsei

principale, instanța de fond trebuia să motiveze suplimentar, din care

considerente a concluzionat că, nu este rațional ca inculpatul să execute real

termenul de pedeapsă stabilit. Analizând condițiile în care poate fi acordată

suspendarea executării pedepsei rezultă că aceasta nu este un drept al

5

inculpatului, ci o facultate a instanței de judecată, care este liberă să

aprecieze dacă este cazul să o acorde.

Instanța de apel a respins argumentele acuzatorului de stat precum că,

la individualizarea pedepsei penale nu s-a luat în considerație gravitatea

faptei, care face parte din categoria infracțiunilor grave, consecințele survenite

– decesul părții vătămate, inculpatul nu a reparat prejudiciul moral cauzat

prin infracțiune și cheltuielile de judecată în contul statului, or,

circumstanțele invocate de către partea acuzării nu indică asupra faptului că,

izolarea inculpatului de societate este unica măsura aplicabilă în speță,

deoarece în privința inculpatului nu au fost reținute careva circumstanțe

agravante, este la o vârstă înaintată, anterior nu a fost în conflict cu legea

penală, este angajat în câmpul muncii, se caracterizează pozitiv la locul de

trai, la evidența medicului narcolog sau psihiatru nu se află, se află la

evidența medicului cu diagnosticul „Hipertensiune arterială de gr. II. Risc

adițional înalt”.

Cu referire la gradul prejudiciabil al faptei comise, instanța de apel a

reținut că, în conformitate cu prevederile art. 16 alin. (4) Cod penal,

infracțiunea reglementată la art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal se califică ca

infracțiune „gravă”, pentru care prevederile art. 90 Cod penal sunt aplicabile.

În ceea ce privește alegațiile invocate de acuzatorul de stat și anume că,

inculpatul nu a reparat prejudiciul moral cauzat prin infracțiune și cheltuielile

de judecată în contul statului, instanța de apel a apreciat că aceste aspecte nu

indică asupra faptului că realizarea scopului pedepsei penale nu poate fi

realizat prin aplicarea instituției suspendării condiționate a executării

pedepsei, or, inculpatul a manifestat căință sinceră față de fapta comisă și

într-o oarecare măsură a încercat să recupereze prejudiciul cauzat prin

infracțiune.

În cadrul ședinței de judecată, succesorul legal al părții vătămate

Lapteacru Elena a indicat că, inculpatul Dobreanschi Dumitru i-a dat o parte

din sumă, și anume 35 000 lei pentru înmormântare. După accident,

inculpatul a venit și i-a dat suma de 5 000 lei. Totodată, instanța de apel

reține că, inculpatul Dobreanschi Dumitru în cadrul ședinței de judecată a

indicat că este de acord să achite suma de 100 000 lei, cu titlu de prejudiciu

moral. La fel, nu poate fi neglijată nici starea financiară a inculpatului, care

poate fi apreciată ca fiind una dificilă, or, orin adeverința eliberată de Casa

Teritorială de Asigurări Sociale Drochia rezultă că, Dobreanschi Dumitru se

află la evidență la Casa Teritorială de Asigurări Sociale și beneficiază de pensie

pe vârstă începând cu 16.06.2020 în mărime de 893,71 lei și alocație lunară

de stat în mărime de 500 lei.

În contextul raționamentelor expuse supra, instanța de apel a apreciat

că pedeapsa penală, sub formă de închisoare, cu suspendarea condiționată a

executării acesteia, aplicată inculpatului Dobreanschi Dumitru constituie o

pedeapsă echitabilă în coraport cu circumstanțele cauzei și cu personalitatea

acestuia, fiind de natură să satisfacă exigențele individualizării pedepsei

penale și care nu poate genera apariția unor sentimente de nedreptate, jignire,

înrăire și de neîncredere în lege, fiind stabilită în limitele prevăzute de

sancțiunea normei penale prevăzute de art. 264 alin. (3), lit. b) Cod Penal și

reduse în conformitate cu prevederile art. 3641 alin. (8) Cod de Procedură

Penală.

6

Totodată, instanța de apel a reținut că pedeapsa stabilită inculpatului

Dobreanschi Dumitru este în corespundere și cu Regula nr. 6 din

Recomandarea Nr. R (92) 16 a Comitetului de Miniștri către statele membre

referitoare la regulile europene asupra sancțiunilor aplicate în comunitate,

adoptată de Comitetul de Miniștri la 19 octombrie 1992, cu ocazia celei de a

482-a reuniune a Delegațiilor de Miniștri, potrivit căreia „natura și durata

sancțiunilor și măsurilor aplicate în comunitate trebuie de asemenea să fie

proporțională cu gravitatea infracțiunii pentru care un delincvent a fost

condamnat sau o persoană este inculpată, cât și cu situația personală a

acesteia ținând cont de circumstanțele săvârșirii infracțiunii”.

Totodată, instanța de apel a reținut că, în cadrul procesului penal,

succesorul legal al părții vătămate Lapteacru Elena a înaintat acțiune civilă

către inculpatul Dobreanschi Dumitru privind recuperarea prejudiciului

material în sumă de 29966 lei și a celui moral cauzat prin infracțiune în sumă

de 100 000 lei (f. d. 153-154, vol. I).

Astfel, prin încheierea Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași din 17

octombrie 2018 s-a recunoscut în calitate de parte civilmente responsabilă

compania de asigurări SA „Transelit”(f. d. 177, vol. I). Prin încheierea

Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași din 17 octombrie 2018, s-a recunoscut

în calitate de parte civilmente responsabilă în cadrul cauzei penale SRL „Cargo

Standart” și SRL „Forum-Tir”(f. d. 175, vol. I). Prin încheierea Judecătoriei

Strășeni, sediul Călărași din 05 februarie 2019, s-a recunoscut în calitate de

parte civilmente responsabilă în cadrul cauzei penale SRL „Sersorol”(f. d. 218,

vol. I).

La judecarea cauzei penale în prima instanță, Lapteacru Elena a

prezentat instanței de judecată un acord și o recipisă susținută în ședința de

judecată prin care a indicat că, prejudiciul material în sumă de 30 000 lei i-a

fost restituit, ultima având doar pretenții de ordin moral (f.d. 2-3, vol. II).

Ulterior, reclamanta Lapteacru Elena și-a concretizat acțiunea civilă și a

solicitat încasarea solidară de la inculpatul Dobreanschi Dumitru și persoana

civilmente responsabilă SRL „Forum-Tir” a prejudiciului moral în sumă de 200

000 lei (f. d. 199-201, vol. I).

Instanța de apel a notat că repararea prejudiciului moral reprezintă

satisfacții echitabile destinate a compensa material suferințele fizice ale părții

vătămate, ca urmare a acțiunilor infracționale ale făptuitorului. Cu referire la

cuantumul prejudiciului moral solicitat, acesta nu este supus unor criterii

legale prestabilite, ci determinarea lui în concret este lăsată la libera apreciere

a instanței de judecată

Astfel, instanța de apel menționează că, despăgubirile pentru daunele

morale se disting de cele pentru daunele materiale prin faptul că acestea nu

se probează, ci se stabilesc de instanța de judecată prin evaluare. Dreptul la

viață nu poate fi reparat integral în nici un mod, respectiv instanța nu are nici

un dubiu că prin pierderea fiului succesorului părții vătămate Lapteacru

Elena i-au fost cauzate suferințe enorme psihice, frustrare și stres, pierdere

care îi va marca tot restul vieții.

Prin urmare, în urma aprecierii probele prezentate și expuse de

succesorul legal al părții vătămate în acțiunea civilă, instanța de apel

apreciază că, suma solicitată de 200 000 (două sute mii) lei va fi o

despăgubire echitabilă pentru daunele morale cauzate, fiind o recompensă

7

proporțională și echitabilă, motiv din care acțiunea civilă înaintată de

Lapteacru Elena urmează a fi admisă integral.

În ceea ce privește solicitarea reclamantei Lapteacru Elena privind

încasarea în mod solidar a prejudiciului moral de la Dobreanschi Dumitru și

de la persoana civilmente responsabilă SRL „Forum-Tir”, instanța de apel a

statuat că, în cadrul ședinței de judecată a fost probat faptul că „Forum- Tir”

SRL este posesorul mijlocului de pericol sporit - autocamionul de model

„MAN” cu numărul de înmatriculare COO 690, în baza contractului de

locațiune, fapt confirmat prin adresa Agenției Servicii Publice (f. d. 215) și prin

contractul anexat de reprezentantul „Forum-Tir” SRL (f.d. 221). De asemenea,

întreprinderea „Forum-Tir” SRL a asigurat autocamionul dat de răspundere

civilă auto (f. d. 211-212), totodată ultima fiind și transportatorul încărcăturii

solicitând inspectoratului de poliție restituirea camionului după recunoașterea

acestuia în calitate de corp delict (f. d. 46).

Totodată, instanța de apel a reținut că, în conformitate cu art. 1398 Cod

Civil (în redacția valabilă la momentul comiterii infracțiunii, în vigoare până la

01.03.2019), (1) Cel care acționează față de altul în mod ilicit, cu vinovăție este

obligat să repare prejudiciul patrimonial, iar în cazurile prevăzute de lege, și

prejudiciul moral cauzat prin acțiune sau omisiune.

Instanța de apel a notat că pentru angajarea răspunderii delictuale este

necesară, potrivit regulii generale și vinovăția autorului faptei ilicite.

Astfel, instanța de apel a constatat că este probată existența faptului

ilicit (comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal,

legătură cauzală dintre fapta ilicită și prejudiciu și vinovăția inculpatului în

comiterea faptei ilicite.

Instanța de apel a respins ca nefondat argumentul avocatului „Forum-

Tir” SRL - Ciobanu Olga, precum că Dobreanschi Dumitru nu era angajat la ei

în baza unui contract de muncă, ci la întreprinderea „Sersorol” SRL care în

baza unui contract de societate civilă răspunde de angajarea șoferilor, ori

răspunderea legală nu poate fi înlăturată printr-o convenție civilă, ținând de

disponibilitatea „Forum-Tir” SRL de a admite la conducerea automobilelor sale

șoferi neangajați sau contractați de la terți, în speță, demonstrându-se cu

certitudine faptul că „Forum- Tir” SRL era posesorul mijlocului de pericol

sporit, fiind recunoscută și persoană civilmente responsabilă în cazul

prezentei cauze penale. Totuși, părțile civilmente responsabile SRL „Forum-

Tir” în calitate de posesor de izvor de pericol sporit și compania de asigurări

SA „Transelit” în baza contractului RCA sunt pasibili de a fi atrași doar la

repararea daunelor materiale, nu și a celor morale ori prin prisma art. 219

alin. (4) Cod de procedură penală, paguba morală se încasează numai de la

persoana condamnată pentru săvârșirea infracțiunii și nu de la

proprietarul/posesorul izvorului de pericol sporit sau de la asigurător.

Astfel, întrucât daunele materiale i-au fost reparate succesorului părții

vătămate - Lapteacru Elena (f.d. 2-3 vol. II), ultima având doar pretenții

morale, instanța de apel va dispune încasarea prejudiciului moral în sumă de

200 000 lei doar de la inculpatul Dobreanschi Dumitru

Cu referire la chestiunea privind cheltuielile de judecată, instanța de

apel a reținut că în cadrul ședinței de judecată, acuzatorul de stat a solicitat

încasarea de la inculpatul Dobreanshci Dumitru a cheltuielilor de judecată în

mărime de 3 300 lei.

8

Instanța de apel a reținut că, conform art. 3 alin. (1) Cod de procedură

penală, în desfășurarea procesului penal se aplică legea care este în vigoare în

timpul urmăririi penale sau al judecării cauzei în instanța judecătorească.

Prin Legea RM nr. 316 din 22.12.2017, în vigoare din 09.02.2018 „pentru

modificarea și completarea unor acte legislative” la articolul 143 alineatul (2)

Cod procedură penală care prevedea că „plata expertizelor judiciare efectuate

în cazurile prevăzute la alin. (1) se face din contul mijloacelor bugetului de

stat” a fost abrogat.

Așadar, instanța de apel a constatat că solicitarea acuzatorului de stat

referitor la încasarea din contul inculpatului Dobreanschi Dumitru a

cheltuielilor judiciare în sumă de 3 300 lei, pentru efectuarea expertizelor

judiciare este întemeiată, or, în conformitate alin. (1) art. 229 Cod de

procedură penală, cheltuielile judiciare sânt suportate de condamnat sau sînt

trecute în contul statului.

Pe cale de consecință, instanța de apel a dispus ca cheltuielile de

judecată în sumă de 3 300 lei, suportate în legătură cu efectuarea expertizelor

judiciare să fie încasate de la inculpatul Dobreanschi Dumitru în beneficiul

statului.

procurorul în Procuratura de Circumscripție Chișinău, Tăut Dorina, care

invocând ca temei pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod

de procedură penală, solicită casarea deciziei în partea ce ține de

individualizarea pedepsei, cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de

apel, în alt complet de judecată.

8.1. Pentru a susține solicitările din recursul declarat, recurentul a

subliniat că modalitatea de executare а pedepsei închisorii aleasă de către

prima instanță și acceptată de către instanța de apel nu este în acord cu

principiul proporționalității având în vedere fapta săvârșită, impactul social al

ei și nu în ultimul rând consecința gravă survenită în rezultatul săvârșirii

infracțiunii – decesul unei persoane.

Specifică că, în cazul inculpatului nu s-au constatat circumstanțe ce ar

justifica suspendarea condiționată a executării pedepsie cu închisoarea, or,

personalitatea inculpatului nu prezintă garanțiile unei bune conduite, care ar

fi permis instanțelor de fond și de apel de a da dovadă de indulgență în

privința ultimului.

Inculpatul activând din perspectiva unui profesionist, a admis

conducerea unui vehicul de tonaj sporit în condițiile unei dereglări

psihofuncționale ale organismului, provocate de lipsa de somn, care prin

natura ei diminuează esențial atenția și reacția la diferite condiții și situații

rutiere imprevizibile.

Pedeapsa stabilită inculpatului Dobreanschi Dumitru nu va duce la

atingerea deplină a scopului legii penale privind corectarea și reeducarea

acestuia în vederea neadmiterii pe viitor a careva încălcări a ordinii de drept și

nici nu v-a constitui o avertizare publică pentru alte persoane de a-și însuși

comportamente similare.

Pronunțând o decizie de condamnare cu suspendarea condiționată a

executării pedepsei pentru comiterea de către Dobreanschi Dumitru a unei

infracțiuni grave, soldate cu decesul unei persoane, instanțele au deturnat în

acest caz particular logica politicii punitive promovate de către autoritățile

statului.

9

depuse de către:

- avocatul Cecalenco Denis în numele inculpatului Dobreanschi

Dumitru, prin care a solicitat respingerea recursului, ca fiind inadmisibil;

- succesorul părții vătămate Lapteacru Elena, care a invocat că nu mai

formulează careva pretenții de orice ordin, iar în privința pedepsei penale a

considerat că doar aflarea în continuare a inculpatului în libertate v-a duce la

despăgubirea ei, precum a fost stabilit prin acordul din 05.10.2021;

- avocatul Coban Igor în numele părții civile SRL „Forum Tir”, prin care a

solicitat respingerea recursului.

nominalizat pe baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate,

Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din

următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală

instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat,

împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să

decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că argumentele

invocate în recurs sunt vădit neîntemeiate.

În conformitate cu art. 422 Cod de procedură penală, recursul împotriva

deciziilor pronunțate de instanțele de apel se declară în termen de 30 de zile de

la data pronunțării deciziei. În speță se constată, că recurentul s-a conformat

prevederilor legale și a declarat recurs ordinar în termen.

Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs

ordinar examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și

argumentate de recurent.

Autorul recursului invocă prevederile art. 427 alin. (1), pct. 6, 10) Cod de

procedură penală, potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot fi supuse

recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de

apel în cazul când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția, precum și s-au aplicat pedepse individualizate contrar

prevederilor legale.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal

reține că temeiurile invocate de recurent nu s-au confirmat în urma cercetării

materialelor cauzei, invocând în acest context următoarele.

În esență, recurentul critică decizia contestată în latura stabilirii

pedepsei cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, menționând că instanța

de apel la stabilirea pedepsei nu a ținut cont de prevederile legale, de

circumstanțele cauzei și a individualizat greșit pedeapsa, stabilindu-i o

pedeapsă prea blândă.

Subsecvent, instanța de recurs susține că, pedeapsa aplicată

inculpatului trebuie să fie echitabilă, legală și individualizată corect, capabilă

să restabilească echitatea socială și să realizeze scopurile legii penale și

pedepsei penale, potrivit art. 61 Cod penal, și să fie în strictă conformitate cu

dispozițiile Părții speciale a Codului penal, ținându-se cont de limitele fixate în

sancțiunea infracțiunii încriminate.

10

Totodată, pedeapsa și modalitatea de executare a acesteia trebuie

individualizate în așa fel, încât inculpatul să se convingă de necesitatea

respectării legii penale și evitarea în viitor a săvârșirii unor fapte similare.

Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de

evaluare a tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca

finalitate stabilirea unei pedepse în limitele prevăzute de lege.

Astfel, Colegiul penal statuează că, instanța de apel corect i-a aplicat

inculpatului o pedeapsă non privativă de libertate conducându-se de

principiul individualizării pedepsei (art. 7 Cod penal) în coroborare cu criteriile

generale de individualizare a pedepsei, art. 75 alin. (1) Cod penal.

Mai mult ca atât, instanța de recurs respinge ca neîntemeiat argumentul

procurorului precum că, pedeapsa stabilită acestuia este prea blândă, din

considerentul că aceasta este echitabilă și direct proporțională cu caracterul și

gradul prejudiciabil al infracțiuni săvârșite, motivul și scopul celor comise,

persoana celui vinovat, caracterul și mărimea daunei prejudiciabile,

circumstanțele ce atenuează sau agravează răspunderea, și anume, la caz,

trebuie avute în vedere că inculpatul a comis o infracțiune care face parte din

categoria celor grave și de comportamentul acestuia după și în timpul

examinării cauzei, precum și lipsa circumstanțelor agravante.

Aici, instanța de recurs notează că, instanța de apel corect a reținut în

privința inculpatului Dobreanschi Dumitru circumstanța atenuantă –

repararea prejudiciului material, a recunoscut vina și sincer s-a căit în cele

comise (fapta din imprudență – art.18 Cod penal), are o vârstă înaintată

(a.n.xxxxx), este încadrat oficial în câmpul muncii, la evidența medicului

psihiatru sau narcolog nu se află, anterior nu a fost condamnat, potrivit

caracteristicii din 20.11.2017, nr.862, eliberată de Primăria satului xxxxx,

raionul Drochia este caracterizat în plan pozitiv, căsătorit și are la întreținere

soția - Dobreanschi Svetlana – pensionară (a.n.xxxxx), nu încalcă ordinea

publică, nu face abuz de băuturi alcoolice și nu a fost implicat în acte de

huliganism (f.d.114-116, vol.-I, f.d.188, v-II), conform Adeverinței eliberate de

Casa Teritorială de Asigurări Sociale Drochia, inculpatul beneficiază de pensie

pe vârsta de 893,781 lei și alocație lunară de 500 lei ( f.d.190, v-II), succesorul

părții vătămate nu a declarat recurs, fiind de acord cu soluția instanței de apel

în partea aplicării pedepsei și încasării prejudiciului moral.

De asemenea, se menționează faptul că, instanța de apel s-a expus

motivat și detaliat asupra faptului aplicării prevederilor art. 90 Cod penal,

fiind suspendată condiționat executarea pedepsei lui Dobreanschi Dumitru pe

o perioadă de probațiune de 3 ani și dându-i posibilitate de a se manifesta în

societate în stricta exercitare a Legii și restitui prejudiciul moral integral

succesorului părții vătămate.

Astfel, fiind respectate limitele de pedeapsă prevăzute pentru infracțiunea

incriminată art. 264 alin.(3), lit. b) Cod penal, redusă în conformitate cu

prevederile art. 3641 Cod de procedură penală, potrivit cărora limita minimă

aplicabilă va fi de 2 ani, iar limita maximă aplicabilă va fi de 4 ani și 8 luni,

respectiv i-a fost stabilită pedeapsa de 3 ani închisoare, motivare pe care

instanța de recurs și-o însușește și nu se va expune repetat asupra acesteia.

În concluzie, Colegiul penal menționează că, nu se constată prezența

erorilor de drept ce ar genera casarea deciziei atacate sub aspectele invocate,

deoarece soluția adoptată de către instanța de apel este întemeiată și

motivată, măsura de pedeapsă aplicându-se în conformitate cu prevederile

11

art. 90 Cod penal inculpatului, este echitabilă în raport cu circumstanțele

cauzei, cu personalitatea acestuia și pericolul social al infracțiunii săvârșite,

considerând că pedeapsa aplicată își va atinge scopul, or dispoziția art.61

alin.2 Cod Penal, stipulează - pedeapsa are drept scop restabilirea echității

sociale, corectarea și resocializarea condamnatului, precum și prevenirea

săvîrșirii de noi infracțiuni atît din partea condamnaților, cît și a altor persoane.

Executarea pedepsei nu trebuie să cauzeze suferințe fizice și nici să înjosească

demnitatea persoanei condamnate.

Prin urmare, Colegiul penal conchide că, instanța de apel s-a expus

argumentat și corect asupra motivelor relevante din apel și pentru a evita

repetări inutile, instanța de recurs acceptă și însușește aceste argumente, fapt

ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 al hotărârii

sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6§1 din

CEDO, obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles

ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument, cu toate acestea

noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea

motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat

chestiunile esențiale supuse atenției sale.

În acest context, Colegiul penal statuează că, temeiurile invocate de

către procuror prevăzute de art. 427 alin. (1), pct. 6), 10) Cod de procedură

penală, nu s-au confirmat în cauza dată, iar decizia atacată este legală și

întemeiată, ceea ce impune soluția inadmisibilității recursului ordinar

declarat, ca fiind vădit neîntemeiat.

11.În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2), pct. 4) Cod de

procedură penală, Colegiul penal

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către procurorul în

Procuratura de Circumscripție Chișinău, Tăut Dorina, împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 15 septembrie 2021, în cauza

penală în privința lui Dobreanschi Dumitru xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 08 iulie 2022.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Plămădeală Ghenadie

Cobzac Elena

12