1ra-370/22 — art.art.186 al.2 lit. d, 360 al.2, 290 al.1, 217 al.3 lit.c, 187 al.2 lit. e, f Cp

Prin sentința Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni din 16 decembrie 2020, Talpa Gheorghe a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza: - art.186 alin.(2) lit. d) Cod penal, la 2 ani închisoare, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis; - art.360 alin.(2) Cod penal, la 2 ani închisoare, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis; - art.187 alin.(2) lit. e, f) Cod penal, la 5 ani închisoare, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, fără amendă; - art.290 alin.(1) Cod penal, la 2 ani închisoare, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis; - art.217 alin.(3) lit. c) Cod penal, la 5 ani închisoare, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita activități ce vizează circulația drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora pe un termin de 5 ani. Potrivit prevederilor alin.(1) art.84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, lui Talpa Gheorghe i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 5 ani și 2 luni privațiune de libertate, în penitenciar de tip semiînchis. S-a dispus de a încasa din contul lui Talpa Gheorghe în beneficiul părții vătămate Roșioru Nicolae, prejudiciul material în sumă de 2 100 lei. A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

Pentru a se pronunța, prima instanță a constatat în fapt că, Talpa Gheorghe la data de 03.02.2017, în intervalul de timp 13:30 min. - 14:00 min., aflându-se în calitate de pasager în microbuzul de model „Mercedes Sprinter 416", cu n/î xxx, care se deplasa 1 pe ruta 35, din or. Ialoveni în mun. Chișinău, în timp ce microbuzul nominalizat se afla în municipiul Chișinău, urmărind scopul sustragerii bunurilor altei persoane din motiv de cupiditate, pe ascuns, din geanta lui Roșioru Nicolae, uitată pe unul din scaunele microbuzului, a sustras două carnete sub formă de carte, în care se aflau, bani în sumă de 1 000 lei, buletinul de identitate, permisul de conducere, carnetul de pensie, card bancar, toate pe numele ultimului, precum și certificatul de înmatriculare a automobilului de model „Volkswagen Polo", cu n/î xxx, după care cu bunurile sustrase, a părăsit locul comiterii faptei, cauzându-i astfel, părții vătămate Roșioru Nicolae, o pagubă materială considerabilă în valoare de 1 000 lei Pe baza stării de fapt, confirmată de probele administrate, prima instanță a reținut în drept, că faptele inculpatului întrunesc elementele constitutive a infracțiunii prevăzute de art.186 alin.(2) lit. d) Cod penal - furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, cu cauzarea de daune în proporții considerabile. Tot el, Talpa Gheorghe Ion, la data de 03.02.2017, în intervalul de timp 13:30 min. - 14:00 min., aflându-se în calitate de pasager în microbuzul de model „Mercedes Sprinter 416", cu n/î xxx, care se deplasa pe ruta 35, din or. Ialoveni în mun. Chișinău, având intenția de a limita libertatea persoanei, văzând în geanta lui Roșioru Nicolae, uitată pe unul din scaunele microbuzului, două carnete sub formă de carte pentru păstrarea documentelor personale, în care se aflau bani în sumă de 1000 lei, buletinul de identitate, permisul de conducere, carnetul de pensie, card bancar, toate pe numele ultimului, precum și certificatul de înmatriculare a automobilului de model „Volkwagen Polo", cu n/î xxx - documente importante ale persoanelor fizice, pe ascuns le-a sustras, după care cu bunurile și documentele sustrase, a părăsit locul comiterii infracțiunii, fapt ce a limitat libertatea părții vătămate Roșioru Nicolae, inclusiv, i-a limitat libertatea de circulație. Pe baza stării de fapt, confirmată de probele administrate, prima instanță a reținut în drept, că faptele inculpatului întrunesc elementele constitutive a infracțiunii prevăzute de art.360 alin.(2) Cod penal - sustragerea buletinelor de identitate și a altor documente importante ale persoanei fizice, cu intenția de a limita libertatea persoanei, inclusiv libertatea de circulație. Tot el, Talpa Gheorghe, la 28 noiembrie 2016 în jurul orelor 01:30, aflându-se la domiciliul său xxx, având scopul comiterii sustragerii în mod deschis a bunurilor proprietarului, după aplicarea cet. Inga Nastas a unei lovituri cu palma peste față și amenințat-o cu răfuiala fizică, cauzându-i suferințe fizice, în mod deschis i-a sustras o pereche de cercei de aur cu prețul de 2 000 lei, pe care i-a însușit, cauzându-i astfel proprietarului daune materiale în proporții considerabile. Pe baza stării de fapt, confirmată de probele administrate, prima instanță a reținut în drept că, faptele inculpatului întrunesc elementele constitutive a infracțiunii prevăzute de art.187 alin.(2) lit. e) și f) Cod penal – jaf, adică sustragerea în mod deschis a bunurilor altei persoane, săvârșit cu cauzarea daunelor materiale în proporții considerabile, cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viața și sănătatea persoanei. Tot el, în perioada și circumstanțe nestabilite de organul de urmărire penală, fără autorizație corespunzătoare, contrar prevederilor Legii nr.130 din 08.06.2012, în vigoare din 26.10.2013, privind regimul armelor și al munițiilor cu destinație civilă, cet. Talpa Gheorghe a obținut muniții, pe care le-a păstrat la domiciliul său situat în xxx, până la 06.01.2017. La 06.01.2017, ora 12.35 min, când, în cadrul percheziției la domiciliul ultimului, au fost depistate și ridicate obiectele care potrivit raportului de expertiză nr.34/12/1-R-101 din 06.01.2017 fac parte din categoria munițiilor, și anume: - 49 cartușe calibru 9x19 mm, cu lovitura centrală, destinate și titulare pentru efectuarea de trageri din pistoalele cu lovitura centrală cu țeava ghintuită, se referă la categoria munițiilor letale; - 2 18 cartușe militare calibru 7,62 mm, cu lovitura centrală, destinate și titulare pentru efectuarea de trageri din armele cu țeava ghintuită, se referă la categoria munițiilor letale; - 31 cartușe militare calibru 5,45 mm, cu lovitura centrală, destinate și titulare pentru efectuarea de trageri din pistoalele-mitraliere cu țeava ghintuită, se referă la categoria munițiilor letale; - un cartuș de vânătoare calibru 32 mm, cu lovitura centrală, asamblat artizanal, se referă la categoria muniției. Pe baza stării de fapt, confirmată de probele administrate, prima instanță a reținut în drept că, faptele inculpatului întrunesc elementele constitutive a infracțiunii prevăzute de art.290 alin.(1) Cod penal - purtarea și păstrarea munițiilor fără autorizația corespunzătoare. Tot el, Talpa Gheorghe în perioada și circumstanțe nestabilite de organul de urmărire penală, a obținut plante de canabis, pe care a prelucrat în masa vegetală uscată și mărunțită de culoare verde-cafenie, pe care le-a păstrat la domiciliul său situat în xxx, până la 06.01.2017, ora 12.35 min, când, în cadrul percheziției la domiciliul ultimului, a fost depistată și ridicată masa vegetală uscată și mărunțită de culoare verde-cafenie, care potrivit raportului de expertiză nr.34/12/1-R-100, din 06.01.2017, reprezintă - marijuană, care se atribuie la categoria substanțele narcotice, a căror circulație în scopuri medicinale este interzisă, în cantitatea totală de 253,117 grame, ce constituie, conform Hotărârii Guvernului Republicii Moldova, nr.79, cantitate mare. Pe baza stării de fapt, confirmată de probele administrate, prima instanță a reținut în drept, că faptele inculpatului întrunesc elementele constitutive a infracțiunii prevăzute de art.217 alin.(3) lit. c) Cod penal - prelucrarea și păstrarea drogurilor, săvârșite în proporții mari, fără scop de înstrăinare, a căror circulație este interzisă.

Avocatul Caracuian Victoria în numele inculpatului, a contestat cu apel sentința, solicitând casarea totală a acesteia, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Talpa Gheorghe să fie achitat pe capetele de învinuire în baza art.art.360 alin.(2), 187 alin.(2) lit. e, f), 290 alin.(1), 217 alin.(3) lit. c) Cod penal, iar pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.186 alin.(2) lit. d) Cod penal să-i fie stabilită o pedeapsă non-privativă de libertate. În motivarea cerințelor sale, avocatul a invocat că analizând materialele dosarului penal, precum și declarațiile atât a pârților vătămate, a inculpatului, cât și ale martorilor, consideră că vinovăția lui Talpă Gheorghe nu a fost demonstrată.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 29 septembrie 2021, apelul avocatului a fost respins ca nefondat, cu menținerea sentinței. 4.1. În motivarea soluției sale, instanța de apel a menționat că, prima instanță cercetând în cumul probele administrate în ședința de judecată prin prisma admisibilității, pertinenței, concludenții, utilității și veridicității raportată la declarațiile date în ședința de judecată și probele administrate, a stabilit o corectă situație de fapt, dând faptelor reținute în sarcina inculpatului Talpa Gheorghe încadrarea juridică corespunzătoare, adică infracțiunile, prevăzute de art.art.186 alin.(2) lit. d), 360 alin.(2), 290 alin.(1), 217 alin.(3) lit. c), 187 alin.(2) lit. e), f) Cod penal. În cadrul cercetării judecătorești, instanța de apel a constatat cu certitudine că, vina inculpatului Talpa Gheorghe în comiterea infracțiunilor sus indicate, se dovedește prin cumulul de probe administrate și nominalizate supra și anume: prin declarațiile pârților vătămate, declarațiile martorilor și probele scrise cercetate din materialele dosarului penal, care coroborează între ele și demonstrează incontestabil vina inculpatului în comiterea infracțiunilor incriminate. Raportând motivele invocate în cererea de apel la materialele cauzei penale, instanța de apel a conchis că argumentele invocate de către apelant la caz nu î-și găsesc confirmare în starea de fapt a prezentei cauze penale, motiv pentru care instanța de apel a 3 reținut astfel că, în cadrul ședinței de judecată au fost prezentate suficiente probe pertinente, concludente, veridice și utile, care demonstrează pe deplin vinovăția inculpatului Talpa Gheorghe, în comiterea infracțiunilor imputate. Declarațiile inculpatului Talpa Gheorghe privind nerecunoașterea parțială a vinei în comiterea infracțiunilor incriminate, instanța de apel le-a apreciat în mod critic - ca o metodă de apărare în vederea eschivării de la răspundere penală, neavând o augmentare fundamentată pe alte probe credibile, decât însăși propriile declarații, care nu coroborează cu restul probelor cercetate în ședința de judecată. Nerecunoașterea vinei nu presupune nevinovăția inculpatului, în condițiile în care probatoriul demonstrează vina și faptele incriminate acestuia. Instanța de apel a subliniat că, vina inculpatului Talpa Gheorghe în comiterea infracțiunilor incriminate se probează prin declarațiile pârților vătămate, care au indicat direct la inculpat, că a aplicat forța în privința sa și a agresat-o fizic în rezultatul lovituri cu palma peste față și amenințat-o cu răfuială fizică, aplicate de către Talpa Gheorghe, lui Nastas Inga i-au fost cauzate suferințe fizice, în mod deschis a fost sustras de la urechi o pereche de cercei de aur cu prețul de 2 000 lei, cauzându-i astfel un prejudiciul material în proporții considerabile. Partea vătămată Nastas Inga a declarat, că pălitura cu palma peste față, au fost cauzate anume ca rezultat al loviturilor aplicate de către inculpatul Talpa Gheorghe. De asemenea, instanța de apel a evidențiat că, în cadrul percheziției de la Talpa Gheorghe, au fost ridicate : 49 de cartușe de calibru 9X19, cu lovitura centrală, destinate și titulare pentru efectuarea de trageri din arme cu țeava ghintuită, se referă la categoria munițiilor letale; 18 cartușe militare calibru 7,62 mm, cu lovitura centrală, destinate și titulare pentru efectuarea de trageri din arme cu țeava ghintuită, se referă la categoria munițiilor letale; 31 cartușe militare calibru 5,45 mm, cu lovitura centrală, destinate și titulare pentru efectuarea de trageri din pistoalele-mitraliere cu țeava ghintuită, se referă la categoria munițiilor letale; 1 cartuș de vânătoare de calibru 32 mm, cu lovitura centrală, asamblat artizanal, se referă la categoria muniției. Calificarea acțiunilor lui Talpa Gheorghe este una corectă, deoarece ultimul din timp, a avut intenția de a cauza un prejudiciul material părții vătămate și în acest sens Talpa Gheorghe a aplicat lovituri cu palma peste față părții vătămate. Mai mult, chiar din declarațiile lui Talpa Gheorghe, date la faza de urmărire penală, rezultă că ultimul a avut intenția de a cauza vătămări corporale părții vătămate Nastas inga, iar când Talpa Gheorghe i-a aplica lovituri cu palma peste față părții vătămate Nastas Inga, ultima pe motiv de frică și amenințări de răfuială fizică de către Talpa Gheorghe, a fost nevoită să-i dea cerceii din ureche. Prin urmare, analizând probele cercetate în ședința de judecată și apreciindu-le din punct de vedere al coroborării lor cu celelalte probe, analizate, instanța de apel a fost solidară cu aprecierea primei instanțe, precum că acestea demonstrează cu certitudine vina inculpatului Talpa Gheorghe în comiterea infracțiunii imputate și care combat argumentele declarate de către inculpat ce nu corespund adevărului, depuse în încercarea de a se eschiva de la răspunderea penală și se combat prin probele analizate și apreciate mai sus, prin prisma prevederilor art.101 Cod de procedură penală. Referitor la solicitarea părții apărării în cererea de apel de achitare a inculpatului, instanța de apel a constatat că acest temei nu și-a găsit confirmarea la judecarea cauzei, lipsind temeiuri de achitare a inculpatului Talpa Gheorghe. 4.2. Sub aspectul individualizării pedepsei ce urmează a fi aplicată inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii incriminate, prima instanță a luat în considerație limitele pedepsei prevăzute de lege pentru fapta săvârșită, dar și de criteriile de individualizare a pedepsei, prevăzute de art.art.7, 75 Cod penal, și anume, de gradul de pericol social al 4 faptei săvârșite, de împrejurările în care a fost comisă fapta, de scopul urmărit de inculpat, de persoana acestuia, de circumstanțele cauzei care atenuează sau agravează răspunderea, de influenta pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, dar și circumstanțele lor personale. Circumstanțe atenuante în privința inculpatului Talpa Gheorghe, prevăzute în art.76 Cod penal, instanța de apel nu a stabilit. În calitate de circumstanțele agravante potrivit prevederilor art.77 Cod penal, în privința inculpatului Talpa Gheorghe s-au stabilit: săvârșirea infracțiunii de către o persoană aflată în stare de ebrietate alcoolică, săvârșirea infracțiunii de către o persoană care a fost condamnat pentru infracțiuni similare, la locul de trai se caracterizează negativ. Ținând cont de faptul că infracțiunile săvârșite de inculpatul Talpa Gheorghe potrivit prevederilor art.16 alin.(3 și 4) Cod penal, sunt grave și mai puțin grave, urmează ca inculpatul să execute pedeapsa în penitenciar de tip semiînchis în conformitate cu prevederile art.72 alin.(3) Cod penal. Inculpatului Talpa Gheorghe i-a fost aplicată pedeapsa în limitele sancțiunilor normelor penale - art.art.186 alin.(2) lit. d), 360 alin.(2), art.290 alin.(1), 217 alin.(2) lit. c), 187 alin.(2) lit. e) și f) Cod penal, și, respectiv, prevederilor art.84 Cod penal, adică în cazul unui concurs de infracțiuni. Analizând în ansamblu circumstanțele cauzei, instanța de apel a fost solidară cu aprecierea primei instanțe că pentru corectarea inculpatului Talpa Gheorghe și preîntâmpinarea comiterii de către acesta și de către terțe persoane, a unor noi infracțiuni, reținând gravitatea acțiunilor inculpatului în momentul comiterii infracțiunii și celei premergătoare acesteia, precum și faptul comiterii de către inculpat a mai multor infracțiuni, precum că Talpa Gheorghe este predispus să comită alte infracțiuni, în vederea asigurării corectării inculpatului și suportării echitabile a consecințelor pentru acțiunile comise, față de inculpatul Talpa Gheorghe, urmează a fi aplicată o sancțiune cu privarea de libertate. De asemenea, instanța de apel a notat că este justificată și încasarea din contul lui Talpa Gheorghe în beneficiul părții vătămată Roșioru Nicolae prejudiciul material în sumă de 2 100 lei. Totodată, reiterând prevederile art.art.228 alin.(1) pct.1), 229 alin.(1) Cod de procedură penală, instanța de apel a conchis că cheltuielile judiciare pentru efectuarea expertizelor în cadrul urmăririi penale în sumă de 1 220 lei, se vor pune pe seama inculpatului Talpa Gheorghe,.

Avocatul Carmanschi Vitalie în numele inculpatului, în temeiul art.427 alin.(1) pct.6), 8) Cod penal, contestă cu recurs hotărârile instanțelor de fond și solicită casarea acestora, cu remiterea cauzei la rejudecare. În motivarea recursului declarat, autorul menționează că, prin sentința din 16 decembrie 2020 menținută prin decizia instanței de apel, s-a încasat în beneficiul lui Roșioru Nicolae despăgubiri în sumă de 2 100 lei, fără ca partea vătămată să fi înaintat acțiune civilă. Totodată, conform declarațiilor date de partea vătămată - Roșioru Nicolae în instanța de fond la 19.04.2019, pretenții de ordin material acesta nu are. De asemenea, conform actului de învinuire Talpa Gheorghe a fost acuzat de săvârșirea infracțiunii prevăzută de art.186 alin.(2) lit. d) Cod penal - sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane cu cauzarea de daune în proporții considerabile, însă, Talpa Gheorghe a fost condamnat în baza art.186 alin.(2) lit. b) Cod penal, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane de două sau mai multe persoane. Astfel, în cadrul examinării cauzei nu au fost cercetate probe în vederea aprecierii determinării acestui calificativ - de două sau mai multe persoane și nici nu a fost motivată o recalificare a faptelor inculpatului. 5 Conform declarațiilor date la etapa de urmărire penală, în calitate de parte vătămată și parte civilă, Roșioru Nicolae nu a confirmat caracterul considerabil a prejudiciului cauzat ca urmare a acțiunilor infracționale ale lui Talpa Gheorghe. La fel, în instanțe Roșioru Nicolae nu a declarat caracterul considerabil a prejudiciului cauzat ca urmare a acțiunilor infracționale ale lui Talpa Gheorghe, însă, nici prima instanță și nci cea de apel nu au cercetat declarații directe, din care să constate acest calificativ prevăzut la art.186 alin.(2) lit. b) Cod penal. Totodată, apărarea evidențiază că, nici în actul de învinuire și nici în sentința menținută prin decizia instanței de apel nu a fost probat aspectul acuzării lui Talpă Gheorghe pe fapta încadrată în prevederile art.360 alin.(2) Cod penal, nu a fost motivată intenția inculpatului de a limita libertatea persoanei, inclusiv libertatea de circulație. Nu există cercetări la dosar care să argumenteze în ce mod ar putea fi limitată libertatea inclusiv libertatea de circulație a părții vătămate lui Roșioru Nicolaie prin lipsirea de buletinul de identitate. Buletinul de identitate nu este un document de călătorie, nu este un document care să asigure libertatea de circulație. Nici partea vătămată nu a invocat astfel de limitări și urmări cauzate ca urmare a furtului buletinului și altor documente din geanta sa uitată în rutieră. Apărarea relatează că, conform declarațiilor date la etapa de urmărire penală, partea vătămată Nastas Inga nu a invocat caracterul considerabil a prejudiciului cauzat ca urmare a acțiunilor infracționale ale lui Talpa Gheorghe. La fel, prima instanță nu a declarat caracterul considerabil a prejudiciului cauzat ca urmare a acțiunilor infracționale ale lui Talpa Gheorghe conform declarațiilor date la examinarea cauzei în prima instanță. Corespunzător instanța de fond cât și cea de apel nu au cercetat declarații directe din care să constate acest calificativ prevăzut la art.187 alin.(2) lit. f) Cod penal.

În conformitate cu prevederile art.431 alin.(1) pct.11) Cod de procedură penală, procurorul a depus referință privitor la opinia sa asupra recursului declarat de partea apărării, menționând că acesta urmează a fi respins ca fiind vădit neîntemeiat.

Judecând recursul declarat în baza materialelor dosarului și în raport cu motivele invocate, Colegiul penal lărgit consideră că acesta urmează a fi respins, din următoarele considerente. Potrivit art.434 Cod de procedură penală, judecând recursul declarat împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din dosar și se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în recurs de titularul acestuia. În conformitate cu prevederile art.435 alin.(1) pct.1) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța este în drept să-l respingă, ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate, în cazul în care se constată că recursul nu este întemeiat legal (este nefondat). Recursul este nefondat atunci când hotărârea atacată este legală, întemeiată și motivată. Reieșind din conținutul recursului declarat, Colegiul penal lărgit constată că, titularul acestuia invocă temeiurile pentru recurs stipulate la art.427 alin.(1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală, potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, instanța a pronunțat o hotărâre de condamnare pentru o altă faptă decât cea pentru care condamnatul a fost pus sub învinuire, precum și când nu au fost întrunite elementele infracțiunii. În esență, criticele recurentului se axează pe ideea că, instanța de apel greșit a ajuns la concluzia în ce privește condamnarea inculpatului Talpa Gheorghe în baza art.art.360 alin.(2), 187 alin.(2) lit. e), f) Cod penal, considerând că lipsesc probe certe ce ar confirma vinovăția acestuia în comiterea acestor infracțiuni, însă Colegiul penal lărgit 6 consideră că aceste temeiuri nu și-au găsit confirmare la examinarea recursului, nefiind stabilite presupusele erori de drept invocate de recurent. Lecturând recursul, Colegiul penal lărgit reține că, acesta nu este motivat prin prisma temeiurilor indicate, recurentul de fapt criticând modalitatea de apreciere a probelor de către instanța de apel, considerând că acestea sunt insuficiente și nu dovedesc cu certitudine că fapta incriminată a fost comisă de către inculpat. Colegiul penal lărgit menționează că, art.427 alin.(1) Cod de procedură penală prevede o listă exhaustivă de temeiuri pentru recurs, a cărei analiză denotă faptul că chestiunile privind aprecierea probelor nu sunt reflectate în conținutul acestui articol, astfel neconstituind un temei pentru recurs separat. Critica aprecierii probelor, care la caz comportă o solicitare de reapreciere a acestora, nu poate fi supusă analizei la etapa examinării cauzei în ordine de recurs ordinar, deoarece instanța de recurs este abilitată de a se pronunța asupra chestiunilor de drept, care constituie erori cu caracter procedural sau material, iar aprecierea probelor constituie o chestiune de fapt, ce ține de judecarea fondului cauzei, judecare care nu se înfăptuiește de către instanța de recurs. La fel, Colegiul penal lărgit consideră nefondate alegațiile din recurs despre temeiului de drept prevăzut de art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, or, acestea nu și-au găsit confirmare la examinarea recursului declarat, iar la examinarea cauzei, instanța de apel a respectat prevederile art.art.414 alin.(1), (5), 417 alin.(8) Cod de procedură penală și hotărârea cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată. În această ordine de idei, Colegiul penal lărgit remarcă faptul că, potrivit normelor art.414 alin.(1) Cod de procedură penală, judecând apelul, instanța de apel verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței. Prevederile art.414 alin.(5) Cod de procedură penală stabilesc că, instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. Potrivit prevederilor art.417 alin.(8) Cod de procedură penală decizia instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. Din materialele cauzei penale, Colegiul penal lărgit constată că Talpa Gheorghe a fost pus sub învinuire în baza art.art.186 alin.(2) lit. d), 360 alin.(2), 187 alin.(2) lit. e, f), 290 alin.(1), 217 alin.(3) lit. e) Cod penal, iar prima instanță l-a recunoscut vinovat și l-a condamnat pe Talpa Gheorghe în baza infracțiunilor imputate, la 5 ani și 2 luni privațiune de libertate, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, soluție menținută de către instanța de apel, care a reținut că prima instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, analizând obiectiv cumulul de probe prin prisma art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, corect concluzionând asupra vinovăției inculpatului. Analizând decizia atacată, Colegiul penal lărgit conchide că, instanța de apel legal și întemeiat a menținut soluția primei instanței, deoarece la judecarea apelului declarat, a verificat legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, respectând prevederile art.art.414 alin.(1), (5) și 417 alin.(8) Cod de procedură penală, în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul declarat de partea apărării, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată, așa cum este indicat în pct.4 din prezenta decizie, soluție pe care instanța de recurs și-o însușește și reiterarea căreia nu o consideră necesară. Colegiul penal lărgit respinge alegațiile invocate de către recurent precum că, prima instanță a pronunțat o hotărâre de condamnare pentru o altă faptă decât cea pentru care condamnatul a fost pus sub învinuire, făcând referire la infracțiunea imputată în baza 7 art.186 alin.(2) lit. d) Cod penal. În acest sens, instanța de recurs reține că, în motivarea primei instanțe se regăsește încadrarea și motivarea corespunzătoare în baza art.186 alin.(2) lit. d) Cod penal, iar în dispozitivul sentinței a fost admisă o omisiune, indicându- se lit. b) alin.(2) art.186 Cod penal, însă, omisiunea respectivă nu este în stare să răstoarne sentința și decizia instanței de apel. Totodată, cu referire la ingerința în partea ce tine de latura civilă, apărarea nu a contestat sentința primei instanțe în această latura, iar potrivit prevederilor art.427 alin.(2) Cod procedură penală, or, asemenea temeiuri pot fi invocate în recurs doar în cazul în care au fost invocate în apel sau încălcarea a avut loc în instanța de apel. Pe de altă parte, Colegiul penal lărgit atestă că, temeiurile invocate de către recurent privind dezacordul său cu aprecierea probelor de către instanța de fond, precum și argumentele acestuia, au constituit obiect de examinare la judecarea cauzei în instanța de apel și asupra acestora instanța judecătorească s-a expus argumentat în hotărârea pronunțată. Subsidiar, Colegiul penal lărgit subliniază că, potrivit jurisprudenței CtEDO nu se mai impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință soluția dată de instanțele inferioare. Or, în cazul în care acestea și-au motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției acestor instanțe (hotărârea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c. Finlandei). Cât privește pretinsa eroare de drept prevăzută la art.427 alin.(1) pct.8) Cod de procedură penală, semnalată de recurent, instanța de recurs o consideră ca fiind indicată la fel în mod declarativ, deoarece acest temei este prezent atunci când instanța ce a judecat cauza a comis în această parte o eroare de drept, cum ar fi situația prin care în hotărârea judecătorească s-a făcut referire la săvârșirea infracțiunii, dar nu au fost stabilite faptele sau împrejurările de fapt care corespund elementelor constitutive ale infracțiunii respective. Reieșind din alegațiile recurentului, acesta nu este de acord cu încadrarea acțiunilor inculpatului în baza art.360 alin.(2), 187 alin.(2) lit. e), f) Cod penal, considerând că lipsesc probe certe ce ar confirma vinovăția inculpatului și solicitând casarea deciziei instanței de apel cu dispunerea rejudecării. Prin urmare, analizând argumentele recurentului, în coraport cu materialele cauzei și decizia recurată, Colegiul penal lărgit ajunge la concluzia că, careva încălcări de procedură, sau încălcări a drepturilor și intereselor inculpatului, nu au fost depistate, totodată instanțele de judecată au pus la baza soluției numai acele probe la a căror cercetare au avut acces toate părțile în egală măsură și au motivat admisibilitatea sau inadmisibilitatea tuturor probelor administrate. Astfel, Colegiul penal lărgit ajunge la concluzia că, argumentele invocate de către partea apărării sunt neîntemeiate și urmează a fi respinse, deoarece instanțele ierarhic inferioare și-au motivat în deplină măsură soluția adoptată, constatând cu certitudine, prin analiza obiectivă a cumulului de probe, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor. În plus, analizând textul deciziei atacate în coraport cu motivele invocate de recurent, Colegiul penal atestă că, instanțele de fond s-au expus argumentat și motivat, bazându-și just soluția din hotărâri, iar instanța de recurs ordinar, în virtutea corectitudinii acestei motivări, pentru a evita repetări inutile, o acceptă și-o însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct.37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art.6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct.61), cu toate acestea 8 noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale. În aceste condiții instanța de recurs conchide că, n-a fost constatată prezența în speța examinată a unei erori de drept, care ar servi drept temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei contestate, deoarece instanța de apel n-a admis o eroare, care ar afecta soluția acesteia. Din cele expuse, Colegiul penal lărgit concluzionează că, la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante, prescrise de art.art.414- 419 Cod de procedură penală, motiv pentru care recursul ordinar declarat de avocatul Carmanschi Vitalie în numele inculpatului urmează a fi respins ca inadmisibil.

În conformitate cu art.art.434, 435 alin.(1) pct.1) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit d e c i d e : Respinge, ca inadmisibil, recursul ordinar declarat de avocatul Carmanschi Vitalie în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 29 septembrie 2021, în cauza penală în privința inculpatului Talpa Gheorghe xxx, cu menținerea hotărârii contestate. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 01 decembrie 2022. Președinte /semnătura/ Timofti Vladimir Judecători /semnătura/ Țurcan Anatolie /semnătura/ Cobzac Elena Plămădeală Ghenadie Miron Aliona 9