1ra-1041/2022 — art. 217 1 alin. 4 lit. d CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 08 octombrie 2021, Dectear Andrei a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.2171 alin.(4) lit. d) Cod penal, la 8 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a exercita activități ce țin de administrarea și gestionarea drogurilor, etnobotanicelor sau analoagelor acestora pe un termen de 5 ani. A fost soluționată soarta corpurilor delicte. A fost dispusă încasarea de la inculpatul Dectear Andrei în contul statului suma de 12 460 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.

Pentru pronunțarea sentinței, prima instanță a constatat că, Dectear Andrei urmărind scopul punerii în circulație ilegală a substanțelor narcotice și obținerii de profit din activitatea prejudiciabilă, a săvârșit acțiuni prejudiciabile de circulație ilicită a drogurilor, manifestată prin procurarea lor din diferite surse și comercializarea către alte persoane. Astfel, la 03.12.2020, ora 19:00, de către reprezentantul organului de urmărire penală, din garajul Xxx, mun. Chișinău care se află în posesia și folosința lui Dectear Andrei au fost depistate și ridicate 549 pachețele de tip zip-lock în care, conform 1 Raportului de expertiză judiciară nr.34/12/1-R-4761 din 09.02.2021, se conține substanță stupefiantă PVP în cantitate totală de 384,64 grame, precum și 10 pachete din polimer în care se conținea substanță care, conform Raportului de expertiză judiciară nr.34/12/1-R-4759 din 33.03.2021, reprezintă substanță stupefiantă PVP în cantitate totală de 890,07 grame, pe care Dectear Andrei a procurat-o în circumstanțe nestabilite și o păstra cu scop de înstrăinare către alte persoane. Tot la 03.12.2020, ora 19:55, de către reprezentantul organului de urmărire penală, din ap. xxxx din mun. Chișinău, a fost depistată și ridicată substanță care, conform Raportului de expertiză judiciară nr.34/12/1-R-4758 din 22.01.2021 reprezintă stupefiantă PVP, în cantitate de 9,17 grame, pe care Dectear Andrei a procurat-o în circumstanțe necunoscute și o păstra cu scop de înstrăinare către alte persoane. Cantitatea totală de PVP, pusă în circulație ilicită de către Dectear Andrei constituie 1.283,88 grame. Conform Listei substanțelor stupefiante, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în traficul ilicit precum și cantitățile acestora, aprobată prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.79 din 23.01.2006 cu ulterioarele modificări, PVP este inclus în categoria substanțelor stupefiante, iar cantitatea care depășește limita de 1 gram, constituie proporții deosebit de mari. Acțiunile lui Dectear Andrei au fost încadrate în baza art.2171 alin.(4) lit. d) Cod penal, circulația ilegală a drogurilor în scop de înstrăinare, adică procurarea, păstrarea ilegală a drogurilor, săvârșite în scop de înstrăinare, săvârșite în proporții deosebit de mari.

Nefiind de acord cu soluția primei instanțe, avocatul Bobeică Călin în numele inculpatului, a declarat apel prin care a solicitat casarea acesteia, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Dectear Andrei să fie achitat de sub învinuirea înaintată. În motivarea apelului a invocat că, instanța de fond nu a apreciat probele din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor, a ajuns la concluzia greșită că Dectear Andrei ar fi săvârșit infracțiunea prevăzută de art.2171 alin.(4) lit. d) Cod penal. A menționat că, învinuirea este bazată pe următoarele probe: procesul-verbal de cercetare la fața locului din 03.12.2020, raportul de expertiză din 09.02.2021, raportul de expertiză din 03.02.2021, raportul de expertiză din 27.12.2020, raportul de expertiză din 22.01.2021. Însă, având în vedere atât calificarea infracțiunii, cât și demonstrarea vinovăției, în cadrul examinării cauzei a fost audiat în calitate de martor (cu date cifrate) Ursu Vadim, declarațiile cărora sunt contradictorii, din următoarele considerente: Ursu Vadim, a menționat că locul întâlnirii inițial era teritoriul complexului de garaje, unde a și consumat împreună cu inculpatul substanțe narcotice, fapt care nu a fost negat de însăși inculpat. În cadrul audierii inițiale la faza de urmărire penală, martorul cu date cifrate a comunicat că erau într- un cerc restrâns de prieteni, și ulterior s-au deplasat către complexul de garaje. Martorul cu date cifrate totodată a dat declarații diferite în sensul culorii și 2 conținutului substanțelor narcotice, fiind audiat la faza de urmărire penală și ulterior în instanță de judecată, inițial a declarat doar despre o masă vegetală de culoare verde, că ulterior să menționeze despre culori diferite ale oare căror substanțe praf. Consideră că declarațiile acestuia urmează a fi apreciate critic, or, versiunea inculpatului nu poate fi combătută, în sensul cunoașterii de fapt a identității martorului, cât și a faptului că ultimii au fost reținuți în aceeași perioadă. Mai mult că atât, conform versiunii și declarațiilor inculpatului, martorul, investigator sub acoperire cu date cifrate, este cetățeanul Pisiniuc Roman, care a fost reținut pentru păstrarea cu scop de înstrăinare, iar în schimbul declarațiilor date la urmărirea penală și în instanță de judecată ar fi fost liberat de răspundere penală, conform prevederilor art.217 alin.(5), pentru contribuirea activă la descoperirea sau contracararea infracțiunii ce ține de circulația ilegală a drogurilor, etnobotanicelor, sau analogii acestora, după caz, cu indicarea sursei de procurarea a acestor substanțe, divulgarea persoanelor care au contribuit la săvârșirea infracțiunii. Susține că, în privința suportului probatoriu, martorul ar fi fost influențat de a da astfel de declarații, cunoscând cu certitudine că Dectear Andrei este consumator de droguri și deține asupra sa o astfel de substanță, organul de urmărire penală urmă, după declarațiile efectuate în calitate de martor, ca investigator sub acoperire, a cet. Ursu Vadim, să efectueze una din măsurile speciale de investigații prevăzute la art.132/2, doar cu autorizarea procurorului, fără a fi necesară autorizarea judecătorului de instrucție, a unor măsuri precum: - urmărirea vizuală sau achiziția de control. Urmare a efectuării acestor măsuri speciale de investigații, orice dubiu urmă a fi înlăturat în privința păstrării cu scop de înstrăinare a substanțelor narcotice. A remarcat apărarea că, urmare a declarațiilor participanților la proces, a probelor prezentate de către acuzare, consideră că urmărirea penală nu și-a atins scopul, în sensul demonstrării circumstanțelor enunțate, atât în privința păstrării substanțelor stupefiante, și în privința scopului de înstrăinare, nefiind depistate sume bănești care ar fi rezultat din infracțiunea prezumată, fiind de fapt ridicate în calitate de corpuri delicte telefonul mobil și notebook-ul, care, în eventuala teorie a scopului de înstrăinare urmărit de inculpat, urmă a fi depistat convorbiri, poze, și alte elemente întru demonstrarea acestora. Potrivit art.100 alin.(5) Cod de procedura penală, hotărârea de condamnare nu se poate întemeia, în măsură determinantă, pe declarațiile martorului protejat sau pe probele obținute în urma efectuării măsurilor speciale de investigații. În opinia apărării, o eventuală condamnare, nu se poate întemeia pe declarațiile martorului protejat, iar probele obținute, rapoartele de expertiză, procesele - verbale de cercetare la fața locului, nu pot fi puse la baza condamnării inculpatului în punerea în circulație a substanțelor narcotice și obținerii de profit din activitatea prejudiciabilă. Comercializarea către alte persoane, având în vedere, faptul că Dectear Andrei a recunoscut în instanță de judecată faptul că consuma astfel de substanțe, indicând totodată dozele zilnice și sursele bănești din care sunt procurate pentru consum personal, iar unica probă de acuzare fiind declarațiile martorului cu date cifrate, vădit lipsite de un alt suport probatoriu - demonstrează lipsa eficacității măsurilor procesuale pentru demonstrarea vinovăției inculpatului. 3 La fel, consideră că, nu este clar delimitată învinuirea, în privința calificării infracțiunii, având în vedere că, inițial urmărirea penală a fost pornită pe semnele infracțiunii prevăzute de art.2171 alin.(4) Cod penal, fiind posibilă intentarea urmăririi penale pe semnele infracțiunii prevăzute de art.217 alin.(4) Cod penal, însă ulterior acuzarea a considerat că, declarația martorului dubios, precum că ”Vadim” poate să-i vândă la preț de 200-400 lei substanțe narcotice, este suficientă pentru calificarea acțiunilor prezumate, conform învinuirii. Argumentarea instanței în privința probelor puse la baza sentinței, în mare parte este bazată pe declarațiile martorului sub acoperire, iar folosirea sintagmelor „din cuvintele martorului” „inculpatul îi povestise” urmează a fi apreciate critic , având în vedere faptul că instanța în sentința nu a menționat despre argumentele inculpatului în ce privește însăși faptul că îl cunoaște pe martorul sub acoperire, cunoaște identitatea acestuia cât și condițiile în care acesta a dat astfel de declarații, fiind impus de organele competente să dea astfel de declarații. Totodată, a mai indicat că, instanța a menționat că „nu are temei pentru a pune la îndoială credibilitatea declarațiilor martorului Ursu Vadim, așa cum declarațiile acestuia sunt în coroborare cu procesul-verbal din data de 03.12.2020 de cercetare la fața locului în garajul Nr.178, situat în mun. Chișinău, str. Tudor Strișca 12, pe care îl închiriază inculpatul Dectear Andrei, unde au fost depistate și ridicate mai multe obiecte confecționate din polimer, acoperite cu bandă adezivă, pachețele de tip zip-lock în interior cu masă solidă de culoare albă, neagră, verde, albastră, roz și vișinie, substanțe solide cu aspect de cristale, de culoare albă, neagră și verde, inclusiv au fost depistate și ridicate două cântare electrice, unul dintre care are pe suprafață depuneri de PVP. Însă, nu exista o legătură de cauzalitate intre credibilitatea declarațiilor martorului Ursu Vadim, cercetarea la fața locului și ridicarea obiectelor, cu însăși fapta de înstrăinare și obținere de profit.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 01 martie 2022, a fost respins ca nefondat, apelul declarat, cu menținerea sentinței atacate. 4.1. În motivarea soluției pronunțate instanța de apel a indicat, că prima instanță, cercetând în cumul probele administrate în ședința de judecată prin prisma admisibilității, pertinenței și concludenții, utilității și veridicității raportată la declarațiile date în ședința de judecată și probele administrate, corect a stabilit situația de fapt și a încadrat acțiunile reținute în privința inculpatului Dectear Andrei în baza art.2171 alin.(4) Cod penal. Instanța de apel a constatat că, vina inculpatului Dectear Andrei în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.2171 alin.(4) Cod penal, se dovedește prin cumulul de probe administrate și anume, prin declarațiile martorului, investigator sub acoperire cu date cifrate Ursu Vadim și probele scrise cum sunt procesele-verbale ale acțiunilor procesuale, rapoartele de expertiză judiciară și corpurile delicte, care coroborează între ele și demonstrează incontestabil vina inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de art.2171 alin.(4) Cod penal. Raportând motivele invocate, la materialele cauzei penale, instanța de apel a conchis că acestea nu s-au confirmat în raport cu starea de fapt a cauzei penale, iar în cadrul ședinței de judecată au fost prezentate suficiente probe pertinente, 4 concludente, veridice și utile, care demonstrează în totalitate vinovăția inculpatului Dectear Andrei în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.2171 alin.(4) Cod penal. Instanța de apel a menționat că, fapta comisă de inculpatul Dectear Andrei a atentat la obiectul juridic special al infracțiunii prevăzute de art.2171 Cod penal - relațiile sociale cu privire la circulația legală de substanțe narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor, împotriva producerii, preparării, experimentării, extragerii, prelucrării, transformării, procurării, păstrării, expedierii și transportării ilegale a acestor substanțe, săvârșite în proporții deosebit de mari și cu scop de înstrăinare. Obiectul material al infracțiunii prevăzute la art.2171 alin.(4) lit. d) Cod penal îl reprezintă substanțele narcotice, psihotrope sau analoagele lor, fiind calificate prin semnul - proporții deosebit de mari. Una din cerințele necesare pentru existența obiectului material este ca acesta să fie reprezentat de substanța narcotică, psihotropă sau analoagele lor. De asemenea, instanța de apel a menționat că, prin Raportul de expertiză judiciară nr.34/12/1-R-4761 din 09.02.2021, a fost stabilit cu certitudine substanța stupefiantă PVP în cantitate totală de 384,64 grame, precum și 10 pachete din polimer în care se conținea substanță care, conform Raportului de expertiză judiciară nr.34/12/1-R-4759 din 33.03.2021, reprezintă substanță stupefiantă PVP în cantitate totală de 890,07 grame, pe care Dectear Andrei a procurat-o în circumstanțe nestabilite și o păstra cu scop de înstrăinare către alte persoane. La fel, conform Raportului de expertiză judiciară nr.34/12/1-R-4758 din 22.01.2021 reprezintă stupefiantă PVP, în cantitate de 9,17 grame, pe care Dectear Andrei a procurat-o în circumstanțe necunoscute și o păstra cu scop de înstrăinare către alte persoane. Cantitatea totală de PVP, pusă în circulație ilicită de către Dectear Andrei constituie 1.283,88 grame. Potrivit Listei substanțelor stupefiante, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în traficul ilicit precum și cantitățile acestora, aprobată prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.79 din 23.01.2006 cu ulterioarele modificări, PVP este inclus în categoria substanțelor stupefiante, iar cantitatea care depășește limita de 1 gram, constituie proporții deosebit de mari. Sub aspectul laturii obiective, fapta comisă constă în procurarea și păstrarea ilegală, cu scop de înstrăinare, a substanței psihotrope PVP (a- pirrolidinpvalerophenone) în proporții deosebit de mari, în scop de a obține profit. Prin urmare, instanța de apel a reținut că, martorul Ursu Vadim a declarat în cadrul cercetării judecătorești a instanței de fond confirmând că inculpatul Dectear Andrei, care l-a acel moment s-a prezentat drept Vadim, i-a propus matorului să fumeze împreună droguri. Din declarațiile martorului se atestă faptul că inculpatul închiria garajul xxxx cu scopul de a depozita acolo drogurile pentru ulterioara lor comercializare. Martorul a declarat că a fost în acest garaj de vreo 5-6 ori, în garaj inculpatul îi arăta ce fel de droguri depozitează și în ce cantități, la fel avea și cântar cu care avea loc cântărirea și dozajul substanțelor PVP pentru ulterioara lor comercializare. Din cuvintele martorului, inculpatul i-a propus personal să comercializeze droguri altor persoane. Inculpatul i-a comunicat martorului că doza de substanța psihotropă PVP costă în jur de 500-600 lei per gram, iar marijuana poate 5 fi achiziționată la prețul de 250-300 lei per gram. Din cuvintele martorului, inculpatul îi povestise că a vândut unei persoane o cantitate de 500 de grame contra sumei de 4 000 euro. Astfel, nu poate fi pusă la îndoială credibilitatea declarațiilor martorului Ursu Vadim, așa cum declarațiile acestuia sunt în coroborare cu procesul-verbal din data de 03.12.2020 de cercetare la fața locului în garajul xxxx, pe care îl închiriază inculpatul Dectear Andrei, unde au fost depistate și ridicate mai multe obiecte confecționate din polimer, acoperite cu bandă adezivă, pachețele de tip zip-lock în interior cu masă solidă de culoare albă, neagră, verde, albastră, roz și vișinie, substanțe solide cu aspect de cristale, de culoare albă, neagră și verde, inclusiv au fost depistate și ridicate două cântare electrice, unul dintre care are pe suprafața sa depuneri de PVP. Astfel, instanța de apel a apreciat ca fiind neîntemeiată poziția apărării precum că substanțele stupefiante care se aflau la inculpat în garaj nu îi aparțin, având în vedere că din declarațiile martorului Ursu Vadim rezultă că el împreună cu inculpatul consumau droguri și inculpatul personal a scos din cutie substanța stupefiantă pe care au consumat-o împreună. Instanța de apel a respins argumentele apărării precum că, substanțele pe care le deținea inculpatul sunt cu scop de consum personal, deoarece cantitatea de substanțe PVP care a fost depistată în garajul xxxx, pe care îl închiriază inculpatul Dectear Andrei constituie 1.238,88 grame, care este o cantitate exorbitant de mare pentru consum personal, or având în vedere declarațiile inculpatului, care a relatat că pe zi consumă în jur de 0.8-1.0 grame și respectiv 10 grame în 7 zile, în urma unor calcule primare se constată că în perioada unui an inculpatul consuma 480 grame, deci respectiva cantitate de 1.238 grame inculpatul ar fi consumat-o în jur de 2,8 - 3 ani, situație alogică în condițiile în care substanțele de proveniență etnobotanică își pierd capacitățile stupefiante în scurt timp, respectiv chiar și cele obținute prin procese chimice necesită a fi conservate în condiții special-amenajate, la temperaturi joase și umiditate relativ-scăzută, fapt exclus în condițiile de garaj din speță. Totodată, instanța de apel a precizat că vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate se mai confirmă și prin faptul deținerii de către inculpat a cântarelor electronice de precizie înaltă, în circumstanțele în care consumul de substanțe stupefiante are loc în condiții artizanale și în scop personal, iar, pe unul dintre cele două cântare electronice de precizie înaltă, găsite în urma cercetării la fața locului în garajul xxxx, pe care îl închiriază inculpatul Dectear Andrei au fost depistate urme de PVP, care se atribuie la categoria substanțelor stupefiante. În mod corect au fost calificate acțiunile inculpatului Dectear Andrei, reieșind din faptul că inculpatul a urmărit să înstrăineze drogurile contra unei sume și respectiv obținerea profitului bănesc de pe urma acestei activități infracționale. Latura subiectivă a infracțiunii, se caracterizează prin intenție directă. Inculpatul Dectear Andrei a prevăzut rezultatul faptei sale, l-a urmărit și a acceptat posibilitatea producerii lui prin săvârșirea faptei, urmărind concomitent prin înstrăinarea substanțelor psihotrope drept un scop de cupiditate. 6 Intenția de a deține droguri cu scopul ulterior de înstrăinare o reprezintă dorința inculpatului care a declanșat acțiuni în acest sens, cum ar fi dobândirea ilegală a substanțelor psihotrope pentru înstrăinarea lor ulterioară. Motivul săvârșirii de către inculpat a infracțiunii prevăzute de art.2171 alin.(4) lit. d) Cod penal a constat în dorința ultimului de a obține un profit financiar. Instanța de apel a reiterat că scopul de înstrăinare a substanței psihotrope de către inculpatul Dectear Andrei se reflectă în mod cumulativ prin existența unor temeiuri relevante și suficiente și anume: numărul mare de droguri – 549 pachețele de tip zip-lock în care se conține substanță stupefiantă PVP în cantitate totală de 384,64 grame, 10 pachete din polimer în care se conținea substanță care reprezintă substanță stupefiantă PVP în cantitate totală de 890,07 grame, aflate în garajul care se este în posesia și folosința lui Dectear Andrei, la fel în apartamentul închiriat nr.14 din casa xxxxa fost depistată și ridicată substanță care reprezintă stupefianta PVP în cantitate de 9,17 grame. Cantitatea totală de PVP, pusă în circulație ilicită de către Dectear Andrei constituie 1.283,88 grame, ceea ce constituie proporții deosebit de mari, or, nu poate fi acceptată afirmația că, atâta cantitate de droguri, este doar pentru consum personal. În continuare, instanța de apel a subliniat că, predispunerea inculpatului la ocupația ilegală de comercializare de droguri a fost demonstrată și stabilită prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 19.10.2017, cauza fiind examinată în procedură simplificată așa cum inculpatul a recunoscut vina în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.2171 alin.(4) lit. d), 217 alin.(3) Cod penal. Instanța de apel a subliniat că, se atestă prezența unei intenții directe din partea inculpatului Dectear Andrei, îndreptată spre racolarea martorului (investigator sub acoperire cu date cifrate Ursu Vadim) în schemele sale infracționale de comercializare ilicită a substanțelor stupefiante, inclusiv ofertele acestuia de a îi înstrăina droguri martorului Ursu contra unei sume bănești prestabilite, având în acest sens și nomenclatorul de prețuri pentru fiecare poziție de substanță. Conform informației extras de la IMSP Spitalul Raionului Orhei din 24.03.21 inculpatul Dectear Andrei nu se află la evidența medicului narcolog (f.d.176, vol. II). Astfel, instanța de apel a apreciat ca fiind neîntemeiată poziția inculpatului referitor la faptul că aceste substanțe psihotrope erau destinate pentru consumul personal sau că nu el a săvârșit infracțiunea, or, este evident că declarațiile sale în acest sens au ca scop doar evitarea tragerii la răspundere penală în baza art.2171 alin.(4) lit. d) Cod penal, sancțiunea căruia încadrează componența de infracțiune în șirul celor deosebit de grave sau cel puțin este mult mai gravă decât cea prevăzută de art.217 alin. (4) Cod penal. În opinia instanței de apel, prima instanță corect a respins argumentele apărării cu privire la achitarea inculpatului, deoarece probele cercetate în ședința de judecată dovedesc cu certitudine vinovăția acestuia în săvârșirea infracțiunii incriminate. În acest sens, instanța de apel a conchis, că efectuând o cercetare și analiză amplă a probelor administrate în cauza penală prin prisma pertinenții, concludenții, utilității și veridicității lor, iar toate în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, a stabilit cu certitudine că acțiunile inculpatului întrunesc elementele constitutive 7 ale infracțiunii prevăzute de art.2171 alin.(4) lit. d) Cod penal. Cu referire la pedeapsa stabilită, instanța de apel a constatat că, prima instanță acordând eficiență prevederilor art.art.7, 61, 75 Cod penal, i-a stabilit inculpatului pedeapsă în limitele sancțiunii art.2171 alin.(4) lit. d) Cod penal, care este corespunzătoare celor săvârșite, racordată la toate circumstanțele stabilite, la personalitatea inculpatului, antecedentele penale și scopul pedepsei penale.

Avocatul Bobeică Călin în numele inculpatului, în temeiul art.427 alin.(1) pct. 6), 16) Cod de procedură penală, contestă hotărârile instanțelor de fond cu recurs ordinar, solicită casarea acestora, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care Dectear Andrei să fie achitat, invocând argumente similare cu cele indicate în apel (pct.3 din decizie), invocând suplimentar că instanțele de fond eronat au reținut în acțiunile lui Dectear Andrei elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.2171 alin.(4) lit. d) Cod penal, întrucât, instanțele de fond s-au limitat numai la enumerarea probelor, fără a intra în esența lor. Susține apărarea că, instanțele de fond au ignorat argumentele privind nevinovăția inculpatului și nici nu s-au expus în privința acestora, evidențiind aspecte privind administrarea probelor și calificarea acțiunilor inculpatului. Suplimentar, menționează că, instanțele de fond nu au ținut cont de declarațiile inculpatului Dectear Andrei, precum că substanțele psihotrope erau destinate pentru consumul personal, iar declarațiile martorului, investigator sub acoperire cu date cifrate Ursu Vadim, urmează a fi apreciate critic. 5.1. Avocatul Medeleanu Roman în numele inculpatului, în temeiul art.427 alin.(1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, contestă hotărârile instanțelor de fond cu recurs ordinar, solicită casarea acestora, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care Dectear Andrei să fie achitat. În argumentarea recursului menționează că, instanțele de fond s-au limitat numai la enumerare probelor fără a intra în esența lor, iar simpla repetare а augmentelor formulate în rechizitoriu, nu poate fi recunoscută drept о motivare suficientă а sentinței. Astfel, consideră apărarea că, instanțele de fond nu au dat o apreciere juridică corectă probelor, calificând incorect acțiunile lui Dectear Andrei, deoarece, în speța dată, nu sunt întrunite elementele laturii subiective nici obiective, a componenței de infracțiune prevăzute de art.2171 alin.(4) lit. d) Cod penal. Orice probă acumulată urma să fie cercetată în fața instanței de judecată, în virtutea principiului unui proces echitabil și anume contradictorialitatea procesului. În cazul de față mărturiile lui Dectear Andrei, sunt importante pentru cercetarea tuturor aspectelor cauzei, întrucât, o hotărâre de condamnare nu se poate întemeia doar pe presupuneri.

Procurorul a depus referință la recursurile declarate de partea apărării, pledând pentru inadmisibilitatea acestora, ca fiind vădit neîntemeiate. În opinia procurorului, motivele invocate în recursurile declarate au constituit obiect de examinare în instanța de apel, iar o altă opinie asupra probelor care au fost puse la baza hotărârii de condamnare, nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei. Hotărârea contestată conține motive legale pe care se întemeiază soluția, iar în acțiunile inculpatului au fost întrunite elementele infracțiunii incriminate. 8

Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității acestora din următoarele considerente. Potrivit art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate. Conform dispoziției art.432 alin.(2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Din conținutul recursurilor declarate în cauză se constată că recurenții nu sunt de acord cu soluțiile instanțelor de fond privitor la condamnarea inculpatului Dectear Andrei în baza art.2171 alin.(4) lit. d) Cod penal, menționând că probatoriul administrat nu dovedește vinovăția acestuia în săvârșirea infracțiunii incriminate, invocând în acest sens în calitate de temeiuri pentru casarea deciziei instanței de apel și a sentinței primei instanțe prevederile art.427 alin.(1) pct. 6), 8) și 16) Cod de procedură penală. Însă, în raport cu alegațiile recurentului invocate în cererea de recurs, Colegiul penal constată că instanța de apel a adoptat o decizie legală și întemeiată, care corespunde tuturor exigențelor legislației procesual penale. Analizând decizia instanței de apel prin prisma erorilor de drept prevăzute de art. 427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală, potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, Colegiul penal constată, că astfel de erori de drept, nu și-au găsit confirmarea la examinarea recursului declarat, dat fiind faptul, că instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art.art.414 alin.(1), (5), 417 alin.(8) Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul părții apărării, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată. Potrivit prevederilor art.414 alin.(1) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Conform art.414 alin.(5) Cod de procedură penală, instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. Potrivit art.417 alin.(8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. Colegiul penal apreciază ca declarative argumentele apărării prin care se invocă faptul, că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, aceasta deoarece în conținutul recursului nu au fost descrise care anume din motivele apelului nu au fost luate în considerație la judecarea cauzei. 9 Tot aici Colegiul penal ține să menționeze, că motivarea unei hotărâri reprezintă un proces de analiză și sinteză a actelor și lucrărilor dosarului care nu presupune în mod necesar expunerea tuturor elementelor amănunțit, atât timp cât sunt valorificate toate aspectele relevante din punct de vedere probatoriu și sunt menționate componentele obligatorii ale unei motivări a hotărârii penale, așa cum s- a procedat în speță. Analizând conținutul materialelor dosarului, Colegiul penal concluzionează că instanța de apel la examinarea cauzei, a ținut cont în deplină măsură de prevederile art.art.27, 99 - 101 Cod de procedură penală, a cercetat sub toate aspectele probele administrate, le-a verificat minuțios, dându-le o apreciere corectă, prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, care în ansamblul lor au confirmat vinovăția inculpatului Dectear Andrei în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.2171 alin.(4) lit. d) Cod penal, or, în fapt, decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, ea fiind legală și întemeiată, iar instanța de apel a dat răspuns la toate argumentele invocate de apelant, specificând motivele pe care și-a întemeiat soluția. De asemenea, Colegiul penal atestă, că respectând prevederile art.101 alin.(3) Cod de procedură penală, unde este stipulat că nici o probă din dosar nu are o valoare prestabilită pentru instanță, instanța de apel a examinat toate probele din dosar și nu a dat prioritate unora în defavoarea altora așa cum au declarat recurenții, dar coroborându-le, le-a analizat în ansamblu lor, apreciind corect că ele sunt suficiente pentru stabilirea vinovăției inculpatului Dectear Andrei în săvârșirea infracțiunii prevăzută de art.2171 alin.(4) lit. d) Cod penal. Cu referire la argumentele apărării prin care se invocă faptul că, în speță, instanțele nu au oferit o apreciere obiectivă probelor administrate, Colegiul penal menționează că acestea nu pot fi reținute, or, la etapa judecării recursului ordinar, instanța nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele de fond, aceasta fiind sarcina și competența primordială a acestor instanțe. Din aceste considerente, Colegiul penal nu examinează criticile referitoare la presupusa greșită reținere, pe baza probelor administrate în cauză, a anumitor elemente faptice, ci verifică, prin raportare la situația de fapt stabilită de instanțele de fond, corectitudinea dispunerii condamnării inculpatului conform învinuirii incriminate, astfel că reaprecierea probelor, în modul propus de către partea apărării, nu se încadrează în prevederile art.427 Cod de procedură penală, iar o altă opinie asupra probelor, care au fost puse la baza hotărârii primei instanțe, apoi verificate de instanța de apel, prin continuarea judecării cauzei în fond, nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei. În acest sens Colegiul penal atestă, că la soluționarea cauzei instanța de apel a ținut cont de prevederile art.art.99-101, 414 Cod de procedură penală, a cercetat probele sub toate aspectele, verificându-le și apreciindu-le prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, astfel întemeiat ajungând la concluzia privind menținerea sentinței primei instanțe. 10 Contrar argumentelor apărării prin care se invocă faptul, că instanțele de fond la adoptarea soluției au ignorat declarațiile inculpatului, dându-le prioritate probelor prezentate de partea acuzării, Colegiul penal conchide că, instanța de apel a examinat toate probele din dosar și nu a dat prioritate celor în favoarea condamnării inculpatului, așa cum susține apărarea, însă le-a analizat în ansamblul lor prin coroborare, corect ajungând la concluzia că ele sunt suficiente pentru a fundamenta o acuzație penală în privința acestuia. Mai mult, declarațiile apărării privind nevinovăția inculpatului Dectear Andrei în comiterea faptei penale incriminate se combat prin totalitatea de probe pertinente, concludente, utile și veridice cercetate în ședințele instanțelor de fond, expuse în pct.4 și 4.1. al prezentei decizii. Aceste probe coroborează între ele și demonstrează incontestabil vinovăția inculpatului Dectear Andrei în comiterea infracțiunii incriminate. Întru elucidarea șirului logic al celor expuse supra, Colegiul penal mai relatează că, nerecunoașterea vinei de către inculpat, o apreciază ca o metodă de apărare și un drept de a nu se auto incrimina, garantat de art.66 Cod de procedură penală și art.6 CEDO, or persoana care pe parcursul procesului penal are calitatea procesuală de inculpat nu poate fi urmărit pentru depunerea declarațiilor false sau refuzul de a face declarații și nu poate fi calificate ca circumstanță agravantă la stabilirea pedepsei penale. La fel, Colegiul penal concluzionează că, în speță, nu a fost comisă nici o eroare gravă de fapt, așa precum se susține de către recurent, or, pentru a constitui caz de casare, eroarea de fapt trebuie să fie gravă, adică, pe de o parte, să fi influențat asupra soluției cauzei, iar pe de altă parte să fie vădită, neîndoielnică. Eroarea gravă de fapt nu privește dreptul de apreciere a probelor, dar discrepanța între cele reținute de instanță și conținutul real al probelor, prin ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept consecință pronunțarea altei soluții decât cea pe care materialul probator o susține. În cauza deferită judecății o atare eroare nu a fost constatată de către instanța de recurs. Astfel, instanța de recurs nu a stabilit existența unor erori de drept prevăzute de art.427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală. Cu referire la alegațiile apărării privind prezența temeiului de casare prevăzut de art.427 alin.(1) pct. 8) Cod de procedură penală, Colegiul penal notează că, potrivit art.113 alin.(1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii prevăzute de norma penală. Colegiul penal reține că, acest temei include cazurile când nu a fost stabilită fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele constitutive, ori când nu au fost stabilite faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale infracțiunii. Poziția expusă de către recurent, precum că, nu sunt întrunite elementele infracțiunii incriminate, Colegiul penal o apreciază ca fiind declarativă și neîntemeiată. O astfel de concluzie reiese și din linia de apărare a inculpatului, care 11 urmărește un scop al său, permis de Lege - în vederea evitării răspunderii penale. Această poziție a fost susținută prin formulări de ordin general, partea apărării omițând cu desăvârșire specificarea, care anume element sau elemente lipsesc în componența de infracțiune incriminată inculpatului Dectear Andrei. Tot aici, instanța de recurs evidențiază că, pe parcursul judecării cauzei, în urma cercetării cumulului de probe administrate în speță, instanța de apel de apel a respectat întru totul cerințele art.101 Cod de procedură penală. Astfel, la baza soluțiilor adoptate de instanțele de fond, au fost puse probe utile, concludente și pertinente cum ar fi: declarațiile martorului, investigator sub acoperire cu date cifrate Ursu Vadim, procesele-verbale ale acțiunilor procesuale cât și prin Raportul de expertiză judiciară nr.34/12/1-R-4761 din 09.02.2021, prin care s-a stabilit că substanța solidă reprezintă substanță stupefiantă PVP în cantitate totală de 384,64 grame, precum și 10 pachete din polimer în care se conținea substanță care, conform Raportului de expertiză judiciară nr.34/12/1 -R-4759 din 33.03.2021, reprezintă substanță stupefiantă PVP în cantitate totală de 890,07 grame, pe care Dectear Andrei a procurat-o în circumstanțe nestabilite și o păstra cu scop de înstrăinare către alte persoane, conform Raportului de expertiză judiciară nr.34/12/1- R-4758 din 22.01.2021 prin care s-a stabilit că substanțele solide reprezintă substanță stupefiantă PVP, în cantitate de 9,17 grame, pe care Dectear Andrei a procurat-o în circumstanțe necunoscute și o păstra cu scop de înstrăinare către alte persoane. Cantitatea totală de PVP, pusă în circulație ilicită de către Dectear Andrei constituie 1.283,88 grame, conform Listei substanțelor stupefiante, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în traficul ilicit precum și cantitățile acestora, aprobată prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.79 din 23.01.2006 cu ulterioarele modificări, PVP este inclus în categoria substanțelor stupefiante, iar cantitatea care depășește limita de 1 gram, constituie proporții deosebit de mari. Colegiul penal reține că, de către instanțele de fond corect au fost calificate acțiunile inculpatului Dectear Andrei, reieșind din faptul că inculpatul a urmărit să înstrăineze drogurile contra unei sume de bani și respectiv - obținerea profitului bănesc de pe urma acestei activități infracționale. Mai mult, instanța de apel corect a evidențiat și faptul că, intenția de înstrăinare a substanțelor narcotice se mai confirmă și prin cantitatea mare de droguri care a fost depistată în garajul xxxx, pe care îl închiriază inculpatul Dectear Andrei. În contextul în care inculpatul nu este consumator de substanțe narcotice și acesta nu se află la evidența medicului narcolog. Or, deși inculpatul a declarat că consumă droguri ocazional, cantitatea depistată este mult mai mare pentru un consum personal. Deși apărarea consideră că, inculpatul Dectear Andrei nu a săvârșit infracțiunea prevăzută de art.2171 alin.(4) lit. d) Cod penal, deoarece în speță nu s-a demonstrat scopul de înstrăinare, Colegiul penal reține că, instanța de apel a constatat cu certitudine că vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate se mai confirmă și prin faptul deținerii de către inculpat a cântarelor 12 electronice de precizie înaltă, în circumstanțele în care consumul de substanțe stupefiante are loc în condiții artizanale și în scop personal. Totodată, pe unul dintre cele două cântare electronice de precizie înaltă, găsite în urma cercetării la fața locului în garajul xxxx, pe care îl închiriază inculpatul Dectear Andrei au fost depistate urme de PVP, care se atribuie la categoria substanțelor stupefiante. Sub acest aspect, în mod corect au fost calificate acțiunile inculpatului Dectear Andrei, reieșind din faptul că inculpatul a urmărit să înstrăineze drogurile contra unei sume și respectiv obținerea profitului bănesc de pe urma acestei activități infracționale. Prin urmare, Colegiul penal conchide că în speță nu a fost constatată existența erorii de drept prevăzută la art.427 alin.(1) pct. 8) Cod de procedură penală, deoarece asemenea eroare în speță nu a fost comisă. Astfel, Colegiul penal atestă, că instanța de apel respectând prevederile art.414 Cod de procedură penală, în mod întemeiat a ajuns la soluția descrisă în pct.4 din prezenta decizie, motivându-și temeinic soluția, motivare descrisă inclusiv la pct.4.1. al prezentei decizii, pe care instanța de recurs o însușește pe deplin, și în acest sens, Colegiul penal face trimitere la pct. 37 a hotărârii CtEDO în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, în care s-a statuat că, art.6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să-și motiveze deciziile, nu poate fi interpretat ca impunere de a da un răspuns detaliat pentru fiecare argument (cauza Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie printr-un alt mod, să examineze chestiunile esențiale supuse atenției sale. Cu referire la temeiul invocat de către avocatul Bobeică Călin în numele inculpatului în baza pct. 16) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, care prevede că, hotărârea instanție de apel poate fi supusă recursului pentru a repara o eroare de drept, comisă de aceasta, atunci când: norma de drept aplicată în hotărârea atacată contravine unei hotărâri de aplicare a aceleiași norme date anterior de către Curtea Supremă de Justiție, argumentul indicat este de asemenea neîntemeiat, deoarece recurentul n-a supus unei analize comparative hotărârile în speța examinată în ordine de recurs, prin prisma jurisprudenței invocate, pentru a confirma incidența acesteia la caz. Având în vedere cele relatate, Colegiul penal atestă că, la judecarea cauzei, instanța de apel nu a comis erori de drept, care ar genera casarea deciziei adoptate, urmând a fi dispusă inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate, ca fiind vădit neîntemeiate.

În temeiul art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, Colegiul penal d e c i d e : Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către avocații Bobeică Călin și Medeleanu Roman în numele inculpatului Dectear Andrei, împotriva 13 deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 01 martie 2022, în cauza penală în privința lui Dectear Andrei xxxx, ca fiind vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 01 decembrie 2022. Președinte Timofti Vladimir Judecători Țurcan Anatolie Plămădeală Ghenadie 14