1ra-1293/22 — Art. 145 alin. 1 CP

Prin sentința Judecătoriei Cahul (sediul Central) din 04 februarie 2022, pe baza probelor administrate la faza de urmărire penală, în procedura prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, Cojan Teodor a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 145 alin. (1) Cod penal, la 7 (șapte) ani închisoare. Potrivit art. 85 alin. (1) Cod penal, pentru cumul de sentințe, parțial, lui Cojan Teodor i s-a stabilit o pedeapsă definitivă pentru un termen de 7 (șapte) ani 5 (cinci) luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. A fost dispusă încasarea din contul lui Cojan Teodor în beneficiul statului, cheltuielile de judecată în sumă de 10 404 (zece mii patru sute patru) lei, suportate pentru efectuarea expertizelor judiciare.

Pentru pronunțarea sentinței, prima instanță a constatat în fapt, că Cojan Teodor la 08 octombrie 2021, aproximativ în intervalul orelor 04:00 și 05:00, aflându-se în domiciliul său, situat în xxxxx, urmărind scopul omorului intenționat, în urma unui conflict iscat între acesta cu cet. Inje Vasile, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, i-a aplicat lui Inje Vasile mai multe lovituri cu un taburet din lemn, în regiunea capului și în regiunea cutiei 1 toracice, în rezultatul cărora, Inje Vasile a decedat la 08 octombrie 2021, moartea acestuia survenind, potrivit Raportului de expertiză judiciară nr. 202111C0114 din 22 noiembrie 2021, în rezultatul șocului traumatic, ca urmare a traumei cranio cerebrale deschise cu fractura bolții craniene și hemoragii în foițele creierului și traumei contuse închise a toracelui cu fracturi costale multiple bilaterale, contuzie pulmonară. Acțiunile lui Cojan Teodor, au fost încadrate în baza art. 145 alin. (1) Cod penal, omorul intenționat a unei persoane.

Procurorul a contestat sentința cu apel, solicitând casarea parțială a acesteia, în partea stabilirii pedepsei inculpatului, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri în această parte potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care lui Cojan Teodor, să-i fie aplicată o pedeapsă pe un termen de 10 ani închisoare, iar potrivit art. 85 Cod penal, pentru cumul de sentințe, să-i fie adăugată integral pedeapsa de 2 ani închisoare, stabilită prin sentința Judecătoriei Cahul (sediul Central) din 18 februarie 2020, fiindu-i aplicată pedeapsa definitivă de 12 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis, cu includerea termenului în care Cojan Teodor a fost reținut și deținut în arest preventiv. În motivarea apelului a indicat, că pedeapsa aplicată inculpatului pe un termen de 7 ani închisoare, este un prea blândă, întrucât acestuia i-a fost cumulată parțial, și pedeapsa stabilită prin sentința Judecătoriei Cahul (sediul Central) din 18 februarie 2020, prin care Cojan Teodor a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, la 2 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita anumite activități ce țin de gestionarea substanțelor narcotice, psihotrope sau analoagelor lor, pe un termen de 2 ani, iar potrivit art. 90 Cod penal, a fost dispusă suspendarea condiționată a executării pedepsei stabilite pentru un termen de probațiune de 2 ani. În opinia părții acuzării, este neîntemeiată concluzia primei instanțe potrivit căreia cumularea parțială cu partea neexecutată de 5 luni din 2 ani, stabiliți prin sentința Judecătoriei Cahul (sediul Central) din 18 februarie 2020, va contribui la corectarea inculpatului, reieșind din termenul pedepsei stabilit prin noua sentință și faptul că Cojan Teodor urmează să împlinească vârsta de pensionare. Or, având în vedere că infracțiunea săvârșită anterior de Cojan Teodor, prevăzută de art. 217 alin. (4) Cod penal, este o infracțiune gravă, iar cumularea parțială cu 5 luni din 2 ani – partea neexecutată din termenul de probațiune, nu va atinge scopul pedepsei penale, deoarece inculpatul fiind obligat să respecte condițiile probațiunii pentru a îndreptăți încrederea ce i s-a acordat, a săvârșit în termenul probațiunii o infracțiune deosebit de gravă, fapt ce atestă că inculpatul nu s-a corectat.

Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 20 aprilie 2022, a fost admis apelul, casată parțial sentința primei instanțe, în latura penală, în partea stabilirii pedepsei, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei 2 noi hotărâri în această parte, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care lui Cojan Teodor, recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 145 alin. (1) Cod penal, i s-a stabilit pedeapsa de 8 (opt) ani închisoare. Potrivit art. 85 alin. (1) Cod penal, pentru cumul de sentințe, lui Cojan Teodor i s-a stabilit pedeapsa definitivă de 8 (opt) ani 5 (cinci) luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. În rest, dispozițiile sentinței au fost menținute. 4.1. În motivarea soluției pronunțate instanța de apel a indicat, că sentința primei instanțe se contestă doar în partea stabilirii pedepsei inculpatului Cojan Teodor, și astfel reținând prevederile art. 7 alin. (1), 61 alin. (1), (2), 75 alin. (1) Cod penal, instanța de apel a stabilit că infracțiunea prevăzută de art. 145 alin. (1) Cod penal, face parte din categoria infracțiunilor deosebit de grave, și prevede pedeapsa cu închisoare de la 10 la 15 ani. Prin urmare, instanța de apel a conchis că prima instanță a stabilit inculpatului o pedeapsă prea blândă, apreciind greșit circumstanțele cauzei și probatoriul administrat. Astfel, instanța de apel a constatat că potrivit revendicării inculpatului Cojan Teodor, anexată la materialele cauzei penale, anterior acesta a mai fost în conflict cu legea penală, fiind condamnat la diferite pedepse, inclusiv pedeapsa cu închisoare cu executarea acesteia (f.d.47-48, vol.I). De asemenea, din materialele cauzei rezultă că prin sentința Judecătoriei Cahul (sediul Central) din 18 februarie 2020, inculpatul Cojan Teodor a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și a exercita anumite activități ce țin de gestionarea substanțelor narcotice, psihotrope sau analoagelor lor pe un termen de 2 ani, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate inculpatului, pentru un termen de probațiune de 2 ani, potrivit art. 90 Cod penal (f.d.49-50, vol.I), fapt ce atestă un comportament antisocial din partea inculpatului, manifestat prin mai multe condamnări, precum și incapacitatea acestuia de a adopta un comportament moral acceptat de societate în vederea neadmiterii faptelor infracționale. Mai mult, instanța de apel a precizat că la materialele cauzei este anexată și caracteristica eliberată în privința lui Cojan Teodor de către polițistul de sector, potrivit căreia inculpatul se caracterizează negativ de la locul de trai, fiind o persoană ce face abuz de alcool, conflictuală și violentă. La fel, potrivit caracteristicii eliberate, în privința inculpatului au fost înregistrate plângeri din partea rudelor și vecinilor, fiind observat în cercul persoanelor care consumă alcool sau care încalcă ordinea publică și anterior s-au aflat în vizorul poliției (f.d.58, vol.I). Deși prima instanță la stabilirea pedepsei inculpatului Cojan Teodor, a constatat prezența circumstanței atenuante de autodenunțare, precum și comportamentul victimei, care era o persoană conflictuală și l-a provocat pe inculpat la acțiuni de autoapărare, totuși în opinia instanței de apel, pedeapsa 3 aplicată acestuia este una prea blândă. Astfel, instanța de apel a precizat că în speță, analizând toate informațiile referitor la personalitatea inculpatului, aspectele negative predomină asupra celor pozitive, or, inculpatul Cojan Teodor anterior de mai multe ori a fost condamnat, inclusiv la pedeapsă cu închisoare, cu executarea acesteia, însă nu a făcut concluziile necesare referitor la comportamentul său, continuând să săvârșească infracțiuni. Fiecare ulterioară condamnare atestă că inculpatul Cojan Teodor nu s-a resocializat, iar pedepsele penale aplicate nu și-au atins scopul prevăzut de legea penală, iar în astfel de circumstanțe, în cazul unei noi condamnări, pedeapsa penală ulterior aplicată necesită să crească în nivelul său de severitate pentru ca în final să fie atins scopul pedepsei penale. Totodată, instanța de apel a precizat că inculpatul Cojan Teodor a săvârșit infracțiunea de omor, intenționat a unei persoane, în termenul de probațiune stabilit pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal. Fiind sub restricția condamnării condiționate, inculpatul urma să țină cont de faptul că are obligații, care caracterizează comportamentul său în fața societății. Prin urmare, instanța de apel a conchis că este întemeiată poziția procurorului potrivit căreia pedeapsa stabilită inculpatului Cojan Teodor de către prima instanță, în baza art. 145 alin. (1) Cod penal, este prea blândă, din care motiv consideră că inculpatului urmează să-i fie stabilită o pedeapsă de 8 ani închisoare, cu executarea acesteia în penitenciar de tip închis, menționând că această pedeapsă va contribui la restabilirea echității sociale, precum și la corectarea și reeducarea inculpatului. De asemenea, reținând prevederile art. 85 alin. (1) Cod penal, instanța de apel a reiterat faptul că până la pronunțarea sentinței în prezenta cauză penală, inculpatul Cojan Teodor, a mai fost condamnat prin sentința Judecătoriei Cahul (sediul Central) din 18 februarie 2020, în baza art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, la 2 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și a efectua activitate legată de circulația drogurilor pe un termen de 2 ani, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pentru un termen de probațiune 2 ani, astfel considerând necesar de a adăuga la pedeapsa stabilită prin prezenta decizie, partea neexecutată din pedeapsa aplicată prin sentința Judecătoriei Cahul (sediul Central) din 18 februarie 2020, și stabilirea pedepsei definitive inculpatului Cojan Teodor sub formă de închisoare, pe un termen de 8 ani 5 luni. La fel, prin prisma prevederilor art. 88 alin. (3) Cod penal, instanța de apel a dispus includerea în termenul executării pedepsei stabilite inculpatului Cojan Teodor, perioada aflării acestuia în arest preventiv și reținerii, din 09 octombrie 2021 până la 20 aprilie 2022 inclusiv.

Inculpatul Cojan Teodor, fără a invoca un temei concret din cele prevăzute la art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, contestă decizia instanței de apel cu recurs ordinar, solicitând casarea acesteia, cu menținerea 4 sentinței primei instanțe. În argumentarea recursului menționează, că instanța de apel nu a luat în considerație faptul că are vârsta de 58 ani deja și este grav bolnav, din care motiv se află mereu la spitalul penitenciarului, administrând tratament de lungă durată, fapt confirmat și prin răspunsul nr. 21/1-12 din 17 martie 2022, eliberat de administrația Penitenciarului nr. 16-Pruncul, anexat la materialele dosarului. De asemenea, susține că instanța de apel nu a ținut cont de motivele și împrejurările care l-au determinat să săvârșească infracțiunea, și anume că a fost numit cu cuvinte necenzurate și umilit de către Inje Vasile, care a pătruns pe timp de noapte în domiciliul său, în stare de ebrietate și a provocat conflictul, or, precizează inculpatul că nu a avut intenția să-l omoare pe Inje Vasile. În acest context, evidențiază că și-a recunoscut vina integral și se căiește sincer de cele săvârșite, a contribuit activ la descoperirea infracțiunii, iar declarațiile sale au fost puse la baza sentinței de condamnare, or, alte careva probe nu au fost administrate la materialele cauzei penale. Consideră inculpatul că pedeapsa stabilită prin sentința primei instanțe, este una echitabilă, din care motiv urmează să fie menținută.

Procurorul a depus referință la recursul declarat de inculpat, pledând pentru inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității acestuia din următoarele considerente. Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate. Conform dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Colegiul penal menționează, că potrivit practicii judiciare constante, erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică, dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Din textul recursului declarat, Colegiul penal constată că recurentul nu invocă un temei concret pentru declararea recursului din cele prevăzute la art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, însă reieșind din esența argumentelor indicate în recurs se atestă că inculpatul Cojan Teodor invocă dezacordul cu modalitatea de individualizare a pedepsei stabilite, motive care se subscriu temeiului de casare prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, potrivit căruia hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de 5 apel în cazul când: 10) s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. În acest context, Colegiul penal menționează, că potrivit art. 75 Cod penal, persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea specială a Codului penal în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a acestuia. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele atenuante și agravante, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Astfel, Colegiul penal reține, că persoanei declarate vinovate, trebuie să i se aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza căruia persoana se declară vinovată. Totodată, instanța de recurs reamintește, că categoriile pedepselor aplicate persoanelor fizice sunt expuse în Codul penal într-o anumită consecutivitate: de la cea mai blândă - amendă, până la cea mai aspră - detențiune pe viață. În conformitate cu criteriile generale de individualizare a pedepsei, o pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative, prevăzute pentru săvârșirea infracțiunii, se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai blândă, din numărul celor menționate, nu va asigura atingerea scopului pedepsei. Respectiv, doar instanța de judecată este în măsură să înfăptuiască acțiunea de individualizare a pedepsei pentru infractorul care a săvârșit o infracțiune, având deplina libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii respective, ținând seama de regulile și principiile prevăzute de Codul penal, la stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei. Așadar, referitor la dezacordul inculpatului Cojan Teodor cu pedeapsa stabilită de către instanța de apel și solicitarea acestuia privind menținerea sentinței primei instanțe, Colegiul penal reține că instanța de apel corect a constatat faptul că prima instanță eronat a apreciat circumstanțele cauzei, stabilind o pedeapsă prea blândă, în acest sens menționând că potrivit revendicării eliberată în privința inculpatului, rezultă că acesta a mai fost în conflict cu legea penală, fiind condamnat la diferite pedepse, inclusiv la pedeapsa cu închisoare, cu executarea acesteia (f.d.47-48, vol.I), iar prin sentința Judecătoriei Cahul (sediul Central) din 18 februarie 2020, inculpatul Cojan Teodor a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, la 2 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și a exercita anumite activități ce țin de gestionarea substanțelor narcotice, psihotrope sau analoagelor lor pe un termen de 2 ani, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate, pentru un termen de probațiune de 2 ani, potrivit art. 90 Cod penal (f.d.49-50, vol.I), fapt ce atestă un comportament antisocial din partea inculpatului, manifestat prin mai multe condamnări, precum și incapacitatea acestuia de a adopta un comportament 6 moral acceptat de societate în vederea neadmiterii faptelor infracționale. Mai mult, potrivit caracteristicii eliberate în privința lui Cojan Teodor de către polițistul de sector, rezultă că acesta se caracterizează negativ de la locul de trai, fiind o persoană care face abuz de alcool, conflictuală și violentă, iar în privința sa fiind înregistrate plângeri din partea rudelor și vecinilor, fiind observat în cercul persoanelor care consumă alcool sau care încalcă ordinea publică și anterior s-au aflat în vizorul poliției (f.d.58, vol.I). Instanța de recurs precizează faptul că circumstanțele la care face referire inculpatul Cojan Teodor în cererea de recurs, au fost luate în considerație la aplicarea pedepsei de către instanța de apel. În contextul celor expuse mai sus, Colegiul penal conchide, că pedeapsa aplicată inculpatului de către instanța de apel, este una corectă, deoarece la stabilirea acesteia au fost respectate exigențele legii, iar argumentele recursului în acest sens sunt neîntemeiate. Or, lecturând textul deciziei contestate, Colegiul penal reține că instanța de apel a expus clar toate motivele pentru care a casat parțial sentința primei instanțe, în partea stabilirii pedepsei inculpatului și pronunțând o nouă hotărâre în această parte, i-a stabilit lui Cojan Teodor pedeapsa de 8 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (1) Cod penal. Reieșind din considerentele expuse, Colegiul penal conchide, că la examinarea recursului declarat de către inculpatul Cojan Teodor, nu au fost stabilite careva erori de drept care ar condiționa casarea deciziei contestate, impunându-se soluția inadmisibilității recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către inculpatul Cojan Teodor xxxxx, împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 20 aprilie 2022, în propria cauză penală, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 18 ianuarie 2023. Președinte Toma Nadejda Judecătorii Catan Liliana Guzun Ion 7