1ra-370/22 — art.art.186 al.2 lit. d, 360 al.2, 290 al.1, 217 al.3 lit.c, 187 al.2 lit. e, f Cp

1ra-370/22 — art.art.186 al.2 lit. d, 360 al.2, 290 al.1, 217 al.3 lit.c, 187 al.2 lit. e, f Cp (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-370/22

1-17094616-01-1ra-16032022

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

27 septembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Țurcan Anatolie, Cobzac Elena, Plămădeală Ghenadie și Miron Aliona,

judecând, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de avocatul Carmanschi

Vitalie în numele inculpatului, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 29 septembrie 2021, în privința inculpatului

Talpa Gheorghe xxx, născut la xxx, originar și

domiciliat în xxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 24.02.2017 – 16.12.2020;

Instanță de apel: 08.04.2021 – 29.09.2021;

Instanță de recurs: 16.03.2022 – 27.09.2022.

a c o n s t a t a t :

Talpa Gheorghe a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza:

- art.186 alin.(2) lit. d) Cod penal, la 2 ani închisoare, cu ispășirea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis;

- art.360 alin.(2) Cod penal, la 2 ani închisoare, cu ispășirea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis;

- art.187 alin.(2) lit. e, f) Cod penal, la 5 ani închisoare, cu ispășirea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis, fără amendă;

- art.290 alin.(1) Cod penal, la 2 ani închisoare, cu ispășirea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis;

- art.217 alin.(3) lit. c) Cod penal, la 5 ani închisoare, cu ispășirea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita

activități ce vizează circulația drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora pe un

termin de 5 ani.

Potrivit prevederilor alin.(1) art.84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin

cumul parțial al pedepselor aplicate, lui Talpa Gheorghe i-a fost stabilită pedeapsa

definitivă de 5 ani și 2 luni privațiune de libertate, în penitenciar de tip semiînchis.

S-a dispus de a încasa din contul lui Talpa Gheorghe în beneficiul părții vătămate

Roșioru Nicolae, prejudiciul material în sumă de 2 100 lei.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

data de 03.02.2017, în intervalul de timp 13:30 min. - 14:00 min., aflându-se în calitate

de pasager în microbuzul de model „Mercedes Sprinter 416", cu n/î xxx, care se deplasa

1

pe ruta 35, din or. Ialoveni în mun. Chișinău, în timp ce microbuzul nominalizat se afla în

municipiul Chișinău, urmărind scopul sustragerii bunurilor altei persoane din motiv de

cupiditate, pe ascuns, din geanta lui Roșioru Nicolae, uitată pe unul din scaunele

microbuzului, a sustras două carnete sub formă de carte, în care se aflau, bani în sumă de

1 000 lei, buletinul de identitate, permisul de conducere, carnetul de pensie, card bancar,

toate pe numele ultimului, precum și certificatul de înmatriculare a automobilului de

model „Volkswagen Polo", cu n/î xxx, după care cu bunurile sustrase, a părăsit locul

comiterii faptei, cauzându-i astfel, părții vătămate Roșioru Nicolae, o pagubă materială

considerabilă în valoare de 1 000 lei

Pe baza stării de fapt, confirmată de probele administrate, prima instanță a reținut

în drept, că faptele inculpatului întrunesc elementele constitutive a infracțiunii prevăzute

de art.186 alin.(2) lit. d) Cod penal - furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei

persoane, cu cauzarea de daune în proporții considerabile.

Tot el, Talpa Gheorghe Ion, la data de 03.02.2017, în intervalul de timp 13:30 min.

- 14:00 min., aflându-se în calitate de pasager în microbuzul de model „Mercedes

Sprinter 416", cu n/î xxx, care se deplasa pe ruta 35, din or. Ialoveni în mun. Chișinău,

având intenția de a limita libertatea persoanei, văzând în geanta lui Roșioru Nicolae,

uitată pe unul din scaunele microbuzului, două carnete sub formă de carte pentru

păstrarea documentelor personale, în care se aflau bani în sumă de 1000 lei, buletinul de

identitate, permisul de conducere, carnetul de pensie, card bancar, toate pe numele

ultimului, precum și certificatul de înmatriculare a automobilului de model „Volkwagen

Polo", cu n/î xxx - documente importante ale persoanelor fizice, pe ascuns le-a sustras,

după care cu bunurile și documentele sustrase, a părăsit locul comiterii infracțiunii, fapt

ce a limitat libertatea părții vătămate Roșioru Nicolae, inclusiv, i-a limitat libertatea de

circulație.

Pe baza stării de fapt, confirmată de probele administrate, prima instanță a reținut

în drept, că faptele inculpatului întrunesc elementele constitutive a infracțiunii prevăzute

de art.360 alin.(2) Cod penal - sustragerea buletinelor de identitate și a altor documente

importante ale persoanei fizice, cu intenția de a limita libertatea persoanei, inclusiv

libertatea de circulație.

Tot el, Talpa Gheorghe, la 28 noiembrie 2016 în jurul orelor 01:30, aflându-se la

domiciliul său xxx, având scopul comiterii sustragerii în mod deschis a bunurilor

proprietarului, după aplicarea cet. Inga Nastas a unei lovituri cu palma peste față și

amenințat-o cu răfuiala fizică, cauzându-i suferințe fizice, în mod deschis i-a sustras o

pereche de cercei de aur cu prețul de 2 000 lei, pe care i-a însușit, cauzându-i astfel

proprietarului daune materiale în proporții considerabile.

Pe baza stării de fapt, confirmată de probele administrate, prima instanță a reținut

în drept că, faptele inculpatului întrunesc elementele constitutive a infracțiunii prevăzute

de art.187 alin.(2) lit. e) și f) Cod penal – jaf, adică sustragerea în mod deschis a

bunurilor altei persoane, săvârșit cu cauzarea daunelor materiale în proporții

considerabile, cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viața și sănătatea persoanei.

Tot el, în perioada și circumstanțe nestabilite de organul de urmărire penală, fără

autorizație corespunzătoare, contrar prevederilor Legii nr.130 din 08.06.2012, în vigoare

din 26.10.2013, privind regimul armelor și al munițiilor cu destinație civilă, cet. Talpa

Gheorghe a obținut muniții, pe care le-a păstrat la domiciliul său situat în xxx, până la

06.01.2017. La 06.01.2017, ora 12.35 min, când, în cadrul percheziției la domiciliul

ultimului, au fost depistate și ridicate obiectele care potrivit raportului de expertiză

nr.34/12/1-R-101 din 06.01.2017 fac parte din categoria munițiilor, și anume: - 49 cartușe

calibru 9x19 mm, cu lovitura centrală, destinate și titulare pentru efectuarea de trageri din

pistoalele cu lovitura centrală cu țeava ghintuită, se referă la categoria munițiilor letale; -

2

18 cartușe militare calibru 7,62 mm, cu lovitura centrală, destinate și titulare pentru

efectuarea de trageri din armele cu țeava ghintuită, se referă la categoria munițiilor letale;

- 31 cartușe militare calibru 5,45 mm, cu lovitura centrală, destinate și titulare pentru

efectuarea de trageri din pistoalele-mitraliere cu țeava ghintuită, se referă la categoria

munițiilor letale; - un cartuș de vânătoare calibru 32 mm, cu lovitura centrală, asamblat

artizanal, se referă la categoria muniției.

Pe baza stării de fapt, confirmată de probele administrate, prima instanță a reținut

în drept că, faptele inculpatului întrunesc elementele constitutive a infracțiunii prevăzute

de art.290 alin.(1) Cod penal - purtarea și păstrarea munițiilor fără autorizația

corespunzătoare.

Tot el, Talpa Gheorghe în perioada și circumstanțe nestabilite de organul de

urmărire penală, a obținut plante de canabis, pe care a prelucrat în masa vegetală uscată și

mărunțită de culoare verde-cafenie, pe care le-a păstrat la domiciliul său situat în xxx,

până la 06.01.2017, ora 12.35 min, când, în cadrul percheziției la domiciliul ultimului, a

fost depistată și ridicată masa vegetală uscată și mărunțită de culoare verde-cafenie, care

potrivit raportului de expertiză nr.34/12/1-R-100, din 06.01.2017, reprezintă - marijuană,

care se atribuie la categoria substanțele narcotice, a căror circulație în scopuri medicinale

este interzisă, în cantitatea totală de 253,117 grame, ce constituie, conform Hotărârii

Guvernului Republicii Moldova, nr.79, cantitate mare.

Pe baza stării de fapt, confirmată de probele administrate, prima instanță a reținut

în drept, că faptele inculpatului întrunesc elementele constitutive a infracțiunii prevăzute

de art.217 alin.(3) lit. c) Cod penal - prelucrarea și păstrarea drogurilor, săvârșite în

proporții mari, fără scop de înstrăinare, a căror circulație este interzisă.

sentința, solicitând casarea totală a acesteia, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi

hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Talpa Gheorghe să fie

achitat pe capetele de învinuire în baza art.art.360 alin.(2), 187 alin.(2) lit. e, f), 290

alin.(1), 217 alin.(3) lit. c) Cod penal, iar pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art.186 alin.(2) lit. d) Cod penal să-i fie stabilită o pedeapsă non-privativă de libertate.

În motivarea cerințelor sale, avocatul a invocat că analizând materialele dosarului

penal, precum și declarațiile atât a pârților vătămate, a inculpatului, cât și ale martorilor,

consideră că vinovăția lui Talpă Gheorghe nu a fost demonstrată.

2021, apelul avocatului a fost respins ca nefondat, cu menținerea sentinței.

4.1. În motivarea soluției sale, instanța de apel a menționat că, prima instanță

cercetând în cumul probele administrate în ședința de judecată prin prisma admisibilității,

pertinenței, concludenții, utilității și veridicității raportată la declarațiile date în ședința de

judecată și probele administrate, a stabilit o corectă situație de fapt, dând faptelor reținute

în sarcina inculpatului Talpa Gheorghe încadrarea juridică corespunzătoare, adică

infracțiunile, prevăzute de art.art.186 alin.(2) lit. d), 360 alin.(2), 290 alin.(1), 217 alin.(3)

lit. c), 187 alin.(2) lit. e), f) Cod penal.

În cadrul cercetării judecătorești, instanța de apel a constatat cu certitudine că, vina

inculpatului Talpa Gheorghe în comiterea infracțiunilor sus indicate, se dovedește prin

cumulul de probe administrate și nominalizate supra și anume: prin declarațiile pârților

vătămate, declarațiile martorilor și probele scrise cercetate din materialele dosarului

penal, care coroborează între ele și demonstrează incontestabil vina inculpatului în

comiterea infracțiunilor incriminate.

Raportând motivele invocate în cererea de apel la materialele cauzei penale,

instanța de apel a conchis că argumentele invocate de către apelant la caz nu î-și găsesc

confirmare în starea de fapt a prezentei cauze penale, motiv pentru care instanța de apel a

3

reținut astfel că, în cadrul ședinței de judecată au fost prezentate suficiente probe

pertinente, concludente, veridice și utile, care demonstrează pe deplin vinovăția

inculpatului Talpa Gheorghe, în comiterea infracțiunilor imputate.

Declarațiile inculpatului Talpa Gheorghe privind nerecunoașterea parțială a vinei

în comiterea infracțiunilor incriminate, instanța de apel le-a apreciat în mod critic - ca o

metodă de apărare în vederea eschivării de la răspundere penală, neavând o augmentare

fundamentată pe alte probe credibile, decât însăși propriile declarații, care nu coroborează

cu restul probelor cercetate în ședința de judecată. Nerecunoașterea vinei nu presupune

nevinovăția inculpatului, în condițiile în care probatoriul demonstrează vina și faptele

incriminate acestuia.

Instanța de apel a subliniat că, vina inculpatului Talpa Gheorghe în comiterea

infracțiunilor incriminate se probează prin declarațiile pârților vătămate, care au indicat

direct la inculpat, că a aplicat forța în privința sa și a agresat-o fizic în rezultatul lovituri

cu palma peste față și amenințat-o cu răfuială fizică, aplicate de către Talpa Gheorghe, lui

Nastas Inga i-au fost cauzate suferințe fizice, în mod deschis a fost sustras de la urechi o

pereche de cercei de aur cu prețul de 2 000 lei, cauzându-i astfel un prejudiciul material

în proporții considerabile. Partea vătămată Nastas Inga a declarat, că pălitura cu palma

peste față, au fost cauzate anume ca rezultat al loviturilor aplicate de către inculpatul

Talpa Gheorghe.

De asemenea, instanța de apel a evidențiat că, în cadrul percheziției de la Talpa

Gheorghe, au fost ridicate : 49 de cartușe de calibru 9X19, cu lovitura centrală, destinate

și titulare pentru efectuarea de trageri din arme cu țeava ghintuită, se referă la categoria

munițiilor letale; 18 cartușe militare calibru 7,62 mm, cu lovitura centrală, destinate și

titulare pentru efectuarea de trageri din arme cu țeava ghintuită, se referă la categoria

munițiilor letale; 31 cartușe militare calibru 5,45 mm, cu lovitura centrală, destinate și

titulare pentru efectuarea de trageri din pistoalele-mitraliere cu țeava ghintuită, se referă

la categoria munițiilor letale; 1 cartuș de vânătoare de calibru 32 mm, cu lovitura

centrală, asamblat artizanal, se referă la categoria muniției.

Calificarea acțiunilor lui Talpa Gheorghe este una corectă, deoarece ultimul din

timp, a avut intenția de a cauza un prejudiciul material părții vătămate și în acest sens

Talpa Gheorghe a aplicat lovituri cu palma peste față părții vătămate.

Mai mult, chiar din declarațiile lui Talpa Gheorghe, date la faza de urmărire

penală, rezultă că ultimul a avut intenția de a cauza vătămări corporale părții vătămate

Nastas inga, iar când Talpa Gheorghe i-a aplica lovituri cu palma peste față părții

vătămate Nastas Inga, ultima pe motiv de frică și amenințări de răfuială fizică de către

Talpa Gheorghe, a fost nevoită să-i dea cerceii din ureche.

Prin urmare, analizând probele cercetate în ședința de judecată și apreciindu-le din

punct de vedere al coroborării lor cu celelalte probe, analizate, instanța de apel a fost

solidară cu aprecierea primei instanțe, precum că acestea demonstrează cu certitudine

vina inculpatului Talpa Gheorghe în comiterea infracțiunii imputate și care combat

argumentele declarate de către inculpat ce nu corespund adevărului, depuse în încercarea

de a se eschiva de la răspunderea penală și se combat prin probele analizate și apreciate

mai sus, prin prisma prevederilor art.101 Cod de procedură penală.

Referitor la solicitarea părții apărării în cererea de apel de achitare a inculpatului,

instanța de apel a constatat că acest temei nu și-a găsit confirmarea la judecarea cauzei,

lipsind temeiuri de achitare a inculpatului Talpa Gheorghe.

4.2. Sub aspectul individualizării pedepsei ce urmează a fi aplicată inculpatului

pentru săvârșirea infracțiunii incriminate, prima instanță a luat în considerație limitele

pedepsei prevăzute de lege pentru fapta săvârșită, dar și de criteriile de individualizare a

pedepsei, prevăzute de art.art.7, 75 Cod penal, și anume, de gradul de pericol social al

4

faptei săvârșite, de împrejurările în care a fost comisă fapta, de scopul urmărit de

inculpat, de persoana acestuia, de circumstanțele cauzei care atenuează sau agravează

răspunderea, de influenta pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, dar

și circumstanțele lor personale.

Circumstanțe atenuante în privința inculpatului Talpa Gheorghe, prevăzute în

art.76 Cod penal, instanța de apel nu a stabilit. În calitate de circumstanțele agravante

potrivit prevederilor art.77 Cod penal, în privința inculpatului Talpa Gheorghe s-au

stabilit: săvârșirea infracțiunii de către o persoană aflată în stare de ebrietate alcoolică,

săvârșirea infracțiunii de către o persoană care a fost condamnat pentru infracțiuni

similare, la locul de trai se caracterizează negativ.

Ținând cont de faptul că infracțiunile săvârșite de inculpatul Talpa Gheorghe

potrivit prevederilor art.16 alin.(3 și 4) Cod penal, sunt grave și mai puțin grave, urmează

ca inculpatul să execute pedeapsa în penitenciar de tip semiînchis în conformitate cu

prevederile art.72 alin.(3) Cod penal.

Inculpatului Talpa Gheorghe i-a fost aplicată pedeapsa în limitele sancțiunilor

normelor penale - art.art.186 alin.(2) lit. d), 360 alin.(2), art.290 alin.(1), 217 alin.(2) lit.

c), 187 alin.(2) lit. e) și f) Cod penal, și, respectiv, prevederilor art.84 Cod penal, adică în

cazul unui concurs de infracțiuni.

Analizând în ansamblu circumstanțele cauzei, instanța de apel a fost solidară cu

aprecierea primei instanțe că pentru corectarea inculpatului Talpa Gheorghe și

preîntâmpinarea comiterii de către acesta și de către terțe persoane, a unor noi infracțiuni,

reținând gravitatea acțiunilor inculpatului în momentul comiterii infracțiunii și celei

premergătoare acesteia, precum și faptul comiterii de către inculpat a mai multor

infracțiuni, precum că Talpa Gheorghe este predispus să comită alte infracțiuni, în

vederea asigurării corectării inculpatului și suportării echitabile a consecințelor pentru

acțiunile comise, față de inculpatul Talpa Gheorghe, urmează a fi aplicată o sancțiune cu

privarea de libertate.

De asemenea, instanța de apel a notat că este justificată și încasarea din contul lui

Talpa Gheorghe în beneficiul părții vătămată Roșioru Nicolae prejudiciul material în

sumă de 2 100 lei.

Totodată, reiterând prevederile art.art.228 alin.(1) pct.1), 229 alin.(1) Cod de

procedură penală, instanța de apel a conchis că cheltuielile judiciare pentru efectuarea

expertizelor în cadrul urmăririi penale în sumă de 1 220 lei, se vor pune pe seama

inculpatului Talpa Gheorghe,.

alin.(1) pct.6), 8) Cod penal, contestă cu recurs hotărârile instanțelor de fond și solicită

casarea acestora, cu remiterea cauzei la rejudecare.

În motivarea recursului declarat, autorul menționează că, prin sentința din 16

decembrie 2020 menținută prin decizia instanței de apel, s-a încasat în beneficiul lui

Roșioru Nicolae despăgubiri în sumă de 2 100 lei, fără ca partea vătămată să fi înaintat

acțiune civilă. Totodată, conform declarațiilor date de partea vătămată - Roșioru Nicolae

în instanța de fond la 19.04.2019, pretenții de ordin material acesta nu are.

De asemenea, conform actului de învinuire Talpa Gheorghe a fost acuzat de

săvârșirea infracțiunii prevăzută de art.186 alin.(2) lit. d) Cod penal - sustragerea pe

ascuns a bunurilor altei persoane cu cauzarea de daune în proporții considerabile, însă,

Talpa Gheorghe a fost condamnat în baza art.186 alin.(2) lit. b) Cod penal, adică

sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane de două sau mai multe persoane. Astfel,

în cadrul examinării cauzei nu au fost cercetate probe în vederea aprecierii determinării

acestui calificativ - de două sau mai multe persoane și nici nu a fost motivată o

recalificare a faptelor inculpatului.

5

Conform declarațiilor date la etapa de urmărire penală, în calitate de parte

vătămată și parte civilă, Roșioru Nicolae nu a confirmat caracterul considerabil a

prejudiciului cauzat ca urmare a acțiunilor infracționale ale lui Talpa Gheorghe. La fel, în

instanțe Roșioru Nicolae nu a declarat caracterul considerabil a prejudiciului cauzat ca

urmare a acțiunilor infracționale ale lui Talpa Gheorghe, însă, nici prima instanță și nci

cea de apel nu au cercetat declarații directe, din care să constate acest calificativ prevăzut

la art.186 alin.(2) lit. b) Cod penal.

Totodată, apărarea evidențiază că, nici în actul de învinuire și nici în sentința

menținută prin decizia instanței de apel nu a fost probat aspectul acuzării lui Talpă

Gheorghe pe fapta încadrată în prevederile art.360 alin.(2) Cod penal, nu a fost motivată

intenția inculpatului de a limita libertatea persoanei, inclusiv libertatea de circulație. Nu

există cercetări la dosar care să argumenteze în ce mod ar putea fi limitată libertatea

inclusiv libertatea de circulație a părții vătămate lui Roșioru Nicolaie prin lipsirea de

buletinul de identitate. Buletinul de identitate nu este un document de călătorie, nu este

un document care să asigure libertatea de circulație. Nici partea vătămată nu a invocat

astfel de limitări și urmări cauzate ca urmare a furtului buletinului și altor documente din

geanta sa uitată în rutieră.

Apărarea relatează că, conform declarațiilor date la etapa de urmărire penală,

partea vătămată Nastas Inga nu a invocat caracterul considerabil a prejudiciului cauzat ca

urmare a acțiunilor infracționale ale lui Talpa Gheorghe. La fel, prima instanță nu a

declarat caracterul considerabil a prejudiciului cauzat ca urmare a acțiunilor infracționale

ale lui Talpa Gheorghe conform declarațiilor date la examinarea cauzei în prima instanță.

Corespunzător instanța de fond cât și cea de apel nu au cercetat declarații directe din care

să constate acest calificativ prevăzut la art.187 alin.(2) lit. f) Cod penal.

procurorul a depus referință privitor la opinia sa asupra recursului declarat de partea

apărării, menționând că acesta urmează a fi respins ca fiind vădit neîntemeiat.

motivele invocate, Colegiul penal lărgit consideră că acesta urmează a fi respins, din

următoarele considerente.

Potrivit art.434 Cod de procedură penală, judecând recursul declarat împotriva

deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție verifică

legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din dosar și se pronunță asupra tuturor

motivelor invocate în recurs de titularul acestuia.

În conformitate cu prevederile art.435 alin.(1) pct.1) Cod de procedură penală,

judecând recursul, instanța este în drept să-l respingă, ca inadmisibil, cu menținerea

hotărârii atacate, în cazul în care se constată că recursul nu este întemeiat legal (este

nefondat). Recursul este nefondat atunci când hotărârea atacată este legală, întemeiată și

motivată.

Reieșind din conținutul recursului declarat, Colegiul penal lărgit constată că,

titularul acestuia invocă temeiurile pentru recurs stipulate la art.427 alin.(1) pct. 6) și 8)

Cod de procedură penală, potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot fi supuse

recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, când

hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, instanța a pronunțat

o hotărâre de condamnare pentru o altă faptă decât cea pentru care condamnatul a fost

pus sub învinuire, precum și când nu au fost întrunite elementele infracțiunii.

În esență, criticele recurentului se axează pe ideea că, instanța de apel greșit a

ajuns la concluzia în ce privește condamnarea inculpatului Talpa Gheorghe în baza

art.art.360 alin.(2), 187 alin.(2) lit. e), f) Cod penal, considerând că lipsesc probe certe ce

ar confirma vinovăția acestuia în comiterea acestor infracțiuni, însă Colegiul penal lărgit

6

consideră că aceste temeiuri nu și-au găsit confirmare la examinarea recursului, nefiind

stabilite presupusele erori de drept invocate de recurent.

Lecturând recursul, Colegiul penal lărgit reține că, acesta nu este motivat prin

prisma temeiurilor indicate, recurentul de fapt criticând modalitatea de apreciere a

probelor de către instanța de apel, considerând că acestea sunt insuficiente și nu dovedesc

cu certitudine că fapta incriminată a fost comisă de către inculpat.

Colegiul penal lărgit menționează că, art.427 alin.(1) Cod de procedură penală

prevede o listă exhaustivă de temeiuri pentru recurs, a cărei analiză denotă faptul că

chestiunile privind aprecierea probelor nu sunt reflectate în conținutul acestui articol,

astfel neconstituind un temei pentru recurs separat. Critica aprecierii probelor, care la caz

comportă o solicitare de reapreciere a acestora, nu poate fi supusă analizei la etapa

examinării cauzei în ordine de recurs ordinar, deoarece instanța de recurs este abilitată de

a se pronunța asupra chestiunilor de drept, care constituie erori cu caracter procedural sau

material, iar aprecierea probelor constituie o chestiune de fapt, ce ține de judecarea

fondului cauzei, judecare care nu se înfăptuiește de către instanța de recurs.

La fel, Colegiul penal lărgit consideră nefondate alegațiile din recurs despre

temeiului de drept prevăzut de art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, or, acestea

nu și-au găsit confirmare la examinarea recursului declarat, iar la examinarea cauzei,

instanța de apel a respectat prevederile art.art.414 alin.(1), (5), 417 alin.(8) Cod de

procedură penală și hotărârea cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată.

În această ordine de idei, Colegiul penal lărgit remarcă faptul că, potrivit normelor

art.414 alin.(1) Cod de procedură penală, judecând apelul, instanța de apel verifică

legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță,

conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței.

Prevederile art.414 alin.(5) Cod de procedură penală stabilesc că, instanța de apel

se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Potrivit prevederilor art.417 alin.(8) Cod de procedură penală decizia instanței de

apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea

sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date.

Din materialele cauzei penale, Colegiul penal lărgit constată că Talpa Gheorghe a

fost pus sub învinuire în baza art.art.186 alin.(2) lit. d), 360 alin.(2), 187 alin.(2) lit. e, f),

290 alin.(1), 217 alin.(3) lit. e) Cod penal, iar prima instanță l-a recunoscut vinovat și l-a

condamnat pe Talpa Gheorghe în baza infracțiunilor imputate, la 5 ani și 2 luni privațiune

de libertate, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, soluție menținută de

către instanța de apel, care a reținut că prima instanță corect a stabilit circumstanțele de

fapt și de drept, analizând obiectiv cumulul de probe prin prisma art.101 Cod de

procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și

coroborării lor, corect concluzionând asupra vinovăției inculpatului.

Analizând decizia atacată, Colegiul penal lărgit conchide că, instanța de apel legal

și întemeiat a menținut soluția primei instanței, deoarece la judecarea apelului declarat, a

verificat legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima

instanță, conform materialelor din cauza penală, respectând prevederile art.art.414

alin.(1), (5) și 417 alin.(8) Cod de procedură penală, în hotărârea adoptată s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apelul declarat de partea apărării, aceasta cuprinzând

motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată, așa cum este indicat în pct.4 din

prezenta decizie, soluție pe care instanța de recurs și-o însușește și reiterarea căreia nu o

consideră necesară.

Colegiul penal lărgit respinge alegațiile invocate de către recurent precum că,

prima instanță a pronunțat o hotărâre de condamnare pentru o altă faptă decât cea pentru

care condamnatul a fost pus sub învinuire, făcând referire la infracțiunea imputată în baza

7

art.186 alin.(2) lit. d) Cod penal. În acest sens, instanța de recurs reține că, în motivarea

primei instanțe se regăsește încadrarea și motivarea corespunzătoare în baza art.186

alin.(2) lit. d) Cod penal, iar în dispozitivul sentinței a fost admisă o omisiune, indicându-

se lit. b) alin.(2) art.186 Cod penal, însă, omisiunea respectivă nu este în stare să

răstoarne sentința și decizia instanței de apel.

Totodată, cu referire la ingerința în partea ce tine de latura civilă, apărarea nu a

contestat sentința primei instanțe în această latura, iar potrivit prevederilor art.427 alin.(2)

Cod procedură penală, or, asemenea temeiuri pot fi invocate în recurs doar în cazul în

care au fost invocate în apel sau încălcarea a avut loc în instanța de apel.

Pe de altă parte, Colegiul penal lărgit atestă că, temeiurile invocate de către

recurent privind dezacordul său cu aprecierea probelor de către instanța de fond, precum

și argumentele acestuia, au constituit obiect de examinare la judecarea cauzei în instanța

de apel și asupra acestora instanța judecătorească s-a expus argumentat în hotărârea

pronunțată.

Subsidiar, Colegiul penal lărgit subliniază că, potrivit jurisprudenței CtEDO nu se

mai impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu

prisosință soluția dată de instanțele inferioare. Or, în cazul în care acestea și-au motivat

decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă sau infirmă o

acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs

eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele

jurisdicției acestor instanțe (hotărârea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c. Finlandei).

Cât privește pretinsa eroare de drept prevăzută la art.427 alin.(1) pct.8) Cod de

procedură penală, semnalată de recurent, instanța de recurs o consideră ca fiind indicată

la fel în mod declarativ, deoarece acest temei este prezent atunci când instanța ce a

judecat cauza a comis în această parte o eroare de drept, cum ar fi situația prin care în

hotărârea judecătorească s-a făcut referire la săvârșirea infracțiunii, dar nu au fost

stabilite faptele sau împrejurările de fapt care corespund elementelor constitutive ale

infracțiunii respective. Reieșind din alegațiile recurentului, acesta nu este de acord cu

încadrarea acțiunilor inculpatului în baza art.360 alin.(2), 187 alin.(2) lit. e), f) Cod penal,

considerând că lipsesc probe certe ce ar confirma vinovăția inculpatului și solicitând

casarea deciziei instanței de apel cu dispunerea rejudecării.

Prin urmare, analizând argumentele recurentului, în coraport cu materialele cauzei

și decizia recurată, Colegiul penal lărgit ajunge la concluzia că, careva încălcări de

procedură, sau încălcări a drepturilor și intereselor inculpatului, nu au fost depistate,

totodată instanțele de judecată au pus la baza soluției numai acele probe la a căror

cercetare au avut acces toate părțile în egală măsură și au motivat admisibilitatea sau

inadmisibilitatea tuturor probelor administrate.

Astfel, Colegiul penal lărgit ajunge la concluzia că, argumentele invocate de către

partea apărării sunt neîntemeiate și urmează a fi respinse, deoarece instanțele ierarhic

inferioare și-au motivat în deplină măsură soluția adoptată, constatând cu certitudine, prin

analiza obiectivă a cumulului de probe, din punct de vedere al pertinenței, concludenții,

veridicității și coroborării lor.

În plus, analizând textul deciziei atacate în coraport cu motivele invocate de

recurent, Colegiul penal atestă că, instanțele de fond s-au expus argumentat și motivat,

bazându-și just soluția din hotărâri, iar instanța de recurs ordinar, în virtutea corectitudinii

acestei motivări, pentru a evita repetări inutile, o acceptă și-o însușește, fapt ce vine în

corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct.37 a hotărârii sale în cauza Albert vs.

România din 16.02.2010, statuează că art.6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își

motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru

fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct.61), cu toate acestea

8

noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor

furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale

supuse atenției sale.

În aceste condiții instanța de recurs conchide că, n-a fost constatată prezența în

speța examinată a unei erori de drept, care ar servi drept temei de implicare a instanței de

recurs în sensul casării deciziei contestate, deoarece instanța de apel n-a admis o eroare,

care ar afecta soluția acesteia.

Din cele expuse, Colegiul penal lărgit concluzionează că, la judecarea cauzei în

ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante, prescrise de art.art.414-

419 Cod de procedură penală, motiv pentru care recursul ordinar declarat de avocatul

Carmanschi Vitalie în numele inculpatului urmează a fi respins ca inadmisibil.

Colegiul penal lărgit

d e c i d e :

Respinge, ca inadmisibil, recursul ordinar declarat de avocatul Carmanschi Vitalie

în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 29 septembrie 2021, în cauza penală în privința inculpatului Talpa Gheorghe xxx, cu

menținerea hotărârii contestate.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 01 decembrie 2022.

Președinte /semnătura/ Timofti Vladimir

Judecători /semnătura/ Țurcan Anatolie

/semnătura/ Cobzac Elena

Plămădeală Ghenadie

Miron Aliona

9