1ra-2290/2021 — art. 190 al. 1 CP

1ra-2290/2021 — art. 190 al. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-2290/2021

1-19201882-01-1ra-28122021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

31 octombrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Toma Nadejda,

Judecători – Boico Victor, Diaconu Iurie, Catan Liliana, Plămădeală Ghenadie,

judecând, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, recursul ordinar

declarat de către avocatul Cernolev Ion în numele inculpatului Cujbă Petru,

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 13 octombrie 2021,

în cauza penală în privința lui,

Cujbă Petru XXXX, născut la 14 XXXX.

Termenul examinării cauzei:

Prima instanță: 19.12.2019 – 03.09.2021;

Instanța de apel: 28.09.2021 – 13.10.2021;

Instanța de recurs: 28.12.2021 – 31.10.2022.

A C O N S T A T A T :

Cujbă Petru a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190

alin. (1) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa închisorii pe un termen de 1 (un) an,

cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

În temeiul art. 90 Cod penal, pedeapsa cu închisoare stabilită lui Cujbă Petru a

fost suspendată condiționat pe un termen de probațiune de 2 (doi) ani, și nu va fi

executată dacă inculpatul în termenul de probațiune nu va comite noi infracțiuni,

totodată Cujbă Petru a fost obligat să nu-și schimbe domiciliul fără consimțământul

organului competent.

S-a încasat de la Cujbă Petru în beneficiul lui Munteanu Mihail suma de 47 712

lei (patruzeci si șapte mii șapte sute doisprezece) lei, cu titlu de prejudiciu material.

Acțiunea civilă înaintată de Munteanu Mihail împotriva lui Cujbă Petru, în

latura încasării prejudiciului moral, s-a admis parțial și s-a dispus încasarea din

contul lui Cujbă Petru în beneficiul lui Munteanu Mihail a prejudiciului moral cauzat

prin infracțiune în sumă de 5 000 (cinci mii) lei.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

de XXX, ora exactă nefiind stabilită de către organul de urmărire penală, aflându-se

1

în fața magazinului „XXX” amplasat în mun. XXX, având scopul dobândirii ilicite a

bunurilor altei persoane, l-a indus în eroare pe cet. Munteanu Mihail, prin

prezentarea ca adevărată a faptei mincinoase și l-a determinat prin comportamentul

dolosiv și viclean, sub pretextul procurării ultimului unui automobil de model

„BMW seria 5” anul fabricării 2001 contra sumei de 2 900 euro, în așa mod, acordând

acțiunilor sale frauduloase un caracter aparent legal, cunoscând că nu v-a duce

obligațiunile până la capăt, a dobândit de la cet. Munteanu Mihail, avans în vederea

procurării automobilului în sumă de 2 400 euro, care conform cursului oficial al BNM

la zi l euro/19,88 lei, constituind suma de totală de 47 712 lei, pe care le-a însușit,

neonorându-și obligațiunile asumate și până în prezent s-a eschivat de a le restitui

proprietarului.

În rezultatul acțiunilor cet. Cujbă Petru, părții vătămate Munteanu Mihail i-au

fost cauzate daune materiale în sumă totală de 47 712 lei MDL, care conform hotărârii

Guvernului nr. 54 din 17.01.2018, constituia 7,67 salarii medii lunare pe economie.

Acțiunile lui Cujbă Petru au fost încadrate în baza art. 190 alin. (1) Cod penal,

escrocherie, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin inducerea în eroare a mai

multor persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase, în privința naturii,

calităților substanțiale ale obiectului actului juridic nul sau anulabil, ori dacă încheierea

acestuia este determinată de comportamentul dolosiv sau viclean care a produs daune

considerabile.

în numele inculpatului Cujbă Petru, prin care a solicitat casarea totală a sentinței,

rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi deciziei prin care Cujbă Petru să fie

achitat conform dispozițiilor art.390 alin.(1) Cod de procedură penală, deoarece fapta

acestuia nu întrunește elementele infracțiuni, iar acțiunea civilă înaintată de

Munteanu Mihail a fi lăsată fară examinare.

3.1 În motivarea apelului avocatul Cernolev Ion în numele inculpatului Cujbă

Petru a susținut că, instanța de judecată când a pronunțat sentința de condamnare

nu a stabilit dacă în acțiunile inculpatului Cujbă Petru se regăsește acțiunea

adiacentă, care constă în inducerea în eroare a unei sau a mai multor persoane prin

prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte

adevărate, în privința naturii, calităților substanțiale ale obiectului, părților (în cazul

în care identitatea acestora este motivul determinant al încheierii actului juridic)

actului juridic nul sau anulabil, ori dacă încheierea acestuia este determinată de

comportamentul dolosiv sau viclean.

A menționat că, partea acuzării a eșuat în confirmarea existenței acțiunii

principale a laturii obiective ce se realizează prin inducerea în eroare prin prezentarea

ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate în

privința naturii, calităților substanțiale ale obiectului, părților. În cadrul examinării

2

cauzei s-a constatat că, Cujbă Petru a luat de la partea vătămată Munteanu Mihail, în

baza recipisei suma de 2400 euro, dar nu s-a demonstrat realizarea celorlalte

elemente obligatorii ale laturii obiective.

Analizând declarațiile părții vătămate, a atestat faptul că partea vătămată

Munteanu Mihail s-a înțeles despre procurarea și aducerea automobilului de model

BMW seria 5 anul 2001 nu cu Cujbă Petru, dar cu persoana pe nume Pahomi la data

de 04.05.2018. La fel persona Anatolie Pahomi îi răspunde menționând prețul

automobilului de 2900 euro, termenul de aducere de 6-7 zile, îi propune modul de

efectuare achitării prin plata unui avans prin recipisă sau unui act notarial sau să

meargă în străinătate. Analizând declarațiile martorului Munteanu Dumitru și a

martorului Dabija Valentina, constată faptul că Munteanu Mihail s-a înțeles despre

procurarea și aducerea automobilului de model BMW seria 5 anul 2001, nu cu Cujbă

Petru, dar cu o altă persoană care l-a indus în eroare pe partea vătămată că va aduce

automobilul din străinătate în termen de 6-7 zile contra sumei de 2900 euro și această

l-a indus în eroare prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase că ultimul

își va executa obligația asumată.

A specificat că, din materialele cauzei penale se atestă că la data de 07.05.2018

Cujbă Petru a scris o recipisă în case se indică.” prin prezenta subsemnatul Cujbă

Petru identificat prin buletinul nr. X seria XXX născut la data de data de XXX confirm

că am primit de la Munteanu Mihail cod XXX, născut la XXX suma de 2400 euro, mă

oblig să restitui pînă la data de 13.05.2018. Prezenta recipisă este scrisă de mine Cujbă

Petru într-un sigur exemplar care se păstrează la Munteanu Mihail, 07.05.0218 Cujbă

Petru semnătura. Din conținutul recipisei constată cu certitudine Cujbă Petru

confirmă primirea de la Munteanu Mihail a sume de 2400 euro și-a asumat obligația

să restituie suma de 2400 euro pînă la data de 13.05.2018, respectiv concluziile primei

instanțe precum că Cujbă Petru în recipisă s-a obligat să restituie banii în cazul

neaducerii mașinii sunt eronate și vin în contradicție cu materiale dosarului penal.

Potrivit recipisei din 05.06.2018, se indică că prin prezenta subsemnatul Cujbă Petru

identificat prin buletinul nr. X seria XXXX născut la data de data de XXX, mă oblig

să restitui suma de 2400 Euro în decurs de 5 luni, începând cu data de 05.06.2018

cetățeanului Munteanu Mihail cod XXX născut la data de XXX. Prezenta recipisă este

scrisă de nune personal Cujbă Petru într-un sigur exemplar care se păstrează la

Munteanu Mihail. Din conținutul acestor recipise nu reiese că Cujbă Petru și-a

asumat vre-o dată obligația de a aduce automobilul de model BMW seria 5 anul 2001

contra sumei de 2400 euro.

A invocat că, instanța de judecată nu a dat nici o apreciere și a ignorat în

totalitate conținutul conversației pe Viber purtată de Munteanu Mihail cu persoana

care a plasat anunțul pe www.999.md în perioada 04.05.2018 - 07.05.2018. Prima

instanță a ignorat faptul că organul de urmărire a efectuat urmărirea penală cu grave

3

carențe de procedură, în special nu a fost identificat persoana care a plasat anunțul

www.999.md și cu care Munteanu Mihail a purtat discuția pe Viber și nici nu a

verificat versiunea expusă de Cujbă Petru că nu a avut careva înțelegere privind

importul automobilului, adică nu a înlăturat dubiile care există.

La fel, a indicat că, prima instanță a ignorat faptul că ofițerul de urmărire

penală Fedea Vasile a falsificat probele din dosar prin procesul verbal de ridicare din

26 noiembrie 2019 în care se menționează că de la Munteanu Mihail se ridică 2

recipise pe 2 file format A4, scrise cu pix negru, pe când conform declaraților depuse

Munteanu Mihail de la acesta a fost ridicată o singură recipisă, iar a 2 recipisă din

05.06.2018 a fost prezentată în ședința de judecată avocatul părții vătămate.

A remarcat că, la materiale dosarului la faza de urmării penală prin procesul

verbal de examinare a documentelor și din 26 noiembrie 2019(f.d.35-37) și Ordonanța

de recunoaștere și anexare a mijloacelor materiale de probă la cauza penală din 26

noiembrie 2019 (f.d.38) sunt anexate 2 recipise din 07.05.2018 și 05.06.2018, care sunt

în original, scrise cu pix de culoare neagră pe 2 file format A4. Pe de altă parte

Munteanu Mihail declară că recipisele au fost scrise de Cujbă Petru cu pix de culoare

albastră, iar o recipisă în general s-a aflat în posesia părții vătămate.

A constatat că, pe cazul dat acuzare nu a întreprins nici o acțiune în ordinea

prevăzută de art.274 Cod de procedură penală, nu a fost pornit nici un proces penal

pentru a se stabili unde sunt în original 2 recipise pe 2 file format A4 scris cu pix

negru, la fel cum se explică că la Munteanu Mihail s-a aflat în posesie o recipisă scrisă

deja cu pix de culoare albastră și unde se află a 2 recipisă.

A invocat că, din conținutul sentinței ar rezulta că Cujbă Petru din start și de

unul singur, în calitate de autor și organizator a inițiat negocierile cu partea vătămată

privind aducerea din străinătate a automobilului de model „BMW seria 5” anul

ediției 2001, contra sumei de 2 900 euro, însă potrivit probelor administrate la cauza

penală, declarațiile Munteanu Mihail, Dabija Valentina, mesajele anexate de pe

Viber, declarațiile inculpatului, conținutul recipisei din 07.05.2018 și 05.06.2018),

rezultă că anume acea persoană a plasat anunțul pe saitul 999.md, a stabilit prețul și

modalitatea de transmitere avansului în mărime de 2400 euro. Partea acuzării a eșuat

în prezentarea de probe care să demonstreze faptul că anume Cujbă Petru urma să

aducă automobilul de model „BMW seria 5” din străinătate. Rolul lui Cujbă Petru a

fost doar de a lua suma de 2400 euro de la cet. Munteanu Mihail și de a o transmite

lui Pahomi Anatol, el nefiind la curent că ultimul are intenția să însușească banii

respectiv și nu o să aducă din străinătate a automobilului de model „BMW seria 5",

Cujbă Petru la data de 10 mai 2018 îl informează pe Munteanu Mihail că el a fost

mințit de către Pahomi și acesta a dispărut cu banii și propune de scris o plângere,

ori el nu știe ce să facă. Mai mult de căi atît, acesta a transmis lui Munteanu Mihail

datele de contact al tuturor persoanelor cu care a comunicat.

4

Prima instanță prin sentința de condamnare, nu au elucidat și nu au indicat

care totuși au fost manopere frauduloase care au fost utilizate de Cujbă Petru față de

partea vătămată Munteanu Mihail, pentru a îl determina la transmiterea sumei de

2400 euro. Escrocheria, așa cum este reglementată în articolul 190 alin. (1), presupune

o inducere în eroare însă nu este clar cum și prin ce mijloace de probă procurorul a

stabilit că partea vătămată Munteanu Mihail a fost amăgită, dacă acesta indică în

declarațiile sale că înțelegerea privind aducerea automobilului a avut-o cu o altă

persoană care a plasta anunțul pe 999.md dar nu cu inculpatul Cujbă, ultimul doar a

luat banii și față de care are pretenție privind întoarcerea sumei dar nu și aducerea

automobilului. Ori neexecutarea de către Cujbă Petru a obligație indicate în recipisă

de întoarcerea banilor nu poate servi un temei pentru atragerea la răspundere penală

în măsura în care partea vătămată poate să-și apere drepturile în cadrul unui proces

civil privind întoarcerea datorie. Aplicarea art.190 Cod penal este condiționată

necesarmente de declararea prealabilă, în modul stabilit de lege, a nulității actului

juridic, în legătură cu care a fost săvârșită escrocheria.

A relevat că, din conținutul sentinței de condamnare a lui Cujbă Petru nu este

clar: care este fapta mincinoasă prezentată ca adevărată de Cujbă Petru în privința

părților actului juridic civil anulabil; care este totuși actului juridic anulabil în cazul

din speță la care se referă procurorul în ordonanța de punere sub învinuire. La caza

există recipisele valabile care nu sunt anulate și sunt recunoscute de inculpat.

A considerat că, prima instanță nu a dat nici o apreciere argumentelor expuse

de partea apărării și ignorându-le cu desăvârșire, pronunțând în final o hotărâre

nemotivată. Prima instanță nu a procedat la interpretarea tuturor elementelor

constitutive ale infracțiunii și că nu a analizat probele depuse de partea apărării, ceea

ce i-ar fi permis să le înlăture, dacă era cazul, într-un mod motivat, pe cele pe care nu

le considera relevante. Prima instanță indică că mijloace materiale de probă

recunoscute prin ordonanța din 26.11.2019 (f.d.38) și anume 2 recipise ridicate la data

de 26.11.2019 de la cet. Munteanu Mihail la cauza nr. 2019421339, cât și recipisa în

original (f.d. 122) toate urmează să fie păstrate la materialele dosarului pe tot

termenul de păstrare a acestuia.

A menționat că, cele 2 recipise ridicate la data de 26.11.2019 de la cet.

Munteanu Mihail la cauza nr. 2019421339 sunt falsificate, potrivit materialelor cauzei

penale se indică că se ridică în original 2 recipise scrie cu pix de culoare neagră, pe

foi format A4 pe cînd în realitate sunt 2 xerocopie lucru care a fost lăsat fără nici o

apreciere de către instanța de judecată.

A opinat că, stabilirea datelor inculpatului reținute de prima instanță la

individualizarea pedepsei lui Cujbă Petru, se indică că Cujbă Petru este anterior

judecat și încă se află cu antecedente penale, dar fără a face referire la o careva

5

sentință de condamnare. La materialele dosarului penal și nici de către procuror nu

a fost anexată nici o sentință de condamnare a lui Cujbă Petru.

2021, a fost respins apelul ca nefondat și menținută fără modificări sentința.

4.1 În motivarea soluției, instanța de apel a stabilit că, la pronunțarea sentinței

prima instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a tras

concluzia că inculpatul Cujbă Petru a săvârșit anume infracțiunile pentru care a fost

condamnat, fiindu-i stabilită o pedeapsă echitabilă.

În continuare analizând și apreciind sistemul de acte și documente acumulate

și administrate în cadrul urmăririi penale prin prisma prevederilor art. 101 din Codul

de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței și utilității lor

le apreciază ca fiind dobândite cu respectarea normelor de procedură, pertinente,

concludente, utile, care coroborează între ele, cu declarațiile martorilor și parțial cu

depoziții inculpatului, instanța de apel a stabilit indubitabil că inculpatul Cujbă Petru

a comis infracțiunile prevăzute de art.190 alin. (1) Cod penal.

Instanța de apel a menționat că, în cadrul ședinței de judecată vina

inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate a fost dovedită integral atât prin

declarațiile părții vătămate Munteanu Mihail, declarațiile martorilor Munteanu

Dumitru și Dabija Valentina cât și conținutul procesului verbal de confruntare din

26.11.2019, între partea vătămată Munteanu Mihail și Cujbă Petru, procesul-verbal

de ridicare din 26.11.2019 a 2 recipise pe 2 file format A4, prin conținutul procesului-

verbal de examinare a obiectului din 29.11.2019, în ansamblu, confirmă vinovăția lui

Cujbă Petru în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin.(1) din Cod penal

(fiind descrisă componența a infracțiunii și stabilită totalitatea semnelor obiective și

subiective).

Instanța de apel nu a reținut ca întemeiate argumentele apelantului în partea

în care s-a invocat că ofițerul de urmărire penală Fedea Vasile a falsificat probele din

dosar prin procesul verbal de ridicare din 26 noiembrie 2019 în care se menționează

că de la Munteanu Mihail se ridică 2 recipise pe 2 file format A4, scrise cu pix negru,

pe cînd conform declaraților depuse Munteanu Mihail de la acesta a fost ridicată o

singură recipisă, iar a 2 recipisă din 05.06.2018, a fost prezentată în ședința de

judecată avocatul părții vătămate, or prin ordonanța de recunoaștere și de anexare a

mijloacelor materiale de probă la cauza penală din 26 noiembrie 2019, a fost

recunoscute drept mijloc de probă 2 recipise (f.d 36; 37) scrise cu pix negru pe 2 file

de format A4 ridicate de la data de 26 de la cet. Munteanu Mihail (partea vătămată

la cauza nr. 2019421339), or, în ordonanța din 26 noiembrie 2019, nu se indică dacă

recipisele sunt în original sau copii.

La individualizarea, stabilirea categoriei și termenului pedepsei inculpatului,

instanța de apel ținând cont de prevederile art. art. 7, 61, 75 din Codul penal și

6

reieșind din circumstanțele stabilite ale cauzei, ținând cont de scopul pedepsei

penale, de reeducare socială a inculpatului, luând în considerare că inculpatul a

comis o infracțiune mai puțin gravă, de modul de comitere a infracțiunii, atitudinea

față de fapta incriminată, apreciind circumstanțele cauzei și comportamentul

inculpatului după săvârșirea infracțiunii și în ședința de judecată, nu și-a recunoscut

vina, a considerat că este întemeiată și proporțională aplicarea unei pedepse

privative de libertate și respectiv, este echitabil să aplice în privința Cujbă Petru

pedeapsa cu închisoarea pe un termen de 1 (un) an, care va atinge scopul pedepsei

și va contribui la corectarea persoanei.

La fel a considerat justă aplicarea prevederile art. 90 Cod penal în privința

inculpatului Cujbă Petru suspendând pedeapsa pe o perioadă de probațiune de 2

(doi ani), totodată obligându-l pe Cujbă Petru să nu-și schimbe domiciliul, fără

consimțământul organului.

Cernolev Ion în numele inculpatului Cujbă Petru, prin care invocând ca temei pentru

recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 10) Cod de procedură penală, solicită

casarea deciziei și remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel.

5.1 În susținerea recursului avocatul Cernolev Ion în numele inculpatului

Cujbă Petru invocă că, instanța de apel a omis să se expună la afirmațiile apărării

făcute pe marginea aprecierii declarațiilor părții vătămate și a discuției purtate pe

Viber, nu s-a expus la obiecțiile apărării făcute pe marginea recipiselor, precum și nu

a verificat dacă acțiunile inculpatului sunt pasibile de răspundere penală cu textul

actual al art. 190 Cod penal, „inducerea în eroare a unei sau a mai multor persoane

prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte

adevărate, în privința naturii, calităților substanțiale ale obiectului, părților (în cazul

în care identitatea acestora este motivul determinant al încheierii actului juridic)

actului juridic nul sau anulabil, ori dacă încheierea acestuia este determinată de

comportamentul dolosiv sau viclean”.

Susține că, instanța de apel nu a soluționat chestiunile de drept dacă fapta

întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, astfel dacă

există latura obiectivă a componenței de escrocherie în contextul în care prin actul de

învinuire, nu au elucidat și nu au indicat care totuși au fost manopere frauduloase

care au fost utilizate de Cujbă Petru față de partea vătămată Munteanu Mihail,

pentru a îl determina la transmiterea sumei de 2400 euro.

Specifică că, escrocheria, așa cum este reglementată în articolul 190 alin. (1),

presupune o inducere în eroare însă nu este clar cum și prin ce mijloace de probă

procurorul a stabilit că partea vătămată Munteanu Mihail a fost amăgită, dacă acesta

indică în declarațiile sale că înțelegerea privind aducerea automobilului a avut-o cu

o altă persoană dar nu cu inculpatul Cujbă, ultimul doar a luat banii și față de care

7

are pretenție privind întoarcerea sumei dar nu și aducerea automobilului. Ori

neexecutarea de către Cujbă Petru a obligație indicate în recipisă de întoarcerea

banilor nu poate servi un temei pentru atragerea la răspundere penală în măsura în

care partea vătămată poate să-și apere drepturile în cadrul unui proces civil privind

întoarcerea datorie.

Cu referire la componența de infracțiune prevăzută de articolul 190 alin. (1)

Cod penal, avocatul Cernolev Ion a relatat că, potrivit ordonanței de punere sub

învinuire și a rechizitoriului expediat în instanța de judecată, inculpatului Cujbă

Petru i se invocă faptul că escrocheria, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei

persoane prin inducerea în eroare a mai multor persoane prin prezentarea ca

adevărată a unei fapte mincinoase, în privința naturii, calităților substanțiale ale

obiectului actului juridic nul sau anulabil, ori dacă încheierea acestuia este

determinată de comportamentul dolosiv sau viclean care a produs daune

considerabile.

Invocă că, atât prima instanță cât și instanța de apel nu au stabilit dacă în

acțiunile inculpatului Cujbă Petru se regăsește acțiunea adiacentă, care constă în

inducerea în eroare a unei sau a mai multor persoane prin prezentarea ca adevărată

a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în privința naturii,

calităților substanțiale ale obiectului, părților (în cazul în care identitatea acestora

este motivul determinant al încheierii actului juridic) actului juridic nul sau anulabil,

ori dacă încheierea acestuia este determinată de comportamentul dolosiv sau viclean;

Consideră că, în cadrul cercetării judecătorești, partea acuzării a eșuat în

confirmarea existenței acțiunii principale a laturii obiective ce se realizează prin

inducerea în eroare prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca

mincinoasă a unei fapte adevărate în privința naturii, calităților substanțiale ale

obiectului, părților, în cadrul examinării cauzei s-a constatat că, Cujbă Petru a luat de

la partea vătămată Munteanu Mihail, în baza recipisei suma de 2400 euro, dar nu s-

a demonstrat realizarea celorlalte elemente obligatorii ale laturii obiective.

Constată că, atât prima instanță cît și cea de apel la individualizarea pedepsei

nu au ținut cont de prevederile art. art. 7, 15, 55, 75 Cod penal, în special de faptul că

la stabilirea termenului pedepsei se i-a în considerație gravitate infracțiuni săvârșite

de inculpat.

Relevă că, judecata greșit a individualizat pedeapsa inculpatei în raport cu

prevederile capitolul VII din Partea generală a Codului penal, stabilindu-i o

sancțiune prea aspră. Instanța de judecată nu a ținut cont de circumstanțele comiterii

infracțiunii, de personalitatea inculpatului, precum și de faptul că ultimul se

caracterizează pozitiv , iar sancțiunea art. 190 alin. (1) Cod penal prevede ca pedepse

alternative amenda și munca neremunerată în folosul societății și amenda judiciară.

Consideră declarative argumentele primei instanțe că o pedeapsă prea blândă,

8

ar genera dispreț față de pedeapsă și nu este suficientă nici pentru corectarea

infractorului și nici pentru prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, că Cujbă Petru nu

și-a exprimat acordul să presteze muncă neremunerată în folosul comunității, iar

starea materială este precară fapt confirmat de către ultimul.

în baza materialelor din dosar, Colegiul penal lărgit conchide că acesta urmează a fi

admis din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură

penală, potrivit cărora judecând recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită,

să dispună rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu

poate fi corectată de către instanța de recurs.

În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond

și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Potrivit prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427, fiind în

drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația

condamnatului.

Astfel, Colegiul subliniază că instanța de apel, la judecarea cauzei soluționează

următoarele chestiuni de drept: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă

infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată

just, dacă normele de drept procesual sau penal, au fost corect aplicate.

Statuând asupra principiului respectării normelor de drept menționate,

Colegiul penal lărgit, verificând și analizând per ansamblu decizia instanței de apel,

constată că instanța de apel la adoptarea soluției nu a respectat întocmai prevederile

legale, ignorând exigențele legii procesual-penale în partea motivării hotărârii, or în

cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la chestiunile

menționate, hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată, cu trimiterea cauzei

la rejudecare, dacă eroarea constatată nu poate fi corectată de instanța de recurs.

Colegiul reține că, deși inculpatul Cujbă Petru a săvîrșit infracțiunea imputată

pînă la modificările operate prin Lege nr. 179 din 26 iulie 2018, infracțiunea de

escrocherie fiind consumată sub acțiunea legii de până la aceste modificări, când

escrocheria era definită ca „dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin

înșelăciune sau abuz de încredere”, prima instanță l-a recunoscut vinovat de

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (1) Cod penal (redacția nouă), fiindu-

i stabilită pedeapsa închisorii pe un termen de 1 (un) an, cu executare în penitenciar

de tip semiînchis. În temeiul art. 90 Cod penal, pedeapsa cu închisoare stabilită lui

Cujbă Petru a fost suspendată condiționat pe un termen de probațiune de 2 (doi) ani,

și nu va fi executată dacă inculpatul în termenul de probațiune nu va comite noi

9

infracțiuni, totodată Cujbă Petru a fost obligat să nu-și schimbe domiciliul fără

consimțământul organului competent.

Fiind învestită cu judecarea apelului declarat de către partea apărării, instanța

de apel a respins ca nefondat apelul și a menținut fără modificări sentința primei

instanțe, stabilind indubitabil că inculpatul Cubă Petru a comis infracțiunea

prevăzută de art. 190 alin.(1) Cod penal

Astfel, instanța de recurs reține că, prin Legea nr. 179 din 26 iulie 2018, în

vigoare la 17 august 2018, norma de incriminare din această cauză − art. 190 Cod

penal, a fost amendată, după cum urmează:

„4. În dispoziția alineatului (1), textul „înșelăciune sau abuz de încredere” se

substituie cu textul „inducerea în eroare a unei sau a mai multor persoane prin prezentarea

ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în privința

naturii, calităților substanțiale ale obiectului, părților (în cazul în care identitatea acestora

este motivul determinant al încheierii actului juridic) actului juridic nul sau anulabil, ori

dacă încheierea acestuia este determinată de comportamentul dolosiv sau viclean care a

produs daune considerabile”;

în dispoziția alineatului (2), litera c) se exclude.”

Așadar, după 17 august 2018, alin. (1) din art. 190 Cod penal, avea următorul

cuprins: „Escrocheria, adică dobîndirea ilicită a bunurilor altei persoane prin inducerea în

eroare a unei sau a mai multor persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase

sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în privința naturii, calităților substanțiale ale

obiectului, părților (în cazul în care identitatea acestora este motivul determinant al încheierii

actului juridic) actului juridic nul sau anulabil, ori dacă încheierea acestuia este determinată

de comportamentul dolosiv sau viclean care a produs daune considerabile, se pedepsește cu

amendă în mărime de la 550 la 850 unități convenționale sau cu muncă neremunerată

în folosul comunității de la 120 la 240 de ore, sau cu închisoare de pînă la 3 ani”.

La fel, instanța de recurs reține prevederile art. 8 Cod penal, potrivit cărora

caracterul infracțional al faptei și pedeapsa pentru aceasta se stabilesc de legea

penală în vigoare la momentul săvârșirii faptei.

Concomitent, din conținutul sentinței rezultă că, prima instanță la examinarea

cauzei, a dispus condamnarea inculpatului Cujbă Petru în baza art. 190 alin. (1) Cod

penal, reținând fapta potrivit calificativelor din redacția nouă a dispoziției art. 190 alin. (1)

Cod penal, și anume: „…prin inducerea în eroare a unei sau a mai multor persoane... în

privința naturii, calităților substanțiale ale obiectului, actului juridic nul.... cauzîndu-i părții

vătămate daune materiale în sumă totală de 47 712 lei, care conform hotărîrii Guvernului nr.

54 din 17.01.2018, constituie 7, 67 salarii medii lunare pe economie.

În acest context, este evident că instanța de apel, la judecarea cauzei nu au ținut

cont că fapta incriminată inculpatului a fost comisă la 07 mai 2018, adică până la

intrarea în vigoare a modificărilor operate la art. 190 Cod penal prin Legea nr. 179 din

26 iulie 2018.

10

În continuare, instanța de apel, la judecarea cauzei în ordine de apel, urmau să

țină cont de faptul că prin Legea nr. 179 din 26 iulie 2018, infracțiunea de escrocherie

nu a fost decriminalizată, dar a fost concretizată latura obiectivă a acesteia prin

modalități alternative de comitere a faptei prejudiciabile. Mai mult de atât, în

acțiunile inculpatului au fost reținute semnele calificative ale infracțiunii de

escrocherie potrivit redacției noi, care la acel moment (07 mai 2018) nu erau

prevăzute de legea penală.

Așadar, se atestă că la judecarea apelului declarat, instanța de apel, verificând

legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima

instanță, nu a sesizat că în acțiunile inculpatului Cujbă Petru au fost reținute semnele

calificative ale infracțiunii de escrocherie potrivit redacției noi, ci le-a preluat

întocmai, fără a ține cont de prevederile art. 10 alin.(2) Cod penal, care stabilește că

legea penală care înăsprește pedeapsa sau înrăutățește situația persoanei vinovate de

săvîrșirea unei infracțiuni nu are efect retroactiv.

Tototdată, Colegiul penal lărgit efectuând o analiză textuală a părții motivante

a deciziei instanței de apel deduce, că aceasta nu cuprinde relevarea considerentelor

ce ar fi clare și întemeiate legal asupra concluziilor formate în rezultatul verificării

sentinței contestate de partea apărării, în raport cu motivele invocate de părți și

circumstanțele reale ale acestei cauze.

Deci, Colegiul atestă că, este necesar ca în mod judicios, cu o argumentare

temeinică și suficientă, să fie rezolvate problemele de drept apărute în cadrul

judecării, cu excluderea contradicțiilor și incertitudinilor existente, având în vedere,

că lipsa unei motivări corespunzătoare dintr-o hotărâre judecătorească afectează

grav echitatea acestei proceduri.

Colegiul penal lărgit evidențiază într-un prim aspect faptul, că principala

problemă adusă în discuție pe orice cauză penală se referă la vinovăția sau

nevinovăția persoanei deferite judecății, în raport cu faptele infracționale imputate

acesteia prin rechizitoriu.

Prin urmare, atunci când unei persoane i se impută săvârșirea unei fapte

penale și i se aduce o acuzație în acest sens, aceasta trebuie să fie bazată pe probe

pertinente, veridice și concludente, care ar dovedi, dincolo de orice îndoială

rezonabilă, că fapta există, constituie infracțiune și a fost comisă anume de inculpat.

Iar pentru a conchide asupra celor expuse, probatoriul administrat în cauză

urmează a fi apreciat pe analiza coroborată a tuturor probelor sub toate aspectele,

complet și obiectiv.

Sub acest aspect, Colegiul penal lărgit atestă că, instanța de apel nu a ținut cont

în deplină măsură de prevederile art. 384 alin. (3) Cod de procedură penală, potrivit

cărora hotărârea instanței de judecată trebuie să fie legală, întemeiată și motivată.

Potrivit practicii judiciare constante, una din condițiile adoptării unei sentințe legale

11

este corespunderea părții descriptive a ei cu circumstanțele constatate în ședința de

judecată.

Conform art. 385 alin. (1) pct. 1) – 4) Cod de procedură penală, la adoptarea

sentinței, instanța de judecată soluționează chestiunile dacă a avut loc fapta de

săvârșirea căreia este învinuit inculpatul, dacă această faptă a fost săvârșită de inculpat, dacă

fapta întrunește elementele infracțiunii și de care anume lege penală este prevăzută ea, dacă

inculpatul este vinovat de săvârșirea acestei infracțiuni.

Potrivit art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, fiecare probă urmează să fie

apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei,

iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor.

Conform art. 394 alin. (1) pct. 1) și 5) Cod de procedură penală, partea

descriptivă a sentinței de condamnare trebuie să cuprindă descrierea faptei

criminale, considerată ca fiind dovedită, indicându-se locul, timpul, modul săvârșirii

ei, forma și gradul de vinovăție, motivele și consecințele infracțiunii, încadrarea

juridică a acțiunilor inculpatului.

Conform jurisprudenței naționale, sentința trebuie să corespundă atât după

formă, cât și după conținut cerințelor art. 384-397 Cod de procedură penală. Sentința

se expune în mod consecvent, astfel ca noua situație să decurgă din cea anterioară și

să aibă legătură logică cu ea, excluzându-se folosirea formulărilor inexacte

(Hotărârea Plenului CSJ nr. 22 din 12.12.2005 privind sentința judecătorească, pct. 3.).

Colegiul penal lărgit stabilește că, instanța de apel nu a respectat prescripțiile

de drept nominalizate, deoarece, conform descriptivului și dispozitivului deciziei

atacate (pct. 4. din decizie), se constată că, aceasta nu a reacționat în modul prevăzut

de lege și nu a judecat cauza potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor

în primă instanță, pronunțând o decizie nemotivată, fără a ține cont de practica

judiciară constantă și jurisprudența CtEDO la acest capitol, în cadrul rejudecării

cauzei instanța de apel urmând să examineze cauza obiectiv și multilateral, ținând

cont de principiul contradictorialității, conform art. 24, 314 Cod de procedură penală,

precum și de motivele invocate de apărare, în vederea asigurării dreptului acestuia

la un proces echitabil, cu oferirea răspunsurilor asupra tuturor argumentelor

avansate în cererile de apel, precum și omisiunea de a face propria analiză a

probatoriului administrat și de a se expune argumentat asupra fiecărei probe în

parte.

Totodată, urmează a se reține că obligația instanței de a-și motiva hotărârea

face parte din setul de garanții stabilite pentru existența unui proces echitabil. Or,

potrivit jurisprudenței constante a CtEDO, expuse în cazurile aplicării art. 6 al

Convenției, s-a conchis că o hotărâre motivată demonstrează că părțile au fost auzite

în cadrul procesului penal (hotărârea Fomin versus Republica Moldova).

12

Rezumând cele consemnate mai sus, instanța de recurs poate să intervină în

soluția instanței de apel, inclusiv și să o caseze, atunci când se constată comiterea

unei erori de drept, care a dus la adoptarea unei hotărâri ilegale.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să se conducă de prevederile

art. 436 Cod de procedură penală, care reglementează procedura de rejudecare și

limitele acesteia, să se pronunțe corespunzător și în strictă conformitate cu

prevederile legii penale și procesual-penale asupra tuturor circumstanțelor de fapt și

de drept ale cauzei și să țină seama de cele invocate în prezenta decizie și nemijlocit

de motivele casării acesteia, să înlăture omisiunile admise și să pronunțe o hotărâre

legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală

De asemenea, Colegiul penal lărgit menționează despre necesitatea în cadrul

rejudecării, de a ține cont și de alegațiile recurentului din cererea de recurs, care

atenționează asupra unor deficiențe procedurale admise în aprecierea probatoriului

pe caz, ce au importanță pentru justa soluționare a dosarului.

Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de către avocatul Cernolev Ion în numele

inculpatului Cujbă Petru, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 13 octombrie 2021, în cauza penală în privința lui Cujbă Petru XXXXX

și dispune rejudecarea cauzei, de către aceeași instanță de apel, în alt complet de

judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.

Decizia motivată pronunțată la 02 decembrie 2022.

Președinte Toma Nadejda

Judecători Boico Victor

Diaconu Iurie

Catan Liliana

Plămădeală Ghenadie

13