1ra-256/2021 — art. 201/1 alin.1 lit. b, 179 alin.1, 320/1 CP

Prin sentința Judecătoriei Cimișlia, sediul Central din 13 februarie 2020, pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, potrivit art.3641 Cod de procedură penală, Stupai Mihail a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza: - art.2011 alin.(1) lit. b) Cod penal, la 2 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis; - art.179 alin.(1) Cod penal, la 1 an închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis; - art.179 alin.(1) Cod penal, la 1 an închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis; - art.179 alin.(2) Cod penal, la 1 an și 6 luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis; - art.2011 alin.(1) lit. a) Cod penal, la 2 ani și 6 luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis; - art.179 alin.(2) Cod penal, la 1 an și 6 luni închisoare, cu executarea pedepsei 1 în penitenciar de tip semiînchis; - art.3201 Cod penal, la 1 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis; - art.2011 alin.(1) lit. a) Cod penal, la 2 ani și 6 luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis; - art.3201 Cod penal, la 1 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Potrivit art.84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă 6 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Potrivit art.85 Cod penal, prin cumul de sentințe a fost adăugat parțial pedeapsa cu închisoare stabilită prin sentința judecătoriei Cimișlia, sediul Central din 02.09.2019 și i-a fost stabilită pedeapsa definitivă 7 ani și 6 luni închisoare, cu cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Pentru a se pronunța, prima instanță a constatat în fapt că, Stupai Mihail, la 05 iunie 2019, conștientizând caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale intenționate, îndreptate la săvârșirea actelor de violență asupra membrilor familiei, urmărind scopul impunerii voinței sale membrilor familiei prin intimidarea lor, aflându-se în raionul Cimișlia, sat. Gradiște, în stradă, a întâlnit-o pe fosta sa soție, xxxx, născută la xxxx, care se întorcea de la punctul medical împreună cu fiica minoră Xxxx, a. n. xxxx, și cu forța a tras-o în curtea gospodăriei locuitoarei sat. xxxx, Goliță Elena, unde exprimându-se în adresa ei cu cuvinte și expresii injurioase, precum și amenințând-o cu aplicarea violenței, a apucat-o pe xxxx cu ambele mâini de gât, strângând-o. xxxx, fiindu-i frică să nu fie agresată fizic a fugit la domiciliu său, lăsând-o pe minora Xxxx în curtea gospodăriei Elenei Goliță. În urma acțiunilor violente ale lui Stupai Mihail, exprimate prin intimidare, îndreptate spre impunerea voinței și a controlului personal asupra victimei, manifestate prin înjurări, insultări, ofense, amenințări cu aplicarea violenței fizice, xxxx i-a fost provocată stare de tensiune, frică și de suferințe psihice, fapt confirmat prin Raportul de evaluare psihologică nr. 316 din 16 decembrie 2019. Tot el, Stupai Mihail, în noaptea spre 7 septembrie 2019, conștientizând caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale intenționate, aflându-se în raionul Cimișlia, sat. Gradiște, fără consimțământul Luciei Stupai, a pătruns în casa de locuit a acesteia în timp ce ea nu se afla la domiciliu, unde a făcut dezordine în casă, deșternând țolurile, aruncând mâncare pe podea și strângând de pe uscătorul de haine hainele Luciei Stupai, le-a aruncat într-o căldare cu lături din încăperea auxiliară a locuinței. Tot el, Stupai Mihail, în noaptea spre 9 septembrie 2019, conștientizând caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale intenționate, fără consimțământul Luciei Stupai, a pătruns ilegal în curtea locuinței ei, amplasată în s. Gradiște r-l Cimișlia, în timp ce ultima nu se afla acasă, unde din subsolul gospodăriei, dintr-un bidon, a vărsat 2 aproximativ 30 litri de ulei de floarea soarelui, precum și a dezlegat vaca, cărei i-a dat drumul în stradă. Tot el, Stupai Mihail, la data de 12 septembrie 2019, aproximativ la ora 21:15, fiind în stare de ebrietate alcoolică, conștientizând caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale intenționate, fără consimțământul Luciei Stupai, a venit la domiciliul ei, amplasat în sat. Gradiște, raionul Cimișlia, în timp ce ultima se afla acasă împreună cu copiii minori, unde forța ușa pentru a intra în casă, sub pretextul de a vizita copiii, iar Lucia Stupai, fiindu-i frică ca el să nu deterioreze ușa, i-a deschis-o și i-a cerut să plece acasă, explicându-i că este oră târzie, însă Stupai Mihail nu reacționa, ci dimpotrivă, intrând în domiciliu, o amenința pe Lucia Stupai cu aplicarea violenței, în acest sens demonstrându-i un fragment din lemn pe care-l avea în mână, spunându-i că i-l va introduce în gât Tot el, Stupai Mihail, la data de 12 septembrie 2019, aproximativ la ora 21:15, după ce a pătruns ilegal în domiciliul Luciei Stupai, conștientizând caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale intenționate, îndreptate la săvârșirea actelor de violență asupra membrilor familiei, urmărind scopul impunerii voinței sale membrilor familiei prin intimidarea lor, în prezența copiilor minori Xxxx și Xxxx care de la gălăgie s-au trezit și au început a plânge fiindu-le frică, o amenința pe Stupai Lucia cu aplicarea violenței, în acest sens demonstrându-i un fragment din lemn pe care-l avea în mână, spunându-i că i-l va introduce în gât, la ce Stupai Lucia pentru a nu fi agresată, i-a solicitat să iasă la WC și a fugit la domiciliul tatălui său, Baidu Gheorghe, amplasat în sat. Gradiște, raionul Cimișlia, unde ulterior a venit Stupai Mihail, și prelungind acțiunile sale ilicite, a forțat ușa, a intrat în acest domiciliu, a apucat-o pe Lucia Stupai de haine și cu forța a târât-o din domiciliu, prin curte, până la poartă, unde în timp ce încerca să deschidă poarta, Lucia Stupai, fiindu-i frică să nu fie agresată în continuare, s-a smuls din mâinile lui și a fugit la domiciliul său. În urma acțiunilor violente ale lui Stupai Mihail, exprimate prin intimidare, îndreptate spre impunerea voinței și a controlului personal asupra victimei, manifestate prin insultări, ofense, amenințări cu aplicarea violenței fizice, atât Luciei Stupai cât și minorilor Xxxx și Xxxx le-a fost provocată stare de tensiune, frică și de suferințe psihice. Tot el, Stupai Mihail, la data de 19 septembrie 2019, aproximativ la ora 01:15, fiind în stare de ebrietate alcoolică, conștientizând caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale ilegale, intenționat, fără consimțământul Luciei Stupai, a venit la domiciliul ei, amplasat în sat. Gradiște raionul Cimișlia, în timp ce ultima dormea în casă împreună cu copii minori, spărgând geamul, a pătruns în casă și a început a se exprima în adresa Luciei Stupai cu cuvinte și expresii necenzurate, apoi scoțând din buzunar un cuțit pliant automat, l-a deschis și amenințând-o pe Stupai Lucia că-i va tăia gâtul, i-a aplicat zgârieturi cu lama cuțitului pe obraz și pe gât, ulterior amenințând-o pe Stupai Lucia că-i va tăia burta și-i va scoate fătul deoarece ultima era gravidă, i-a aplicat o 3 zgârietură cu lama cuțitului pe abdomen, cauzându-i conform raportului de expertiză judiciară nr. 4 201914P0352 din 20 septembrie 2019, leziuni corporale sub formă de excoriații pe față, gât și abdomen, ce se califică ca vătămare corporală neînsemnată. Tot el, Stupai Mihail, la 6 noiembrie 2019, în jurul orei 18:30, aflându-se în sat. Gradiște, raionul Cimișlia, conștientizând caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale intenționate, cunoscând cu certitudine despre existența ordonanței de protecție a victimei violenței în familie, emise prin încheierea judecătoriei Cimișlia din 20.09.2019, prin care au fost dispuse măsurile de protecție victimei violenței în familie Stupai Lucia, născută la 29.06.1992, el fiind obligat de a sta de o parte de locul aflării victimei Stupai Lucia, de locuința acesteia amplasată în sat. Gradiște raionul Cimișlia la o distanță ce ar asigura siguranța victimei, pentru o perioadă de trei luni, să nu amenințe sub nici o formă victima, să nu contacteze victima, să nu viziteze locul de trai al victimei pe un termen de 3 luni, fiind în stare de ebrietate alcoolică, a venit la domiciliul Luciei Stupai, unde a intrat în locuință amenințând-o pe Lucia Stupai cu aplicarea violenței fizice. Tot el, Stupai Mihail, la data de 6 noiembrie 2019, fiind în stare de ebrietate alcoolică, după ce în jurul orei 18:30 a venit la domiciliul Luciei Stupai, încălcând astfel obligațiile impuse prin ordonanța de protecție a victimei, conștientizând caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale intenționate, îndreptate la săvârșirea actelor de violență asupra membrilor familiei, a pătruns în domiciliul Luciei Stupai, unde a încuiat locuința din interior, a apucat-o pe Lucia Stupai cu mâinile de gât și i-a cerut fiicei minore, Xxxx, născută la xxxx să aducă un cuțit. În urma acțiunilor violente ale lui Stupai Mihail, exprimate prin intimidare, îndreptate spre impunerea voinței și a controlului personal asupra victimei, manifestate prin insultări, ofense, amenințări cu aplicarea violenței fizice, atât Luciei Stupai cât și minorei Xxxx le-a fost provocată stare de tensiune, frică și de suferințe psihice. Tot el, Stupai Mihail, la 8 noiembrie 2019, aproximativ la ora 21:00, conștientizând caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale intenționate, cunoscând cu certitudine despre existența ordonanței de protecție a victimei violenței în familie, emise prin încheierea judecătoriei Cimișlia din 20.09.2019, prin care au fost dispuse măsurile de protecție victimei violenței în familie Stupai Lucia, născută la 29.06.1992, el fiind obligat de a sta de o parte de locul aflării victimei Stupai Lucia, de locuința acesteia amplasată în sat. Gradiște raionul Cimișlia la o distanță ce ar asigura siguranța victimei, pentru o perioadă de trei luni, să nu amenințe sub nici o formă victima, să nu contacteze victima, să nu viziteze locul de trai al victimei pe un termen de 3 luni, fiind în stare de ebrietate alcoolică, a venit la domiciliul Luciei Stupai, unde a intrat în curte și bătând în geam și în ușa de intrare, cerea să i se deschidă ușa locuinței. Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate, prima 4 instanța a reținut în drept, că faptele inculpatului întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute articolelor 2011 alin. (1) lit. b), 179 alin. (1), 179 alin. (2), 2011 alin. (2) lit. a), 179 alin. (2), 3201 , 2011 alin. (2) lit. a) și 3201 din Codul penal.

Inculpatul a contestat cu apel sentința, solicitând casarea acesteia, cu aplicarea în privința acestuia a unei pedepse mai blânde În motivarea cerințelor sale a invocat că, nu este de acord cu sentința Judecătoriei Cimișlia, (sediul Central), din data de 13 februarie 2020, deoarece de nenumărate ori a solicitat prezentarea martorilor care l-ar fi putut îndreptăți, însă instanța de judecată a refuzat să-i admită cererea sa. A mai menționat inculpatul faptul că, partea vătămată dorește să se împace cu acesta însă această circumstanță nu a fost luată în considerație de către instanța de fond.

Prin deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 27 iulie 2020, apelul declarat a fost respins, cu menținerea dispozițiilor sentinței instanței de fond. În motivarea soluției sale, instanța de apel a menționat că, analizând sentința instanței de fond, prin prisma prevederilor art.art.100 alin.(4) și 101 Cod de procedură penală, verificându-le sub toate aspectele, complet și obiectiv, iar fiecare probă fiind apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludentei, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, constată că, instanța de fond corect a ajuns la concluzia de a încadra acțiunile inculpatului Stupai Mihail, în baza prevederilor art.art.2011 alin. (1) lit. b), 179 alin. (1), 179 alin. (2), 2011 alin. (2) lit. a), 179 alin. (2), 3201 , 2011 alin. (2) lit. a) și 3201 Cod penal, fapt ce nu se contestă de inculpat, sentința fiind contestată în latura pedepsei aplicate inculpatului. Mai mult, judecarea cauzei a avut loc în procedură simplificată, în baza prevederilor art.3641 Cod de procedură penală. În instanța de fond inculpatul a depus cereri prin care a solicitat judecarea cauzei sale în baza probelor administrate în faza urmăririi penale, prin care recunoaște săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu și solicită ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, cerere, care a fost acceptată de instanța de fond. În contextul dat, instanța de apel a subliniat că, la determinarea pedepsei instanța a ținut cont de toate circumstanțele ce s-stabilit pe cauză, în corespundere cu prevederile art.61 și art. 75 Cod penal, a aplicat o pedeapsă corespunzătoare caracterului și gradului de pericol social, personalității inculpatului Stupai Mihail, care nu este la prima abatere de la legii, fiind anterior condamnat prin sentința Judecătoriei Cimișlia, sediul Central din data de 2 septembrie 2019, în baza art. 2011 alin.(1) lit. a) din Codul penal – la 1 an de închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis; în baza art.2011 alin.(2) lit. a) Cod penal - la 3 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis; în temeiul art.84 5 Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă definitivă pentru concurs de infracțiuni în mărime de 3 ani 6 luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis; în temeiul art.90 alin.(1) Cod penal, executarea pedepsei a fost suspendată condiționat pe o perioadă de probațiune de 4 ani Cu toate acestea, instanța de apel a constat cu certitudine că în pofida faptului că inculpatul Stupai Mihail, executa cu suspendare o pedeapsă sub formă de 3 ani și 6 luni de închisoare, manifestând un comportament infracțional, nu a îndreptățit încrederea ce i s-a acordat, în rezultat, săvârșind din nou cu intenție un concurs de infracțiuni intenționate similare, fapt ce denotă convingerea certă că inculpatul Stupai Mihail nu merge pe cale corectării și reeducării, motiv pentru care executarea pedepsei stabilite prin sentința atacată urmează a fi executată doar cu izolarea inculpatului de societate, ultimul reprezentând un pericol atât pentru familia acestuia cât și pentru societate. Mai mult ca atât, fenomenul violenței în familie nu este o chestiune privată sau de familie, ci o chestiune de interes public, care implică acțiunea eficientă a statului. În jurisprudența sa, CEDO a reiterat că pedeapsa corporală nu poate fi tolerată, iar statele ar trebui să o interzică în drept și în practică. De asemenea, în vederea luării tuturor măsurilor pentru protejarea victimei dar și a integrității psihologice a copilului, care poate fi martor a acțiunilor violente ale inculpatului și în scopul aplicării unei pedepse suficient de aspre pentru a descuraja agresiunile asupra victimelor violenței în familie, instanța de apel a constatat că executarea pedepsei cu închisoare în limita stabilită de către instanța de fond, va contribui la prevenirea și reeducarea inculpatului așa încât acesta fiind izolat de societate să își poată face concluziile necesare și să fie înlăturat din anturajul victimei și copiilor minori. Totodată, la stabilirea pedepsei în privința inculpatului Stupai Mihail, instanța de apel a ținut cont de practica Curții Europene, în sensul că aplicarea pedepselor proporționale cu fapta reprezintă o condiție importantă pentru prevenirea și combaterea eficientă a violenței în familie, CtEDO, în jurisprudența sa privind cauzele de violență în familie împotriva Moldovei, a atras atenția asupra necesității de a asigura un răspuns rapid și serios din partea statului la cazurile de violență împotriva femeilor. Cauza Mudric c. Moldovei, Cererea nr. 74839/10 (hotărârea CtEDO din 16 iulie 2013); cauza B. c. Moldovei, Cererea nr. 61382/09 (hotărârea CtEDO din 16 iulie 2013). Măsurile blânde menționate mai sus nu descurajează făptuitorii să comită acte de violență în familie, ci descurajează victimele să denunțe actele de violență și să solicite înfăptuirea justiției și măsuri de siguranță din partea statului.

Inculpatul a contestat cu recurs decizia, solicitând casarea acesteia și aplicarea unei pedepse non privative de libertate în privința sa. În motivarea cerințelor sale a invocat că, pedeapsa aplicată de instanța de apel 6 în privința sa este una sever, deoarece constatările făcute că nu este încadrat în câmpul muncii nu corespund realității, în realitate este angajat și are la întreținere 4 copii minori 5.1. Inculpatul a contestat cu recurs suplementar decizia, solicitând casarea acesteia, cu transmiterea la rejudecare în instanța de apel în alt complet de judecată pentru respectarea tuturor drepturilor la apărare. În motivarea cerințelor sale a făcut trimitere la prevederile art.art.19, 66 pct.17, 3641 Cod de procedură penală, care consideră ca au fost încălcate de către instanțele ierarhic inferioare la condamnarea sa. În contextul dat inculpatul susține că potrivit acestor încălcare instanțele de judecată au pronunțat o hotărâre nemotivată și contrară art.6 al CEDO.

Procurorul a depus referință privitor la opinia sa asupra recursului declarat de partea apărării, menționând că acesta urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat și lipsit de temeiuri legale.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate, în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestora, din următoarele considerente. 7.1. Cu referire la recursul declarat de inculpat la 08 septembrie 2020. Conform art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanța de fond ori de apel. Conform art.432 alin.(2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Potrivit textului recursului, recurentul invocă drept temeiuri de casare a deciziei instanței de apel, pct.10) alin.(1) al art.427 Cod de procedură penală, potrivit căruia hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în cazul în care s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Analizând acest temei în raport cu motivele invocate în recursul declarat, Colegiul penal constată că acesta nu și-a găsit confirmare. Colegiul reține că autorul recursului este de acord cu starea de fapt stabilită de către instanțele de judecată, însă critică hotărârile instanțelor judecătorești referitor la pedeapsa aplicată. Instanța de recurs consideră că motivele invocate de către recurent la acest capitol sunt lipsite de temei legal. Astfel, Colegiul penal relevă că, persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni trebuie să i se aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii 7 articolului în baza căruia persoana se declară vinovată. Conform prevederilor art.61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului, și respectiv la rândul său are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea ultimului, cât și a altor persoane. Totodată, potrivit art.75 Cod penal, persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea specială a Codului penal în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a acestuia. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei, care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. În acest context, Colegiul penal consideră, că la aplicarea pedepsei inculpatului pentru infracțiunea săvârșită, prima instanță cât și instanța de apel au acordat deplină eficiență prevederilor art.art.61, 75, 84 și 85 Cod penal, totodată ținând cont și de gravitatea infracțiunilor săvârșite, care se atribuie la categoria ușoare și mai puțin grave, inculpatul a recunoscut integral vinovăția, se căiește sincer, are la întreținere 4 copii minori, anterior a fost condamnat pentru infracțiuni similare, la evidența medicului psihiatru și narcolog nu se află. Colegiul penal ține să menționeze, că prima instanță cât și instanța de apel la emiterea hotărârilor au ținut cont și de prevederile art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală, care stipulează că în caz de aplicare a pedepsei închisorii inculpatul beneficiază de reducerea cu 1/3 din maximul și din minimul prevăzut de sancțiune, fiind stabilite noi limite cu care trebuie să opereze instanța de judecată la stabilirea pedepsei. La fel, Colegiul penal amintește că raționamentul de aplicare a prevederilor art.90 Cod penal, are la origine persoana și comportamentul acesteia până la săvârșirea infracțiunii, atitudinea și modul de manifestare a infractorului în fazele de urmărire penală și de judecare a cauzei față de infracțiune, cum vinovatul își apreciază fapta social periculoasă încă de la momentul descoperirii ei cum ar fi: conduita bună a infractorului; stăruința depusă pentru a înlătura rezultatul infracțiunii sau pentru a repara paguba pricinuită, comportarea în cursul procesului. Astfel, aplicarea suspendării condiționate a pedepsei nu este un drept al inculpatului, ci o prerogativă a instanței de judecată care este liberă să aprecieze dacă este sau nu cazul să o acorde. În acest context, instanța de recurs respinge ca fiind neîntemeiate argumentele invocate de inculpat în cererea de recurs, or, pedeapsa este echitabilă când ea impune 8 infractorului lipsuri și restricții ale drepturilor lui, proporționale cu gravitatea infracțiunii săvârșite, suficientă pentru restabilirea echității sociale, adică a drepturilor și intereselor părții vătămate, statului și întregii societăți, perturbate prin infracțiune. De asemenea, pedeapsa este echitabilă și atunci când este capabilă de a contribui la realizarea altor scopuri ale pedepsei penale, cum ar fi corectarea condamnatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât de către condamnat, precum și de alte persoane. Instanța de recurs apreciază drept neîntemeiate argumentele inculpatului precum că, în privința lui urmează a fi stabilită o pedeapsă mai blândă cu aplicarea unei pedepse non privativă de libertate. Alegațiile inculpatului că, este unicul întreținător al familiei, are la întreținere 4 copii minori nu combat argumentele expuse supra, care ar determina instanța de recurs să aplice în privința lui Stupai Mihail prevederile art.90 Cod penal. 7.2 Cu referire la recursul suplementar declarat de inculpat la 24 septembrie 2020. Potrivit art.432 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, decide asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care se constată că, recursul este declarat peste termen. Termenul de recurs este un termen procesual legal, durata lui fiind stabilită prin lege. El este absolut și are caracter imperativ, adică depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a exercita calea de atac, iar dacă totuși recursul a fost declarat după expirarea termenului el urmează a fi respins ca tardiv, cu excepția când întârzierea a fost determinată de motive întemeiate. În conformitate cu prevederile art.422 Cod de procedură penală, termenul de recurs este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei. Potrivit dispozițiilor art.230 Cod de procedură penală, în cazul în care pentru exercitarea unui drept procesual este prevăzut un anumit termen, nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului procesual și nulitatea actului efectuat peste termen. Sub acest aspect se atestă că, potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată, instanța de apel a pronunțat decizia motivată la 07 august 2020, în absența părților, astfel părților care nu s-au prezentat în ședința de judecată le-a fost expediată copia deciziei (f.d. 168, vol. II). Deci, hotărârea atacată a fost pronunțată în condițiile legii la 07 august 2020, iar termenul de 30 zile pentru depunerea recursului ordinar a expirat la sfârșitul zilei de 09 septembrie 2020. Conform art.231 alin.(2)-(3) Cod de procedură penală, calcularea termenelor procedurale se pornește de la ora, ziua, luna și anul indicate în actul care a provocat 9 curgerea termenului. La calcularea termenelor nu se ia în calcul ora sau ziua de la care începe să curgă termenul, nici ora sau ziua în care acesta se împlinește. Așadar în speță, termenul de declarare a recursului conform art.422 Cod de procedură penală, a început să decurgă din 08 august 2020 de la pronunțarea deciziei integrale, ultima zi pentru declararea recursului fiind 09 septembrie 2020, iar recursul ordinar declarat de inculpat a fost depus la 24 septembrie 2020 (conform ștampilei de pe plic), prin urmare, cu omiterea termenului de 30 de zile stabilit de lege. În acest context instanța de recurs dispune inadmisibilitatea recursului ca fiind tardiv, aceasta nu se expune asupra circumstanțelor de drept ale cauzei și legalității hotărârii adoptate, din care motiv nu există temei de a se verifica legalitatea deciziei instanței de apel. În sinteza celor stabilite supra, Colegiul penal nu a constatat prezența erorilor de drept invocate de recurenți ce ar fi afectat hotărârea instanței de apel atacată sub aspectele contestate, deoarece soluția adoptată de către instanța de apel este legală și întemeiată, iar recursul ordinar declarat de către inculpat la 08 septembrie 2020 ca fiind vădit neîntemeiat și cel declarat la 24 septembrie 2020, ca inadmisibil deoarece este declarat peste termen.

În corespundere cu art.432 alin.(1), (2) pct.4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, d e c i d e : Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către inculpatul Stupai Mihail, împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 27 iulie 2020, în cauza penală în privința lui Stupai Mihail xxxx, din 08 septembrie 2020 ca fiind vădit neîntemeiat și recursul suplimentar din 24 septembrie 2020 ca fiind declarat peste termen. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 26 martie 2021. Președinte Timofti Vladimir Judecători Țurcan Anatolie Cobzac Elena 10