1ra-1041/2022 — art. 217 1 alin. 4 lit. d CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 217 1 alin. 4 lit. d CP
- Temei legal
- art. 427 alin.1 pct.6, 8 CPP
1ra-1041/2022 — art. 217 1 alin. 4 lit. d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr.1ra-1041/2022
1-21041949-01-1ra-15072022
C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E
D E C I Z I E
19 octombrie 2022 mun. Chișinău
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:
Președinte – Timofti Vladimir,
Judecători – Țurcan Anatolie și Plămădeală Ghenadie,
examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de
către avocații Bobeică Călin și Medeleanu Roman în numele inculpatului Dectear
Andrei, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel
Chișinău din 01 martie 2022, în cauza penală în privința lui
Dectear Andrei xxxx
Termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 22.03.2021 – 08.10.2021;
Instanța de apel: 27.10.2021 – 01.03.2022;
Instanța de recurs: 15.07.2022 – 19.10.2022.
a c o n s t a t a t:
Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 08 octombrie 2021,
Dectear Andrei a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.2171 alin.(4) lit.
d) Cod penal, la 8 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis,
cu privarea de dreptul de a exercita activități ce țin de administrarea și gestionarea
drogurilor, etnobotanicelor sau analoagelor acestora pe un termen de 5 ani.
A fost soluționată soarta corpurilor delicte.
A fost dispusă încasarea de la inculpatul Dectear Andrei în contul statului
suma de 12 460 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.
Pentru pronunțarea sentinței, prima instanță a constatat că, Dectear Andrei
urmărind scopul punerii în circulație ilegală a substanțelor narcotice și obținerii de
profit din activitatea prejudiciabilă, a săvârșit acțiuni prejudiciabile de circulație
ilicită a drogurilor, manifestată prin procurarea lor din diferite surse și
comercializarea către alte persoane.
Astfel, la 03.12.2020, ora 19:00, de către reprezentantul organului de urmărire
penală, din garajul Xxx, mun. Chișinău care se află în posesia și folosința lui Dectear
Andrei au fost depistate și ridicate 549 pachețele de tip zip-lock în care, conform
1
Raportului de expertiză judiciară nr.34/12/1-R-4761 din 09.02.2021, se conține
substanță stupefiantă PVP în cantitate totală de 384,64 grame, precum și 10 pachete
din polimer în care se conținea substanță care, conform Raportului de expertiză
judiciară nr.34/12/1-R-4759 din 33.03.2021, reprezintă substanță stupefiantă PVP în
cantitate totală de 890,07 grame, pe care Dectear Andrei a procurat-o în circumstanțe
nestabilite și o păstra cu scop de înstrăinare către alte persoane.
Tot la 03.12.2020, ora 19:55, de către reprezentantul organului de urmărire
penală, din ap. xxxx din mun. Chișinău, a fost depistată și ridicată substanță care,
conform Raportului de expertiză judiciară nr.34/12/1-R-4758 din 22.01.2021
reprezintă stupefiantă PVP, în cantitate de 9,17 grame, pe care Dectear Andrei a
procurat-o în circumstanțe necunoscute și o păstra cu scop de înstrăinare către alte
persoane.
Cantitatea totală de PVP, pusă în circulație ilicită de către Dectear Andrei
constituie 1.283,88 grame.
Conform Listei substanțelor stupefiante, psihotrope și a plantelor care conțin
astfel de substanțe, depistate în traficul ilicit precum și cantitățile acestora, aprobată
prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.79 din 23.01.2006 cu ulterioarele
modificări, PVP este inclus în categoria substanțelor stupefiante, iar cantitatea care
depășește limita de 1 gram, constituie proporții deosebit de mari.
Acțiunile lui Dectear Andrei au fost încadrate în baza art.2171 alin.(4) lit. d)
Cod penal, circulația ilegală a drogurilor în scop de înstrăinare, adică procurarea,
păstrarea ilegală a drogurilor, săvârșite în scop de înstrăinare, săvârșite în proporții
deosebit de mari.
Nefiind de acord cu soluția primei instanțe, avocatul Bobeică Călin în
numele inculpatului, a declarat apel prin care a solicitat casarea acesteia, cu
rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Dectear Andrei să fie
achitat de sub învinuirea înaintată.
În motivarea apelului a invocat că, instanța de fond nu a apreciat probele din
punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate
probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor, a ajuns la concluzia
greșită că Dectear Andrei ar fi săvârșit infracțiunea prevăzută de art.2171 alin.(4) lit.
d) Cod penal.
A menționat că, învinuirea este bazată pe următoarele probe: procesul-verbal
de cercetare la fața locului din 03.12.2020, raportul de expertiză din 09.02.2021,
raportul de expertiză din 03.02.2021, raportul de expertiză din 27.12.2020, raportul
de expertiză din 22.01.2021. Însă, având în vedere atât calificarea infracțiunii, cât și
demonstrarea vinovăției, în cadrul examinării cauzei a fost audiat în calitate de
martor (cu date cifrate) Ursu Vadim, declarațiile cărora sunt contradictorii, din
următoarele considerente: Ursu Vadim, a menționat că locul întâlnirii inițial era
teritoriul complexului de garaje, unde a și consumat împreună cu inculpatul
substanțe narcotice, fapt care nu a fost negat de însăși inculpat. În cadrul audierii
inițiale la faza de urmărire penală, martorul cu date cifrate a comunicat că erau într-
un cerc restrâns de prieteni, și ulterior s-au deplasat către complexul de garaje.
Martorul cu date cifrate totodată a dat declarații diferite în sensul culorii și
2
conținutului substanțelor narcotice, fiind audiat la faza de urmărire penală și ulterior
în instanță de judecată, inițial a declarat doar despre o masă vegetală de culoare
verde, că ulterior să menționeze despre culori diferite ale oare căror substanțe praf.
Consideră că declarațiile acestuia urmează a fi apreciate critic, or, versiunea
inculpatului nu poate fi combătută, în sensul cunoașterii de fapt a identității
martorului, cât și a faptului că ultimii au fost reținuți în aceeași perioadă. Mai mult
că atât, conform versiunii și declarațiilor inculpatului, martorul, investigator sub
acoperire cu date cifrate, este cetățeanul Pisiniuc Roman, care a fost reținut pentru
păstrarea cu scop de înstrăinare, iar în schimbul declarațiilor date la urmărirea penală
și în instanță de judecată ar fi fost liberat de răspundere penală, conform prevederilor
art.217 alin.(5), pentru contribuirea activă la descoperirea sau contracararea
infracțiunii ce ține de circulația ilegală a drogurilor, etnobotanicelor, sau analogii
acestora, după caz, cu indicarea sursei de procurarea a acestor substanțe, divulgarea
persoanelor care au contribuit la săvârșirea infracțiunii.
Susține că, în privința suportului probatoriu, martorul ar fi fost influențat de a
da astfel de declarații, cunoscând cu certitudine că Dectear Andrei este consumator
de droguri și deține asupra sa o astfel de substanță, organul de urmărire penală urmă,
după declarațiile efectuate în calitate de martor, ca investigator sub acoperire, a cet.
Ursu Vadim, să efectueze una din măsurile speciale de investigații prevăzute la
art.132/2, doar cu autorizarea procurorului, fără a fi necesară autorizarea
judecătorului de instrucție, a unor măsuri precum: - urmărirea vizuală sau achiziția
de control. Urmare a efectuării acestor măsuri speciale de investigații, orice dubiu
urmă a fi înlăturat în privința păstrării cu scop de înstrăinare a substanțelor narcotice.
A remarcat apărarea că, urmare a declarațiilor participanților la proces, a
probelor prezentate de către acuzare, consideră că urmărirea penală nu și-a atins
scopul, în sensul demonstrării circumstanțelor enunțate, atât în privința păstrării
substanțelor stupefiante, și în privința scopului de înstrăinare, nefiind depistate sume
bănești care ar fi rezultat din infracțiunea prezumată, fiind de fapt ridicate în calitate
de corpuri delicte telefonul mobil și notebook-ul, care, în eventuala teorie a scopului
de înstrăinare urmărit de inculpat, urmă a fi depistat convorbiri, poze, și alte
elemente întru demonstrarea acestora.
Potrivit art.100 alin.(5) Cod de procedura penală, hotărârea de condamnare nu
se poate întemeia, în măsură determinantă, pe declarațiile martorului protejat sau pe
probele obținute în urma efectuării măsurilor speciale de investigații.
În opinia apărării, o eventuală condamnare, nu se poate întemeia pe
declarațiile martorului protejat, iar probele obținute, rapoartele de expertiză,
procesele - verbale de cercetare la fața locului, nu pot fi puse la baza condamnării
inculpatului în punerea în circulație a substanțelor narcotice și obținerii de profit din
activitatea prejudiciabilă. Comercializarea către alte persoane, având în vedere,
faptul că Dectear Andrei a recunoscut în instanță de judecată faptul că consuma
astfel de substanțe, indicând totodată dozele zilnice și sursele bănești din care sunt
procurate pentru consum personal, iar unica probă de acuzare fiind declarațiile
martorului cu date cifrate, vădit lipsite de un alt suport probatoriu - demonstrează
lipsa eficacității măsurilor procesuale pentru demonstrarea vinovăției inculpatului.
3
La fel, consideră că, nu este clar delimitată învinuirea, în privința calificării
infracțiunii, având în vedere că, inițial urmărirea penală a fost pornită pe semnele
infracțiunii prevăzute de art.2171 alin.(4) Cod penal, fiind posibilă intentarea
urmăririi penale pe semnele infracțiunii prevăzute de art.217 alin.(4) Cod penal, însă
ulterior acuzarea a considerat că, declarația martorului dubios, precum că ”Vadim”
poate să-i vândă la preț de 200-400 lei substanțe narcotice, este suficientă pentru
calificarea acțiunilor prezumate, conform învinuirii.
Argumentarea instanței în privința probelor puse la baza sentinței, în mare
parte este bazată pe declarațiile martorului sub acoperire, iar folosirea sintagmelor
„din cuvintele martorului” „inculpatul îi povestise” urmează a fi apreciate critic ,
având în vedere faptul că instanța în sentința nu a menționat despre argumentele
inculpatului în ce privește însăși faptul că îl cunoaște pe martorul sub acoperire,
cunoaște identitatea acestuia cât și condițiile în care acesta a dat astfel de declarații,
fiind impus de organele competente să dea astfel de declarații.
Totodată, a mai indicat că, instanța a menționat că „nu are temei pentru a pune
la îndoială credibilitatea declarațiilor martorului Ursu Vadim, așa cum declarațiile
acestuia sunt în coroborare cu procesul-verbal din data de 03.12.2020 de cercetare
la fața locului în garajul Nr.178, situat în mun. Chișinău, str. Tudor Strișca 12, pe
care îl închiriază inculpatul Dectear Andrei, unde au fost depistate și ridicate mai
multe obiecte confecționate din polimer, acoperite cu bandă adezivă, pachețele de
tip zip-lock în interior cu masă solidă de culoare albă, neagră, verde, albastră, roz și
vișinie, substanțe solide cu aspect de cristale, de culoare albă, neagră și verde,
inclusiv au fost depistate și ridicate două cântare electrice, unul dintre care are pe
suprafață depuneri de PVP. Însă, nu exista o legătură de cauzalitate intre
credibilitatea declarațiilor martorului Ursu Vadim, cercetarea la fața locului și
ridicarea obiectelor, cu însăși fapta de înstrăinare și obținere de profit.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 01 martie 2022,
a fost respins ca nefondat, apelul declarat, cu menținerea sentinței atacate.
4.1. În motivarea soluției pronunțate instanța de apel a indicat, că prima
instanță, cercetând în cumul probele administrate în ședința de judecată prin prisma
admisibilității, pertinenței și concludenții, utilității și veridicității raportată la
declarațiile date în ședința de judecată și probele administrate, corect a stabilit
situația de fapt și a încadrat acțiunile reținute în privința inculpatului Dectear Andrei
în baza art.2171 alin.(4) Cod penal.
Instanța de apel a constatat că, vina inculpatului Dectear Andrei în săvârșirea
infracțiunii prevăzute de art.2171 alin.(4) Cod penal, se dovedește prin cumulul de
probe administrate și anume, prin declarațiile martorului, investigator sub acoperire
cu date cifrate Ursu Vadim și probele scrise cum sunt procesele-verbale ale
acțiunilor procesuale, rapoartele de expertiză judiciară și corpurile delicte, care
coroborează între ele și demonstrează incontestabil vina inculpatului în comiterea
infracțiunii prevăzute de art.2171 alin.(4) Cod penal.
Raportând motivele invocate, la materialele cauzei penale, instanța de apel a
conchis că acestea nu s-au confirmat în raport cu starea de fapt a cauzei penale, iar
în cadrul ședinței de judecată au fost prezentate suficiente probe pertinente,
4
concludente, veridice și utile, care demonstrează în totalitate vinovăția inculpatului
Dectear Andrei în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.2171 alin.(4) Cod penal.
Instanța de apel a menționat că, fapta comisă de inculpatul Dectear Andrei a
atentat la obiectul juridic special al infracțiunii prevăzute de art.2171 Cod penal -
relațiile sociale cu privire la circulația legală de substanțe narcotice, psihotrope sau
a analoagelor lor, împotriva producerii, preparării, experimentării, extragerii,
prelucrării, transformării, procurării, păstrării, expedierii și transportării ilegale a
acestor substanțe, săvârșite în proporții deosebit de mari și cu scop de înstrăinare.
Obiectul material al infracțiunii prevăzute la art.2171 alin.(4) lit. d) Cod penal
îl reprezintă substanțele narcotice, psihotrope sau analoagele lor, fiind calificate prin
semnul - proporții deosebit de mari.
Una din cerințele necesare pentru existența obiectului material este ca acesta
să fie reprezentat de substanța narcotică, psihotropă sau analoagele lor.
De asemenea, instanța de apel a menționat că, prin Raportul de expertiză
judiciară nr.34/12/1-R-4761 din 09.02.2021, a fost stabilit cu certitudine substanța
stupefiantă PVP în cantitate totală de 384,64 grame, precum și 10 pachete din
polimer în care se conținea substanță care, conform Raportului de expertiză judiciară
nr.34/12/1-R-4759 din 33.03.2021, reprezintă substanță stupefiantă PVP în cantitate
totală de 890,07 grame, pe care Dectear Andrei a procurat-o în circumstanțe
nestabilite și o păstra cu scop de înstrăinare către alte persoane.
La fel, conform Raportului de expertiză judiciară nr.34/12/1-R-4758 din
22.01.2021 reprezintă stupefiantă PVP, în cantitate de 9,17 grame, pe care Dectear
Andrei a procurat-o în circumstanțe necunoscute și o păstra cu scop de înstrăinare
către alte persoane. Cantitatea totală de PVP, pusă în circulație ilicită de către
Dectear Andrei constituie 1.283,88 grame.
Potrivit Listei substanțelor stupefiante, psihotrope și a plantelor care conțin
astfel de substanțe, depistate în traficul ilicit precum și cantitățile acestora, aprobată
prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.79 din 23.01.2006 cu ulterioarele
modificări, PVP este inclus în categoria substanțelor stupefiante, iar cantitatea care
depășește limita de 1 gram, constituie proporții deosebit de mari.
Sub aspectul laturii obiective, fapta comisă constă în procurarea și păstrarea
ilegală, cu scop de înstrăinare, a substanței psihotrope PVP (a-
pirrolidinpvalerophenone) în proporții deosebit de mari, în scop de a obține profit.
Prin urmare, instanța de apel a reținut că, martorul Ursu Vadim a declarat în
cadrul cercetării judecătorești a instanței de fond confirmând că inculpatul Dectear
Andrei, care l-a acel moment s-a prezentat drept Vadim, i-a propus matorului să
fumeze împreună droguri. Din declarațiile martorului se atestă faptul că inculpatul
închiria garajul xxxx cu scopul de a depozita acolo drogurile pentru ulterioara lor
comercializare. Martorul a declarat că a fost în acest garaj de vreo 5-6 ori, în garaj
inculpatul îi arăta ce fel de droguri depozitează și în ce cantități, la fel avea și cântar
cu care avea loc cântărirea și dozajul substanțelor PVP pentru ulterioara lor
comercializare. Din cuvintele martorului, inculpatul i-a propus personal să
comercializeze droguri altor persoane. Inculpatul i-a comunicat martorului că doza
de substanța psihotropă PVP costă în jur de 500-600 lei per gram, iar marijuana poate
5
fi achiziționată la prețul de 250-300 lei per gram. Din cuvintele martorului,
inculpatul îi povestise că a vândut unei persoane o cantitate de 500 de grame contra
sumei de 4 000 euro.
Astfel, nu poate fi pusă la îndoială credibilitatea declarațiilor martorului Ursu
Vadim, așa cum declarațiile acestuia sunt în coroborare cu procesul-verbal din data
de 03.12.2020 de cercetare la fața locului în garajul xxxx, pe care îl închiriază
inculpatul Dectear Andrei, unde au fost depistate și ridicate mai multe obiecte
confecționate din polimer, acoperite cu bandă adezivă, pachețele de tip zip-lock în
interior cu masă solidă de culoare albă, neagră, verde, albastră, roz și vișinie,
substanțe solide cu aspect de cristale, de culoare albă, neagră și verde, inclusiv au
fost depistate și ridicate două cântare electrice, unul dintre care are pe suprafața sa
depuneri de PVP.
Astfel, instanța de apel a apreciat ca fiind neîntemeiată poziția apărării precum
că substanțele stupefiante care se aflau la inculpat în garaj nu îi aparțin, având în
vedere că din declarațiile martorului Ursu Vadim rezultă că el împreună cu
inculpatul consumau droguri și inculpatul personal a scos din cutie substanța
stupefiantă pe care au consumat-o împreună.
Instanța de apel a respins argumentele apărării precum că, substanțele pe care
le deținea inculpatul sunt cu scop de consum personal, deoarece cantitatea de
substanțe PVP care a fost depistată în garajul xxxx, pe care îl închiriază inculpatul
Dectear Andrei constituie 1.238,88 grame, care este o cantitate exorbitant de mare
pentru consum personal, or având în vedere declarațiile inculpatului, care a relatat
că pe zi consumă în jur de 0.8-1.0 grame și respectiv 10 grame în 7 zile, în urma
unor calcule primare se constată că în perioada unui an inculpatul consuma 480
grame, deci respectiva cantitate de 1.238 grame inculpatul ar fi consumat-o în jur de
2,8 - 3 ani, situație alogică în condițiile în care substanțele de proveniență
etnobotanică își pierd capacitățile stupefiante în scurt timp, respectiv chiar și cele
obținute prin procese chimice necesită a fi conservate în condiții special-amenajate,
la temperaturi joase și umiditate relativ-scăzută, fapt exclus în condițiile de garaj din
speță.
Totodată, instanța de apel a precizat că vinovăția inculpatului în comiterea
infracțiunii incriminate se mai confirmă și prin faptul deținerii de către inculpat a
cântarelor electronice de precizie înaltă, în circumstanțele în care consumul de
substanțe stupefiante are loc în condiții artizanale și în scop personal, iar, pe unul
dintre cele două cântare electronice de precizie înaltă, găsite în urma cercetării la
fața locului în garajul xxxx, pe care îl închiriază inculpatul Dectear Andrei au fost
depistate urme de PVP, care se atribuie la categoria substanțelor stupefiante.
În mod corect au fost calificate acțiunile inculpatului Dectear Andrei, reieșind
din faptul că inculpatul a urmărit să înstrăineze drogurile contra unei sume și
respectiv obținerea profitului bănesc de pe urma acestei activități infracționale.
Latura subiectivă a infracțiunii, se caracterizează prin intenție directă.
Inculpatul Dectear Andrei a prevăzut rezultatul faptei sale, l-a urmărit și a acceptat
posibilitatea producerii lui prin săvârșirea faptei, urmărind concomitent prin
înstrăinarea substanțelor psihotrope drept un scop de cupiditate.
6
Intenția de a deține droguri cu scopul ulterior de înstrăinare o reprezintă
dorința inculpatului care a declanșat acțiuni în acest sens, cum ar fi dobândirea
ilegală a substanțelor psihotrope pentru înstrăinarea lor ulterioară.
Motivul săvârșirii de către inculpat a infracțiunii prevăzute de art.2171 alin.(4)
lit. d) Cod penal a constat în dorința ultimului de a obține un profit financiar.
Instanța de apel a reiterat că scopul de înstrăinare a substanței psihotrope de
către inculpatul Dectear Andrei se reflectă în mod cumulativ prin existența unor
temeiuri relevante și suficiente și anume: numărul mare de droguri – 549 pachețele
de tip zip-lock în care se conține substanță stupefiantă PVP în cantitate totală de
384,64 grame, 10 pachete din polimer în care se conținea substanță care reprezintă
substanță stupefiantă PVP în cantitate totală de 890,07 grame, aflate în garajul care
se este în posesia și folosința lui Dectear Andrei, la fel în apartamentul închiriat nr.14
din casa xxxxa fost depistată și ridicată substanță care reprezintă stupefianta PVP în
cantitate de 9,17 grame. Cantitatea totală de PVP, pusă în circulație ilicită de către
Dectear Andrei constituie 1.283,88 grame, ceea ce constituie proporții deosebit de
mari, or, nu poate fi acceptată afirmația că, atâta cantitate de droguri, este doar pentru
consum personal.
În continuare, instanța de apel a subliniat că, predispunerea inculpatului la
ocupația ilegală de comercializare de droguri a fost demonstrată și stabilită prin
sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 19.10.2017, cauza fiind examinată
în procedură simplificată așa cum inculpatul a recunoscut vina în săvârșirea
infracțiunilor prevăzute de art.2171 alin.(4) lit. d), 217 alin.(3) Cod penal.
Instanța de apel a subliniat că, se atestă prezența unei intenții directe din partea
inculpatului Dectear Andrei, îndreptată spre racolarea martorului (investigator sub
acoperire cu date cifrate Ursu Vadim) în schemele sale infracționale de
comercializare ilicită a substanțelor stupefiante, inclusiv ofertele acestuia de a îi
înstrăina droguri martorului Ursu contra unei sume bănești prestabilite, având în
acest sens și nomenclatorul de prețuri pentru fiecare poziție de substanță. Conform
informației extras de la IMSP Spitalul Raionului Orhei din 24.03.21 inculpatul
Dectear Andrei nu se află la evidența medicului narcolog (f.d.176, vol. II).
Astfel, instanța de apel a apreciat ca fiind neîntemeiată poziția inculpatului
referitor la faptul că aceste substanțe psihotrope erau destinate pentru consumul
personal sau că nu el a săvârșit infracțiunea, or, este evident că declarațiile sale în
acest sens au ca scop doar evitarea tragerii la răspundere penală în baza art.2171
alin.(4) lit. d) Cod penal, sancțiunea căruia încadrează componența de infracțiune în
șirul celor deosebit de grave sau cel puțin este mult mai gravă decât cea prevăzută
de art.217 alin. (4) Cod penal.
În opinia instanței de apel, prima instanță corect a respins argumentele apărării
cu privire la achitarea inculpatului, deoarece probele cercetate în ședința de judecată
dovedesc cu certitudine vinovăția acestuia în săvârșirea infracțiunii incriminate.
În acest sens, instanța de apel a conchis, că efectuând o cercetare și analiză
amplă a probelor administrate în cauza penală prin prisma pertinenții, concludenții,
utilității și veridicității lor, iar toate în ansamblu din punct de vedere al coroborării
lor, a stabilit cu certitudine că acțiunile inculpatului întrunesc elementele constitutive
7
ale infracțiunii prevăzute de art.2171 alin.(4) lit. d) Cod penal.
Cu referire la pedeapsa stabilită, instanța de apel a constatat că, prima instanță
acordând eficiență prevederilor art.art.7, 61, 75 Cod penal, i-a stabilit inculpatului
pedeapsă în limitele sancțiunii art.2171 alin.(4) lit. d) Cod penal, care este
corespunzătoare celor săvârșite, racordată la toate circumstanțele stabilite, la
personalitatea inculpatului, antecedentele penale și scopul pedepsei penale.
Avocatul Bobeică Călin în numele inculpatului, în temeiul art.427 alin.(1)
pct. 6), 16) Cod de procedură penală, contestă hotărârile instanțelor de fond cu recurs
ordinar, solicită casarea acestora, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri
prin care Dectear Andrei să fie achitat, invocând argumente similare cu cele indicate
în apel (pct.3 din decizie), invocând suplimentar că instanțele de fond eronat au
reținut în acțiunile lui Dectear Andrei elementele constitutive ale infracțiunii
prevăzute de art.2171 alin.(4) lit. d) Cod penal, întrucât, instanțele de fond s-au
limitat numai la enumerarea probelor, fără a intra în esența lor.
Susține apărarea că, instanțele de fond au ignorat argumentele privind
nevinovăția inculpatului și nici nu s-au expus în privința acestora, evidențiind
aspecte privind administrarea probelor și calificarea acțiunilor inculpatului.
Suplimentar, menționează că, instanțele de fond nu au ținut cont de
declarațiile inculpatului Dectear Andrei, precum că substanțele psihotrope erau
destinate pentru consumul personal, iar declarațiile martorului, investigator sub
acoperire cu date cifrate Ursu Vadim, urmează a fi apreciate critic.
5.1. Avocatul Medeleanu Roman în numele inculpatului, în temeiul art.427
alin.(1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, contestă hotărârile instanțelor de fond
cu recurs ordinar, solicită casarea acestora, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei
noi hotărâri prin care Dectear Andrei să fie achitat.
În argumentarea recursului menționează că, instanțele de fond s-au limitat
numai la enumerare probelor fără a intra în esența lor, iar simpla repetare а
augmentelor formulate în rechizitoriu, nu poate fi recunoscută drept о motivare
suficientă а sentinței.
Astfel, consideră apărarea că, instanțele de fond nu au dat o apreciere juridică
corectă probelor, calificând incorect acțiunile lui Dectear Andrei, deoarece, în speța
dată, nu sunt întrunite elementele laturii subiective nici obiective, a componenței de
infracțiune prevăzute de art.2171 alin.(4) lit. d) Cod penal. Orice probă acumulată
urma să fie cercetată în fața instanței de judecată, în virtutea principiului unui proces
echitabil și anume contradictorialitatea procesului. În cazul de față mărturiile lui
Dectear Andrei, sunt importante pentru cercetarea tuturor aspectelor cauzei, întrucât,
o hotărâre de condamnare nu se poate întemeia doar pe presupuneri.
Procurorul a depus referință la recursurile declarate de partea apărării,
pledând pentru inadmisibilitatea acestora, ca fiind vădit neîntemeiate.
În opinia procurorului, motivele invocate în recursurile declarate au constituit
obiect de examinare în instanța de apel, iar o altă opinie asupra probelor care au fost
puse la baza hotărârii de condamnare, nu poate servi temei pentru reexaminarea
cauzei. Hotărârea contestată conține motive legale pe care se întemeiază soluția, iar
în acțiunile inculpatului au fost întrunite elementele infracțiunii incriminate.
8
Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate în
raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității
acestora din următoarele considerente.
Potrivit art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel
pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond
și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate.
Conform dispoziției art.432 alin.(2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța
de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva
hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra
inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.
Din conținutul recursurilor declarate în cauză se constată că recurenții nu sunt
de acord cu soluțiile instanțelor de fond privitor la condamnarea inculpatului Dectear
Andrei în baza art.2171 alin.(4) lit. d) Cod penal, menționând că probatoriul
administrat nu dovedește vinovăția acestuia în săvârșirea infracțiunii incriminate,
invocând în acest sens în calitate de temeiuri pentru casarea deciziei instanței de apel
și a sentinței primei instanțe prevederile art.427 alin.(1) pct. 6), 8) și 16) Cod de
procedură penală.
Însă, în raport cu alegațiile recurentului invocate în cererea de recurs, Colegiul
penal constată că instanța de apel a adoptat o decizie legală și întemeiată, care
corespunde tuturor exigențelor legislației procesual penale.
Analizând decizia instanței de apel prin prisma erorilor de drept prevăzute de
art. 427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală, potrivit cărora hotărârile instanței
de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele
de fond și de apel în cazul când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor
motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se
întemeiază soluția, Colegiul penal constată, că astfel de erori de drept, nu și-au găsit
confirmarea la examinarea recursului declarat, dat fiind faptul, că instanța de apel la
examinarea cauzei a respectat prevederile art.art.414 alin.(1), (5), 417 alin.(8) Cod
de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor
invocate în apelul părții apărării, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază
soluția pronunțată.
Potrivit prevederilor art.414 alin.(1) Cod de procedură penală, instanța de
apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza
probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în
baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel.
Conform art.414 alin.(5) Cod de procedură penală, instanța de apel se
pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.
Potrivit art.417 alin.(8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel
trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea
sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date.
Colegiul penal apreciază ca declarative argumentele apărării prin care se
invocă faptul, că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate
în apel, aceasta deoarece în conținutul recursului nu au fost descrise care anume din
motivele apelului nu au fost luate în considerație la judecarea cauzei.
9
Tot aici Colegiul penal ține să menționeze, că motivarea unei hotărâri
reprezintă un proces de analiză și sinteză a actelor și lucrărilor dosarului care nu
presupune în mod necesar expunerea tuturor elementelor amănunțit, atât timp cât
sunt valorificate toate aspectele relevante din punct de vedere probatoriu și sunt
menționate componentele obligatorii ale unei motivări a hotărârii penale, așa cum s-
a procedat în speță.
Analizând conținutul materialelor dosarului, Colegiul penal concluzionează
că instanța de apel la examinarea cauzei, a ținut cont în deplină măsură de
prevederile art.art.27, 99 - 101 Cod de procedură penală, a cercetat sub toate
aspectele probele administrate, le-a verificat minuțios, dându-le o apreciere corectă,
prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, care în ansamblul lor
au confirmat vinovăția inculpatului Dectear Andrei în săvârșirea infracțiunii
prevăzute de art.2171 alin.(4) lit. d) Cod penal, or, în fapt, decizia instanței de apel
corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, ea fiind legală și
întemeiată, iar instanța de apel a dat răspuns la toate argumentele invocate de
apelant, specificând motivele pe care și-a întemeiat soluția.
De asemenea, Colegiul penal atestă, că respectând prevederile art.101 alin.(3)
Cod de procedură penală, unde este stipulat că nici o probă din dosar nu are o valoare
prestabilită pentru instanță, instanța de apel a examinat toate probele din dosar și nu
a dat prioritate unora în defavoarea altora așa cum au declarat recurenții, dar
coroborându-le, le-a analizat în ansamblu lor, apreciind corect că ele sunt suficiente
pentru stabilirea vinovăției inculpatului Dectear Andrei în săvârșirea infracțiunii
prevăzută de art.2171 alin.(4) lit. d) Cod penal.
Cu referire la argumentele apărării prin care se invocă faptul că, în speță,
instanțele nu au oferit o apreciere obiectivă probelor administrate, Colegiul penal
menționează că acestea nu pot fi reținute, or, la etapa judecării recursului ordinar,
instanța nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere
materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de
instanțele de fond, aceasta fiind sarcina și competența primordială a acestor instanțe.
Din aceste considerente, Colegiul penal nu examinează criticile referitoare la
presupusa greșită reținere, pe baza probelor administrate în cauză, a anumitor
elemente faptice, ci verifică, prin raportare la situația de fapt stabilită de instanțele
de fond, corectitudinea dispunerii condamnării inculpatului conform învinuirii
incriminate, astfel că reaprecierea probelor, în modul propus de către partea apărării,
nu se încadrează în prevederile art.427 Cod de procedură penală, iar o altă opinie
asupra probelor, care au fost puse la baza hotărârii primei instanțe, apoi verificate de
instanța de apel, prin continuarea judecării cauzei în fond, nu poate servi temei
pentru reexaminarea cauzei.
În acest sens Colegiul penal atestă, că la soluționarea cauzei instanța de apel
a ținut cont de prevederile art.art.99-101, 414 Cod de procedură penală, a cercetat
probele sub toate aspectele, verificându-le și apreciindu-le prin prisma pertinenței,
concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu din punct de vedere al
coroborării lor, astfel întemeiat ajungând la concluzia privind menținerea sentinței
primei instanțe.
10
Contrar argumentelor apărării prin care se invocă faptul, că instanțele de fond
la adoptarea soluției au ignorat declarațiile inculpatului, dându-le prioritate probelor
prezentate de partea acuzării, Colegiul penal conchide că, instanța de apel a examinat
toate probele din dosar și nu a dat prioritate celor în favoarea condamnării
inculpatului, așa cum susține apărarea, însă le-a analizat în ansamblul lor prin
coroborare, corect ajungând la concluzia că ele sunt suficiente pentru a fundamenta
o acuzație penală în privința acestuia.
Mai mult, declarațiile apărării privind nevinovăția inculpatului Dectear
Andrei în comiterea faptei penale incriminate se combat prin totalitatea de probe
pertinente, concludente, utile și veridice cercetate în ședințele instanțelor de fond,
expuse în pct.4 și 4.1. al prezentei decizii. Aceste probe coroborează între ele și
demonstrează incontestabil vinovăția inculpatului Dectear Andrei în comiterea
infracțiunii incriminate.
Întru elucidarea șirului logic al celor expuse supra, Colegiul penal mai
relatează că, nerecunoașterea vinei de către inculpat, o apreciază ca o metodă de
apărare și un drept de a nu se auto incrimina, garantat de art.66 Cod de procedură
penală și art.6 CEDO, or persoana care pe parcursul procesului penal are calitatea
procesuală de inculpat nu poate fi urmărit pentru depunerea declarațiilor false sau
refuzul de a face declarații și nu poate fi calificate ca circumstanță agravantă la
stabilirea pedepsei penale.
La fel, Colegiul penal concluzionează că, în speță, nu a fost comisă nici o
eroare gravă de fapt, așa precum se susține de către recurent, or, pentru a constitui
caz de casare, eroarea de fapt trebuie să fie gravă, adică, pe de o parte, să fi influențat
asupra soluției cauzei, iar pe de altă parte să fie vădită, neîndoielnică. Eroarea gravă
de fapt nu privește dreptul de apreciere a probelor, dar discrepanța între cele reținute
de instanță și conținutul real al probelor, prin ignorarea unor aspecte evidente ce au
avut drept consecință pronunțarea altei soluții decât cea pe care materialul probator
o susține. În cauza deferită judecății o atare eroare nu a fost constatată de către
instanța de recurs.
Astfel, instanța de recurs nu a stabilit existența unor erori de drept prevăzute
de art.427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală.
Cu referire la alegațiile apărării privind prezența temeiului de casare prevăzut
de art.427 alin.(1) pct. 8) Cod de procedură penală, Colegiul penal notează că,
potrivit art.113 alin.(1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii determinarea
și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile
săvârșite și semnele componenței infracțiunii prevăzute de norma penală.
Colegiul penal reține că, acest temei include cazurile când nu a fost stabilită
fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de
probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele constitutive, ori când nu au
fost stabilite faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale
infracțiunii.
Poziția expusă de către recurent, precum că, nu sunt întrunite elementele
infracțiunii incriminate, Colegiul penal o apreciază ca fiind declarativă și
neîntemeiată. O astfel de concluzie reiese și din linia de apărare a inculpatului, care
11
urmărește un scop al său, permis de Lege - în vederea evitării răspunderii penale.
Această poziție a fost susținută prin formulări de ordin general, partea apărării
omițând cu desăvârșire specificarea, care anume element sau elemente lipsesc în
componența de infracțiune incriminată inculpatului Dectear Andrei.
Tot aici, instanța de recurs evidențiază că, pe parcursul judecării cauzei, în
urma cercetării cumulului de probe administrate în speță, instanța de apel de apel a
respectat întru totul cerințele art.101 Cod de procedură penală.
Astfel, la baza soluțiilor adoptate de instanțele de fond, au fost puse probe
utile, concludente și pertinente cum ar fi: declarațiile martorului, investigator sub
acoperire cu date cifrate Ursu Vadim, procesele-verbale ale acțiunilor procesuale cât
și prin Raportul de expertiză judiciară nr.34/12/1-R-4761 din 09.02.2021, prin care
s-a stabilit că substanța solidă reprezintă substanță stupefiantă PVP în cantitate totală
de 384,64 grame, precum și 10 pachete din polimer în care se conținea substanță
care, conform Raportului de expertiză judiciară nr.34/12/1 -R-4759 din 33.03.2021,
reprezintă substanță stupefiantă PVP în cantitate totală de 890,07 grame, pe care
Dectear Andrei a procurat-o în circumstanțe nestabilite și o păstra cu scop de
înstrăinare către alte persoane, conform Raportului de expertiză judiciară nr.34/12/1-
R-4758 din 22.01.2021 prin care s-a stabilit că substanțele solide reprezintă
substanță stupefiantă PVP, în cantitate de 9,17 grame, pe care Dectear Andrei a
procurat-o în circumstanțe necunoscute și o păstra cu scop de înstrăinare către alte
persoane. Cantitatea totală de PVP, pusă în circulație ilicită de către Dectear Andrei
constituie 1.283,88 grame, conform Listei substanțelor stupefiante, psihotrope și a
plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în traficul ilicit precum și
cantitățile acestora, aprobată prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.79
din 23.01.2006 cu ulterioarele modificări, PVP este inclus în categoria substanțelor
stupefiante, iar cantitatea care depășește limita de 1 gram, constituie proporții
deosebit de mari.
Colegiul penal reține că, de către instanțele de fond corect au fost calificate
acțiunile inculpatului Dectear Andrei, reieșind din faptul că inculpatul a urmărit să
înstrăineze drogurile contra unei sume de bani și respectiv - obținerea profitului
bănesc de pe urma acestei activități infracționale.
Mai mult, instanța de apel corect a evidențiat și faptul că, intenția de
înstrăinare a substanțelor narcotice se mai confirmă și prin cantitatea mare de droguri
care a fost depistată în garajul xxxx, pe care îl închiriază inculpatul Dectear Andrei.
În contextul în care inculpatul nu este consumator de substanțe narcotice și
acesta nu se află la evidența medicului narcolog. Or, deși inculpatul a declarat că
consumă droguri ocazional, cantitatea depistată este mult mai mare pentru un
consum personal.
Deși apărarea consideră că, inculpatul Dectear Andrei nu a săvârșit
infracțiunea prevăzută de art.2171 alin.(4) lit. d) Cod penal, deoarece în speță nu s-a
demonstrat scopul de înstrăinare, Colegiul penal reține că, instanța de apel a
constatat cu certitudine că vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii
incriminate se mai confirmă și prin faptul deținerii de către inculpat a cântarelor
12
electronice de precizie înaltă, în circumstanțele în care consumul de substanțe
stupefiante are loc în condiții artizanale și în scop personal.
Totodată, pe unul dintre cele două cântare electronice de precizie înaltă, găsite
în urma cercetării la fața locului în garajul xxxx, pe care îl închiriază inculpatul
Dectear Andrei au fost depistate urme de PVP, care se atribuie la categoria
substanțelor stupefiante.
Sub acest aspect, în mod corect au fost calificate acțiunile inculpatului Dectear
Andrei, reieșind din faptul că inculpatul a urmărit să înstrăineze drogurile contra
unei sume și respectiv obținerea profitului bănesc de pe urma acestei activități
infracționale.
Prin urmare, Colegiul penal conchide că în speță nu a fost constatată existența
erorii de drept prevăzută la art.427 alin.(1) pct. 8) Cod de procedură penală, deoarece
asemenea eroare în speță nu a fost comisă.
Astfel, Colegiul penal atestă, că instanța de apel respectând prevederile
art.414 Cod de procedură penală, în mod întemeiat a ajuns la soluția descrisă în pct.4
din prezenta decizie, motivându-și temeinic soluția, motivare descrisă inclusiv la
pct.4.1. al prezentei decizii, pe care instanța de recurs o însușește pe deplin, și în
acest sens, Colegiul penal face trimitere la pct. 37 a hotărârii CtEDO în cauza Albert
vs. România din 16.02.2010, în care s-a statuat că, art.6 §1 din CEDO, deși obligă
instanțele să-și motiveze deciziile, nu poate fi interpretat ca impunere de a da un
răspuns detaliat pentru fiecare argument (cauza Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie
1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță
internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie printr-un
alt mod, să examineze chestiunile esențiale supuse atenției sale.
Cu referire la temeiul invocat de către avocatul Bobeică Călin în numele
inculpatului în baza pct. 16) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, care prevede
că, hotărârea instanție de apel poate fi supusă recursului pentru a repara o eroare de
drept, comisă de aceasta, atunci când: norma de drept aplicată în hotărârea atacată
contravine unei hotărâri de aplicare a aceleiași norme date anterior de către Curtea
Supremă de Justiție, argumentul indicat este de asemenea neîntemeiat, deoarece
recurentul n-a supus unei analize comparative hotărârile în speța examinată în ordine
de recurs, prin prisma jurisprudenței invocate, pentru a confirma incidența acesteia
la caz.
Având în vedere cele relatate, Colegiul penal atestă că, la judecarea cauzei,
instanța de apel nu a comis erori de drept, care ar genera casarea deciziei adoptate,
urmând a fi dispusă inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate, ca fiind vădit
neîntemeiate.
În temeiul art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, Colegiul penal
d e c i d e :
Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către avocații Bobeică
Călin și Medeleanu Roman în numele inculpatului Dectear Andrei, împotriva
13
deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 01 martie 2022, în cauza
penală în privința lui Dectear Andrei xxxx, ca fiind vădit neîntemeiate.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată pronunțată la 01 decembrie 2022.
Președinte Timofti Vladimir
Judecători Țurcan Anatolie
Plămădeală Ghenadie
14