ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 01.12.2022

1ra-1041/2022 — art. 217 1 alin. 4 lit. d CP

HOTĂRÂRE
01.12.2022
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 217 1 alin. 4 lit. d CP
Temei legal
art. 427 alin.1 pct.6, 8 CPP
Citează această cauză
1ra-1041/2022 — art. 217 1 alin. 4 lit. d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr.1ra-1041/2022

1-21041949-01-1ra-15072022

19 octombrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Țurcan Anatolie și Plămădeală Ghenadie,

examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de

către avocații Bobeică Călin și Medeleanu Roman în numele inculpatului Dectear

Andrei, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 01 martie 2022, în cauza penală în privința lui

Dectear Andrei xxxx

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 22.03.2021 – 08.10.2021;

Instanța de apel: 27.10.2021 – 01.03.2022;

Instanța de recurs: 15.07.2022 – 19.10.2022.

a c o n s t a t a t:

Dectear Andrei a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.2171 alin.(4) lit.

d) Cod penal, la 8 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis,

cu privarea de dreptul de a exercita activități ce țin de administrarea și gestionarea

drogurilor, etnobotanicelor sau analoagelor acestora pe un termen de 5 ani.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

A fost dispusă încasarea de la inculpatul Dectear Andrei în contul statului

suma de 12 460 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.

urmărind scopul punerii în circulație ilegală a substanțelor narcotice și obținerii de

profit din activitatea prejudiciabilă, a săvârșit acțiuni prejudiciabile de circulație

ilicită a drogurilor, manifestată prin procurarea lor din diferite surse și

comercializarea către alte persoane.

Astfel, la 03.12.2020, ora 19:00, de către reprezentantul organului de urmărire

penală, din garajul Xxx, mun. Chișinău care se află în posesia și folosința lui Dectear

Andrei au fost depistate și ridicate 549 pachețele de tip zip-lock în care, conform

1

Raportului de expertiză judiciară nr.34/12/1-R-4761 din 09.02.2021, se conține

substanță stupefiantă PVP în cantitate totală de 384,64 grame, precum și 10 pachete

din polimer în care se conținea substanță care, conform Raportului de expertiză

judiciară nr.34/12/1-R-4759 din 33.03.2021, reprezintă substanță stupefiantă PVP în

cantitate totală de 890,07 grame, pe care Dectear Andrei a procurat-o în circumstanțe

nestabilite și o păstra cu scop de înstrăinare către alte persoane.

Tot la 03.12.2020, ora 19:55, de către reprezentantul organului de urmărire

penală, din ap. xxxx din mun. Chișinău, a fost depistată și ridicată substanță care,

conform Raportului de expertiză judiciară nr.34/12/1-R-4758 din 22.01.2021

reprezintă stupefiantă PVP, în cantitate de 9,17 grame, pe care Dectear Andrei a

procurat-o în circumstanțe necunoscute și o păstra cu scop de înstrăinare către alte

persoane.

Cantitatea totală de PVP, pusă în circulație ilicită de către Dectear Andrei

constituie 1.283,88 grame.

Conform Listei substanțelor stupefiante, psihotrope și a plantelor care conțin

astfel de substanțe, depistate în traficul ilicit precum și cantitățile acestora, aprobată

prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.79 din 23.01.2006 cu ulterioarele

modificări, PVP este inclus în categoria substanțelor stupefiante, iar cantitatea care

depășește limita de 1 gram, constituie proporții deosebit de mari.

Acțiunile lui Dectear Andrei au fost încadrate în baza art.2171 alin.(4) lit. d)

Cod penal, circulația ilegală a drogurilor în scop de înstrăinare, adică procurarea,

păstrarea ilegală a drogurilor, săvârșite în scop de înstrăinare, săvârșite în proporții

deosebit de mari.

numele inculpatului, a declarat apel prin care a solicitat casarea acesteia, cu

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Dectear Andrei să fie

achitat de sub învinuirea înaintată.

În motivarea apelului a invocat că, instanța de fond nu a apreciat probele din

punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate

probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor, a ajuns la concluzia

greșită că Dectear Andrei ar fi săvârșit infracțiunea prevăzută de art.2171 alin.(4) lit.

d) Cod penal.

A menționat că, învinuirea este bazată pe următoarele probe: procesul-verbal

de cercetare la fața locului din 03.12.2020, raportul de expertiză din 09.02.2021,

raportul de expertiză din 03.02.2021, raportul de expertiză din 27.12.2020, raportul

de expertiză din 22.01.2021. Însă, având în vedere atât calificarea infracțiunii, cât și

demonstrarea vinovăției, în cadrul examinării cauzei a fost audiat în calitate de

martor (cu date cifrate) Ursu Vadim, declarațiile cărora sunt contradictorii, din

următoarele considerente: Ursu Vadim, a menționat că locul întâlnirii inițial era

teritoriul complexului de garaje, unde a și consumat împreună cu inculpatul

substanțe narcotice, fapt care nu a fost negat de însăși inculpat. În cadrul audierii

inițiale la faza de urmărire penală, martorul cu date cifrate a comunicat că erau într-

un cerc restrâns de prieteni, și ulterior s-au deplasat către complexul de garaje.

Martorul cu date cifrate totodată a dat declarații diferite în sensul culorii și

2

conținutului substanțelor narcotice, fiind audiat la faza de urmărire penală și ulterior

în instanță de judecată, inițial a declarat doar despre o masă vegetală de culoare

verde, că ulterior să menționeze despre culori diferite ale oare căror substanțe praf.

Consideră că declarațiile acestuia urmează a fi apreciate critic, or, versiunea

inculpatului nu poate fi combătută, în sensul cunoașterii de fapt a identității

martorului, cât și a faptului că ultimii au fost reținuți în aceeași perioadă. Mai mult

că atât, conform versiunii și declarațiilor inculpatului, martorul, investigator sub

acoperire cu date cifrate, este cetățeanul Pisiniuc Roman, care a fost reținut pentru

păstrarea cu scop de înstrăinare, iar în schimbul declarațiilor date la urmărirea penală

și în instanță de judecată ar fi fost liberat de răspundere penală, conform prevederilor

art.217 alin.(5), pentru contribuirea activă la descoperirea sau contracararea

infracțiunii ce ține de circulația ilegală a drogurilor, etnobotanicelor, sau analogii

acestora, după caz, cu indicarea sursei de procurarea a acestor substanțe, divulgarea

persoanelor care au contribuit la săvârșirea infracțiunii.

Susține că, în privința suportului probatoriu, martorul ar fi fost influențat de a

da astfel de declarații, cunoscând cu certitudine că Dectear Andrei este consumator

de droguri și deține asupra sa o astfel de substanță, organul de urmărire penală urmă,

după declarațiile efectuate în calitate de martor, ca investigator sub acoperire, a cet.

Ursu Vadim, să efectueze una din măsurile speciale de investigații prevăzute la

art.132/2, doar cu autorizarea procurorului, fără a fi necesară autorizarea

judecătorului de instrucție, a unor măsuri precum: - urmărirea vizuală sau achiziția

de control. Urmare a efectuării acestor măsuri speciale de investigații, orice dubiu

urmă a fi înlăturat în privința păstrării cu scop de înstrăinare a substanțelor narcotice.

A remarcat apărarea că, urmare a declarațiilor participanților la proces, a

probelor prezentate de către acuzare, consideră că urmărirea penală nu și-a atins

scopul, în sensul demonstrării circumstanțelor enunțate, atât în privința păstrării

substanțelor stupefiante, și în privința scopului de înstrăinare, nefiind depistate sume

bănești care ar fi rezultat din infracțiunea prezumată, fiind de fapt ridicate în calitate

de corpuri delicte telefonul mobil și notebook-ul, care, în eventuala teorie a scopului

de înstrăinare urmărit de inculpat, urmă a fi depistat convorbiri, poze, și alte

elemente întru demonstrarea acestora.

Potrivit art.100 alin.(5) Cod de procedura penală, hotărârea de condamnare nu

se poate întemeia, în măsură determinantă, pe declarațiile martorului protejat sau pe

probele obținute în urma efectuării măsurilor speciale de investigații.

În opinia apărării, o eventuală condamnare, nu se poate întemeia pe

declarațiile martorului protejat, iar probele obținute, rapoartele de expertiză,

procesele - verbale de cercetare la fața locului, nu pot fi puse la baza condamnării

inculpatului în punerea în circulație a substanțelor narcotice și obținerii de profit din

activitatea prejudiciabilă. Comercializarea către alte persoane, având în vedere,

faptul că Dectear Andrei a recunoscut în instanță de judecată faptul că consuma

astfel de substanțe, indicând totodată dozele zilnice și sursele bănești din care sunt

procurate pentru consum personal, iar unica probă de acuzare fiind declarațiile

martorului cu date cifrate, vădit lipsite de un alt suport probatoriu - demonstrează

lipsa eficacității măsurilor procesuale pentru demonstrarea vinovăției inculpatului.

3

La fel, consideră că, nu este clar delimitată învinuirea, în privința calificării

infracțiunii, având în vedere că, inițial urmărirea penală a fost pornită pe semnele

infracțiunii prevăzute de art.2171 alin.(4) Cod penal, fiind posibilă intentarea

urmăririi penale pe semnele infracțiunii prevăzute de art.217 alin.(4) Cod penal, însă

ulterior acuzarea a considerat că, declarația martorului dubios, precum că ”Vadim”

poate să-i vândă la preț de 200-400 lei substanțe narcotice, este suficientă pentru

calificarea acțiunilor prezumate, conform învinuirii.

Argumentarea instanței în privința probelor puse la baza sentinței, în mare

parte este bazată pe declarațiile martorului sub acoperire, iar folosirea sintagmelor

„din cuvintele martorului” „inculpatul îi povestise” urmează a fi apreciate critic ,

având în vedere faptul că instanța în sentința nu a menționat despre argumentele

inculpatului în ce privește însăși faptul că îl cunoaște pe martorul sub acoperire,

cunoaște identitatea acestuia cât și condițiile în care acesta a dat astfel de declarații,

fiind impus de organele competente să dea astfel de declarații.

Totodată, a mai indicat că, instanța a menționat că „nu are temei pentru a pune

la îndoială credibilitatea declarațiilor martorului Ursu Vadim, așa cum declarațiile

acestuia sunt în coroborare cu procesul-verbal din data de 03.12.2020 de cercetare

la fața locului în garajul Nr.178, situat în mun. Chișinău, str. Tudor Strișca 12, pe

care îl închiriază inculpatul Dectear Andrei, unde au fost depistate și ridicate mai

multe obiecte confecționate din polimer, acoperite cu bandă adezivă, pachețele de

tip zip-lock în interior cu masă solidă de culoare albă, neagră, verde, albastră, roz și

vișinie, substanțe solide cu aspect de cristale, de culoare albă, neagră și verde,

inclusiv au fost depistate și ridicate două cântare electrice, unul dintre care are pe

suprafață depuneri de PVP. Însă, nu exista o legătură de cauzalitate intre

credibilitatea declarațiilor martorului Ursu Vadim, cercetarea la fața locului și

ridicarea obiectelor, cu însăși fapta de înstrăinare și obținere de profit.

a fost respins ca nefondat, apelul declarat, cu menținerea sentinței atacate.

4.1. În motivarea soluției pronunțate instanța de apel a indicat, că prima

instanță, cercetând în cumul probele administrate în ședința de judecată prin prisma

admisibilității, pertinenței și concludenții, utilității și veridicității raportată la

declarațiile date în ședința de judecată și probele administrate, corect a stabilit

situația de fapt și a încadrat acțiunile reținute în privința inculpatului Dectear Andrei

în baza art.2171 alin.(4) Cod penal.

Instanța de apel a constatat că, vina inculpatului Dectear Andrei în săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art.2171 alin.(4) Cod penal, se dovedește prin cumulul de

probe administrate și anume, prin declarațiile martorului, investigator sub acoperire

cu date cifrate Ursu Vadim și probele scrise cum sunt procesele-verbale ale

acțiunilor procesuale, rapoartele de expertiză judiciară și corpurile delicte, care

coroborează între ele și demonstrează incontestabil vina inculpatului în comiterea

infracțiunii prevăzute de art.2171 alin.(4) Cod penal.

Raportând motivele invocate, la materialele cauzei penale, instanța de apel a

conchis că acestea nu s-au confirmat în raport cu starea de fapt a cauzei penale, iar

în cadrul ședinței de judecată au fost prezentate suficiente probe pertinente,

4

concludente, veridice și utile, care demonstrează în totalitate vinovăția inculpatului

Dectear Andrei în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.2171 alin.(4) Cod penal.

Instanța de apel a menționat că, fapta comisă de inculpatul Dectear Andrei a

atentat la obiectul juridic special al infracțiunii prevăzute de art.2171 Cod penal -

relațiile sociale cu privire la circulația legală de substanțe narcotice, psihotrope sau

a analoagelor lor, împotriva producerii, preparării, experimentării, extragerii,

prelucrării, transformării, procurării, păstrării, expedierii și transportării ilegale a

acestor substanțe, săvârșite în proporții deosebit de mari și cu scop de înstrăinare.

Obiectul material al infracțiunii prevăzute la art.2171 alin.(4) lit. d) Cod penal

îl reprezintă substanțele narcotice, psihotrope sau analoagele lor, fiind calificate prin

semnul - proporții deosebit de mari.

Una din cerințele necesare pentru existența obiectului material este ca acesta

să fie reprezentat de substanța narcotică, psihotropă sau analoagele lor.

De asemenea, instanța de apel a menționat că, prin Raportul de expertiză

judiciară nr.34/12/1-R-4761 din 09.02.2021, a fost stabilit cu certitudine substanța

stupefiantă PVP în cantitate totală de 384,64 grame, precum și 10 pachete din

polimer în care se conținea substanță care, conform Raportului de expertiză judiciară

nr.34/12/1-R-4759 din 33.03.2021, reprezintă substanță stupefiantă PVP în cantitate

totală de 890,07 grame, pe care Dectear Andrei a procurat-o în circumstanțe

nestabilite și o păstra cu scop de înstrăinare către alte persoane.

La fel, conform Raportului de expertiză judiciară nr.34/12/1-R-4758 din

22.01.2021 reprezintă stupefiantă PVP, în cantitate de 9,17 grame, pe care Dectear

Andrei a procurat-o în circumstanțe necunoscute și o păstra cu scop de înstrăinare

către alte persoane. Cantitatea totală de PVP, pusă în circulație ilicită de către

Dectear Andrei constituie 1.283,88 grame.

Potrivit Listei substanțelor stupefiante, psihotrope și a plantelor care conțin

astfel de substanțe, depistate în traficul ilicit precum și cantitățile acestora, aprobată

prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.79 din 23.01.2006 cu ulterioarele

modificări, PVP este inclus în categoria substanțelor stupefiante, iar cantitatea care

depășește limita de 1 gram, constituie proporții deosebit de mari.

Sub aspectul laturii obiective, fapta comisă constă în procurarea și păstrarea

ilegală, cu scop de înstrăinare, a substanței psihotrope PVP (a-

pirrolidinpvalerophenone) în proporții deosebit de mari, în scop de a obține profit.

Prin urmare, instanța de apel a reținut că, martorul Ursu Vadim a declarat în

cadrul cercetării judecătorești a instanței de fond confirmând că inculpatul Dectear

Andrei, care l-a acel moment s-a prezentat drept Vadim, i-a propus matorului să

fumeze împreună droguri. Din declarațiile martorului se atestă faptul că inculpatul

închiria garajul xxxx cu scopul de a depozita acolo drogurile pentru ulterioara lor

comercializare. Martorul a declarat că a fost în acest garaj de vreo 5-6 ori, în garaj

inculpatul îi arăta ce fel de droguri depozitează și în ce cantități, la fel avea și cântar

cu care avea loc cântărirea și dozajul substanțelor PVP pentru ulterioara lor

comercializare. Din cuvintele martorului, inculpatul i-a propus personal să

comercializeze droguri altor persoane. Inculpatul i-a comunicat martorului că doza

de substanța psihotropă PVP costă în jur de 500-600 lei per gram, iar marijuana poate

5

fi achiziționată la prețul de 250-300 lei per gram. Din cuvintele martorului,

inculpatul îi povestise că a vândut unei persoane o cantitate de 500 de grame contra

sumei de 4 000 euro.

Astfel, nu poate fi pusă la îndoială credibilitatea declarațiilor martorului Ursu

Vadim, așa cum declarațiile acestuia sunt în coroborare cu procesul-verbal din data

de 03.12.2020 de cercetare la fața locului în garajul xxxx, pe care îl închiriază

inculpatul Dectear Andrei, unde au fost depistate și ridicate mai multe obiecte

confecționate din polimer, acoperite cu bandă adezivă, pachețele de tip zip-lock în

interior cu masă solidă de culoare albă, neagră, verde, albastră, roz și vișinie,

substanțe solide cu aspect de cristale, de culoare albă, neagră și verde, inclusiv au

fost depistate și ridicate două cântare electrice, unul dintre care are pe suprafața sa

depuneri de PVP.

Astfel, instanța de apel a apreciat ca fiind neîntemeiată poziția apărării precum

că substanțele stupefiante care se aflau la inculpat în garaj nu îi aparțin, având în

vedere că din declarațiile martorului Ursu Vadim rezultă că el împreună cu

inculpatul consumau droguri și inculpatul personal a scos din cutie substanța

stupefiantă pe care au consumat-o împreună.

Instanța de apel a respins argumentele apărării precum că, substanțele pe care

le deținea inculpatul sunt cu scop de consum personal, deoarece cantitatea de

substanțe PVP care a fost depistată în garajul xxxx, pe care îl închiriază inculpatul

Dectear Andrei constituie 1.238,88 grame, care este o cantitate exorbitant de mare

pentru consum personal, or având în vedere declarațiile inculpatului, care a relatat

că pe zi consumă în jur de 0.8-1.0 grame și respectiv 10 grame în 7 zile, în urma

unor calcule primare se constată că în perioada unui an inculpatul consuma 480

grame, deci respectiva cantitate de 1.238 grame inculpatul ar fi consumat-o în jur de

2,8 - 3 ani, situație alogică în condițiile în care substanțele de proveniență

etnobotanică își pierd capacitățile stupefiante în scurt timp, respectiv chiar și cele

obținute prin procese chimice necesită a fi conservate în condiții special-amenajate,

la temperaturi joase și umiditate relativ-scăzută, fapt exclus în condițiile de garaj din

speță.

Totodată, instanța de apel a precizat că vinovăția inculpatului în comiterea

infracțiunii incriminate se mai confirmă și prin faptul deținerii de către inculpat a

cântarelor electronice de precizie înaltă, în circumstanțele în care consumul de

substanțe stupefiante are loc în condiții artizanale și în scop personal, iar, pe unul

dintre cele două cântare electronice de precizie înaltă, găsite în urma cercetării la

fața locului în garajul xxxx, pe care îl închiriază inculpatul Dectear Andrei au fost

depistate urme de PVP, care se atribuie la categoria substanțelor stupefiante.

În mod corect au fost calificate acțiunile inculpatului Dectear Andrei, reieșind

din faptul că inculpatul a urmărit să înstrăineze drogurile contra unei sume și

respectiv obținerea profitului bănesc de pe urma acestei activități infracționale.

Latura subiectivă a infracțiunii, se caracterizează prin intenție directă.

Inculpatul Dectear Andrei a prevăzut rezultatul faptei sale, l-a urmărit și a acceptat

posibilitatea producerii lui prin săvârșirea faptei, urmărind concomitent prin

înstrăinarea substanțelor psihotrope drept un scop de cupiditate.

6

Intenția de a deține droguri cu scopul ulterior de înstrăinare o reprezintă

dorința inculpatului care a declanșat acțiuni în acest sens, cum ar fi dobândirea

ilegală a substanțelor psihotrope pentru înstrăinarea lor ulterioară.

Motivul săvârșirii de către inculpat a infracțiunii prevăzute de art.2171 alin.(4)

lit. d) Cod penal a constat în dorința ultimului de a obține un profit financiar.

Instanța de apel a reiterat că scopul de înstrăinare a substanței psihotrope de

către inculpatul Dectear Andrei se reflectă în mod cumulativ prin existența unor

temeiuri relevante și suficiente și anume: numărul mare de droguri – 549 pachețele

de tip zip-lock în care se conține substanță stupefiantă PVP în cantitate totală de

384,64 grame, 10 pachete din polimer în care se conținea substanță care reprezintă

substanță stupefiantă PVP în cantitate totală de 890,07 grame, aflate în garajul care

se este în posesia și folosința lui Dectear Andrei, la fel în apartamentul închiriat nr.14

din casa xxxxa fost depistată și ridicată substanță care reprezintă stupefianta PVP în

cantitate de 9,17 grame. Cantitatea totală de PVP, pusă în circulație ilicită de către

Dectear Andrei constituie 1.283,88 grame, ceea ce constituie proporții deosebit de

mari, or, nu poate fi acceptată afirmația că, atâta cantitate de droguri, este doar pentru

consum personal.

În continuare, instanța de apel a subliniat că, predispunerea inculpatului la

ocupația ilegală de comercializare de droguri a fost demonstrată și stabilită prin

sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 19.10.2017, cauza fiind examinată

în procedură simplificată așa cum inculpatul a recunoscut vina în săvârșirea

infracțiunilor prevăzute de art.2171 alin.(4) lit. d), 217 alin.(3) Cod penal.

Instanța de apel a subliniat că, se atestă prezența unei intenții directe din partea

inculpatului Dectear Andrei, îndreptată spre racolarea martorului (investigator sub

acoperire cu date cifrate Ursu Vadim) în schemele sale infracționale de

comercializare ilicită a substanțelor stupefiante, inclusiv ofertele acestuia de a îi

înstrăina droguri martorului Ursu contra unei sume bănești prestabilite, având în

acest sens și nomenclatorul de prețuri pentru fiecare poziție de substanță. Conform

informației extras de la IMSP Spitalul Raionului Orhei din 24.03.21 inculpatul

Dectear Andrei nu se află la evidența medicului narcolog (f.d.176, vol. II).

Astfel, instanța de apel a apreciat ca fiind neîntemeiată poziția inculpatului

referitor la faptul că aceste substanțe psihotrope erau destinate pentru consumul

personal sau că nu el a săvârșit infracțiunea, or, este evident că declarațiile sale în

acest sens au ca scop doar evitarea tragerii la răspundere penală în baza art.2171

alin.(4) lit. d) Cod penal, sancțiunea căruia încadrează componența de infracțiune în

șirul celor deosebit de grave sau cel puțin este mult mai gravă decât cea prevăzută

de art.217 alin. (4) Cod penal.

În opinia instanței de apel, prima instanță corect a respins argumentele apărării

cu privire la achitarea inculpatului, deoarece probele cercetate în ședința de judecată

dovedesc cu certitudine vinovăția acestuia în săvârșirea infracțiunii incriminate.

În acest sens, instanța de apel a conchis, că efectuând o cercetare și analiză

amplă a probelor administrate în cauza penală prin prisma pertinenții, concludenții,

utilității și veridicității lor, iar toate în ansamblu din punct de vedere al coroborării

lor, a stabilit cu certitudine că acțiunile inculpatului întrunesc elementele constitutive

7

ale infracțiunii prevăzute de art.2171 alin.(4) lit. d) Cod penal.

Cu referire la pedeapsa stabilită, instanța de apel a constatat că, prima instanță

acordând eficiență prevederilor art.art.7, 61, 75 Cod penal, i-a stabilit inculpatului

pedeapsă în limitele sancțiunii art.2171 alin.(4) lit. d) Cod penal, care este

corespunzătoare celor săvârșite, racordată la toate circumstanțele stabilite, la

personalitatea inculpatului, antecedentele penale și scopul pedepsei penale.

pct. 6), 16) Cod de procedură penală, contestă hotărârile instanțelor de fond cu recurs

ordinar, solicită casarea acestora, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri

prin care Dectear Andrei să fie achitat, invocând argumente similare cu cele indicate

în apel (pct.3 din decizie), invocând suplimentar că instanțele de fond eronat au

reținut în acțiunile lui Dectear Andrei elementele constitutive ale infracțiunii

prevăzute de art.2171 alin.(4) lit. d) Cod penal, întrucât, instanțele de fond s-au

limitat numai la enumerarea probelor, fără a intra în esența lor.

Susține apărarea că, instanțele de fond au ignorat argumentele privind

nevinovăția inculpatului și nici nu s-au expus în privința acestora, evidențiind

aspecte privind administrarea probelor și calificarea acțiunilor inculpatului.

Suplimentar, menționează că, instanțele de fond nu au ținut cont de

declarațiile inculpatului Dectear Andrei, precum că substanțele psihotrope erau

destinate pentru consumul personal, iar declarațiile martorului, investigator sub

acoperire cu date cifrate Ursu Vadim, urmează a fi apreciate critic.

5.1. Avocatul Medeleanu Roman în numele inculpatului, în temeiul art.427

alin.(1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, contestă hotărârile instanțelor de fond

cu recurs ordinar, solicită casarea acestora, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei

noi hotărâri prin care Dectear Andrei să fie achitat.

În argumentarea recursului menționează că, instanțele de fond s-au limitat

numai la enumerare probelor fără a intra în esența lor, iar simpla repetare а

augmentelor formulate în rechizitoriu, nu poate fi recunoscută drept о motivare

suficientă а sentinței.

Astfel, consideră apărarea că, instanțele de fond nu au dat o apreciere juridică

corectă probelor, calificând incorect acțiunile lui Dectear Andrei, deoarece, în speța

dată, nu sunt întrunite elementele laturii subiective nici obiective, a componenței de

infracțiune prevăzute de art.2171 alin.(4) lit. d) Cod penal. Orice probă acumulată

urma să fie cercetată în fața instanței de judecată, în virtutea principiului unui proces

echitabil și anume contradictorialitatea procesului. În cazul de față mărturiile lui

Dectear Andrei, sunt importante pentru cercetarea tuturor aspectelor cauzei, întrucât,

o hotărâre de condamnare nu se poate întemeia doar pe presupuneri.

pledând pentru inadmisibilitatea acestora, ca fiind vădit neîntemeiate.

În opinia procurorului, motivele invocate în recursurile declarate au constituit

obiect de examinare în instanța de apel, iar o altă opinie asupra probelor care au fost

puse la baza hotărârii de condamnare, nu poate servi temei pentru reexaminarea

cauzei. Hotărârea contestată conține motive legale pe care se întemeiază soluția, iar

în acțiunile inculpatului au fost întrunite elementele infracțiunii incriminate.

8

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității

acestora din următoarele considerente.

Potrivit art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond

și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate.

Conform dispoziției art.432 alin.(2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra

inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

Din conținutul recursurilor declarate în cauză se constată că recurenții nu sunt

de acord cu soluțiile instanțelor de fond privitor la condamnarea inculpatului Dectear

Andrei în baza art.2171 alin.(4) lit. d) Cod penal, menționând că probatoriul

administrat nu dovedește vinovăția acestuia în săvârșirea infracțiunii incriminate,

invocând în acest sens în calitate de temeiuri pentru casarea deciziei instanței de apel

și a sentinței primei instanțe prevederile art.427 alin.(1) pct. 6), 8) și 16) Cod de

procedură penală.

Însă, în raport cu alegațiile recurentului invocate în cererea de recurs, Colegiul

penal constată că instanța de apel a adoptat o decizie legală și întemeiată, care

corespunde tuturor exigențelor legislației procesual penale.

Analizând decizia instanței de apel prin prisma erorilor de drept prevăzute de

art. 427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală, potrivit cărora hotărârile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel în cazul când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția, Colegiul penal constată, că astfel de erori de drept, nu și-au găsit

confirmarea la examinarea recursului declarat, dat fiind faptul, că instanța de apel la

examinarea cauzei a respectat prevederile art.art.414 alin.(1), (5), 417 alin.(8) Cod

de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apelul părții apărării, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază

soluția pronunțată.

Potrivit prevederilor art.414 alin.(1) Cod de procedură penală, instanța de

apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza

probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în

baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel.

Conform art.414 alin.(5) Cod de procedură penală, instanța de apel se

pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Potrivit art.417 alin.(8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel

trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea

sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date.

Colegiul penal apreciază ca declarative argumentele apărării prin care se

invocă faptul, că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate

în apel, aceasta deoarece în conținutul recursului nu au fost descrise care anume din

motivele apelului nu au fost luate în considerație la judecarea cauzei.

9

Tot aici Colegiul penal ține să menționeze, că motivarea unei hotărâri

reprezintă un proces de analiză și sinteză a actelor și lucrărilor dosarului care nu

presupune în mod necesar expunerea tuturor elementelor amănunțit, atât timp cât

sunt valorificate toate aspectele relevante din punct de vedere probatoriu și sunt

menționate componentele obligatorii ale unei motivări a hotărârii penale, așa cum s-

a procedat în speță.

Analizând conținutul materialelor dosarului, Colegiul penal concluzionează

că instanța de apel la examinarea cauzei, a ținut cont în deplină măsură de

prevederile art.art.27, 99 - 101 Cod de procedură penală, a cercetat sub toate

aspectele probele administrate, le-a verificat minuțios, dându-le o apreciere corectă,

prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, care în ansamblul lor

au confirmat vinovăția inculpatului Dectear Andrei în săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art.2171 alin.(4) lit. d) Cod penal, or, în fapt, decizia instanței de apel

corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, ea fiind legală și

întemeiată, iar instanța de apel a dat răspuns la toate argumentele invocate de

apelant, specificând motivele pe care și-a întemeiat soluția.

De asemenea, Colegiul penal atestă, că respectând prevederile art.101 alin.(3)

Cod de procedură penală, unde este stipulat că nici o probă din dosar nu are o valoare

prestabilită pentru instanță, instanța de apel a examinat toate probele din dosar și nu

a dat prioritate unora în defavoarea altora așa cum au declarat recurenții, dar

coroborându-le, le-a analizat în ansamblu lor, apreciind corect că ele sunt suficiente

pentru stabilirea vinovăției inculpatului Dectear Andrei în săvârșirea infracțiunii

prevăzută de art.2171 alin.(4) lit. d) Cod penal.

Cu referire la argumentele apărării prin care se invocă faptul că, în speță,

instanțele nu au oferit o apreciere obiectivă probelor administrate, Colegiul penal

menționează că acestea nu pot fi reținute, or, la etapa judecării recursului ordinar,

instanța nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere

materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de

instanțele de fond, aceasta fiind sarcina și competența primordială a acestor instanțe.

Din aceste considerente, Colegiul penal nu examinează criticile referitoare la

presupusa greșită reținere, pe baza probelor administrate în cauză, a anumitor

elemente faptice, ci verifică, prin raportare la situația de fapt stabilită de instanțele

de fond, corectitudinea dispunerii condamnării inculpatului conform învinuirii

incriminate, astfel că reaprecierea probelor, în modul propus de către partea apărării,

nu se încadrează în prevederile art.427 Cod de procedură penală, iar o altă opinie

asupra probelor, care au fost puse la baza hotărârii primei instanțe, apoi verificate de

instanța de apel, prin continuarea judecării cauzei în fond, nu poate servi temei

pentru reexaminarea cauzei.

În acest sens Colegiul penal atestă, că la soluționarea cauzei instanța de apel

a ținut cont de prevederile art.art.99-101, 414 Cod de procedură penală, a cercetat

probele sub toate aspectele, verificându-le și apreciindu-le prin prisma pertinenței,

concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu din punct de vedere al

coroborării lor, astfel întemeiat ajungând la concluzia privind menținerea sentinței

primei instanțe.

10

Contrar argumentelor apărării prin care se invocă faptul, că instanțele de fond

la adoptarea soluției au ignorat declarațiile inculpatului, dându-le prioritate probelor

prezentate de partea acuzării, Colegiul penal conchide că, instanța de apel a examinat

toate probele din dosar și nu a dat prioritate celor în favoarea condamnării

inculpatului, așa cum susține apărarea, însă le-a analizat în ansamblul lor prin

coroborare, corect ajungând la concluzia că ele sunt suficiente pentru a fundamenta

o acuzație penală în privința acestuia.

Mai mult, declarațiile apărării privind nevinovăția inculpatului Dectear

Andrei în comiterea faptei penale incriminate se combat prin totalitatea de probe

pertinente, concludente, utile și veridice cercetate în ședințele instanțelor de fond,

expuse în pct.4 și 4.1. al prezentei decizii. Aceste probe coroborează între ele și

demonstrează incontestabil vinovăția inculpatului Dectear Andrei în comiterea

infracțiunii incriminate.

Întru elucidarea șirului logic al celor expuse supra, Colegiul penal mai

relatează că, nerecunoașterea vinei de către inculpat, o apreciază ca o metodă de

apărare și un drept de a nu se auto incrimina, garantat de art.66 Cod de procedură

penală și art.6 CEDO, or persoana care pe parcursul procesului penal are calitatea

procesuală de inculpat nu poate fi urmărit pentru depunerea declarațiilor false sau

refuzul de a face declarații și nu poate fi calificate ca circumstanță agravantă la

stabilirea pedepsei penale.

La fel, Colegiul penal concluzionează că, în speță, nu a fost comisă nici o

eroare gravă de fapt, așa precum se susține de către recurent, or, pentru a constitui

caz de casare, eroarea de fapt trebuie să fie gravă, adică, pe de o parte, să fi influențat

asupra soluției cauzei, iar pe de altă parte să fie vădită, neîndoielnică. Eroarea gravă

de fapt nu privește dreptul de apreciere a probelor, dar discrepanța între cele reținute

de instanță și conținutul real al probelor, prin ignorarea unor aspecte evidente ce au

avut drept consecință pronunțarea altei soluții decât cea pe care materialul probator

o susține. În cauza deferită judecății o atare eroare nu a fost constatată de către

instanța de recurs.

Astfel, instanța de recurs nu a stabilit existența unor erori de drept prevăzute

de art.427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală.

Cu referire la alegațiile apărării privind prezența temeiului de casare prevăzut

de art.427 alin.(1) pct. 8) Cod de procedură penală, Colegiul penal notează că,

potrivit art.113 alin.(1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii determinarea

și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile

săvârșite și semnele componenței infracțiunii prevăzute de norma penală.

Colegiul penal reține că, acest temei include cazurile când nu a fost stabilită

fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de

probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele constitutive, ori când nu au

fost stabilite faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale

infracțiunii.

Poziția expusă de către recurent, precum că, nu sunt întrunite elementele

infracțiunii incriminate, Colegiul penal o apreciază ca fiind declarativă și

neîntemeiată. O astfel de concluzie reiese și din linia de apărare a inculpatului, care

11

urmărește un scop al său, permis de Lege - în vederea evitării răspunderii penale.

Această poziție a fost susținută prin formulări de ordin general, partea apărării

omițând cu desăvârșire specificarea, care anume element sau elemente lipsesc în

componența de infracțiune incriminată inculpatului Dectear Andrei.

Tot aici, instanța de recurs evidențiază că, pe parcursul judecării cauzei, în

urma cercetării cumulului de probe administrate în speță, instanța de apel de apel a

respectat întru totul cerințele art.101 Cod de procedură penală.

Astfel, la baza soluțiilor adoptate de instanțele de fond, au fost puse probe

utile, concludente și pertinente cum ar fi: declarațiile martorului, investigator sub

acoperire cu date cifrate Ursu Vadim, procesele-verbale ale acțiunilor procesuale cât

și prin Raportul de expertiză judiciară nr.34/12/1-R-4761 din 09.02.2021, prin care

s-a stabilit că substanța solidă reprezintă substanță stupefiantă PVP în cantitate totală

de 384,64 grame, precum și 10 pachete din polimer în care se conținea substanță

care, conform Raportului de expertiză judiciară nr.34/12/1 -R-4759 din 33.03.2021,

reprezintă substanță stupefiantă PVP în cantitate totală de 890,07 grame, pe care

Dectear Andrei a procurat-o în circumstanțe nestabilite și o păstra cu scop de

înstrăinare către alte persoane, conform Raportului de expertiză judiciară nr.34/12/1-

R-4758 din 22.01.2021 prin care s-a stabilit că substanțele solide reprezintă

substanță stupefiantă PVP, în cantitate de 9,17 grame, pe care Dectear Andrei a

procurat-o în circumstanțe necunoscute și o păstra cu scop de înstrăinare către alte

persoane. Cantitatea totală de PVP, pusă în circulație ilicită de către Dectear Andrei

constituie 1.283,88 grame, conform Listei substanțelor stupefiante, psihotrope și a

plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în traficul ilicit precum și

cantitățile acestora, aprobată prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.79

din 23.01.2006 cu ulterioarele modificări, PVP este inclus în categoria substanțelor

stupefiante, iar cantitatea care depășește limita de 1 gram, constituie proporții

deosebit de mari.

Colegiul penal reține că, de către instanțele de fond corect au fost calificate

acțiunile inculpatului Dectear Andrei, reieșind din faptul că inculpatul a urmărit să

înstrăineze drogurile contra unei sume de bani și respectiv - obținerea profitului

bănesc de pe urma acestei activități infracționale.

Mai mult, instanța de apel corect a evidențiat și faptul că, intenția de

înstrăinare a substanțelor narcotice se mai confirmă și prin cantitatea mare de droguri

care a fost depistată în garajul xxxx, pe care îl închiriază inculpatul Dectear Andrei.

În contextul în care inculpatul nu este consumator de substanțe narcotice și

acesta nu se află la evidența medicului narcolog. Or, deși inculpatul a declarat că

consumă droguri ocazional, cantitatea depistată este mult mai mare pentru un

consum personal.

Deși apărarea consideră că, inculpatul Dectear Andrei nu a săvârșit

infracțiunea prevăzută de art.2171 alin.(4) lit. d) Cod penal, deoarece în speță nu s-a

demonstrat scopul de înstrăinare, Colegiul penal reține că, instanța de apel a

constatat cu certitudine că vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii

incriminate se mai confirmă și prin faptul deținerii de către inculpat a cântarelor

12

electronice de precizie înaltă, în circumstanțele în care consumul de substanțe

stupefiante are loc în condiții artizanale și în scop personal.

Totodată, pe unul dintre cele două cântare electronice de precizie înaltă, găsite

în urma cercetării la fața locului în garajul xxxx, pe care îl închiriază inculpatul

Dectear Andrei au fost depistate urme de PVP, care se atribuie la categoria

substanțelor stupefiante.

Sub acest aspect, în mod corect au fost calificate acțiunile inculpatului Dectear

Andrei, reieșind din faptul că inculpatul a urmărit să înstrăineze drogurile contra

unei sume și respectiv obținerea profitului bănesc de pe urma acestei activități

infracționale.

Prin urmare, Colegiul penal conchide că în speță nu a fost constatată existența

erorii de drept prevăzută la art.427 alin.(1) pct. 8) Cod de procedură penală, deoarece

asemenea eroare în speță nu a fost comisă.

Astfel, Colegiul penal atestă, că instanța de apel respectând prevederile

art.414 Cod de procedură penală, în mod întemeiat a ajuns la soluția descrisă în pct.4

din prezenta decizie, motivându-și temeinic soluția, motivare descrisă inclusiv la

pct.4.1. al prezentei decizii, pe care instanța de recurs o însușește pe deplin, și în

acest sens, Colegiul penal face trimitere la pct. 37 a hotărârii CtEDO în cauza Albert

vs. România din 16.02.2010, în care s-a statuat că, art.6 §1 din CEDO, deși obligă

instanțele să-și motiveze deciziile, nu poate fi interpretat ca impunere de a da un

răspuns detaliat pentru fiecare argument (cauza Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie

1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță

internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie printr-un

alt mod, să examineze chestiunile esențiale supuse atenției sale.

Cu referire la temeiul invocat de către avocatul Bobeică Călin în numele

inculpatului în baza pct. 16) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, care prevede

că, hotărârea instanție de apel poate fi supusă recursului pentru a repara o eroare de

drept, comisă de aceasta, atunci când: norma de drept aplicată în hotărârea atacată

contravine unei hotărâri de aplicare a aceleiași norme date anterior de către Curtea

Supremă de Justiție, argumentul indicat este de asemenea neîntemeiat, deoarece

recurentul n-a supus unei analize comparative hotărârile în speța examinată în ordine

de recurs, prin prisma jurisprudenței invocate, pentru a confirma incidența acesteia

la caz.

Având în vedere cele relatate, Colegiul penal atestă că, la judecarea cauzei,

instanța de apel nu a comis erori de drept, care ar genera casarea deciziei adoptate,

urmând a fi dispusă inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate, ca fiind vădit

neîntemeiate.

d e c i d e :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către avocații Bobeică

Călin și Medeleanu Roman în numele inculpatului Dectear Andrei, împotriva

13

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 01 martie 2022, în cauza

penală în privința lui Dectear Andrei xxxx, ca fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 01 decembrie 2022.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Țurcan Anatolie

Plămădeală Ghenadie

14

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2022-04-21
0,95
1ra-2156/2021 — art. 217 alin. 4 lit. b CP
Dosarul nr.1ra-2156/2021 1-20093757-01-1ra-29112021 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 16 martie 2022 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Timofti Vladimir, Judecăto
CSJ 2023-11-21
0,95
1ra-1426/2022 — art. 217-1 alin. 4 lit. d, art. 219 alin. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-1426/2022 1-19009220-01-1ra-14092022 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 21 noiembrie 2023 mun. Chişinău Curtea Supremă de Justiţie Completul de judecată în componența: Președinte Țurcan Anatolie Jude
CSJ 2022-06-21
0,95
1ra-458/2022 — art. 217 alin. 4 lit. b CP
Dosarul nr. 1ra-458/2022 (1-17187062-01-1ra-24032022) C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 04 mai 2022 mun. Chișinău Colegiul Penal în următoarea componență: președinte Iurie DIACONU judecători Liliana CATAN Ion GUZUN
CSJ 2022-06-23
0,95
1ra-2280/21 — art.217 al.4 lt.b CP
Dosarul nr. 1ra-2280/21 1-21032446-01-1ra-24122021 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 12 mai 2022 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Timofti Vladimir, Judecători – Plămădeală
CSJ 2021-11-19
0,95
1ra-1682/2021 — art. 217 al. 4 lit. b CP
Dosarul nr. 1ra-1682/2021 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 13 octombrie 2021 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte - Toma Nadejda Judecători - Cobzac Elena și Timofti Vladimir examinând
Sursă