1ra-970/2022 — art. 151 alin. 1 CP

1ra-970/2022 — art. 151 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-970/2022

1-21033179-01-1ra-05072022

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

19 octombrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul Penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte –Toma Nadejda,

Judecători – Boico Victor, Diaconu Iurie,

examinând, în baza materialelor cauzei, admisibilitatea în principiu a

recursului ordinar declarat de către avocatul Munteanu Victor în numele

inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 23 martie 2022, în cauza penală în privința lui

Covali Dumitru xxxxx.

Termenul examinării cauzei:

Prima instanță: 04.03.2021 – 20.04.2021.

Instanța de apel: 08.06.2021 – 23.03.2022.

Instanța de recurs: 05.07.2022 – 19.10.2022.

A C O N S T A T A T :

Covali Dumitru a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 151 alin. (1) Cod penal și în baza acestei norme i-a fost stabilită

pedeapsă cu închisoare pe un termen de 5 (cinci) ani și 6 (șase) luni, cu

ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

S-a dispus a fi încasat de la inculpatul Covali Dumitru în folosul statului

cheltuielile judiciare, care constituie cheltuielile pentru efectuarea raportului

de constatare nr. 202125D0005 din 26 ianuarie 2021 în sumă de 320 (trei sute

douăzeci) lei.

A fost respinsă cererea avocatului Victor Munteanu în interesele lui

Covali Dumitru privind aplicarea prevederilor art. 385 alin. (5) Cod de

procedură penală, din motivul lipsei probelor ce ar confirma încălcarea

drepturilor privind asigurarea condițiile de detenție, garantate de art. 3 din

Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale,

conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

constatat că, Covali Dumitru, la 11 ianuarie 2021, aproximativ la ora 00:30,

aflându-se în strada satului Xxxxx, raionul Orhei, pe fondalul unui conflict iscat

spontan cu Marcenco Nicolae, urmărind scopul vătămării grave a integrității

1

corporale și a sănătății, care este periculoasă pentru viață, i-a aplicat cu un obiect

tăios lui Marcenco Nicolae o lovitură în regiunea toraco-abdominală, cauzându-i

conform raportului de expertiză judiciară nr. 202125D0005 din 26 ianuarie 2021

plagă tăiată, penetrantă toraco-abdominală pe stânga cu lezarea ficatului și

diafragmei, care conform criteriului pericolului pentru viață se califică ca vătămare

corporală gravă.

Prima instanță a stabilit că, prin acțiunile sale intenționate Covali

Dumitru a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 151 alin. (1) Cod penal, pe

semnele-vătămarea intenționată gravă a integrității corporale sau a sănătății, care

este periculoasă pentru viață.

În cadrul ședinței de judecată în prima instanță din 15 martie 2021

inculpatul Covali Dumitru, fiind asistat de avocatul Munteanu Victor, până la

începerea cercetării judecătorești, a înaintat declarație scrisă personal, prin

care a solicitat examinarea cauzei penale în baza probelor administrate la

urmărirea penală, pe care le recunoaște și asupra cărora nu are obiecții,

confirmând că nu solicită administrarea de noi probe, recunoscând în

totalitate faptele indicate în rechizitoriu, recunoscând vina, nesolicitând

administrarea de probe noi, respectiv atât inculpatul cât și avocatul său au

solicitat examinarea prezentei cauze în procedura prevăzută de art. 3641 Cod

de procedură penală (f.d. 137).

Prin încheierea protocolară din 15 martie 2021 prima instanță a admis

declarația inculpatului Covali Dumitru și a dispus judecarea cauzei penale în

baza probelor administrate la faza de urmărire penală, în temeiul art. 3641

Cod de procedură penală.

Prin încheierea Judecătoriei Orhei, sediul Central din 15 martie 2021 s-a

respins declarația inculpatului Covali Dumitru și cererea avocatului Victor

Munteanu, cu privire la examinarea cauzei conform prevederilor art. 3641

Cod de procedură penală, cu dispunerea examinării cauzei în procedura

generală (f.d. 139).

numele inculpatului Covali Dumitru, prin care a solicitat admiterea apelului,

casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit

pentru prima instanță, prin care inculpatul Covali Dumitru învinuit de

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (1) Cod penal, să fie achitat.

3.1 În conținutul cererii de apel depuse, apărătorul inculpatului a invocat

că:

- instanța de fond nu a invocat absolut nici o mențiune în privința

pledoariilor invocate de partea apărării în favoarea susținerii ipotezei

nevinovăției inculpatului Covali Dumitru;

- depozițiile părților audiate în cadrul procesului sunt contradictorii, în

2

special, declarațiile părții vătămate Marcenco Nicolae, vin în contradicție cu

declarațiile tuturor celorlalți martori, care nu au confirmat cele relatate de

victimă;

- prima instanță nu a dat apreciere circumstanțelor obiective raportate la

declarațiile lui Marcenco Nicolae, precum că la data de 11 ianuarie 2021, după

orele 00:00, locul în care ar fi avut loc altercația cu Covali Dumitru era

iluminat. Absolut toți martorii au declarat că pe strada respectivă lumina era

stinsă. Faptul dat a fost combătut inclusiv prin certificatul eliberat de

Primăria satului Xxxxx, prin care a fost stabilit faptul că, după ora 00:00,

iluminatul stradal în satul respectiv este deconectat până la orele 06:00

dimineața;

- de asemenea, partea vătămată Marcenco Nicolae a declarat că, Dumitru

Covali era cu glugă pe cap, însă toți restul martorilor nu au confirmat acest

fapt, declarând fie că era cu căciulă pe cap, fie că nu ține minte. Nici aceste

circumstanțe nu au fost combătute în sentința de condamnare;

- în sentință nu este motivată nici într-un fel circumstanța că nimeni din

cei prezenți nu l-au văzut pe Dumitru Covali aplicându-i lovitura lui

Marcenco Nicolae. Dimpotrivă, din declarațiile lui Vitalie Coșciuc reiese cu

certitudine că, în momentul când ultimul era poziționat între Marcenco

Nicolae și Covali Dumitru în timpul agresiunii din partea primului în

privința condamnatului, Coșciug Vitalie nu a văzut cuțitul la Covali Dumitru;

- partea apărării a relevat faptul că, hainele lui Marcenco Nicolae au fost

ridicate de organul de urmărire penală la data de 11 ianuarie 2021, în jurul

orelor 11:00, de la Brînză Olga, nefiind documentat faptul dacă acestea au fost

păstrate intacte din momentul săvârșirii infracțiunii și până în momentul

ridicării și nici condițiile de păstrare, pentru a stabili, dacă acestea puteau fi

alterate în acest timp;

- nu mai puțin relevant este faptul că, instanța complet a neglijat

argumentul părții apărării privind lipsa dispunerii unei expertize a probelor

solului de la pretinsul loc al comiterii infracțiunii, în sensul dacă existau urme

de sânge/urme biologice la pretinsul loc al infracțiunii sau a corpurilor

delicte, anume a hainelor, pretinse a fi ale lui Marcenco Nicolae și vechimea

acestora;

- referitor la procedura judecării cauzei în fond, se relevă că, în afară de

faptul că instanța absolut nu a menționat argumentele apărării, sentința

urmează a fi casată și din următoarele motive. Instanța de fond nu a relevat

în nici un mod raționamentul cum a ajuns la individualizarea pedepsei

aplicate, motivația aplicării pedepsei de 5 ani 6 luni închisoare, lipsind

completamente în sentință. Aplicarea prevederilor art. 385 alin. (5) Cod de

procedură penală a fost una necorespunzătoare, prin prisma faptului că

3

condițiile de detenție din Instituția Penitenciară nr. 13 constituie tratament

inuman și degradant, așa cum a fost constatat în multiplele hotărâri CtEDO;

- instanța de judecată nu a justificat aplicarea măsurii preventive sub

formă de arest preventiv în privința lui Covali Dumitru pe durata examinării

apelului, prin prisma art. 186 alin. (2), (5) și (11) și art. 416 Cod de procedură

penală, lipsind apelantul de dreptul la un remediu efectiv pentru a examina

detenția preventivă pe durata examinării cererii sale de apel.

2022 a fost admis apelul declarat de avocatul Munteanu Victor în interesele

inculpatului Covali Dumitru, casată sentința parțial și pronunțată o nouă

hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care, în

conformitate cu art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală, pedeapsa aplicată

inculpatului Covali Dumitru prin sentință s-a redus cu 97 (nouăzeci și șapte)

zile, pentru încălcarea drepturilor privind condițiile de detenție, garantate de

art. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților

fundamentale din perioada: 14.01.2021 până la 20.04.2021, fiind deținut în

calitate de prevenit în Instituția Penitenciară nr. 13 – Chișinău.

În rest, dispozițiile sentinței au fost menținute.

4.1 În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a constatat că prima

instanță, cercetând în cumul probele administrate în ședința de judecată prin

prisma admisibilității, pertinenței și concludenței, utilității și veridicității

raportată la declarațiile date în ședința de judecată și probele administrate, a

stabilit o corectă situație de fapt, dând faptelor reținute în sarcina

inculpatului Covali Dumitru încadrarea juridică corespunzătoare, și anume

art. 151 alin. (1) Cod penal– vătămarea intenționată gravă a integrității corporale

sau a sănătății, care este periculoasă pentru viață.

Instanța de apel a statuat că vinovăția lui Covali Dumitru de comiterea

infracțiunii s-a confirmat prin totalitatea probelor cercetate în ședința de

judecată, și anume: declarațiile părții vătămate Marcenco Nicolae, declarațiile

martorilor: Brînză Olga, Popa Marin, Coșciug Vitalie, Crăciun Cristina,

Alexandru Ion; declarațiile specialistului Cobîscan Dumitru, procesul-verbal

de cercetare la fața locului din 11 ianuarie 2021; ordonanța și procesul-verbal

de ridicare din 11 ianuarie 2021, prin care s-a efectuat ridicarea de la Brînză

Olga o scurtă bărbătească de culoarea cafenie închisă, de iarnă, un pulover

bărbătesc de culoarea neagră, o pereche de pantaloni tip sport de culoarea

neagră; procesul-verbal de examinare a obiectului din 14 ianuarie 2021;

ordonanța privind recunoașterea și anexarea corpurilor delicte la cauza

penală din 14 ianuarie 2021.

Instanța de apel a conchis că argumentele invocate de avocatul Victor

Munteanu nu își găsesc confirmare în starea de fapt a prezentei cauze penale,

4

motiv pentru care a fost respinsă solicitarea părții apărării de a pronunța o

sentință de achitare în privința inculpatului Covali Dumitru.

În decizie s-a menționat că, analizând mijloacele de probă prezentate de

partea acuzării în susținerea învinuirii formulate, instanța de apel a constatat

că, în acțiunile inculpatului Covali Dumitru sunt prezente semnele necesare

specifice laturii obiective a infracțiunii de vătămarea intenționată gravă a

integrității corporale sau a sănătății, care este periculoasă pentru viață, în

varianta imputată acestuia.

Instanța de apel a respins argumentele părții apărării potrivit cărora,

fapta prejudiciabilă nu a fost comisă de inculpatul Covali Dumitru, or,

vinovăția inculpatului a fost confirmată prin declarațiile părții vătămate

Marcenco Nicolae care a declarat că, l-a recunoscut pe inculpat care s-a

apropiat de ei și cu un obiect i-a aplicat o lovitură.

Instanța de apel a reținut că declarațiile părții vătămate Marcenco

Nicolae au fost confirmate prin declarațiile martorului Popa Marin, care a

declarat că, l-a recunoscut pe inculpat, prin declarațiile martorului Coșciug

Vitalie, care a declarat că, în momentul când s-a plasat între partea vătămată

și inculpat, Marcenco Nicolae a strigat că inculpatul are cuțit și că l-a lovit, iar

în momentul aplicării loviturii, alte persoane nu era prezente, decât partea

vătămată Marcenco Nicolae și inculpatul Covali Dumitru.

Totodată, instanța de apel a reținut că, prin declarațiile specialistului

Cobîscan Dumitru s-a exclus ipoteza că partea vătămată putea singur să-și

aplice lovitura, chiar și în cadrul unei încăierări și a confirmat că lovitura a

fost aplicată cu putere însemnată și a fost aplicată de sus în jos.

Instanța de apel a apreciat critic argumentele avocatului Munteanu

Victor, potrivit căruia, prima instanță nu a dat apreciere circumstanțelor

obiective raportate la declarațiile lui Marcenco Nicolae, precum că la data de

11 ianuarie 2021, după orele 24:00, locul în care ar fi avut loc altercația cu

Dumitru Covali era iluminat, deoarece strada era iluminată, iar absolut toți

martorii au declarat că pe strada respectivă lumina era stinsă, or, aceste

divergențe nu combat învinuirea înaintată inculpatului și pertinența,

concludența și veridicitatea probelor administrate, așa cum, partea vătămată

Marcenco Nicolae a declarat că, l-a recunoscut pe inculpatul Covali Dumitru

care s-a apropiat de ei și cu un obiect i-a aplicat o lovitură, iar martorul

Coșciug Vitalie, a declarat că, în momentul când s-a plasat între partea

vătămată și inculpat, Marcenco Nicolae a strigat că, inculpatul are cuțit și că l-

a lovit, iar în momentul aplicării loviturii alte persoane nu era prezente, decât

partea vătămată Marcenco Nicolae și inculpatul Covali Dumitru.

La fel, instanța de apel a apreciat critic argumentele avocatului

Munteanu Victor, potrivit căruia, partea vătămată Marcenco Nicolae a

5

declarat că, Dumitru Covali era cu glugă pe cap, însă toți restul martorilor nu

au confirmat acest fapt, declarând fie că era cu căciulă pe cap, fie că nu ține

minte, or, nici aceste aspecte nu pot fi puse la baza unei sentințe de achitare,

or, vinovăția inculpatului Dumitru Covali a fost dovedită „dincolo de orice

îndoială” prin probele administrate la materialele cauzei penale și apreciate

supra.

Cu referire la alegațiile părții apărării potrivit căreia, nimeni din cei

prezenți nu l-a văzut pe Dumitru Covali aplicându-i lovitura lui Marcenco

Nicolae, dimpotrivă, din declarațiile lui Vitalie Coșciuc reiese cu certitudine

că, în momentul când ultimul era poziționat între Marcenco Nicolae și

Dumitru Covali în timpul agresiunii din partea primului în privința

inculpatului, Vitalie Coșciug nu a văzut cuțitul la Dumitru Covali, instanța de

apel le-a apreciat critic, deoarece probele administrate la dosar au fost

apreciate în ansamblul lor, din punct de vedere al coroborării.

În cadrul cercetării judecătorești, instanța de apel a constatat că anume

inculpatul Covali Dumitru i-a aplicat părții vătămate cu un obiect tăios o

lovitură în regiunea toraco-abdominală, cauzându-i conform raportului de

expertiză judiciară nr. 202125D0005 din 26 ianuarie 2021 plagă tăiată,

penetrantă toracoabdominală pe stânga cu lezarea ficatului și diafragmei,

care conform criteriului pericolului pentru viață se califică ca vătămare

corporală gravă.

Instanța de apel a apreciat critic și alegațiile părții apărării referitor la

faptul că, hainele lui Marcenco Nicolae au fost ridicate de organul de

urmărire penală la data de 11 ianuarie 2021, în jurul orelor 11:00, de la Olga

Brînză, nefiind documentat faptul dacă acestea au fost păstrate intacte din

momentul săvârșirii infracțiunii și până în momentul ridicării și nici

condițiile de păstrare, pentru a stabili, dacă acestea puteau fi alterate în acest

timp, or, prin raportul de expertiză judiciară nr. 202125D0005 din 26 ianuarie

2021 s-a constatat plagă tăiată, penetrantă toracoabdominală pe stânga cu

lezarea ficatului și diafragmei, care conform criteriului pericolului pentru

viață se califică ca vătămare corporală gravă, iar „dubiile” invocate de

apărător nu au nici o relevanță sub aspectul stabilirii existenței faptului

infracțional.

La fel, instanța de apel a respins ca fiind nefondate și alegațiile părții

apărării potrivit căreia, instanța de fond a neglijat argumentul părții apărării

privind lipsa dispunerii unei expertize a probelor solului de la pretinsul loc al

comiterii infracțiunii, în sensul dacă existau urme de sânge/urme biologice la

pretinsul loc al infracțiunii sau a corpurilor delicte, anume a hainelor,

pretinse a fi ale lui Marcenco Nicolae și vechimea acestora, deoarece

vinovăția inculpatului Covali Dumitru în comiterea faptei infracționale a fost

6

constatată printr-un ansamblu de probe pertinente și concludente, care

coroborează între ele.

Instanța de apel a respins solicitarea din apelul formulat de avocatul

Victor Munteanu privind pronunțarea unei sentințe de achitare, or, în cursul

judecării cauzei au fost administrate probe care confirmă cu certitudine vina

inculpatului în cele incriminate, iar cele invocate de apărător sub acest aspect

au fost estimate de instanța de apel drept o modalitate de exercitare a

dreptului la apărare, urmărindu-se scopul evitării răspunderii penale.

În decizie s-a menționat că, reieșind din probele prezentate de către

partea acuzării și administrate în cadrul cercetării judecătorești de către

instanța de judecată, s-a confirmat în totalitate vinovăția inculpatului Covali

Dumitru de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (1) Cod penal,

de către partea acuzării fiind prezentate probe pertinente și concludente, care

apreciate din punct de vedere al coroborării lor au demonstrat vinovăția

inculpatului în comiterea faptei prejudiciabile.

Instanța de apel a reținut că dezacordul părții apărării cu sentința este

întemeiat doar pe critica modului în care instanța de judecată a apreciat

probele și circumstanțele cauzei, însă, împrejurările enunțate în decizie au

format convingerea instanței de apel că prima instanță nu a comis erori de

drept în raport cu motivele invocate de apelant, că hotărârea atacată cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția, că a avut loc fapta de săvârșirea căreia

a fost învinuit inculpatul, că această faptă a fost săvârșită de inculpat, fapta

întrunește elementele constitutive ale infracțiunii, fiind constatată vinovăția

inculpatului în săvârșirea infracțiunii, iar solicitarea formulată prin cererea de

apel nu a putut fi admisă.

Instanța de apel și-a întemeiat decizia de menținere a sentinței de

condamnare a inculpatului pentru comiterea infracțiunii incriminate atât în

baza probelor administrate de către acuzatorul de stat, care au fost cercetate

și examinate atât în cadrul primei instanței, cât și în instanța de recurs, cât și

cu concursul analizei faptului dacă condamnarea este justificată, „în afara

oricăror dubii rezonabile” (hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului

pronunțată în cauza Irlanda c. Regatului Unit, 18 ianuarie 1978).

Instanța de apel a reținut că, inculpatul Covali Dumitru este cetățean al

Republicii Moldova, căsătorit, are un copil minor la întreținere, este supus

militar, neangajat în câmpul muncii, la evidența medicului narcolog și/sau

psihiatru nu se află, anterior nu a fost judecat, dar a comis fapte similare,

procesul penal fiind încetat în legătură cu împăcarea părților, la locul de trai

se caracterizează satisfăcător, în conformitate cu prevederile articolelor 76, 77

Cod penal, careva circumstanțe atenuante sau agravante nu au fost stabilite.

A considerat întemeiate concluziile primei instanțe precum că, aplicarea

7

unei pedepse neprivative de libertate nu este posibilă în cazul lui Covali

Dumitru or, anterior acesta nu a fost condamnat, dar a comis fapte similare,

în cadrul urmăririi penale cât și în cadrul ședinței de judecată nu a

recunoscut vina, declarând că nu-și amintește cele comise din cauza stării de

ebrietate în care era, concomitent, instanța de apel a stabilit că la stabilirea

pedepsei, instanța de fond a ținut cont de cele expuse mai sus, fapt ce

confirmă că acesta nu dă dovadă de un comportament corect și nu realizează

cele săvârșite.

În decizie s-a reiterat soluția primei instanțe care, apreciind în ansamblu

totalitatea împrejurărilor de ordin obiectiv și subiectiv și ținând cont de

scopul pedepsei penale, a conchis că reeducarea inculpatului este posibilă cu

izolarea lui reală de societate, prin aplicarea pedepsei închisorii față de el,

care urmează să fie executată într-un penitenciar de tip semiînchis.

În continuare, instanța de apel a reținut că, în cadrul ședinței de judecată

în prima instanță, avocatul Munteanu Victor în interesele inculpatului Covali

Dumitru a solicitat să fie aplicate față de inculpat prevederile art. 385 alin. (5)

Cod de procedură penală.

În acest sens, instanța de apel a statuat că prima instanță a stabilit că, în

susținerea cererii înaintate de către partea apărării a fost prezentat un

certificat care nu este datat, nu are număr de înregistrare și este semnat de

către ofițerul principal al Secției evidență deținuți, inspector superior de

justiție, Cibotari Inga, dar care nu este certificat prin sigiliul șefului Instituției

Penitenciare nr. 17 - Rezina, respectiv, acest certificat nu are puterea unui act

oficial emis de Instituția Penitenciară nr. 17 - Rezina, și nu poate fi un mijloc

de probă în sensul susținerii cererii înaintate de către partea apărării privind

aplicarea art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală.

Totodată, instanța de apel a reținut că, avocatul Victor Munteanu a

invocat că, Covali Dumitru, din momentul reținerii s-a deținut în

Penitenciarul nr. 13 - Chișinău și Penitenciarul nr. 17 - Rezina, dar careva

probe care ar demonstra durata concretă de deținere, celulele în care s-a

deținut, care sunt condițiile de deținere ale lui Covali Dumitru, în aceste

penitenciare, nu au fost prezentate.

Instanța de apel a reținut că primei instanțe nu i-a fost prezentat raportul

Instituțiilor penitenciare nr. 13 - Chișinău și nr. 17 - Rezina, care ar confirma

cele invocate de partea apărării.

Reiterând prevederile art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală, instanța

de apel a reținut că, prin raportul prezentat de Instituția Penitenciară nr. 17 –

Rezina rezultă că, Covali Dumitru s-a deținut în Penitenciarul nr. 17 – Rezina,

în următoarele perioade: 05.03.2021 – 15.03.2021, celula nr. 79, 15,40 m.p.;

15.03.2021 – 13.04.2021, celula nr. 82, 19,80 m.p.; 13.04.2021 – 17.05.2021,

8

celula nr. 95, 20,59 m.p.; 17.05.2021 – prezent, celula nr. 82. Din informația

prezentată de Instituția Penitenciară nr. 13 – Chișinău rezultă că, inculpatul

Covali Dumitru a fost deținut în următoarele perioade și celule: 15.01.2021 –

28.01.2021, în celula 07, 6 paturi, 10 m.p.; 28.01.2021 – 05.03.2021, în celula 13,

12 paturi, 23,2 m.p.

La evaluarea condițiilor de detenție ale inculpatului Covali Dumitru în

perioada cuprinsă de la 14.01.2021 – 20.04.2021 în Penitenciarul nr. 13 - mun.

Chișinău, instanța de apel a reținut că, în Raportul anual pentru anul 2017 al

Consiliului pentru Prevenirea Torturii, membrii Consiliului au făcut trimitere

la constatările Comitetului European pentru Prevenirea Torturii și

Tratamentelor sau Pedepselor Inumane și Degradante, subliniind că starea

spațiului de locuit pentru deținut ar trebui de examinat nu doar prin prisma

numărului de deținuți din celulele instituțiilor penitenciare la momentul dat,

dar în egală măsură și ținând cont de ratele oficiale de ocupare (numărul de

paturi per celulă), în baza standardului de cel puțin 4 m² de spațiu locativ per

deținut și de a revizui, în consecință, capacitatea oficială a instituțiilor

penitenciare. Spațiul ocupat de către anexele sanitare/toalete construite nu ar

trebui să fie incluse în acest calcul.

Instanța de apel a stabilit că administrația instituției penitenciare nu a

indicat numărul de persoane deținute concomitent în aceeași celulă.

În temeiul art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală și având în vedere

că în ultimul raport al Consiliului pentru Prevenirea Torturii (pentru anul

2017), care este un mecanism național pentru prevenirea torturii din

Republica Moldova, s-a stabilit că majoritatea izolatoarelor disciplinare

vizitate, inclusiv Penitenciarul nr. 13 - mun. Chișinău sunt într-o stare

deplorabilă și ar putea fi calificate ca condiții inumane și degradante, precum

și faptul că celulele unde s-a deținut inculpatul erau supraaglomerate,

instanța de apel a considerat necesară constatarea faptului că Covali Dumitr a

fost deținut în perioada 14.01.2021 – 20.04.2021, în Penitenciarul nr. 13 –

Chișinău, în condiții contrare prevederilor art. 3 din Convenția pentru

apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

În conformitate cu art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală, instanța de

apel a concluzionat că pedeapsa aplicată inculpatului Covali Dumitru prin

sentință urmează a fi redusă cu 97 (nouăzeci și șapte) zile, pentru încălcarea

drepturilor privind condițiile de detenție, garantate de art. 3 din Convenția

pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale din perioada

14.01.2021 până la 20.04.2021, fiind deținut în calitate de prevenit în Instituția

Penitenciară nr. 13 – Chișinău.

În ceea ce privește alegațiile avocatului Munteanu Victor despre faptul

că, instanța de judecată nu a justificat aplicarea măsurii preventive sub formă

9

de arest preventiv în privința lui Covali Dumitru pe durata examinării

apelului, prin prisma art. 186 alin. (2), (5) și (11) și art. 416 Cod de procedură

penală, lipsind apelantul de dreptul la un remediu efectiv pentru a examina

detenția preventivă pe durata examinării cererii sale de apel, instanța de apel

a notat că, în conformitate cu prevederile art. 385 alin. (1) pct. 15) Cod de

procedură penală, la adoptarea sentinței, instanța de judecată soluționează

următoarele chestiuni în următoarea consecutivitate: dacă urmează să fie

revocată, înlocuită sau aplicată o măsură preventivă în privința inculpatului.

În acest sens, instanța de apel a statuat că menținerea în privința

inculpatului Covali Dumitru a măsurii preventive – arestul preventiv,

aplicată prin sentința de condamnare, nu a încalcat drepturile procesuale ale

inculpatului, de vreme ce măsurile preventive sînt orientate spre a asigura

buna desfășurare a procesului penal și asigurarea de către instanță a

executării sentinței.

Totodată, s-a menționat în decizie că, menținerea în privința inculpatului

a măsurii preventive – arestul preventiv, până la soluționarea cauzei în

ordine de apel, ce constituie o continuare a judecării fondului cauzei este

absolut necesară într-o societate democratică, or aceasta este aplicată în

scopul executării sentinței de condamnare.

avocatul Munteanu Victor în numele inculpatului, prin care invocând

incidența pct. 6) și 10) a dispozițiilor alin. (1) art. 427 Cod de procedură penal,

solicită declararea admisibilității recursului, casarea integrală a deciziei,

pronunțarea unei sentințe de achitare a lui Covali Dumitru, cu reabilitarea

completă a acestuia.

5.1 În motivarea recursului declarat, recurentul invocă argumente

similare celor indicate anterior în apelul declarat, suplimentar menționând

următoarele:

- instanța de apel nu s-a expus asupra tuturor motivelor invocate în

cererea de apel. În particular, instanța nu a dat o apreciere motivată

argumentelor invocate de partea apărării, care a solicitat expres ca instanța de

judecată să se expună asupra neconcordanțelor din materialele cauzei, însă

instanța a omis acest fapt. Partea apărării a atras atenția instanței de judecată

asupra faptului că depozițiile părților audiate în cadrul procesului sunt

contradictorii, ceea ce duce la discrepanța faptelor relatate în cadrul

audierilor. La fel, în sentința de condamnare nu a fost motivată nici într-un

fel circumstanța că nimeni din cei prezenți nu l-a văzut pe Covali Dumitru

aplicându-i lovitura lui Marcenco Nicolae.

- instanța complet a neglijat argumentul părții apărării privind lipsa

dispunerii unei expertize a probelor solului de la pretinsul loc al comiterii

10

infracțiunii, în sensul dacă existau urme de sânge/urme biologice la pretinsul

loc al infracțiunii sau a corpurilor delicte, anume a hainelor, pretinse a fi ale

lui Nicolae Marcenco și vechimea acestora;

- instanța de apel nu a răspuns argumentat la solicitarea de a clarifica

raționamentul primei instanțe cum s-a ajuns la individualizarea pedepsei

aplicate, motivația aplicării pedepsei de 5 ani 6 luni închisoare, lipsind în

sentință.

alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, care

pledează pentru inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat.

în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este

inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat din următoarele considerente.

În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod

de procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța

de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de

art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie

invocate de recurent.

Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile

instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de

drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

Potrivit practicii judiciare constante, erorile de drept pot fi erori de drept

formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial.

Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului

declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera

de consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care

constată că recursul declarat este vădit neîntemeiat.

Potrivit recursului declarat de către avocat, autorul își întemeiază

criticile, prin prisma temeiurilor de casare prevăzute la pct. 6) și 10) alin. (1)

art. 427 Cod de procedură penală, însă textul cererii de recurs se referă la

situațiile în care hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția și instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în

apel.

Analizând decizia atacată în coraport cu argumentele recurentului,

Colegiul penal conchide că respectivele temeiuri de casare nu și-au găsit

11

confirmarea. Or, la examinarea cauzei, instanța de apel a respectat

prevederile art. 414 alin. (1) și (5) și art. 417 alin. (8) Cod de procedură penală,

pronunțându-se în decizia adoptată asupra tuturor motivelor invocate de

părți, decizia cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată.

Astfel, potrivit art. 414 alin. (1), (4) și (5) Cod de procedură penală,

instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii

atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor

din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. În

vederea soluționării apelului instanța de apel poate da o nouă apreciere

probelor. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în

apel.

În conformitate cu art. 417 alin. (8) Cod de procedură penală, decizia

instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus,

după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării

soluției date.

Colegiul penal constată că sunt neîntemeiate argumentele recurentului,

precum că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel, or, potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată (f.d. 20-

25, Vol. II), instanța de apel, în conformitate cu prevederile art. 414 alin. (2)

Cod de procedură penală, a verificat declarațiile și probele materiale

examinate de prima instanță prin citirea lor în ședința de judecată, cu

consemnarea în procesul-verbal, și cu ulterioara apreciere în descriptivul

deciziei atacate.

În acest sens, Colegiul penal atestă că la soluționarea cauzei, instanța de

apel a ținut cont de prevederile art. 99-101 și 414 Cod de procedură penală, a

cercetat probele sub toate aspectele, verificându-le și apreciindu-le prin

prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu –

din punct de vedere al coroborării lor, și întemeiat a ajuns la concluzia

privind menținerea sentinței prin care inculpatul Covali Dumitru a fost

recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (1)

Cod penal.

La acest capitol, reieșind din esența argumentelor expuse în cererea de

recurs, Colegiul penal constată că în esență, recurentul și-au concentrat

dezacordul cu soluția instanței de apel prin prisma dezacordului cu

aprecierea probelor înfăptuită de către această instanță, abordând o proprie

apreciere care în concluzia recurentului duce la soluția de achitare.

Însă, Colegiul penal reiterează că motivele de reapreciere a probelor nu

se conțin în temeiurile prevăzute la art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală,

și astfel nu pot fi considerate ca motiv sub aspectul casării ca fiind ilegală a

hotărârii contestate.

12

Reaprecierea probelor, în modul propus de recurent, nu se încadrează în

prevederile art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, iar o altă opinie asupra

probelor, care au fost puse la baza hotărârii primei instanțe, apoi verificate de

instanța de apel, prin continuarea judecării cauzei în fond, nu poate servi

temei pentru reexaminarea cauzei.

Colegiul penal consideră că toate probele prezentate au primit o

apreciere corectă, nefiind atestată o discrepanță vădită între conținutul probei

și reținerile instanței, pentru a constitui o eroare în sensul casării deciziei

atacate, iar concluziile făcute de instanța de apel rezultă din probele

acumulate și apreciate corespunzător, așa cum este indicat la pct. 4.1 din

prezenta decizie.

Cât privește argumentul recurentului, precum că instanța de apel nu s-a

expus asupra tuturor motivelor invocate în cererea de apel (că depozițiile

părților audiate în cadrul procesului sunt contradictorii, că nimeni din cei prezenți

nu l-a văzut pe Covali Dumitru aplicându-i lovitura lui Marcenco Nicolae), instanța

de recurs ordinar o consideră neîntemeiată. Or, analizând textul deciziei, se

atestă că instanța de apel argumentat s-a expus în acest sens, menționând că,

vinovăția inculpatului a fost confirmată prin totalitatea probelor apreciate din punct

de vedere al coroborării, (partea vătămată Marcenco Nicolae a declarat că, l-a

recunoscut pe inculpatul Covali Dumitru care s-a apropiat de ei și cu un obiect i-a

aplicat o lovitură, iar martorul Coșciug Vitalie, a declarat că, în momentul când s-a

plasat între partea vătămată și inculpat, Marcenco Nicolae a strigat că, inculpatul

are cuțit și că l-a lovit, iar în momentul aplicării loviturii alte persoane nu era

prezente, decât partea vătămată Marcenco Nicolae și inculpatul Covali Dumitru, cât

și prin declarațiile specialistului Cobîscan Dumitru s-a exclus ipoteza că partea

vătămată putea singur să-și aplice lovitura).

Colegiul penal constată că, și la afirmația din cererea de apel, privind

clarificarea raționamentul primei instanțe cum s-a ajuns la individualizarea pedepsei

aplicate, invocată și în cererea de recurs, instanța de apel a dat răspuns,

reținând că, inculpatul Covali Dumitru este cetățean al Republicii Moldova,

căsătorit, are un copil minor la întreținere, este supus militar, neangajat în câmpul

muncii, la evidența medicului narcolog și/sau psihiatru nu se află, anterior nu a fost

judecat, dar a comis fapte similare, procesul penal fiind încetat în legătură cu

împăcarea părților, la locul de trai se caracterizează satisfăcător, în conformitate cu

prevederile articolelor 76, 77 Cod penal, careva circumstanțe atenuante sau

agravante nu au fost stabilite… aplicarea unei pedepse neprivative de libertate nu

este posibilă în cazul lui Covali Dumitru or, anterior acesta nu a fost condamnat, dar

a comis fapte similare, în cadrul urmăririi penale cât și în cadrul ședinței de judecată

nu a recunoscut vina, declarând că nu-și amintește cele comise din cauza stării de

ebrietate în care era, concomitent, instanța de apel a stabilit că la stabilirea pedepsei,

13

instanța de fond a ținut cont de cele expuse mai sus, fapt ce confirmă că acesta nu dă

dovadă de un comportament corect și nu realizează cele săvârșite.

Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o

reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu

prisosință soluția dată de instanțele de fond. Or, în cazul în care instanțele de

fond și-au motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările, care

confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze

eficient orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să

se mulțumească de a relua motivele jurisdicției acestor instanțe (hotărârile

CtEDO Garcia Ruiz c. Spaniei, Helle c. Finlandei).

Totodată, Colegiul penal reține faptul că, motivele invocate în recursul

vizat au constituit deja obiect de examinare în prima instanță și în instanța de

apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în acest sens, iar o altă opinie

asupra circumstanțelor cauzei care au fost puse la baza sentinței de

condamnare, conform jurisprudenței CtEDO, nu poate servi temei pentru

reexaminarea cauzei (Bujnița vs Moldova, 16 ianuarie 2007, § 20).

Instanța de recurs, fără a reitera întreaga motivare a instanței de apel, pe

care și-o însușește sub aspectul stării de fapt și de drept reținute, statuează că,

temeiurile invocat de către avocatul Munteanu Victor în numele inculpatului,

prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, nu s-au

confirmat în cauza dată, iar decizia atacată este legală și întemeiată, ceea ce

impune soluția inadmisibilității recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Munteanu

Victor în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 23 martie 2022, în cauza penală în privința lui Covali

Dumitru XXXX, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată este pronunțată la 18 noiembrie 2022.

Președinte Toma Nadejda

Judecători Boico Victor

Diaconu Iurie

14