1ra-1275/2022 — art. 264-1 alin. 4 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 264-1 alin. 4 CP
- Temei legal
- nici un temei din art. 427 CPP
1ra-1275/2022 — art. 264-1 alin. 4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 1ra-1275/2022
1-20126179-01-1ra-22082022
C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E
D E C I Z I E
02 noiembrie 2022 mun. Chișinău
Colegiul Penal al Curții Supreme de Justiție în componență:
Președinte – Toma Nadejda,
Judecători – Boico Victor, Diaconu Iurie,
examinând fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, admisibilitatea
în principiu a recursului ordinar declarat de către inculpat, împotriva deciziei
Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 14 iunie 2022, în cauza penală în
privința lui,
Novițchi Andrei …………………………..
Termenul examinării cauzei:
Prima instanță: 12.10.2020 – 11.12.2020;
Instanța de apel: 11.01.2021 – 14.06.2022;
Instanța de recurs: 22.08.2022 – 02.11.2022.
A C O N S T A T A T :
Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 11 decembrie 2020,
pronunțată în urma examinării cauzei penale în baza probelor administrate în
faza de urmărire penală, prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală,
Novițchi Andrei a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de
art. 264 1 alin. (4) Cod penal și în baza acestei legi, prin aplicarea art. 3641 alin. (8)
Cod de procedură penală, i s-a stabilit pedeapsa sub formă de muncă
neremunerată în folosul comunității în mărime de 150 (una sută cincizeci) ore.
Mijlocul material de probă recunoscut prin ordonanța de recunoaștere în
calitate de mijloc material de probă și de anexare la cauza penală din 03
septembrie 2020, și anume, procesul-verbal nr. 8842 din 17.08.2020 al examinării
medicale de constatare a faptului de consumare a alcoolului, stări de ebrietate și
naturii ei, în privința lui Novițchi Andrei, urmează a fi păstrat la materialele
cauzei date pe toată durata păstrării dosarului.
Pentru a se pronunța cu sentința în cauză, instanța de fond a reținut că
Novițchi Andrei la data de 17.08.2020, aproximativ la ora 00:20, a fost stopat de
către angajații INSP al IGP, pe str. Voluntarilor 3/1, mun. Chișinău, în timpul
1
deplasării pe partea carosabilă, care conducea automobilul de model „Dacia
Logan”, cu n/î xxx xxx și, fiind suspectat de faptul că conducea autovehiculul în
timp ce era în stare de ebrietate, în scopul examinării medicale pentru stabilirea
stării de ebrietate și naturii ei, a fost condus la medicul narcolog din cadrul
Dispensarului Republican de Narcologie de pe str. P. Rareș 32 din mun. Chișinău
unde, conducătorul auto Novițchi Andrei a refuzat examinarea medicală în
scopul stabilirii stării de ebrietate și naturii ei, fapt confirmat și prin procesul-
verbal nr. 8842 din 17.08.2020 al examinării medicale de constatare a faptului de
consumare a alcoolului, stării de ebrietate și naturii ei, încălcând astfel cerințele
art. 23 alin. 3 lit. b) al Legii nr. 131 din 07.06.2007 privind siguranța traficului
rutier și p. 11 lit. j) al Regulamentului Circulației Rutiere, care prevăd obligația
conducătorului mijlocului de transport să se supună, la solicitarea agentului de
circulație, procedurii de testare a aerului expirat și examenului medical de
recoltare a probelor biologice în vederea constatări alcoolemiei ori consumului
de droguri și de alte substanțe psihotrope sau de medicamente cu efecte similare.
Totodată, organul de urmărire penală a constatat că Novițchi Andrei nu deține
permis de conducere.
Astfel, prin acțiunile sale, Novițchi Andrei a comis infracțiunea prevăzută
de art. 264 1 alin. (4) Cod penal, individualizată prin „Refuzul conducătorului
mijlocului de transport de la examenul medical în vederea stabilirii stării de
ebrietate și naturii ei și de la recoltarea probelor biologice în cadrul acestui
examen medical, săvârșite de către o persoană care nu deține permis de
conducere sau care este privată de dreptul de a conduce mijloace de transport.”
Nefiind de acord cu sentința, procurorul, în termen, a declarat apel,
solicitând casarea parțială а sentinței în partea се ține de pedeapsa stabilită și
pronunțarea unei noi hotărâri de condamnare a inculpatului Novițchi Andrei, în
baza art. 264 1 alin. (4) Cod penal, cu aplicarea art. 364 1 Cod de procedură penală,
stabilindu-i pedeapsa sub formă de înсhisоаre ре un termen de 8 (opt) luni cu
executare în penitenciar de tip semiînchis, în conformitate cu prevederile art. 901
Cod penal, a suspenda parțial executarea pedepsei, astfel încât 3 luni să fie
executate în penitenciar de tip semiînchis, iar termenul de 5 luni să fie suspendat
pentru o perioadă de probațiune de 5 ani.
3.1. În motivarea cererii de apel acuzatorul de stat a invocat că, deși instanța
de judecată, a dat aprecierea corectă circumstanțelor de fapt a cauzei și l-a
condamnat în baza art. 264 1 alin. (4) Cod penal, totuși, aceasta nu a ținut cont de
faptul că la stabilirea pedepsei este necesar de a lua în considerație criteriile de
individualizare a pedepsei, prevăzute de art. 75 Cod penal.
Astfel, instanța de judecată, la stabilirea pedepsei inculpatului Novițchi
Andrei, în baza art. 264 1 alin. (4) Cod penal, nu a ținut cont de faptul că acesta
anterior a fost condamnat prin sentința Judecătoriei Chișinău sediul Râșcani din
2
02.08.2012, în baza art. 264 1 alin. (4) Cod penal cu stabilirea unei pedepse sub
formă de muncă neremunerată în folosul comunității în mărime de 240 ore,
totodată, în privința inculpatului la moment se află în examinare o altă cauză în
privința sa, unde similar este învinuit în baza art. 264 1 alin. (4) Cod penal, ceea
ce indică asupra faptului că acesta nu se află pe calea corijării.
Consideră că la individualizarea pedepsei penale, instanța urma a pune
valoare pe aceste date, care caracterizează persoana inculpatului, întrucât este
evident că acesta și-a educat un sistem gradat de valori sociale, fiind nejustificată
stabilirea unei pedepse prea blânde sub formă de muncă neremunerată, atât timp
cât inculpatul a demonstrat faptul neconștientizării gradului de pericol social al
faptelor săvârșite, efectul preventiv al pedepsei anterior aplicate fiind în totalitate
ignorat.
În aceiași ordine de idei instanța urma să atragă atenția și asupra insistenței
cu care inculpatul încalcă normele penale, ținând cont de faptul că doar în
perioada anului 2020 inculpatul a comis două infracțiuni, cât și de faptul că
pedeapsa anterior aplicată acestuia nu a avut nici un efect asupra
comportamentului și reeducării sale.
Astfel, bazându-se pe aceste date, acuzarea a ajuns la concluzia că
inculpatul nu poate fi corijat fără a fi izolat de societate, ținând cont de
predispoziția celui din urmă de a comite fapte infracționale.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 14 iunie 2022 a
fost admis apelul procurorului, casată parțial sentința Judecătoriei Chișinău,
sediul Buiucani din 11.12.2020, privindu-l pe Novițchi Andrei, în partea stabilirii
pedepsei și pronunță o nouă hotărâre prin care lui Novițchi Andrei recunoscut
vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 1 alin. (4) Cod penal, i-a
fost stabilită o pedeapsă de 3 (trei) luni închisoare, cu ispășirea în penitenciar de
tip semiînchis.
În rest au fost menținute dispozițiile sentinței instanței de fond.
4.1. Pentru a se pronunța cu decizia în cauză, instanța de apel a reținut că
prima instanță corect a conchis că Novițchi Andrei este vinovat de comiterea
infracțiunilor prevăzute de art. 2641 alin. (4) Cod penal.
Colegiul a reținut că instanța de fond a stabilit în mod corect situația de fapt
și de drept, vinovăția inculpatului Novițchi Andrei care a fost dovedită cu
certitudine și fără echivoc, apreciind faptele săvârșite de aceștia, încadrarea
juridică corespunzătoare materialului probator administrat.
Cu privire la individualizarea pedepsei, instanța de apel a constatat că
instanța de fond a aplicat inculpatului Novițchi Andrei, pedeapsa sub formă de
muncă neremunerată în folosul comunității în mărime de 150 (una sută cincizeci)
ore, fiind considerat că în privința inculpatului poate fi atins scopul legii penale,
reținând că inculpatul se căiește sincer de cele comise, a recunoscut vinovăția și
3
judecarea cauzei s-a efectuat în baza probelor administrate la faza urmării penale.
În acest context, instanța de apel a considerat că, instanța de fond eronat a
conchis că o pedeapsă non privativă de libertate este echitabilă la caz, care va
atinge scopul legii penale de restabilire a echității sociale, corectare a
condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea
condamnaților, cât și a altor persoane, or, inculpatul urmează să conștientizeze
fapta comisă, fiind la a treia abatere a legislației, în situația în care acesta anterior
a mai fost condamnat o dată, ultimului fiindu-i aplicată pedeapsa cu muncă
neremunerată în folosul comunității în mărime de 240 ore, iar la moment în
examinare în instanță se mai află o cauză penală pentru săvârșirea infracțiunii în
baza art. 264 1 alin. (4) Cod penal.
Așa dar, instanța de apel, la individualizarea, stabilirea categoriei și
termenului pedepsei inculpatului Novițchi Andrei, ținând cont de prevederile
art. 6, 7, 16, 61, 75, 76, 77, 78 Cod penal, de gravitatea infracțiunii săvârșite, care
se atribuie la categoria infracțiunilor ușoare prin prisma prevederilor art. 16 Cod
penal, de faptul că infracțiunea a fost săvârșită din intenție, de personalitatea
inculpatului, care a treia oară săvârșește infracțiunea prevăzută de art. 2641 alin.
(4) Cod penal, se află la evidența medicului narcolog cu diagnosticul consumator
de hașiș, la evidența medicului psihiatru acesta nu se află. În conformitate cu art.
76 Cod penal, circumstanțe atenuante instanța nu a stabilit. Circumstanțe
agravante acuzatorul de stat a invocat săvârșirea infracțiunii de către o persoană
care anterior a săvârșit infracțiuni similare. Colegiul a remarcat că instanța de
fond nu a reținut în sarcina inculpatului careva circumstanțe agravante în
conformitate cu prevederile art. 77 Cod penal. Astfel, Colegiul, efectuând o
analiză complexă a circumstanțelor cauzei și a personalității inculpatului,
urmărind în acest sens comportamentul lui în viața socială, precum și cel de
dinainte și după săvârșirea infracțiunii incriminate, a considerat că în coraport cu
fapta comisă, urmările prejudiciabile ale faptei și personalitatea inculpatului,
corijarea și reeducarea acestuia este posibilă doar cu aplicarea unei pedepse în
formă de închisoare pe un termen de 3 luni, cu executare în penitenciar de tip
semiînchis.
Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către inculpat,
prin care fără a invoca nemijlocit incidența unui temei prevăzut la alin. (1) art.
427 Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții
de Apel Chișinău din 14 iunie 2022 cu menținerea sentinței Judecătoriei Chișinău,
sediul Buiucani din 11 decembrie 2020.
5.1. În motivarea recursului ordinar declarat, a invocat că nu este de acord
cu pedeapsa aplicată prin decizia instanței de apel, deoarece instanța nu a ținut
cont de faptul că inculpatul nu se află la evidența medicului narcolog și nu este
consumator de hașiș, deoarece a urmat un tratament medical timp de un an de
4
zile și la evidența medicului psihiatru nu se află, certificatul medical fiind anexat
la dosar. Cauza a fost examinată în procedură simplificată, inculpatul a
recunoscut vina, a conștientizat fapta și a colaborat cu organele de urmărire
penală, infracțiunea comisă face parte din categoria celor ușoare, iar aceste
circumstanțe în ansamblu consideră că vorbesc despre atingerea scopului legii
penale.
Susține că inculpatul Novițchi Andrei s-a corectat și nu mai comite
infracțiuni, iar aplicarea unei pedepse sub formă de privațiune de libertate pe un
termen de 3 luni, este prea dură și necesită a fi revizuită.
Inculpatul Novițchi Andrei actualmente este căsătorit, are un copil minor
la întreținere, soția și tatăl invalid de gradul II sunt de asemenea la întreținerea
acestuia, este unicul întreținător al familiei, și astfel în privința ultimului urmează
a fi aplicată o pedeapsă nonprivativă de libertate.
În temeiul art. 431 alin. (1), pct. 11 Cod de procedură penală, procurorul,
a prezentat referință pe marginea recursului declarat, pledând pentru
netemeinicia recursului ca inadmisibil.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar nominalizat
pe baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal
concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele
considerente:
În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de
recurs examinează admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva
hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu în baza
materialelor din dosar.
Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, un complet
format din 3 judecători, prin decizie motivată, va decide în unanimitate asupra
inadmisibilității recursului înaintat în cazul în care se constată că recursul este
vădit neîntemeiat.
Art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală stipulează că instanța de recurs
examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427, fiind în
drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația
condamnaților.
Iar, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală prevede că hotărârile
instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept
comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.
Potrivit practicii judiciare constante, erorile de drept pot fi de drept
procesual sau formal și de drept material sau substanțial. Astfel, instanța de
recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea
atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept
formal și/sau material.
5
Lecturând textul recursului ordinar declarat de către inculpat, Colegiul
penal constată că recurentul nu invocă vreun temei de drept concret din cele 16
prevăzute la alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, însă reieșind din
motivarea acestuia reiese că inculpatul își exprimă dezacordul cu pedeapsa
aplicată, astfel semnalându-se temeiul de casare stipulat de art. 427 alin. (1) pct.
10) Cod de procedură penală, care prevede că hotărârile instanței de apel pot fi
supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de către instanțele de
fond, în cazul când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor
legale.
În sensul dat instanța de recurs consideră că pedeapsa individualizată
inculpatului, corespunde atât principiului proporționalității, cât și scopului
pedepsei penale.
Potrivit art. 75 alin. (1) Cod penal, la stabilirea categoriei și termenului
pedepsei instanța de judecată are obligația să țină cont de gravitatea infracțiunii
săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele
cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate
asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale
familiei acestuia. Pedeapsa are drept scop și prevenirea săvârșirii de noi
infracțiuni atât din partea inculpatului, cât și a altor persoane. Ca măsură de
constrângere, pedeapsa are pe lângă scopul său represiv și o finalitate de
exemplaritate, în ce privește comportamentul făptuitorului. Pe de altă parte,
pedeapsa și modalitatea de executare a acesteia trebuie individualizată în așa fel,
încât inculpatul să se convingă de necesitatea respectării legii penale și evitarea
în viitor a săvârșirii unor fapte similare. Chestiunea de individualizare a pedepsei
este un proces obiectiv, de evaluare a tuturor elementelor circumscrise faptei și
autorului, având ca finalitate stabilirea unei pedepse în limitele prevăzute de
lege.
Astfel, Colegiul penal reține că, instanța de apel a dat deplină eficiență
prevederilor art. 6, 7, 16, 61, 75, 76, 77, 78 Cod penal, ținând cont de toate
circumstanțele cauzei, de gravitatea infracțiunii săvârșite, care se atribuie la
categoria infracțiunilor ușoare prin prisma prevederilor art. 16 Cod penal, de
faptul că infracțiunea a fost săvârșită din intenție, de personalitatea inculpatului,
care a treia oară săvârșește infracțiunea prevăzută de art. 2641 alin. (4) Cod penal,
se află la evidența medicului narcolog cu diagnosticul consumator de hașiș, la
evidența medicului psihiatru acesta nu se află, de faptul că în conformitate cu art.
76 Cod penal, circumstanțe atenuante nu s-a stabilit, iar drept circumstanțe
agravante acuzatorul de stat a invocat săvârșirea infracțiunii de către o persoană
care anterior a săvârșit infracțiuni similare.
Instanța de recurs reamintește că, stabilirea pedepsei și duratei ei, de către
instanța de judecată într-un caz concret, se face în raport cu gravitatea infracțiunii
6
săvârșite și cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele
criterii: împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele
folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea
rezultatului produs sau a altor consecințe ale infracțiunii, motivul săvârșirii
infracțiunii și scopul urmărit, conduita după săvârșirea faptei și în cursul
procesului penal, nivelul de educație, vârsta, starea de sănătatea, situația
familială și socială etc. Iar chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces
obiectiv, de evaluare a tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, având
ca finalitate stabilirea unei pedepse în limitele prevăzute de sancțiunea
articolului din Codul penal, în baza căruia a fost condamnat inculpatul.
Astfel, Colegiul penal reține că solicitarea recurentului privind aplicarea
unei pedepse sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității, nu poate
fi admisă or instanța de apel a analizat explicit oportunitatea pedepsei
concluzionând asupra inechității acesteia.
Simplul motiv că recurentul nu este de acord cu pedeapsa stabilită,
considerând-o prea aspră, nu reprezintă o eroare de drept și nu poate servi ca
circumstanță pentru casarea deciziei recurate. Mai mult decât atât, după cum
rezultă din textul deciziei atacate, Colegiul penal constată că, instanța de apel și-
a motivat decizia în conformitate cu art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură
penală, decizia cuprinde temeiurile de fapt și de drept care au dus la pronunțarea
deciziei recurate, or, în fapt, decizia instanței de apel corespunde tuturor
prevederilor legii de procedură penală, ea fiind legală și întemeiată, soluție pe
care instanța de recurs și-o însușește pe deplin și a cărei reluare nu se mai
impune, având în vedere și faptul că verificând hotărârea atacată în raport cu
prevederile art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, temeiuri de casare a
acesteia nu s-au stabilit.
Colegiul penal respinge drept nefondate argumentele recurentului precum
că instanța la individualizarea pedepsei nu a luat în considerație recunoașterea
vinei, cât și faptul că infracțiunea comisă face parte din categoria celor ușoare, or
analizând constatările instanței de apel se apreciază că la caz instanța a făcut o
analiză amplă a personalității inculpatului cât și a circumstanțelor în care a avut
loc comiterea infracțiunii, fiind statuat că inculpatul urmează să conștientizeze
fapta comisă, având în vedere că este la a treia abatere a legislației, în situația în
care acesta anterior a mai fost condamnat o dată, fiindu-i aplicată pedeapsa cu
muncă neremunerată în folosul comunității în mărime de 240 ore.
În sensul celor invocate mai sus, Colegiul penal conchide că pedeapsa
inculpatului a fost motivată, individualizată și aplicată în corespundere cu
prevederile legale, corespunde principiului proporționalității și scopului de
restabilire a echității sociale, corectare a inculpatului, precum și prevenirii de
săvârșirea de noi infracțiuni atât din partea acestuia, cât și a altor persoane.
7
Prin urmare, instanța de recurs ordinar conchide că nu s-a comis eroarea
de drept prevăzută în pct. 10) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, la care
face referință recurentul, deci nu persistă temeiul de casare a soluției adoptate,
pedeapsa stabilită inculpatului fiind aplicată de către instanța de apel în
conformitate cu legea și în limitele acesteia, din care considerente se impune
inadmisibilitatea recursului ordinar, ca fiind vădit neîntemeiat.
În conformitate cu art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală,
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către inculpat, împotriva
deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 14 iunie 2022, în cauza
penală în privința lui Novițchi Andrei xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată este pronunțată la 25 noiembrie 2022.
Președinte Toma Nadejda
Judecători Boico Victor
Diaconu Iurie
8