1ra-2280/21 — art.217 al.4 lt.b CP

1ra-2280/21 — art.217 al.4 lt.b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-2280/21

1-21032446-01-1ra-24122021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

12 mai 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Plămădeală Ghenadie, Toma Nadejda,

Țurcan Anatolie, Cobzac Elena

Judecând, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, recursul

ordinar declarat de către inculpatul Fluerari Andrei, împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 08 septembrie 2021 și a sentinței

Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 21 aprilie 2021, în cauza penală în

privința lui

Fluerari Andrei xxxxxxx, născut la xxxxx, originar și

domiciliat în xxxxx, xxxxx

în comiterea infracțiunii prevăzute de art.217 alin.(4), lit. b) Cod penal.

Termenii de examinare:

prima instanță: 03.03.2021 – 21.04.2021;

instanța de apel: 14.05.2021 – 08.09.2021;

instanța de recurs: 24.12.2021 – 12.05.2022.

Asupra motivelor invocate în recurs, în baza materialelor cauzei penale,

Colegiul penal lărgit

A C O N S T A T A T :

2021, Fluerari Andrei a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 217 alin. (4), lit. b) Cod penal și în baza acestei Legi cu aplicarea

art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală a fost condamnat la 3 (trei) ani

închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita activități ce vizează gestionarea

drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora pe un termen de 5 (cinci) ani.

În temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei închisorii a fost

suspendată condiționat pe o perioadă de probațiune de 5 (cinci) ani.

S-a dispus încasarea din contul lui Fluerari Andrei în beneficiul Statului

suma de 1680 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

Fluerari Andrei, urmărind scopul consumului de droguri, conștientizând

caracterul ilicit al acțiunilor sale, prevăzând urmările prejudiciabile și dorind în

mod conștient survenirea acestora, a procurat un pachet din polietilenă, în care

se afla o substanță gălbuie cu miros specific, pe care l-a transportat și păstrat

ilegal la sine până la 06.10.2020, aproximativ ora 15:00, când, aflându-se pe str.

Industrială 14/1, mun. Chișinău, a fost stopat de către angajații Batalionului de

Patrulare și Reacționare Operativă al DP a mun. Chișinău și condus la

1

Inspectoratul de Poliție Ciocana, situat pe str. Voluntarilor 3/1, mun. Chișinău,

unde a predat benevol substanța menționată.

Potrivit Raportului de constatare tehnico-științifică nr. 34/12/-1-R-3880

din 12.11.2020, masa vegetală, uscată, mărunțită, de culoare galbenă-cafenie,

reprezintă produs etnobotanic ce conține cannabinoidul sintetic MDMB(N)-022,

masa căruia constituie 46,80 g, iar conform Informației nr. RG02-000836 din

24.02.2021, eliberată de Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale,

substanța MDMB(N)-022 reprezintă un canabinoid sintetic, fiind o substanță

psihotropă fără utilizare medicală. Analog structural și funcțional ai substanței

MDMB(N)-022 se consideră, inclusiv 5F-AMB, care este introdus în Hotărârea

Guvernului nr. 1088 din 05.10.2004, cu privire la aprobarea tabelelor și listelor

Substanțelor stupefiante, psihotrope și precursorilor acestora supuse

controlului, succesiv, în Hotărîrea Guvernului nr. 79 din 23.01.2006, substanța

5F-AMB se află pe poziția 191 și respectiv 193 pentru mase vegetale, cantitatea

de 46,80 g, reprezintă cantități deosebit de mari.

Astfel, acțiunile inculpatului Fluerari Andrei au fost încadrate juridic în baza

art. 217 alin. (4), lit. b) Cod penal, după indicii calificativi – „circulația ilegală a

drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora, fără scop de înstrăinare, adică

păstrarea, transportarea analogilor drogurilor fără scop de înstrăinare, săvârșite

în proporții deosebit de mari.”

casarea acesteia în partea stabilirii pedepsei inculpatului și emiterea unei decizii

în această parte, prin care inculpatului Fluerari Andrei să i se aplice o pedeapsă

sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani, cu executare în penitenciar de

tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a exercita activități ce vizează

gestionarea substanțelor narcotice, etnobotanicelor sau analogilor acestora pe

un termen de 5 ani.

3.1 În motivarea apelului a invocat că, prima instanță a calificat corect

acțiunile inculpatului, dar nu a respectat criteriile de individualizare a pedepsei,

aceasta fiind prea blândă, fiind astfel încălcate prevederile art. 61 alin. (2) și

art. 75 Cod penal, fapt care nu va asigura atingerea scopului legii penale, or

inculpatul a fost anterior condamnat pentru comiterea unei infracțiuni similare,

cu stabilirea unei perioade de probațiune, dar pedeapsa nu și-a produs efectul

de corectare, mai mult, la caz, lipsesc careva circumstanțe excepționale sau

atenuante ce ar permite aplicarea unei pedepsei neprivative de libertate.

08 septembrie 2021 a fost admis apelul declarat de către procuror, casată

sentința în partea aplicării pedepsei și pronunțată în această parte o nouă

hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează:

Lui Fluerari Andrei, recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal i-a fost stabilită pedeapsa sub

formă de închisoare, pe un termen de 3 (trei) ani, cu executare în penitenciar de

tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a exercita activități ce vizează

gestionarea substanțelor narcotice, etnobotanicelor sau analogilor acestora, pe

un termen de 5 (cinci) ani.

În rest, sentința a fost menținută.

4.1. În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a menționat că la

pronunțarea sentinței, prima instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt și

de drept, astfel just a ajuns la concluzia că inculpatul Fluerari Andrei a săvârșit

anume infracțiunea prevăzută de art. 217 alin. (4), lit. b) Cod penal, însă la

2

stabilirea pedepsei nu a ținut cont de toate circumstanțele reale și personale ale

inculpatului în coroborare cu prevederile art. 61 Cod penal.

Așadar, instanța de apel a reținut că la numirea tipului și măsurii de

pedeapsă inculpatului Fluerari Andrei, prima instanță, deși a reiterat prevederile

art. art. 6, 7, 61, 75-78 Cod penal, nu le-a aplicat corespunzător. Mai mult,

instanța de fond, suspendând condiționat executarea pedepsei, nu a indicat în

aceste sens careva circumstanțe ce ar indica că inculpatul întrunește cerințele

aplicării prevederilor art. 90 Cod penal, omițându-se, astfel pericolul infracțiunii

comise, impactul asupra societății, faptul că în privința inculpatului la moment

sunt intentate mai multe cauze penale, precum și că inculpatul Fluerari Andrei

anterior a fost condamnat pentru infracțiune similară, pedeapsa stabilită

condamnatului a fost suspendată pe o perioadă de probațiuni de 2 ani, însă nu

s-a corectat și a comis, din nou, o altă infracțiune.

Astfel, instanța de apel a conchis că doar aplicarea unei pedepse sub formă

de închisoare va atinge scopul pedepsei penale, prevăzut de legiuitor la art. 61

Cod penal.

recurs ordinar de către inculpatul Fluerari Andrei, prin care invocând temeiurile

de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1), pct. 6), 10), 11) Cod de procedură

penală, solicită casarea acestora, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi

hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care în privința

inculpatului Fluerari Andrei să fie încetată cauza penală cu liberarea de

răspunderea penală în baza art. 217 alin. (5) Cod penal, din următoarele motive:

- la individualizarea pedepsei, instanța de apel a ignorat prevederile art. 6,

7, 61, 75 – 78 Cod penal. Or, prima instanță, la stabilirea pedepsei a luat în

considerare faptul că potrivit revendicării inculpatul anterior nu a fost tras la

răspundere penală, potrivit materialelor din dosar s-a stabilit că acesta la

evidența medicului psihiatru nu se află, iar ca circumstanțe atenuante instanța

a stabilit, căința sinceră, circumstanțe agravante nu a fost stabilite. La fel,

inculpatul a recunoscut vina, a solicitat examinarea cauzei în procedură

simplificată, se căiește de cele comise, a conștientizat caracterul ilicit al faptelor

sale, a contribuit activ la desfășurarea urmăririi penale, ca urmare a infracțiunii

comise nu au avut loc careva consecințe grave. Mai mult, inculpatul Fluerari

Andrei are la întreținere trei copii minori împreună cu mama acestor copii, care

suferă de o boală gravă (cancer), comiterea faptei se datorează unui concurs

accidental de împrejurări din viața sa, iar corectarea și corijarea acestuia este

posibilă și fără izolarea de societate;

- la caz, sunt aplicabile prevederile art. 217 alin. (5) Cod penal, întrucât,

fiind stopat (dar nu deținut) de către colaboratorii de poliție pentru prezentarea

documentelor, inculpatul a declarat în mod benevol că are substanțe

etnobotanice și le-a prezentat unui polițist. Acesta, însă, nu a întocmit pe loc un

document privind predarea benevolă a substanțelor interzise, ci l-a invitat pe

inculpat la poliție, unde au fost întocmite documentele relevante. În același timp,

pe lângă eliberarea benevolă a etnobotanicelor, inculpatul a contribuit în mod

activ la dezvăluirea infracțiunii, a raportat în detaliu despre circumstanțele

comiterii acesteia și a prezentat de pe telefonul său discuția cu vânzătorul

analogilor drogurilor.

alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, care

pledează pentru inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat.

3

În acest sens, a argumentat că instanța de apel, judecând cauza, și-a

motivat corect soluția, bazându-se pe cumulul de probe administrate la cauza

penală, ceea ce denotă faptul că instanța de apel just a constatat circumstanțele

de fapt și de drept ale cauzei penale, și corespunzător corect a stabilit vinovăția

inculpatului Fluerari Andrei de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217

alin. (4), lit. b) Cod penal.

Cât privește soluție instanței de apel, referitor la categoria și mărimea

pedepsei stabilite inculpatului, acuzarea consideră că corespunde prevederilor

art. art. 6, 7, 61, 75-78 Cod penal și art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală,

fiind argumentată suficient prin prisma principiilor și criteriilor de

individualizare a pedepsei. Astfel, consideră că pedeapsa aplicată este una

echitabilă.

Ce ține de solicitarea recurentului de a aplica prevederile art. 217 alin. (5)

Cod penal, susține că este neîntemeiată, din motiv că din declarațiile

inculpatului reiese că acesta a fost reținut în cadrul controlului efectuat de către

colaboratorii poliției, în posesia căruia au fost depistate substanțe narcotice.

penal lărgit constată că acesta urmează a fi admis din următoarele considerente.

În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod

de procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen.

Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. a) Cod de procedură

penală, judecând recursul, instanța de recurs este în drept să admită recursul, să

caseze total hotărârea atacată și să mențină hotărârea primei instanțe, când

apelul a fost greșit admis.

Potrivit prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța

de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de

art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate

de recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile

instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

În sensul prevederilor din art. art. 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8), 419

Cod de procedură penală și a jurisprudenței naționale, instanța de apel,

judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor

examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza

oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Instanța de apel se pronunță

asupra tuturor motivelor invocate în apel.

În același context, Colegiul penal lărgit menționează, că hotărârile

pronunțate de instanțele ierarhic inferioare trebuie să fie motivate atât în fapt,

cât și în drept, în corespundere cu prevederile legislației în vigoare. Necesită a se

avea în vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea superficială

sau motivarea în termeni vagi-evazivi, reprezintă motiv de casare.

Reieșind din conținutul recursului declarat, Colegiul penal lărgit atestă că

titularul acestuia invocă în calitate de temeiuri pentru casarea hotărârilor

instanțelor de fond art. 427 alin. (1), pct. 6), 10), 11) Cod de procedură penală,

care stabilesc, că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a

repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazurile, când:

6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau

hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluție ori motivarea

soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța

a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluție instanței; 10) s-au aplicat

pedepse individualizate contrar prevederilor legale; 11) persoana condamnată a

4

fost judecată anterior în mod definitiv pentru aceeași faptă sau există o cauză de

înlăturare a răspunderii penale, sau aplicarea pedepsei a fost înlăturată de o nouă

lege sau anulată de un act de amnistie, a intervenit decesul inculpatului ori a

intervenit împăcarea părților în cazul prevăzut de lege.

Verificând legalitatea deciziei atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal

lărgit constată că temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1), pct. 10) Cod

de procedură penală și-a găsit confirmarea în cauza dată, în sensul că s-au

aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

Așadar, având în vedere că autorul recursului nu contestă starea de fapt

stabilită de instanțele de fond și nici încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului,

Colegiul penal lărgit nu se va expune referitor la aceste aspecte, dar va analiza

minuțios argumentele recurentului în privința deciziei instanței de apel referitor

la chestiunea de individualizare a pedepsei, reținând următoarele

considerațiuni.

Cu referire la argumentele inculpatului privind aplicarea prevederilor art.

217 alin. (5) Cod penal, Colegiul penal lărgit le apreciază ca fiind neîntemeiate,

întrucât în speță a fost stabilit cu certitudine că inculpatul nu a predat benevol

cantitatea deosebit de mare a etnobotanicelor (46,80 gr.), dar aflându-se pe str.

Industrială 14/1, mun. Chișinău, a fost stopat de către angajații Batalionului de

Patrulare și Reacționare Operativă al DP a mun. Chișinău și condus la

Inspectoratul de Poliție Ciocana unde a predat substanța menționată.

Astfel, în conformitate cu prevederile art. 217 alin.(5) Cod penal, persoana

care a săvârșit acțiunile prevăzute la art. 217 sau 2171 Cod penal este liberată de

răspundere penală dacă a contribuit activ la descoperirea sau contracararea

infracțiunii ce ține de circulația ilegală a drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor

acestora, după caz, prin: autodenunțare, predare benevolă a drogurilor,

etnobotanicelor sau analogilor acestora, indicare a sursei de procurare a acestor

substanțe, la divulgarea persoanelor care au contribuit la săvârșirea infracțiunii,

la indicarea mijloacelor bănești, a bunurilor sau a veniturilor rezultate din

infracțiune. Nu poate fi considerată predare benevolă a drogurilor, etnobotanicelor

sau analogilor acestora ridicarea acestora la reținerea persoanei, precum și la

efectuarea acțiunilor de urmărire penală pentru depistarea și ridicarea lor.

Raportând aceste prevederi legale la materialele cauzei și analizându-le

prin prisma acestui aspect, Colegiul penal lărgit atestă că alegațiile recurentului

nu pot fi acceptate, or acestea se întemeiază doar pe o apreciere subiectivă a

prevederilor art. 217 alin. (5) Cod penal.

Subsidiar, instanța de recurs ordinar ține să sublinieze că în acțiunile

inculpatului nu au fost distinse circumstanțe care pot fi catalogate drept temei

de aplicare a prevederilor art. 217 alin. (5) Cod penal, astfel, nu poate fi

considerată contribuire activă la descoperirea sau contracararea infracțiunii

comportamentul activ al condamnatului în contracararea infracțiunii,

descoperirea coparticipanților și identificarea altor persoane implicate la

comiterea infracțiunii, la etapa urmăririi penale cât și a judecării cauzei, reieșind

din considerentul că acest comportament se datorează circumstanțelor reținerii

sale, și nu anterior producerii acestui fapt, or, norma penală menționată prescrie

că nu poate fi considerată predare benevolă a drogurilor, etnobotanicelor sau

analogii acestora ridicarea acestora la reținerea persoanei, precum și la

efectuarea acțiunilor de urmărire penală pentru depistarea și ridicarea lor.

Sub acest aspect urmând a fi evidențiat că, acțiunea de predare a avut loc

doar după interacționarea inculpatului cu angajații Batalionului de Patrulare și

5

Reacționare Operativă al DP a mun. Chișinău, și nu din inițiativa proprie a

inculpatului.

Cu referire la pedeapsa aplicată și modalitatea de executare a acesteia,

Colegiul penal lărgit notează că potrivit art. 75 Cod penal, prin criterii generale

de individualizare a pedepsei se înțeleg cerințele stabilite de lege de care este

obligată să se conducă instanța de judecată la aplicarea fiecărei pedepse, pentru

fiecare persoană vinovată în parte.

Pedeapsa aplicată trebuie să fie echitabilă, legală și individualizată corect,

capabilă să restabilească echitatea socială și să realizeze scopurile legii penale

și pedepsei penale, prevăzute de art.61 Cod penal, în strictă conformitate cu

dispozițiile părții generale a Codului penal și în limitele fixate în partea specială

a acestuia.

Astfel, instanța de recurs ordinar remarcă faptul că, principalele elemente

de care judecătorul (sau completul de judecată), trebuie să țină seama de fiecare

dată când soluționează cauza penală și când alege categoria de pedeapsă

conform normelor generale prevăzute în art. art. 62-71 Cod penal, sunt termenul

și mărimea acesteia conform limitelor fixate în articolul respectiv al părții

speciale a Codului penal.

Limitele pedepsei, prevăzute în partea specială, sunt determinate de

încadrarea juridică a faptei și reflectă gravitatea infracțiunii săvârșite.

Gravitatea acesteia constă în modul și mijloacele de săvârșire a faptei și

depinde de scopul urmărit, de împrejurările în care fapta a fost săvârșită, de

urmările produse sau care s-ar fi putut produce. Termenul pedepsei, în afară de

gravitatea infracțiunii săvârșite, se stabilește având în vedere și persoana celui

vinovat, care include date privind gradul de dezvoltare psihică, situația

materială, familială sau socială, prezența sau lipsa antecedentelor penale,

comportamentul inculpatului până sau după săvârșirea infracțiunii.

Ulterior, după stabilirea duratei și cuantumului pedepsei, în cazul aplicării

pedepsei închisorii, continuă operațiunea de individualizare, dar sub aspectul

modului de executare a pedepsei, prin soluționarea chestiunii dacă pedeapsa

aplicată inculpatului trebuie să fie executată real or, în perspectiva personalității

acestuia de a se corecta și reeduca, poate fi formulată concluzia că scopul

pedepsei se poate atinge și prin aplicarea suspendării condiționate a executării

pedepsei în privința vinovatului pentru o perioadă de probațiune.

Conform art. 90 alin. (1) Cod penal, la stabilirea pedepsei cu închisoare pe

un termen de cel mult 5 ani pentru infracțiunile săvârșite cu intenție și de cel mult

7 ani pentru infracțiunile săvârșite din imprudență, instanța de judecată, ținând

cont de circumstanțele cauzei și de persoana celui vinovat, poate ajunge la

concluzia că nu este rațional ca acesta să execute pedeapsa stabilită și poate

dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate vinovatului,

indicând numaidecât în hotărâre motivele condamnării cu suspendare

condiționată a executării pedepsei și perioada de probațiune.

În formarea unei convingeri privind aplicarea sau neaplicarea prevederilor

art. 90 Cod penal, instanța de judecată ține cont de totalitatea condițiilor expres

prevăzute de Lege, inclusiv are în vedere întreaga conduită a condamnatului

înainte și după săvârșirea faptei, în timpul judecății, precum și alte aspecte ce

privesc personalitatea infractorului, bazându-se pe materialele cauzei

administrate în cadrul cercetării judecătorești.

Subsidiar, Colegiul penal lărgit subliniază că potrivit principiului

umanismului, legea penală nu urmărește scopul de a cauza suferințe fizice sau

de a leza demnitatea omului.

6

Raportând dispozițiile legale aplicabile la caz, Colegiul penal lărgit reține

că prima instanță a acordat deplină eficiență prevederilor art. art. 7, 61, 75, 90

Cod penal, personalității și comportamentului inculpatului, astfel corect a

adoptat soluția de condamnare a inculpatului Fluerari Andrei în baza art. 217

alin. (4), lit. b) Cod penal, cu stabilirea unei pedepse sub formă de închisoare pe

un termen de 3 ani, cu privarea de dreptul de a exercita activități ce vizează

gestionarea drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora pe un termen de

5 ani, iar în temeiul art. 90 din Codul penal, executarea pedepsei închisorii a

fost suspendată condiționat pe o perioadă de probațiune de 5 ani, menționând,

în acest sens, că ”având în vedere că Fluerari Andrei s-a prezentat în ședințele de

judecată, antecedentele penale sunt stinse, are la întreținere doi copii minori,

lucrează neoficial, prima instanță consideră că pentru a restabili echitatea socială

și a preveni săvârșirea de noi infracțiuni, atât din partea inculpatului, cât și a altor

persoane, este necesar de a-i stabili pedeapsa cu închisoare cu aplicarea art. 90

Cod penal. Respectiv, nu este rațional ca acesta să execute pedeapsa reală a

închisorii, stabilindu-i un termen de probațiune de 5 (cinci) ani, pe parcursul căruia

condamnatul va fi obligat să nu-și schimbe domiciliul fără consimțământul

organului competent”.

În aserțiunea dată, Colegiul penal lărgit atestă că este prematură concluzia

instanței de apel, potrivit căreia, corijarea inculpatului este posibilă doar prin

excluderea aplicării prevederilor art.90 Cod penal.

Analizând decizia instanței de apel sub aspectul excluderii art. 90 Cod

penal, în raport cu circumstanțele cauzei, Colegiul penal lărgit consideră că

soluția instanței de apel este neîntemeiată, la adoptarea căreia nu s-a ținut cont

în deplină măsură de dispoziția art. art. 7, 61, 75 Cod penal, scopul Legii penale

de corectare și reeducare a inculpatului fiind posibil de atins fără izolarea de

familie și societate, asupra căruia planează pedeapsa cu închisoare de 3 ani, pe

întreaga perioadă de executare a probațiunii de 5 ani.

Subsidiar, Colegiul penal lărgit ține să sublinieze că instanța de apel

insuficient a abordat persoana celui vinovat, și nu a luat în considerație faptul

că inculpatul a recunoscut vina, a solicitat examinarea cauzei în procedură

simplificată, s-a căit de cele comise, a conștientizat caracterul ilicit al faptelor

sale, nu au avut loc careva consecințe grave.

Mai mult ca atât, Colegiul penal lărgit reține că, este angajat în câmpul

muncii la SRL”APEXPRO” – maistru, fiind unicul întreținător al familiei având

trei copii minori (f.d.216) și se află la evidența IMSP DRN din 11.11.2002 –

consumator de hașiș, fapt ce determină aplicarea principiului umanismului.

Tot în acest sens, se menționează că instanța de apel la individualizarea

pedepsei greșit a statuat că prima instanță a omis faptul condamnării anterioare

a inculpatului Fluerari Andrei pentru comiterea unei infracțiuni similare

pedeapsa stabilită fiind suspendată pe o perioadă de probațiune de 2 ani, și

faptul că în privința inculpatului la moment sunt intentate mai multe cauze

penale. Or, potrivit revendicării (f. d. 57) se constată că anterior inculpatul a

comis două infracțiuni (a.2002), însă antecedentele penale sunt stinse, astfel, în

conformitate cu prevederile art.111 alin. (3) Cod penal, stingerea antecedentelor

penale anulează toate incapacitățile și decăderile din drepturile legate de

antecedentele penale.

Prin urmare, instanța de recurs ordinar notează că, aplicarea prevederilor

art. 90 Cod penal, adică suspendarea condiționată a executării pedepsei nu

reprezintă o categorie aparte de pedeapsă, ci o măsură oferită condamnaților

prin Lege de a demonstra că infracțiunea săvârșită de ei este un incident în viața

7

acestora, oferindu-le posibilitate de a se manifesta în stricta exercitare a Legii și

a demonstra pe viitor că sunt cetățeni demni ai societății.

În cadrul instituției suspendării condiționate a executării pedepsei,

instanța, după ce realizează individualizarea pedepsei prin determinarea

concretă a acesteia în baza criteriilor generale de individualizare, completează

acest rezultat printr-un act de individualizare a executării pedepsei.

Condițiile privind acordarea suspendării condiționate a executării pedepsei

prevăzute de art. 90 Cod penal, se referă la pedeapsa aplicată și natura

infracțiunii; circumstanțele cauzei și persoana infractorului; aprecierea instanței

dacă scopul poate fi atins și fără executarea acesteia.

Rezumând cele relatate supra, Colegiul penal lărgit constată că la

individualizarea pedepsei penale stabilite inculpatului Fluerari Andrei în

prezenta speță, instanță de apel nu a indicat suficient motivele excluderii

aplicării prevederilor art. 90 Cod penal în privința acestuia.

În concluzie, Colegiul penal lărgit statuează că pedeapsa stabilită de către

instanța de apel cu excluderea aplicării prevederilor art. 90 Cod penal, nu este

echitabilă, deoarece nu este capabilă de a contribui la realizarea scopurilor

pedepsei penale, cum ar fi restabilirea echității sociale, corectarea

condamnatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât de către

condamnat, precum și de alte persoane. Practica judiciară demonstrează că o

pedeapsă prea aspră generează apariția unor sentimente de nedreptate, jignire,

înrăire și de neîncredere în Lege, fapt ce poate crea consecințe contrare scopului

urmărit. De asemenea, o pedeapsă prea blândă nu este suficientă nici pentru

corectarea infractorului și nici pentru prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni.

În sensul vizat, Colegiul penal lărgit statuează că pedeapsa individualizată

de prima instanță corespunde atât principiului proporționalității, cât și scopului

prevăzut în art. 61 alin. (2) Cod penal, restabilirea echității sociale, corectarea

condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea

condamnaților, cât și a altor persoane, iar concluzia instanței de apel, precum

că scopul corectării și reeducării inculpatului nu poate fi realizat cu aplicarea

prevederilor art. 90 Cod penal, este una neîntemeiată.

În acest context, instanța de recurs ordinar consideră că recursul declarat

de către inculpatul Fluerari Andrei urmează a fi admis, cu casarea totală a

deciziei instanței de apel și cu menținerea sentinței primei instanțe.

procedură penală, Colegiul penal lărgit

D E C I D E :

Se admite recursul ordinar declarat de către inculpatul Fluerari Andrei.

Se casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din

08 septembrie 2021, în cauza penală în privința lui Fluerari Andrei xxxxx, cu

menținerea sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 21 aprilie 2021,

prin care:

Fluerari Andrei xxxxx a fost recunoscut vinovat în baza art. 217 alin. (4)

lit. b) Cod penal și în baza acestei Legi, prin aplicarea art.3641 alin.(8) Cod de

procedură penală, a fost condamnat la 3 (trei) ani închisoare, cu privarea de

dreptul de a exercita activități ce vizează gestionarea drogurilor, etnobotanicelor

s-au analogii acestora pe un termen de 5 (cinci) ani.

Conform prevederilor art.90 Cod penal, executarea pedepsei închisorii a

fost suspendată condiționat pentru perioada de probațiune de 5 (cinci) ani.

8

S-a dispus încasarea din contul lui Fluerari Andrei xxxxx în beneficiul

Statului suma de 1680 (una mie șase sute optzeci) lei cu titlu de cheltuieli de

judecată.

Fluerari Andrei xxxxx urmează a fi eliberat din penitenciar, dacă în

privința acestuia nu este aplicată o altă măsura preventivă arestul sau pedeapsa

– închisoare, în baza altor hotărâri judecătorești.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată integral la 23 iunie 2022.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Plămădeală Ghenadie

Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

9

Dosarul nr. 1ra-2280/2022

1-21032446-01-1ra-24122021

12 mai 2022 mun. Chișinău

O p i n i e s e p a r a t ă

a judecătorului Cobzac Elena

Conform art. 339 alin (7), 340 alin (3) Cod de procedură penală, în cauza

penală în privința lui Fluerari Andrei xxxxx.

2022, a fost admis recursul ordinar declarat de către inculpatul Fluerari Andrei,

casată total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 08 septembrie

2021, în cauza penală în privința lui Fluerari Andrei, cu menținerea sentinței

Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 21 aprilie 2021, prin care: Fluerari Andrei

a fost recunoscut vinovat în baza art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal și în baza acestei

Legi, prin aplicarea art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală, a fost condamnat la 3

(trei) ani închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita activități ce vizează

gestionarea drogurilor, etnobotanicelor sau analogii acestora pe un termen de 5

(cinci) ani. Conform prevederilor art.90 Cod penal, executarea pedepsei închisorii a

fost suspendată condiționat pentru perioada de probațiune de 5 (cinci) ani. S-a dispus

încasarea din contul lui Fluerari Andrei în beneficiul Statului suma de 1680 (una mie

șase sute optzeci) lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

penală, dar, cu privire la soluția adoptată, îmi exprim dezacordul cu majoritatea

completului de judecată, deoarece consider că recursul ordinar declarat de către

inculpatul Fluerari Andrei, urma a fi respins ca inadmisibil cu menținerea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 08 septembrie 2021.

prin care a fost admis apelul declarat de către procuror, casată sentința în partea

aplicării pedepsei și a fost pronunțată în această parte o nouă hotărâre potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează: lui Fluerari Andrei,

recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (4) lit. b)

Cod penal i-a fost stabilită pedeapsa sub formă de închisoare, pe un termen de 3 ani,

cu executare în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a exercita

activități ce vizează gestionarea substanțelor narcotice, etnobotanicelor sau

analogilor acestora, pe un termen de 5 ani. În rest, sentința a fost menținută.

nemotivarea deciziei în partea pedepsei aplicate de către instanța de apel, în privința

10

inculpatului Fluerari Andrei, consider că motivele reflectate în recurs și opinia

subiectivă a recurentului asupra pedepsei stabilite inculpatului nu constituie în acest

sens, temei de intervenire în decizia instanței de apel. Mai mult, instanța de apel

admițând apelul procurorului Ghimp Iulia, și-a motivat soluția detaliat, iar careva

temei de a considera că concluzia instanței de apel este eronată, la caz lipsesc.

Așadar, din materialele cauzei se atestă faptul, că inculpatul a fost recunoscut

vinovat și condamnat pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (4) lit.

b) Cod penal, în acest caz, trebuie luate în vedere, în egală măsură persoana

inculpatului și respectiv, reeducarea și reintegrarea socială, cât și dimensiunea

fenomenului infracțional și așteptările societății față de mecanismul justiției penale,

pentru a realiza o proporționalitate reală între aceste aspecte.

Totodată, menționez că infracțiunea de care a fost recunoscut vinovat inculpatul,

se clasifică ca gravă, care se atribuie la capitolul infracțiuni contra sănătății publice

și convețuirii sociale, astfel instanțele de judecată trebuie să asigure aplicarea

măsurilor aspre de pedeapsă față de persoanele adulte care au săvârșit infracțiuni

grave, deosebit de grave și excepțional de grave.

Din conținutul părții descriptive a deciziei, la capitolul stabilirii pedepsei

inculpatului, instanța de apel a menționat că la stabilirea pedepsei instanța de fond

nu a ținut cont în deplină măsură de prevederile art. 6, 7, 61, 75-78 Cod penal,

respectiv nu a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de

persoana celui vinovat, de circumstanțele care atenuează ori agravează răspunderea

penală, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului,

precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

Studiind minuțios lucrările dosarului, în raport cu concluziile instanței de apel,

consider, că instanța ierarhic inferioară, la adoptarea soluției în partea stabilirii

pedepsei inculpatului, a ținut cont de toate criteriile de individualizare a pedepsei și

corect a stabilit pedeapsa, care este în limitele legii, ținând cont de toate

circumstanțele cauzei, personalitatea inculpatului, de gradul și pericolul social al

infracțiunii comise, temei de aplicare a prevederilor art. 90 Cod penal, la caz lipsesc,

or instanța de apel și-a motivat soluția în acest sens.

Consider că recursul declarat de inculpatul Fluerari Andrei nu este motivat, iar

argumentele invocate nu sunt în măsură să răstoarne soluția adoptată și nu constituie

temei de aplicare a prevederilor art. 90 Cod penal.

Totodată, menționez că aplicarea suspendării condiționate a pedepsei stabilită

inculpatului nu este una echitabilă în raport cu cele săvârșite, la stabilirea ei prima

instanță și instanța de recurs ordinar urmau să țină cont atât de scopul preventiv și

educativ al pedepsei, de împrejurările în care a fost comisă fapta, circumstanțele

cauzei, de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite și de pericolul

social pe care îl prezintă inculpatul în societate, de personalitatea inculpatului

11

Fluerari Andrei, care nu este la prima abatere, anterior a fost condamnat pentru

infracțiune similară, precum și de faptul că traficul ilicit de substanțe narcotice și

consumul abuziv de droguri este problema majoră a societății, care și menține

tendințele de influență negativă atât asupra situației infracționale, cât și asupra

sănătății publice.

Având în vedere cele menționate cât și materialele cauzei, consider că doar prin

executarea reală a pedepsei, inculpatul va conștientiza gravitatea acțiunilor sale,

precum și va fi atins scopul legii penale de restabilire a echității sociale, de corectare

a condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea

acestuia, cât și a altor persoane.

Astfel că, careva încălcări pe care le invocă recurentul nu se regăsesc în speța

dată, iar la caz nu este identificată vreo eroare gravă de drept, care ar putea servi

drept temei de casare a hotărârii judecătorești atacate prin prisma temeiurilor de

casare prevăzute de lege, iar argumentele inculpatului în ce privește aplicarea

pedepsei incorecte sunt neîntemeiate, fără a fi indicate erori de drept concrete, ce ar

servi temei de implicare a instanței de recurs în soluția adoptată.

Pentru aceste motive am optat pentru respingerea ca inadmisibil a recursului

ordinar declarat împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din

08 septembrie 2021, în cauza penală privindu-l pe Fluerari Andrei, cu menținerea

deciziei instanței de apel, ca fiind legală și întemeiată.

Judecător Cobzac Elena

12