1ra-256/2021 — art. 201/1 alin.1 lit. b, 179 alin.1, 320/1 CP

1ra-256/2021 — art. 201/1 alin.1 lit. b, 179 alin.1, 320/1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr.1ra-265/2021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

10 februarie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Țurcan Anatolie și Cobzac Elena,

examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de către

inculpatul Stupai Mihail, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului judiciar al

Curții de Apel Cahul din 27 iulie 2020, în cauza penală în privința lui

Stupai Mihail xxxx xxxx xxxx

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 15.01.2020 – 13.02.2020;

Instanța de apel: 10.06.2020 – 27.07.2020;

Instanța de recurs: 28.09.2020 – 10.02.2021.

a c o n s t a t a t :

baza probelor administrate în faza de urmărire penală, potrivit art.3641 Cod de

procedură penală, Stupai Mihail a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza:

- art.2011 alin.(1) lit. b) Cod penal, la 2 ani închisoare, cu executarea pedepsei

în penitenciar de tip semiînchis;

- art.179 alin.(1) Cod penal, la 1 an închisoare, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis;

- art.179 alin.(1) Cod penal, la 1 an închisoare, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis;

- art.179 alin.(2) Cod penal, la 1 an și 6 luni închisoare, cu executarea pedepsei

în penitenciar de tip semiînchis;

- art.2011 alin.(1) lit. a) Cod penal, la 2 ani și 6 luni închisoare, cu executarea

pedepsei în penitenciar de tip semiînchis;

- art.179 alin.(2) Cod penal, la 1 an și 6 luni închisoare, cu executarea pedepsei

1

în penitenciar de tip semiînchis;

- art.3201 Cod penal, la 1 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar

de tip semiînchis;

- art.2011 alin.(1) lit. a) Cod penal, la 2 ani și 6 luni închisoare, cu executarea

pedepsei în penitenciar de tip semiînchis;

- art.3201 Cod penal, la 1 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar

de tip semiînchis.

Potrivit art.84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul

parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă 6 ani închisoare, cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Potrivit art.85 Cod penal, prin cumul de sentințe a fost adăugat parțial pedeapsa

cu închisoare stabilită prin sentința judecătoriei Cimișlia, sediul Central din

02.09.2019 și i-a fost stabilită pedeapsa definitivă 7 ani și 6 luni închisoare, cu cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

05 iunie 2019, conștientizând caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale intenționate,

îndreptate la săvârșirea actelor de violență asupra membrilor familiei, urmărind scopul

impunerii voinței sale membrilor familiei prin intimidarea lor, aflându-se în raionul

Cimișlia, sat. Gradiște, în stradă, a întâlnit-o pe fosta sa soție, xxxx, născută la xxxx,

care se întorcea de la punctul medical împreună cu fiica minoră Xxxx, a. n. xxxx, și

cu forța a tras-o în curtea gospodăriei locuitoarei sat. xxxx, Goliță Elena, unde

exprimându-se în adresa ei cu cuvinte și expresii injurioase, precum și amenințând-o

cu aplicarea violenței, a apucat-o pe xxxx cu ambele mâini de gât, strângând-o. xxxx,

fiindu-i frică să nu fie agresată fizic a fugit la domiciliu său, lăsând-o pe minora Xxxx

în curtea gospodăriei Elenei Goliță. În urma acțiunilor violente ale lui Stupai Mihail,

exprimate prin intimidare, îndreptate spre impunerea voinței și a controlului personal

asupra victimei, manifestate prin înjurări, insultări, ofense, amenințări cu aplicarea

violenței fizice, xxxx i-a fost provocată stare de tensiune, frică și de suferințe psihice,

fapt confirmat prin Raportul de evaluare psihologică nr. 316 din 16 decembrie 2019.

Tot el, Stupai Mihail, în noaptea spre 7 septembrie 2019, conștientizând

caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale intenționate, aflându-se în raionul Cimișlia,

sat. Gradiște, fără consimțământul Luciei Stupai, a pătruns în casa de locuit a acesteia

în timp ce ea nu se afla la domiciliu, unde a făcut dezordine în casă, deșternând

țolurile, aruncând mâncare pe podea și strângând de pe uscătorul de haine hainele

Luciei Stupai, le-a aruncat într-o căldare cu lături din încăperea auxiliară a locuinței.

Tot el, Stupai Mihail, în noaptea spre 9 septembrie 2019, conștientizând

caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale intenționate, fără consimțământul Luciei

Stupai, a pătruns ilegal în curtea locuinței ei, amplasată în s. Gradiște r-l Cimișlia, în

timp ce ultima nu se afla acasă, unde din subsolul gospodăriei, dintr-un bidon, a vărsat

2

aproximativ 30 litri de ulei de floarea soarelui, precum și a dezlegat vaca, cărei i-a dat

drumul în stradă.

Tot el, Stupai Mihail, la data de 12 septembrie 2019, aproximativ la ora 21:15,

fiind în stare de ebrietate alcoolică, conștientizând caracterul prejudiciabil al acțiunilor

sale intenționate, fără consimțământul Luciei Stupai, a venit la domiciliul ei, amplasat

în sat. Gradiște, raionul Cimișlia, în timp ce ultima se afla acasă împreună cu copiii

minori, unde forța ușa pentru a intra în casă, sub pretextul de a vizita copiii, iar Lucia

Stupai, fiindu-i frică ca el să nu deterioreze ușa, i-a deschis-o și i-a cerut să plece

acasă, explicându-i că este oră târzie, însă Stupai Mihail nu reacționa, ci dimpotrivă,

intrând în domiciliu, o amenința pe Lucia Stupai cu aplicarea violenței, în acest sens

demonstrându-i un fragment din lemn pe care-l avea în mână, spunându-i că i-l va

introduce în gât

Tot el, Stupai Mihail, la data de 12 septembrie 2019, aproximativ la ora 21:15,

după ce a pătruns ilegal în domiciliul Luciei Stupai, conștientizând caracterul

prejudiciabil al acțiunilor sale intenționate, îndreptate la săvârșirea actelor de violență

asupra membrilor familiei, urmărind scopul impunerii voinței sale membrilor familiei

prin intimidarea lor, în prezența copiilor minori Xxxx și Xxxx care de la gălăgie s-au

trezit și au început a plânge fiindu-le frică, o amenința pe Stupai Lucia cu aplicarea

violenței, în acest sens demonstrându-i un fragment din lemn pe care-l avea în mână,

spunându-i că i-l va introduce în gât, la ce Stupai Lucia pentru a nu fi agresată, i-a

solicitat să iasă la WC și a fugit la domiciliul tatălui său, Baidu Gheorghe, amplasat în

sat. Gradiște, raionul Cimișlia, unde ulterior a venit Stupai Mihail, și prelungind

acțiunile sale ilicite, a forțat ușa, a intrat în acest domiciliu, a apucat-o pe Lucia Stupai

de haine și cu forța a târât-o din domiciliu, prin curte, până la poartă, unde în timp ce

încerca să deschidă poarta, Lucia Stupai, fiindu-i frică să nu fie agresată în continuare,

s-a smuls din mâinile lui și a fugit la domiciliul său. În urma acțiunilor violente ale lui

Stupai Mihail, exprimate prin intimidare, îndreptate spre impunerea voinței și a

controlului personal asupra victimei, manifestate prin insultări, ofense, amenințări cu

aplicarea violenței fizice, atât Luciei Stupai cât și minorilor Xxxx și Xxxx le-a fost

provocată stare de tensiune, frică și de suferințe psihice.

Tot el, Stupai Mihail, la data de 19 septembrie 2019, aproximativ la ora 01:15,

fiind în stare de ebrietate alcoolică, conștientizând caracterul prejudiciabil al acțiunilor

sale ilegale, intenționat, fără consimțământul Luciei Stupai, a venit la domiciliul ei,

amplasat în sat. Gradiște raionul Cimișlia, în timp ce ultima dormea în casă împreună

cu copii minori, spărgând geamul, a pătruns în casă și a început a se exprima în adresa

Luciei Stupai cu cuvinte și expresii necenzurate, apoi scoțând din buzunar un cuțit

pliant automat, l-a deschis și amenințând-o pe Stupai Lucia că-i va tăia gâtul, i-a

aplicat zgârieturi cu lama cuțitului pe obraz și pe gât, ulterior amenințând-o pe Stupai

Lucia că-i va tăia burta și-i va scoate fătul deoarece ultima era gravidă, i-a aplicat o

3

zgârietură cu lama cuțitului pe abdomen, cauzându-i conform raportului de expertiză

judiciară nr. 4 201914P0352 din 20 septembrie 2019, leziuni corporale sub formă de

excoriații pe față, gât și abdomen, ce se califică ca vătămare corporală neînsemnată.

Tot el, Stupai Mihail, la 6 noiembrie 2019, în jurul orei 18:30, aflându-se în sat.

Gradiște, raionul Cimișlia, conștientizând caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale

intenționate, cunoscând cu certitudine despre existența ordonanței de protecție a

victimei violenței în familie, emise prin încheierea judecătoriei Cimișlia din

20.09.2019, prin care au fost dispuse măsurile de protecție victimei violenței în

familie Stupai Lucia, născută la 29.06.1992, el fiind obligat de a sta de o parte de

locul aflării victimei Stupai Lucia, de locuința acesteia amplasată în sat. Gradiște

raionul Cimișlia la o distanță ce ar asigura siguranța victimei, pentru o perioadă de trei

luni, să nu amenințe sub nici o formă victima, să nu contacteze victima, să nu viziteze

locul de trai al victimei pe un termen de 3 luni, fiind în stare de ebrietate alcoolică, a

venit la domiciliul Luciei Stupai, unde a intrat în locuință amenințând-o pe Lucia

Stupai cu aplicarea violenței fizice.

Tot el, Stupai Mihail, la data de 6 noiembrie 2019, fiind în stare de ebrietate

alcoolică, după ce în jurul orei 18:30 a venit la domiciliul Luciei Stupai, încălcând

astfel obligațiile impuse prin ordonanța de protecție a victimei, conștientizând

caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale intenționate, îndreptate la săvârșirea actelor

de violență asupra membrilor familiei, a pătruns în domiciliul Luciei Stupai, unde a

încuiat locuința din interior, a apucat-o pe Lucia Stupai cu mâinile de gât și i-a cerut

fiicei minore, Xxxx, născută la xxxx să aducă un cuțit. În urma acțiunilor violente ale

lui Stupai Mihail, exprimate prin intimidare, îndreptate spre impunerea voinței și a

controlului personal asupra victimei, manifestate prin insultări, ofense, amenințări cu

aplicarea violenței fizice, atât Luciei Stupai cât și minorei Xxxx le-a fost provocată

stare de tensiune, frică și de suferințe psihice.

Tot el, Stupai Mihail, la 8 noiembrie 2019, aproximativ la ora 21:00,

conștientizând caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale intenționate, cunoscând cu

certitudine despre existența ordonanței de protecție a victimei violenței în familie,

emise prin încheierea judecătoriei Cimișlia din 20.09.2019, prin care au fost dispuse

măsurile de protecție victimei violenței în familie Stupai Lucia, născută la 29.06.1992,

el fiind obligat de a sta de o parte de locul aflării victimei Stupai Lucia, de locuința

acesteia amplasată în sat. Gradiște raionul Cimișlia la o distanță ce ar asigura

siguranța victimei, pentru o perioadă de trei luni, să nu amenințe sub nici o formă

victima, să nu contacteze victima, să nu viziteze locul de trai al victimei pe un termen

de 3 luni, fiind în stare de ebrietate alcoolică, a venit la domiciliul Luciei Stupai, unde

a intrat în curte și bătând în geam și în ușa de intrare, cerea să i se deschidă ușa

locuinței.

Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate, prima

4

instanța a reținut în drept, că faptele inculpatului întrunesc elementele constitutive ale

infracțiunilor prevăzute articolelor 2011 alin. (1) lit. b), 179 alin. (1), 179 alin. (2),

2011 alin. (2) lit. a), 179 alin. (2), 3201 , 2011 alin. (2) lit. a) și 3201 din Codul penal.

aplicarea în privința acestuia a unei pedepse mai blânde

În motivarea cerințelor sale a invocat că, nu este de acord cu sentința

Judecătoriei Cimișlia, (sediul Central), din data de 13 februarie 2020, deoarece de

nenumărate ori a solicitat prezentarea martorilor care l-ar fi putut îndreptăți, însă

instanța de judecată a refuzat să-i admită cererea sa.

A mai menționat inculpatul faptul că, partea vătămată dorește să se împace cu

acesta însă această circumstanță nu a fost luată în considerație de către instanța de

fond.

apelul declarat a fost respins, cu menținerea dispozițiilor sentinței instanței de fond.

În motivarea soluției sale, instanța de apel a menționat că, analizând sentința

instanței de fond, prin prisma prevederilor art.art.100 alin.(4) și 101 Cod de procedură

penală, verificându-le sub toate aspectele, complet și obiectiv, iar fiecare probă fiind

apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludentei, utilității și veridicității ei,

iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, constată că,

instanța de fond corect a ajuns la concluzia de a încadra acțiunile inculpatului Stupai

Mihail, în baza prevederilor art.art.2011 alin. (1) lit. b), 179 alin. (1), 179 alin. (2),

2011 alin. (2) lit. a), 179 alin. (2), 3201 , 2011 alin. (2) lit. a) și 3201 Cod penal, fapt ce

nu se contestă de inculpat, sentința fiind contestată în latura pedepsei aplicate

inculpatului.

Mai mult, judecarea cauzei a avut loc în procedură simplificată, în baza

prevederilor art.3641 Cod de procedură penală. În instanța de fond inculpatul a depus

cereri prin care a solicitat judecarea cauzei sale în baza probelor administrate în faza

urmăririi penale, prin care recunoaște săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu și

solicită ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire

penală, cerere, care a fost acceptată de instanța de fond.

În contextul dat, instanța de apel a subliniat că, la determinarea pedepsei

instanța a ținut cont de toate circumstanțele ce s-stabilit pe cauză, în corespundere cu

prevederile art.61 și art. 75 Cod penal, a aplicat o pedeapsă corespunzătoare

caracterului și gradului de pericol social, personalității inculpatului Stupai Mihail,

care nu este la prima abatere de la legii, fiind anterior condamnat prin sentința

Judecătoriei Cimișlia, sediul Central din data de 2 septembrie 2019, în baza art. 2011

alin.(1) lit. a) din Codul penal – la 1 an de închisoare cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis; în baza art.2011 alin.(2) lit. a) Cod penal - la 3 ani

închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis; în temeiul art.84

5

Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă definitivă pentru concurs de infracțiuni în

mărime de 3 ani 6 luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis; în temeiul art.90 alin.(1) Cod penal, executarea pedepsei a fost suspendată

condiționat pe o perioadă de probațiune de 4 ani

Cu toate acestea, instanța de apel a constat cu certitudine că în pofida faptului

că inculpatul Stupai Mihail, executa cu suspendare o pedeapsă sub formă de 3 ani și 6

luni de închisoare, manifestând un comportament infracțional, nu a îndreptățit

încrederea ce i s-a acordat, în rezultat, săvârșind din nou cu intenție un concurs de

infracțiuni intenționate similare, fapt ce denotă convingerea certă că inculpatul Stupai

Mihail nu merge pe cale corectării și reeducării, motiv pentru care executarea

pedepsei stabilite prin sentința atacată urmează a fi executată doar cu izolarea

inculpatului de societate, ultimul reprezentând un pericol atât pentru familia acestuia

cât și pentru societate.

Mai mult ca atât, fenomenul violenței în familie nu este o chestiune privată sau

de familie, ci o chestiune de interes public, care implică acțiunea eficientă a statului.

În jurisprudența sa, CEDO a reiterat că pedeapsa corporală nu poate fi tolerată, iar

statele ar trebui să o interzică în drept și în practică.

De asemenea, în vederea luării tuturor măsurilor pentru protejarea victimei dar

și a integrității psihologice a copilului, care poate fi martor a acțiunilor violente ale

inculpatului și în scopul aplicării unei pedepse suficient de aspre pentru a descuraja

agresiunile asupra victimelor violenței în familie, instanța de apel a constatat că

executarea pedepsei cu închisoare în limita stabilită de către instanța de fond, va

contribui la prevenirea și reeducarea inculpatului așa încât acesta fiind izolat de

societate să își poată face concluziile necesare și să fie înlăturat din anturajul victimei

și copiilor minori.

Totodată, la stabilirea pedepsei în privința inculpatului Stupai Mihail, instanța

de apel a ținut cont de practica Curții Europene, în sensul că aplicarea pedepselor

proporționale cu fapta reprezintă o condiție importantă pentru prevenirea și

combaterea eficientă a violenței în familie, CtEDO, în jurisprudența sa privind cauzele

de violență în familie împotriva Moldovei, a atras atenția asupra necesității de a

asigura un răspuns rapid și serios din partea statului la cazurile de violență împotriva

femeilor. Cauza Mudric c. Moldovei, Cererea nr. 74839/10 (hotărârea CtEDO din 16

iulie 2013); cauza B. c. Moldovei, Cererea nr. 61382/09 (hotărârea CtEDO din 16 iulie

2013). Măsurile blânde menționate mai sus nu descurajează făptuitorii să comită acte

de violență în familie, ci descurajează victimele să denunțe actele de violență și să

solicite înfăptuirea justiției și măsuri de siguranță din partea statului.

aplicarea unei pedepse non privative de libertate în privința sa.

În motivarea cerințelor sale a invocat că, pedeapsa aplicată de instanța de apel

6

în privința sa este una sever, deoarece constatările făcute că nu este încadrat în câmpul

muncii nu corespund realității, în realitate este angajat și are la întreținere 4 copii

minori

5.1. Inculpatul a contestat cu recurs suplementar decizia, solicitând casarea

acesteia, cu transmiterea la rejudecare în instanța de apel în alt complet de judecată

pentru respectarea tuturor drepturilor la apărare.

În motivarea cerințelor sale a făcut trimitere la prevederile art.art.19, 66 pct.17,

3641 Cod de procedură penală, care consideră ca au fost încălcate de către instanțele

ierarhic inferioare la condamnarea sa.

În contextul dat inculpatul susține că potrivit acestor încălcare instanțele de

judecată au pronunțat o hotărâre nemotivată și contrară art.6 al CEDO.

partea apărării, menționând că acesta urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit

neîntemeiat și lipsit de temeiuri legale.

raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal decide

inadmisibilitatea acestora, din următoarele considerente.

7.1. Cu referire la recursul declarat de inculpat la 08 septembrie 2020.

Conform art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârea instanței de apel

poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanța de fond

ori de apel.

Conform art.432 alin.(2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în

care constată că este vădit neîntemeiat.

Potrivit textului recursului, recurentul invocă drept temeiuri de casare a deciziei

instanței de apel, pct.10) alin.(1) al art.427 Cod de procedură penală, potrivit căruia

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel, în cazul în care s-au aplicat pedepse

individualizate contrar prevederilor legale.

Analizând acest temei în raport cu motivele invocate în recursul declarat,

Colegiul penal constată că acesta nu și-a găsit confirmare.

Colegiul reține că autorul recursului este de acord cu starea de fapt stabilită de

către instanțele de judecată, însă critică hotărârile instanțelor judecătorești referitor la

pedeapsa aplicată.

Instanța de recurs consideră că motivele invocate de către recurent la acest

capitol sunt lipsite de temei legal.

Astfel, Colegiul penal relevă că, persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea

unei infracțiuni trebuie să i se aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii

7

articolului în baza căruia persoana se declară vinovată.

Conform prevederilor art.61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de

constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului, și

respectiv la rândul său are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea

condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea

ultimului, cât și a altor persoane.

Totodată, potrivit art.75 Cod penal, persoanei recunoscute vinovate de

săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea

specială a Codului penal în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a

acestuia. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont

de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de

circumstanțele cauzei, care atenuează ori agravează răspunderea, de influența

pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de

viață ale familiei acestuia.

În acest context, Colegiul penal consideră, că la aplicarea pedepsei inculpatului

pentru infracțiunea săvârșită, prima instanță cât și instanța de apel au acordat deplină

eficiență prevederilor art.art.61, 75, 84 și 85 Cod penal, totodată ținând cont și de

gravitatea infracțiunilor săvârșite, care se atribuie la categoria ușoare și mai puțin

grave, inculpatul a recunoscut integral vinovăția, se căiește sincer, are la întreținere 4

copii minori, anterior a fost condamnat pentru infracțiuni similare, la evidența

medicului psihiatru și narcolog nu se află.

Colegiul penal ține să menționeze, că prima instanță cât și instanța de apel la

emiterea hotărârilor au ținut cont și de prevederile art.3641 alin.(8) Cod de procedură

penală, care stipulează că în caz de aplicare a pedepsei închisorii inculpatul

beneficiază de reducerea cu 1/3 din maximul și din minimul prevăzut de sancțiune,

fiind stabilite noi limite cu care trebuie să opereze instanța de judecată la stabilirea

pedepsei.

La fel, Colegiul penal amintește că raționamentul de aplicare a prevederilor

art.90 Cod penal, are la origine persoana și comportamentul acesteia până la

săvârșirea infracțiunii, atitudinea și modul de manifestare a infractorului în fazele de

urmărire penală și de judecare a cauzei față de infracțiune, cum vinovatul își apreciază

fapta social periculoasă încă de la momentul descoperirii ei cum ar fi: conduita bună a

infractorului; stăruința depusă pentru a înlătura rezultatul infracțiunii sau pentru a

repara paguba pricinuită, comportarea în cursul procesului.

Astfel, aplicarea suspendării condiționate a pedepsei nu este un drept al

inculpatului, ci o prerogativă a instanței de judecată care este liberă să aprecieze dacă

este sau nu cazul să o acorde.

În acest context, instanța de recurs respinge ca fiind neîntemeiate argumentele

invocate de inculpat în cererea de recurs, or, pedeapsa este echitabilă când ea impune

8

infractorului lipsuri și restricții ale drepturilor lui, proporționale cu gravitatea

infracțiunii săvârșite, suficientă pentru restabilirea echității sociale, adică a drepturilor

și intereselor părții vătămate, statului și întregii societăți, perturbate prin infracțiune.

De asemenea, pedeapsa este echitabilă și atunci când este capabilă de a

contribui la realizarea altor scopuri ale pedepsei penale, cum ar fi corectarea

condamnatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât de către condamnat,

precum și de alte persoane.

Instanța de recurs apreciază drept neîntemeiate argumentele inculpatului

precum că, în privința lui urmează a fi stabilită o pedeapsă mai blândă cu aplicarea

unei pedepse non privativă de libertate. Alegațiile inculpatului că, este unicul

întreținător al familiei, are la întreținere 4 copii minori nu combat argumentele expuse

supra, care ar determina instanța de recurs să aplice în privința lui Stupai Mihail

prevederile art.90 Cod penal.

7.2 Cu referire la recursul suplementar declarat de inculpat la 24

septembrie 2020.

Potrivit art.432 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând

admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel,

decide asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care se constată că, recursul este

declarat peste termen.

Termenul de recurs este un termen procesual legal, durata lui fiind stabilită prin

lege. El este absolut și are caracter imperativ, adică depășirea lui atrage decăderea din

dreptul de a exercita calea de atac, iar dacă totuși recursul a fost declarat după

expirarea termenului el urmează a fi respins ca tardiv, cu excepția când întârzierea a

fost determinată de motive întemeiate.

În conformitate cu prevederile art.422 Cod de procedură penală, termenul de

recurs este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei.

Potrivit dispozițiilor art.230 Cod de procedură penală, în cazul în care pentru

exercitarea unui drept procesual este prevăzut un anumit termen, nerespectarea

acestuia impune pierderea dreptului procesual și nulitatea actului efectuat peste

termen.

Sub acest aspect se atestă că, potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată,

instanța de apel a pronunțat decizia motivată la 07 august 2020, în absența părților,

astfel părților care nu s-au prezentat în ședința de judecată le-a fost expediată copia

deciziei (f.d. 168, vol. II).

Deci, hotărârea atacată a fost pronunțată în condițiile legii la 07 august 2020,

iar termenul de 30 zile pentru depunerea recursului ordinar a expirat la sfârșitul zilei

de 09 septembrie 2020.

Conform art.231 alin.(2)-(3) Cod de procedură penală, calcularea termenelor

procedurale se pornește de la ora, ziua, luna și anul indicate în actul care a provocat

9

curgerea termenului. La calcularea termenelor nu se ia în calcul ora sau ziua de la care

începe să curgă termenul, nici ora sau ziua în care acesta se împlinește.

Așadar în speță, termenul de declarare a recursului conform art.422 Cod de

procedură penală, a început să decurgă din 08 august 2020 de la pronunțarea deciziei

integrale, ultima zi pentru declararea recursului fiind 09 septembrie 2020, iar recursul

ordinar declarat de inculpat a fost depus la 24 septembrie 2020 (conform ștampilei de

pe plic), prin urmare, cu omiterea termenului de 30 de zile stabilit de lege.

În acest context instanța de recurs dispune inadmisibilitatea recursului ca fiind

tardiv, aceasta nu se expune asupra circumstanțelor de drept ale cauzei și legalității

hotărârii adoptate, din care motiv nu există temei de a se verifica legalitatea deciziei

instanței de apel.

În sinteza celor stabilite supra, Colegiul penal nu a constatat prezența erorilor

de drept invocate de recurenți ce ar fi afectat hotărârea instanței de apel atacată sub

aspectele contestate, deoarece soluția adoptată de către instanța de apel este legală și

întemeiată, iar recursul ordinar declarat de către inculpat la 08 septembrie 2020 ca

fiind vădit neîntemeiat și cel declarat la 24 septembrie 2020, ca inadmisibil deoarece

este declarat peste termen.

Colegiul penal,

d e c i d e :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către inculpatul Stupai

Mihail, împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 27 iulie

2020, în cauza penală în privința lui Stupai Mihail xxxx, din 08 septembrie 2020 ca

fiind vădit neîntemeiat și recursul suplimentar din 24 septembrie 2020 ca fiind

declarat peste termen.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 26 martie 2021.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

10