1ra-675/2022 — art. 287 alin. 3 CP

1ra-675/2022 — art. 287 alin. 3 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-675/2022

1-19151191-01-1ra-06052022

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

26 octombrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal în componență:

Președinte – Nadejda Toma,

Judecători – Ion Guzun, Liliana Catan,

examinând admisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Șpac

Rodica în numele inculpatului, prin care solicită casarea deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 20 decembrie 2021, în cauza penală în privința lui

Lungu Vasile XXXXX, născut la XXXXX.

Termenul examinării cauzei:

Instanța de fond de la 23.09.2019 până la 11.12.2020;

Instanța de apel de la 18.01.2021 până la 20.12.2021;

Instanța de recurs de la 06.05.2022 până la 26.10.2022.

a c o n s t a t a t :

Lungu Vasile a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287

alin. (3) Cod penal și în baza acestei legi i-a fost stabilită pedeapsa sub formă de 4

(patru) ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

În baza art. 85 Cod penal prin cumul de sentințe, i-a fost stabilită lui Lungu

Vasile, pedeapsa definitivă sub formă de 6 (șase) ani și 8 (opt) luni închisoare, cu

executare în penitenciar de tip semiînchis.

A fost aplicată în privința lui Lungu Vasile măsura preventivă - obligația de a nu

părăsi țara până când sentința va deveni definitivă.

De asemenea, a fost admisă parțial acțiunea civilă înaintată în cadrul procesului

penal de către Criminschi Alexandra împotriva lui Lungu Vasile privind încasarea

prejudiciului material și moral.

S-a dispus încasarea de la Lungu Vasile în beneficiul lui Criminschii Alexandra

prejudiciul material în mărime de 2 000 (două mii), 00 lei și prejudiciul moral în

mărime de 10 000 (zece mii), 00 lei, în rest acțiune civilă a fost respinsă ca

neîntemeiată.

1

A fost încasat de la Lungu Vasile în beneficiul statului cheltuieli de judecată în

sumă de 128 (una sută douăzeci și opt ), 00 lei, pentru efectuarea raportului de

expertiză judiciară.

noiembrie 2018, aproximativ în jurul orei 21:00, aflându-se în loc public, și anume,

pe strada din preajma gospodăriei cet. Racu Elena din XXXXXX, încălcând grosolan

ordinea publică și exprimând o vădită lipsă de respect față de societate, din intenții

și motive huliganice, în prezența mai multor persoane, i-a aplicat diverse lovituri pe

suprafața corpului cu pumnii și picioarele inclusiv și cu un topor cet. Criminschii

Alexandra, locuitoare a satului XXXXX, cauzându-i o echimoză pe față, o excoriație

pe mucoasa buzei inferioare, o echimoză pe gât, o excoriație pe torace, două

echimoze și douăzeci și două excoriații pe spate, cinci echimoze și două excoriații pe

membrul superior drept, cinci excoriații pe membrul superior stâng, douăzeci și

șapte echimoze și două excoriații pe membrul interior drept, nouăsprezece echimoze

și patra excoriații pe membrul inferior stâng și un edem al țesuturilor moi la nivelul

călcâiului stâng și care conform raportului de expertiză judiciară nr. 201812P0485 din

26 decembrie 2018 se califică ca vătămări corporale neînsemnate.

Astfel, instanța de fond a stabilit că, prin acțiunile sale intenționate Lungu

Vasile a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 287 alin. (3) Cod penal, ,,Huliganismul,

adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea

violenței asupra persoanei și cu aplicarea obiectului pentru vătămarea integrității corporale

sau sănătății”.

inculpatului Lungu Vasile și ultimul, prin care au solicitat casarea acesteia,

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei sentințe de achitare în privința inculpatului,

din motivul că fapta nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii.

În motivarea apelului au invocat că acuzatorul de stat nu a acumulat suficiente

probe pertinente și concludente care atestă culpabilitatea inculpatului, reținându-se

astfel că probele cercetate și examinate prezintă o situație neclară a circumstanțelor

de fapt, fiind necesar de a fi raportate just la prevederile legale și la declarațiile părții

vătămate date în ședința de judecată.

De asemenea, au menționat că declarațiile părții vătămate și ale martorilor nu

confirmă vinovăția inculpatului Lungu Vasile în privința săvârșirii infracțiunii. Nici

audierea părții vătămate nu a demonstrat vinovăția inculpatului, aceasta fiind unica

probă pe care partea acuzării își întemeiază învinuirea. Totalitatea circumstanțelor

posibilului act de huliganism, inclusiv și discrepanțele evidențiate supra, în mod

2

logic și firesc îi trezesc unui observator obiectiv dubii asupra veridicității declarațiilor

părții vătămate date la faza de urmărire penală. .

Totodată, apărarea a indicat că Lungu Vasile se declară nevinovat, deoarece

fapta incriminata nu întrunește semnele constitutive ale componentei de infracțiune,

temeiul real al răspunderii penale îl constituie fapta prejudiciabila săvârșita, iar

componenta de infracțiune reprezintă temeiul juridic al răspunderii penale ambele

elemente nefiind întrunite - deci nu exista temei pentru tragerea la răspundere

penala. Vinovăția acestuia in ședința de judecata nu a fost stabilită sub niciun aspect.

2021, a fost respins ca fiind nefondat apelul comun declarat de către avocatul Secui

Silvia în numele inculpatului Lungu Vasile și ultimul, cu menținerea sentinței fără

modificări.

4.1. În motivarea deciziei adoptate instanța de apel a conchis că, la pronunțarea

sentinței instanța de judecată corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just

a ajuns la concluzia că, inculpatul Lungu Vasile a săvârșit infracțiunea incriminată

prevăzută de art. 287 malin. (3) Cod penal, după indicii calificativi - huliganismul

agravat, adică acțiunile intenționate care încalcă ordinea publică, săvîrșite cu aplicarea armei

pentru vătămare integrității corporale sau sănătății.

Examinând probatoriul administrat și ținând cont de faptul că inculpatul nu

recunoaște vinovăția în cele imputate, instanța de apel a stabilit ca fiind dovedită în

afara dubiilor rezonabile vina inculpatului Lungu Vasile și pe deplin prin

următoarea sistemă de probe pertinente, concludente, utile și veridice, care

coroborează între ele, cum ar fi: declarațiile părții vătămate Criminschii Alexandra,

declarațiile martorului Racu Elena, declarațiile martorului Teleșcu Ecaterina (f.d- 9-

10; 20-23, 33-36, vol. I), declarațiile martorului Racu Elena la faza de urmărire penală

(f.d.27-29, vol. I), declarațiile martorului Druță Ion (f.d. 30-32; 98-100, vol. I), raportul

de expertiză judiciară din 26 decembrie 2018, cu nr. 201812P0485, potrivit căruia la

Criminschiii Alexandra, au fost depistate următoarele leziuni corporale și anume: o

echimoză pe față, o excoriație pe mucoasa buzei inferioare, de asemenea o echimoză

pe gât, o excoriație pe torace, două echimoze și douăzeci și două excoriații pe spate,

cinci echimoze și două excoriații pe membrul superior drept, cinci excoriații pe

membrul superior sting, douăzeci și șapte echimoze și două excoriații pe membrul

inferior drept, nouăsprezece echimoze și patru excoriații pe membrul inferior stâng

și un edem al țesăturilor moi la nivelul călcâiului stâng. Ele au fost produse prin

acțiunea obiectului dur contondent, posibil în timpul indicat și se califică ca vătămări

corporale neînsemnate (f.d.38-3, vol. I), procesul-verbal de cercetare la fața locului

din 08.12.2018 a regiunii din preajma gospodăriei lui Racu Elena și planșa foto (f.d.6-

3

7, vol. I), procesul-verbal din de ridicare din 18.02.2019, potrivit căruia din

gospodăria cet. Lungu Vasile din XXXXX, a fost ridicat un topor de oțel cu mânerul

de lemn (f.d. 91-92, vol. I), procesul-verbal de examinare a obiectelor din 18 februarie

2019 și planșa foto anexă (f.d.93-96, vol. I).

De asemenea, instanța de apel a subliniat că în acțiunile inculpatului imputate

prin rechizitoriu sunt prezente elementele infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3)

Cod penal, or, infracțiunea s-a consumat din momentul în care inculpatul, la 07

noiembrie 2018, aproximativ în jurul orelor 21, aflând- se în loc public, și anume, pe

strada din preajma gospodăriei cet. Racu Elena din XXXXX, încălcând ordinea

publică și exprimând o vădită lipsă de respect față de societate, din intenții și motive

huliganice, în prezența mai multor persoane, i-a aplicat diverse lovituri pe suprafața

corpului cu pumnii și picioarele inclusiv și cu un topor cet. Criminschii Alexandra,

locuitoare a satului XXXXX, cauzând-i conform raportului de expertiză judiciară nr.

201812P0485 din 26 decembrie 2018, dureri fizice și leziuni corporale neînsemnate

sub formă de o echimoză pe față, o excoriație pe mucoasa buzei inferioare, o

echimoză pe gât, o excoriație pe torace, două echimoze și douăzeci și două excoriații

pe spate, cinci echimoze și două excoriații pe membrul superior drept, cinci excoriații

pe membrul superior stâng, douăzeci și șapte echimoze și două excoriații pe

membrul interior drept, nouăsprezece echimoze și patru excoriații pe membrul

inferior stâng și un edem al țesuturilor moi la nivelul călcâiului stâng.

Instanța de apel a indicat că din probele administrate de acuzatorul de stat s-a

stabilit că între inculpat și partea vătămată a avut loc un conflict, într-un spațiu

public, acțiunile inculpatului caracterizându-se prin încălcarea a ordinii publice și

care au fost însoțite cu aplicarea violenței fizice față de partea vătămată, fapt

confirmat prin declarațiile părții vătămate și a martorilor, dar și a materialelor de

probă cercetate atât în instanța de fond, cât și în instanța de apel.

Așadar, în speță, în acțiunile inculpatului Lungu Vasile este prezentă latura

subiectivă a componenței de infracțiune de huliganism agravant, acesta a comis fapta

infracțională cu intenție directă.

Subiectul infracțiunii specificate la art. 287 Cod penal, este persoana fizică

responsabilă care la momentul săvârșirii infracțiunii a atins vârsta de 16 ani, astfel,

că în speță, inculpatul Lungu Vasile cade sub incidența acestei noțiuni.

În aceste circumstanțe, instanța de apel a respins ca neîntemeiate alegațiile

apărării privind achitarea inculpatului din motivul că fapta nu întrunește elementele

constitutive ale infracțiunii, or, instanța de apel a conchis că a fost demonstrat fără

echivoc faptul că acțiunile inculpatului Lungu Vasile, sunt plasate anume sub aspect

4

penal, prin urmare, în cele din urmă acțiunile acestuia just au fost încadrate în

condițiile normei vizate de art. 287 alin. (3) Cod penal.

La stabilirea categoriei și termenului pedepsei inculpatului, instanța de

judecată, conducându-se de prevederile art. 75 Cod penal, a ținut cont de gravitatea

infracțiunii săvârșite, de personalitatea inculpatului Lungu Vasile, de latura

subiectivă a infracțiunii ca fiind comisă cu intenția, de faptul că inculpatul are

antecedente penale nestinse.

Astfel, având în vedere personalitatea inculpatului, circumstanțele agravante

ale vinovăției, antecedentele penale, reieșind din prevederile art. 61 Cod penal, în

special pornind de la scopul pedepsei, individualizarea ei, instanța de apel a conchis

că restabilirea echității sociale, corectarea și reeducarea inculpatului este posibilă

numai prin numirea unei pedepse privative de libertate sub formă de închisoare, pe

un termen de 4 (patru) ani cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

O pedeapsa inechitabilă poate fi doar un mijloc de reprimare cauzând noi

suferințe, corespunzător aceasta nu-și poate atinge scopul de corectare și reeducare

ci de generare a mobilurilor negative. Atingerea scopurilor pedepsei de corectare și

reeducare a infractorului, de prevenire a săvârșirii noilor infracțiuni, atât din partea

condamnatului, cât și din parte altor persoane, se realizează strict prin

individualizarea ei.

Astfel, instanța de apel a menționat că la stabilirea categoriei și termenului

pedepsei, instanța de fond a ținut pe deplin cont de prevederile art. 6, 7, 61, 75-77

Cod penal, de gravitatea infracțiunii comise, de motivul acesteia, de persoana celui

vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, prin

urmare instanța de judecată și-a argumentat riguros soluția la capitolul numirii

pedepsei și a motivat hotărârea pronunțată invocând motive clare din care

considerent a ajuns la concluzia necesitării numirii inculpatului a pedepsei în formă

de închisoare.

În acest sens, instanța de apel remarcă că, persoanei recunoscute vinovate de

săvîrșirea unei infracțiuni, urmează a-i fi aplicată o pedeapsă echitabilă, în limitele

sancțiunii articolului în baza căruia persoana se declară vinovată. Totodată,

pedeapsa se aplică în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a Codului

penal.

În cele din urmă, instanța de apel a ajuns la concluzie că scopul prestabilit al

legii penale privind corectarea și reeducarea inculpatului Lungu Vasile, v-a fi pe

deplin atins, doar prin menținerea pedepsei sub formă de închisoare pe un termen

de 4 ani închisoare.

5

Inculpatul Lungu Vasile, anterior prin sentința Judecătoriei Strășeni, sediul

Călărași din 12.06.2018 a fost condamnat în baza art. 174 alin. (1) Cod penal la

pedeapsa sub forma de închisoare pe un termen de 5 ani, cu suspendarea

condiționată pe o perioadă de probațiune 4 ani.

În conformitate cu prevederile art. 85 Cod penal prin cumul de sentințe,

instanța de fond corect a adăugat parțial la pedeapsa stabilită prin sentință, partea

neexecutată a pedepsei stabilite prin sentința Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași

din 12.06.2018, corect fiind stabilită lui Lungu Vasile pedeapsa definitivă sub formă

de închisoare pe un termen de 6 (șase) ani și 8 (opt) luni, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis.

Subsecvent, în cadrul procesului penal, partea vătămată Criminschi Alexandra

a solicitat instanței de judecată încasarea de la inculpatul Lungu Vasile în beneficiul

părții vătămate a prejudiciului material în sumă de 2 000 lei, a prejudiciului moral în

sumă de 60 000 lei .

Astfel, instanța de apel a stabilit că acțiunea civilă este întemeiată și justificată

în partea încasării prejudiciului material și moral, ținând cont de faptul că prin

infracțiunea săvârșită, inculpatul i-a cauzat părții vătămate Criminschi Alexandra,

conform Raportului de expertiză judiciară din 26 decembrie 2018, cu nr. 201812P0485

(f.d.38-39), în rezultatul cărora a determinat supunerea părții vătămate la suferințe

fizice și psihice, la caz se atestă un raport direct de cauzalitate între activitatea

infracțională descrisă și prejudiciul nepatrimonial suportat de partea vătămată, iar

legea penală prevede expres dreptul persoanei căreia i-a fost cauzat prejudiciu

nemijlocit prin acțiunile interzise de legea penală de a înainta o acțiune civilă privitor

la încasarea prejudiciului moral cauzat prin infracțiune, iar prin prisma prevederilor

art. 616 alin. (2) Cod civil, în cazul vătămării integrității corporale sau al altei

vătămări a sănătății, precum și în cazul privațiunii ilegale de libertate, cel vătămat

poate cere și pentru prejudiciul nepatrimonial o despăgubire în bani, stabilită în baza

unei aprecieri conforme principiilor echității.

Reieșind din circumstanțele cauzei, instanța de apel a conchis că suma de 10

000 lei în beneficiul lui Criminschi Alexandra, încasată cu titlu de prejudiciu moral

de către prima instanță din contul inculpatului Lungu Vasile, este suficientă pentru

a acoperi suferințele morale cauzate părții vătămate, or, în cazul respectiv suma

solicitată de victima este una exagerată, în situația în care instanța de judecată

urmează să țină cont de gravitatea cauzării suferințelor psihice și fizice a părții

vătămate, de faptul că părții vătămate i-au fost cauzate vătămări corporale

neînsemnate.

6

Analizând circumstanțele cauzei și modalitatea de comitere a infracțiunii,

instanța de apel a concluzionat că părții vătămate prin infracțiune i-au fost cauzate

vătămări corporale neînsemnate, suportând suferințe fizice și psihice, motiv pentru

care suma de 10 000 lei cu titlu de prejudiciu moral ce va fi încasată din contul

inculpatului, constituie o satisfacție echitabilă în coraport cu suferințele fizice și

psihice cauzate victimei prin infracțiune, luând în considerație totodată și faptul că

la stabilirea cuantumului prejudiciului moral, urmează a se ține cont atât de

gravitatea suferințelor pricinuite, dar și de starea materială a inculpatului.

Referitor la prejudiciul material, instanța de apel a menționat faptul că în acest

sens, soluția instanței de fond este una justificată și probantă, or, fiind dispusă spre

încasare din contul inculpatului a prejudiciului material în sumă de 2 000 lei -

cheltuieli legate de efectuarea tratamentului.

Șpac Rodica în numele inculpatului prin care solicită casarea deciziei, rejudecarea

cauzei și pronunțarea unei hotărâri prin care ultimul să fie achitat de sub învinuirea

înaintată.

În susținerea celor solicitate, apărarea invocă argumente similare celor indicate

în cererea de apel, menționând dezacordul cu aprecierea probelor dată de către

instanțele ierarhic inferioare.

Mai mult, avocata Șpac Rodica indică că atât sentința primei instanțe, cât și

decizia instanței de apel sunt bazate doar pe presupuneri, or, probele administrate

în respectiva cauză penală și apreciate de instanțe ca doveditoare a vinovăției

inculpatului sunt contradictorii.

În aceste circumstanțe, partea apărării remarcă că vinovăția inculpatului în cele

imputate prin rechizitoriu nu a fost demonstrată.

materialele cauzei și ținând cont de opinia procurorului expusă în referință, Colegiul

penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia din următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond

și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța

de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra

inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

Potrivit practicii judiciare constante erorile de drept pot fi erori de drept formal

sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică

7

dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste

fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Recurenta Șpac Rodica care a declarat recurs ordinar în numele inculpatului

nu a invocat în susținerea solicitărilor sale un temei de drept prevăzut la alin. (1) art.

427 Cod de procedură penală, însă din textul recursului reiese că acesta indică că în

acțiunile inculpatului nu a fost întrunite elementele infracțiunii imputate, temei

prevăzut la pct. 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală.

Colegiul penal menționează că, potrivit practicii judiciare constante, erorile de

drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau

substanțial. Instanța de recurs verifică, dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute

prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

În această ordine de idei, Colegiul penal constată că, instanța de apel la

examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (8) Cod de

procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțata asupra tuturor motivelor

invocate în apelul declarat, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția

pronunțată.

Astfel, potrivit prevederilor art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală instanța

de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza

probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în

baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel.

Prevederile art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală, stabilesc că instanța de

apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Potrivit prevederilor art. 417 alin. (8) Cod de procedură penală decizia

instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus, după

caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției

date.

Colegiul penal consideră că, alegațiile apărării în susținerea solicitărilor sale,

au constituit obiect de examinare în instanța de apel, și asupra acestora instanța s-a

expus în mod întemeiat așa cum este indicat în pct. 4.1 din prezenta decizie, dând o

apreciere probelor conform prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct

de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar tuturor probelor în

ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, ajungând la o concluzie corectă

privind menținerea sentinței fără modificări în partea condamnării inculpatului prin

care ultimul a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287

alin. (3) Cod penal, stabilind corect existența în acțiunile inculpatului a elementelor

8

constitutive ale infracțiunilor în baza cărora a fost condamnat, concluzii pe care

instanța de recurs le însușește, considerând că nu este necesară repetarea acestora.

Mai mult decât atât, Colegiul penal consideră necesar a menționa că, potrivit

prevederilor art. 27, 414 alin. (1) și (2) Cod de procedură penală, judecătorul

apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma

cercetării tuturor probelor administrate.

Instanța de apel judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii

atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din

cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel și poate da o

nouă apreciere probelor din dosar.

Astfel, aprecierea sau reaprecierea circumstanțelor cauzei în alt sens decât cel

pe care îl propune recurenta este în competența și prerogativa legală a instanțelor de

fond și aceasta nu constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în

art. 427 Cod de procedură penală, astfel invocarea acestei chestiuni drept temei de

casare în recursul ordinar este lipsită de suport legal.

În continuare, referitor la alegația apărării ce ține de faptul că în acțiunile

inculpatului nu sunt întrunite elementele infracțiunilor imputate prevăzute de art.

287 alin. (2) lit. b) Cod penal, Colegiul penal explică că prin sintagma de „neîntrunire

a elementelor infracțiunii”, se înțeleg acele cazuri când s-a produs condamnarea unei

persoane, însă acțiunile acesteia nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii

respective (persoana nu este subiect al acestei infracțiuni, lipsește latura obiectivă sau

subiectivă, sau legătura cauzală dintre acestea), pe când în cauza deferită judecății o atare

eroare nu a fost admisă de instanța de apel, iar starea de fapt reținută și de drept

apreciată de către instanța nominalizată, concordă cu circumstanțele stabilite și

probele administrate și expuse în cuprinsul hotărârii atacate.

Instanța de recurs ordinar reiterează că, în speță, reieșind din acțiunile

inculpatului raportate la probele acumulate, se dovedește dincolo de orice dubiu

rezonabil comiterea de către acesta a infracțiunii imputate săvârșite în circumstanțele

descrise în rechizitoriu.

Pe cale de consecință, Colegiul consideră relevant de a reaminti recurentei că

potrivit jurisprudenței constante a Curții Europene, s-a statuat că instanțele

judecătorești trebuie să-și motiveze deciziile în temeiul art. 6§1 al Convenției (a se

vedea în acest sens cauza Ruiz Torija vs. Spain, 9 decembrie 1994, §29). Totuși, instanțele

nu sunt obligate să ofere un răspuns detaliat la fiecare argument al părților, mai cu

seamă dacă el este invocat în mod repetat, iar extinderea la care se aplică această

obligație de a prezenta motive poate să varieze în dependență de caracterul deciziei

și circumstanțele cauzei. În opinia Curții, în cazul în care instanța supremă refuză să

9

admită o cauză din motivul că nu sunt întrunite temeiurile legale pentru această

cauză, o motivare foarte succintă poate satisface cerințele art. 6 din Convenție (a se

vedea în acest sens cauza Bachowski v. Polonia din 02.11.2010).

Pentru aceste motive, Colegiul penal reiterează că la judecarea acestei cauze în

ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante, prescrise de art. 414-

419 Cod de procedură penală și a pronunțat o hotărâre legală și întemeiată,

neexistând vreun temei pentru admiterea recursului în sensul declarat de către

avocata Șpac Rodica în numele inculpatului.

Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Șpac Rodica în

numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 20 decembrie 2021, în cauza penală în privința lui Lungu Vasile XXXXX, ca fiind

vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 06 decembrie 2022.

Președinte Nadejda Toma

Judecători Guzun Ion

Liliana Catan

10