1ra-95/2022 — art. 173, 187 alin.2 lit. f CP

1ra-95/2022 — art. 173, 187 alin.2 lit. f CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr.1ra-95/2022

1-21062198-01-1ra-19012022

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

05 mai 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Țurcan Anatolie și Plămădeală Ghenadie,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

avocatul Iorga Emil în numele inculpatului Rjevschi Dumitru, prin care se solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 06 octombrie 2021, în

cauza penală în privința lui

Rjevschi Dumitru xxxx

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 27.04.2021 – 25.05.2021;

Instanța de apel: 14.06.2021 – 06.10.2021;

Instanța de recurs: 19.01.2022 – 05.05.2022.

A C O N S T A T A T:

probelor administrate la faza de urmărire penală, în procedura prevăzută de art.3641

Cod de procedură penală, Rjevschi Dumitru a fost recunoscut vinovat în baza:

- art.187 alin.(2) lit. f) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de

închisoare pe un termen de 4 ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, cu

amendă în mărime de 700 unități convenționale, echivalentul a 35 000 lei;

- art.173 Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un

termen de 6 luni, cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

Potrivit art.84 alin.(1), (2) Cod penal, pentru concurs real de infracțiuni

constatate prin prezenta sentință, i s-a stabilit pedeapsa definitivă lui Rjevschi Dumitru,

sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani 2 luni, în penitenciar de tip semiînchis,

cu amendă în mărime de 700 unități convenționale, echivalentul a 35 000 lei.

A fost dispusă încasarea de la Rjevschi Dumitru în beneficiul părții vătămate și

civile Cobîleanschi Ecaterina suma de 18 000 lei, cu titlu de prejudiciu material.

dând-u-și seama de caracterul prejudiciabil al faptei sale, realizând consecințele

acțiunilor intenționate, acționând în detrimentul normelor imperative stabilite de

legislația penală, începând cu luna octombrie 2020, până în momentul sesizării

organului de urmărire penală și anume 15 decembrie 2020, manifestând un

1

comportament fizic, verbal și nonverbal, lezându-i demnitatea numitei Cobîleanschi

Ecaterina, creând o atmosferă neplăcută, degradantă, umilitoare, discriminatorie și

insultătoare, acționând cu intenție directă, având scopul de a o determina la raporturi

sexuale și alte acțiuni cu caracter sexual nedorite, a amenințat și șantajat victima cu

publicarea unor poze și imagini video indecente pe care le deține ultimul, cu scopul

asigurării acțiunilor menționate supra, cauzându-i astfel victimei daune morale.

Acțiunile inculpatului Rjevschi Dumitru, au fost încadrate în baza art.173 Cod

penal, individualizată prin hărțuire sexuală, adică manifestarea unui comportament

fizic, verbal sau nonverbal, care lezează demnitatea persoanei și creează o atmosferă

neplăcută, ostilă, degradantă, umilitoare, și insultătoare cu scopul de a determina o

persoană la raporturi sexuale și la alte acțiuni cu caracter sexual nedorite, săvârșite prin

amenințare și șantaj.

Tot el, Rjevschi Dumitru, la data de 14.12.2020, aproximativ ora 23:00, în timp

ce se afla în mun. Chișinău, str. Alba-Iulia 202/2, a sustras, în mod deschis, telefonul

mobil de model „Huawei 30 Pro”, cu nr. IMEI 1: xxxx și IMEI 2: xxxx, la preț de 18

000 lei, în care era instalată cartela SIM cu nr. xxxx, ce aparține părții vătămate

Cobîleanschi Ecaterina, după care a părăsit locul comiterii faptei, cauzând victimei

daune în proporții considerabile.

Acțiunile inculpatului Rjevschi Dumitru, au fost încadrate în baza art.187 alin.(2)

lit. f) Cod penal, individualizată prin jaf, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei

persoane, săvârșită cu cauzarea de daune în proporții considerabile.

solicitând casarea acesteia în latura penală, în partea stabilirii pedepsei, cu adoptarea

unei noi soluții prin care lui Rjevschi Dumitru, să-i fie stabilită o pedeapsă mai blândă.

În motivarea apelului a invocat dezacordul cu modalitatea de individualizare a

pedepsei penale înfăptuită de către prima instanță, pe care o consideră prea aspră, ținând

cont de faptul că inculpatul a recunoscut vina, s-a căit sincer de cele comise, a înaintat

cerere de examinare a cauzei penale în baza art.3641 Cod de procedură penală.

Instanța de judecată nu a apreciat dacă scopul pedepsei aplicate poate fi atins și

fără executarea pedepsei cu închisoare, astfel, greșit a ajuns la concluzia că corectarea

și reeducarea inculpatului poate avea loc numai prin izolarea inculpatului de societate,

considerând că acesta urmează să execute real pedeapsa închisorii stabilite, or,

corectarea inculpatului este posibilă fără privarea acestuia de libertate.

2021, a fost respins ca nefondat, apelul declarat, cu menținerea sentinței atacate fără

modificări.

4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a reținut că, judecarea cauzei

în instanța de fond a avut loc pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală,

în corespundere cu prevederile art.3641 Cod de procedură penală, probele fiind

apreciate corect prin prisma art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al

pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, prima instanță corect

concluzionând asupra vinovăției inculpatului Rjevschi Dumitru de săvârșirea

infracțiunilor imputate.

În această ordine de idei, instanța de apel a menționat că, analizând materialele

cauzei, în raport cu normele relevante la caz, instanța de apel a constatat că, instanța de

fond a îndeplinit strict cerințele dispozițiilor art.3641 alin.(1) Cod de procedură penală,

2

opțiunea primei instanțe privind judecarea cauzei potrivit procedurii enunțate, n-a fost

viciată, în cadrul urmăririi penale n-au fost încălcate normele imperative din Codul de

procedură penală, astfel, instanța de apel a ajuns la concluzia că, nu poate fi reținută o

altă situație de fapt decât cea reținută de către prima instanță.

Instanța de apel a considerat nefondate motivele invocate de către partea apărării

cu referire la dezacordul cu individualizarea pedepsei penale, reținând că, la stabilirea

pedepsei, prima instanță a ținut cont de prevederile art.art.7, 61, 75, 84 Cod penal, de

caracterul și gradul de pericol social al infracțiunii săvârșite, de persoana inculpatului,

care a acceptat probele administrate în cadrul urmăririi penale, de circumstanțele cauzei

care atenuează sau agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra

corectării și reeducării vinovatului, nu permite aplicarea prevederilor art.90 Cod penal,

după cum solicit apărarea, astfel, instanța de fond corect i-a stabilit acestuia pedeapsa

principală definitivă, sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani 2 luni, cu executare

în penitenciar de tip semiînchis, cu amendă în mărime de 700 unități convenționale,

echivalentul a 35 000 lei.

Instanța de apel a menționat că, temei legal pentru aplicarea pedepsei mai blânde

decât cea prevăzută de lege - nu se constată, or, toate circumstanțele cauzei au fost luate

în considerație de către prima instanță la stabilirea pedepsei, ținând cont de prevederile

art.3641 Cod de procedură penală, inculpatul beneficiind de reducerea cu o treime a

limitei de pedeapsă cu închisoare prevăzute de sancțiunea normei penale în baza căreia

a fost condamnat.

Instanța de apel a apreciat că, modalitatea de executare aleasă de prima instanță

este în acord cu principiul proporționalității, având în vedere faptele comise, urmările

produse, personalitatea inculpatului și situația familiară a acestuia.

Astfel, instanța de apel a concluzionat că temeiuri de casare a sentinței nu au fost

stabilite, întrucât soluția emisă este legală și întemeiată.

prevăzut la art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, contestă decizia instanței de apel

cu recurs ordinar, solicită casarea acesteia, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi

hotărâri prin care inculpatului Rjevschi Dumitru să-i fie stabilită o pedeapsă mai blândă,

neprivativă de libertate, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei.

În dezvoltarea argumentelor recursului, apărarea susține că la stabilirea pedepsei

instanța trebuie să țină cont de scopul legii penale, care urmărește restabilirea echității

sociale, corectarea condamnatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni și ține cont

de gravitatea infracțiunii săvârșite, de personalitatea celui vinovat, de circumstanțele

cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra

corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale acestuia.

Consideră posibilă suspendarea executării pedepsei cu închisoarea și acordarea

posibilității acestuia, ca în termenul de probațiune, prin comportament exemplar și

muncă cinstită să îndreptățească încrederea ce i s-a acordat și aceasta va oferi o mai

bună protecție intereselor societății, decât izolarea lui Rjevschi Dumitru de societate.

apărării, și a pledat pentru inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat,

deoarece instanța de apel și-a motivat just soluția adoptată, acordând deplină eficiență

prevederilor art.art.61, 75, 84 Cod penal, astfel că nefiind comise careva erori de drept

3

în raport cu motivele invocate de partea apărării, iar decizia contestată conține motive

clare pe care se întemeiază soluția.

cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității acestuia din

următoarele considerente.

Potrivit art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot

fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de

apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate.

Potrivit dispoziției art.432 alin.(2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității

acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

Colegiul penal menționează că, potrivit practicii judiciare constante, erorile de

drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial.

Instanța de recurs verifică, dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea

atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal

și material.

Din textul recursului declarat, Colegiul penal constată că, deși partea apărării nu

a indicat nici unul din temeiurile pentru recurs prevăzute de art.427 alin.(1) Cod de

procedură penală, Colegiul penal atestă că criticile și solicitările acestuia se limitează

la opinia privind necesitatea aplicării prevederilor art.90 Cod penal în privința

inculpatului Rjevschi Dumitru, care în esență se circumscrie prevederilor art.427

alin.(1) pct. 10) Cod de procedură penală, potrivit căruia hotărârile instanței de apel pot

fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de

apel în cazul când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

Raportând însă argumentul invocat la circumstanțele speței, Colegiul penal

relevă că, acest temei nu și-a găsit confirmare la examinarea recursului, nefiind stabilită

presupusa eroare de drept invocată de recurent.

Cu referire la argumentul menționat în recurs, Colegiul penal menționează că,

potrivit art.75 Cod penal, persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni

i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea specială a Codului penal în

strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a acestuia.

La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de

gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de

circumstanțele atenuante și agravante, de influența pedepsei aplicate asupra corectării

și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

Astfel, Colegiul penal reține că, persoanei declarate vinovate, trebuie să i se

aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza căruia persoana se

declară vinovată.

Totodată, urmează a se ține cont și de faptul că, categoriile pedepselor aplicate

persoanelor fizice sunt expuse în Codul penal într-o anumită consecutivitate: de la cea

mai blândă - amendă, până la cea mai aspră - detențiune pe viață.

În conformitate cu criteriile generale de individualizare a pedepsei, o pedeapsă

mai aspră, din numărul celor alternative, prevăzute pentru săvârșirea infracțiunii, se

stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai blândă, din numărul celor menționate,

nu va asigura atingerea scopului pedepsei.

4

Respectiv, doar instanța de judecată este în măsură să înfăptuiască acțiunea de

individualizare a pedepsei pentru infractorul care a săvârșit o infracțiune, având deplina

libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii respective, ținând seama de regulile

și principiile prevăzute de Codul penal, la stabilirea felului, duratei ori a cuantumului

pedepsei.

Analizând temeinicia solicitării apărării privind necesitatea aplicării în privința

inculpatului Rjevschi Dumitru a unei pedepse mai blânde decât cea prevăzută de lege,

Colegiul penal menționează, că aceasta nu poate fi reținută, deoarece sub aspectul

individualizării pedepsei penale, soluția instanței de apel, este întemeiată și legală.

Astfel, instanța de apel corect a reținut că inculpatul a comis un concurs de

infracțiuni, dintre care o infracțiune gravă și o infracțiune mai puțin gravă și nu a

recuperat prejudiciul cauzat părții vătămate, prin urmare instanța de apel a motivat

iraționalitatea aplicării prevederilor art.90 Cod penal.

În opinia Colegiului penal instanța de apel corect și legal a menținut sentința

primei instanțe în partea stabilirii pedepsei inculpatului, precum și modalitatea de

executare a acesteia, motivându-și în mod temeinic soluția în acest sens, iar argumentele

recurentului cu privire la aplicarea art.90 Cod penal sunt declarative, deoarece nu conțin

o motivare a solicitărilor cu referire la circumstanțe concrete ale cauzei.

Ca urmare, instanța de recurs menționează că circumstanțele la care face referire

partea apărării în cererea de recurs au fost luate în considerație la aplicarea pedepsei de

către instanțele de fond, care au ținut cont de faptul că inculpatul a recunoscut vinovăția,

se căiește sincer și a solicitat ca judecarea cauzei să fie înfăptuită conform procedurii

prevăzute de art.3641 Cod de procedură penală.

Colegiul penal reiterează că la stabilirea măsurii și modului de executare a

pedepsei, instanța de apel a ținut cont de prevederile art.art.7, 16, 75-78, 84 Cod penal,

soluția fiind motivată corespunzător circumstanțelor cauzei, corect concluzionând că

scopul pedepsei poate fi atins doar cu executarea reală a pedepsei cu închisoare stabilite

lui Rjevschi Dumitru, aceasta fiind proporțională și echitabilă faptelor comise de către

inculpat.

Prin urmare, Colegiul penal atestă că alegațiile apărării cu privire la comiterea

erorii de drept, individualizarea contrară prevederilor legale a pedepsei stabilite

inculpatului, sunt vădit neîntemeiate, întrucât însăși recurentul nu a identificat și nu a

expus în recurs care anume prevederi legale au fost încălcate de către instanța de apel

la individualizarea pedepsei.

Astfel, din conținutul deciziei instanței de apel, rezultă cert motivele pentru care

a fost menținută sentința, instanța de apel respectând și prevederile art.art.414 alin.(1),

(5) și 417 alin. (8) Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apelul apărării, aceasta cuprinzând motivele pe care

se întemeiază soluția pronunțată, așa cum este indicat în pct. 4.1. din prezenta decizie,

motivare pe care instanța de recurs și-o însușește pe deplin.

În cazul în care instanțele de fond și-au motivat decizia luată, arătând în mod

concret la împrejurările, care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite

părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în

principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției acestor instanțe (hotărârile

CEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c. Finlandei).

5

Reieșind din cele expuse supra Colegiul penal conchide, că la stabilirea pedepsei

inculpatului Rjevschi Dumitru, pentru infracțiunile comise, instanța de apel nu a comis

erori de drept ce ar afecta soluția, pedeapsa aplicată și modul de executare a acesteia

fiind corect stabilite, cu respectarea exigențelor legii, iar alegațiile apărătorului expuse

în recursul ordinar sunt vădit neîntemeiate.

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Iorga Emil în

numele inculpatului Rjevschi Dumitru, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 06 octombrie 2021, în cauza penală în privința lui Rjevschi Dumitru

xxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 09 iunie 2022.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Țurcan Anatolie

Plămădeală Ghenadie

6